România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)
1965-09-01 / nr. 6493
„Romanul nioeru nr. 6493 1.IX.1965 — pag. a 2-a La construcţia de drumuri RÎUL FURNIZEAZĂ MATERIA PRIMA Convorbire cu tov. ing. DUMITRU POPESCU vicepreşedinte al Comitetului executiv al sfatului popular regional Suceava. Convorbirea avută recent de corespondentul nostru P. Solcan, cu tovarăşul ing. Dumitru Popescu a debutat cu impresii despre drumurile din regiune. — Impresiile despre drumurile din regiune sint de ordin general. De aceea, v-am ruga sa ne spuneţi ce drumuri se modernizează in prezent şi — bineînţeles — in ce condiţii... — M-aş referi întîi la un drum despre care s-a mai vorbit Rădăuţi-Putna. Acest drum este de importanţă turistică. Aplicăm aici ceea ce numim în terminologia noastră îmbrăcăminte semipermanentă cu mixturi dense asfaltice. Nu este, desigur, nici o noutate tehnică pentru specialişti. La noi insă s-a experimentat abia anul trecut acest sistem îmbunătăţit de întreţinere a drumurilor. Prezintă mari avantaje ; în primul rînd, este ieftin şi, apoi, destul de durabil. Fundaţia se execută definitiv, ca şi toate celelalte elemente ale drumului (corectare, lărgire, podeţe), putîndu-se aşterne, cind este nevoie, un nou covor de asfalt, cu cheltuieli reduse. — Ce loc îşi găsesc în acest „sistem" resursele locale ? — Resursele locale ieftinesc considerabil construcţiile de drumuri. Materialul de fundaţie, la drumul de care aminteam, îl extragem din albia râului Suceava, de-a lungul traseului, din punctele cele mai apropiate. Lucrările executîndu-se în regie, cheltuielile pentru balast se reduc la o treime. Este una din principalele căi de realizare ieftină a unui drum bun. — Pe ce alte drumuri se va mai aplica sistemul de întreţinere cu mixturi dense asfaltice ? — Au început lucrări similare pe drumul Gura Humorului-Voroneţ. Tot un drum turistic. Mai sunt în curs de pregătire lucrările la drumul Gura Humorului-Mănăstirea Humorului, continuă lucrările de la Bucecea şi pe drumul Botoşani-Truşeşti. Anul viitor, vom începe lucrările la alte două drumuri : Vama-Moldoviţa şi Fălticeni-Păltinoasa. — Majoritatea dintre cele citate îi interesează pe turişti. Dar drumurile forestiere ? — Se recondiţionează un drum important, Vatra Dornei-Păltiniş-Broşteni. Aş aminti şi un alt drum forestier, care sperăm să-şi ciştige totodată popularitate turistică : Fălticeni-Mălini-Stînişoara, cu continuare prin regiunea Bacău, pînă la Borca. Pe porţiunea ce revine regiunii Suceava executăm ultimele poduri definitive. — Este un drum care oferă turiştilor mari frumuseţi, mai ales coliunbea în valea Bistritei. De altfel, în regiunea Suceava, este greu sa găseşti un drum nesolicitat de turism In special In zona muntoasă... — Turismul s-a extins mult şi acest lucru ne bucură. Proporţional cu creşterea turismului, au sporit şi obligaţiile noastre. Ne străduim să ne achităm integral de ele. — Să revenim la utilizarea materialelor din resurse locale... — La toate aceste drumuri folosim numai materiale locale, în condiţii avantajoase, printr-o aprovizionare directă cu balast, din puncte apropiate... — O bună experienţă în materie de drumuri are raionul Botoşani. Ziarul nostru a relatat anul trecut, în cadrul unui raid anchetă, eforturile depuse aici pentru construirea de drumuri cit mai bune, mai ales drumuri raionale şi comunale, cu mijloace ce stau la îndemîna tuturor raioanelor. Depinde numai cum sint folosite. — In comuna Dorneşti, din raionul Rădăuţi, s-a demonstrat anul trecut — aşa cum s-a întîmplat anul acesta în comuna Ipoteşti din apropierea Sucevei şi, desigur, şi în alte comune — că sfaturile populare comunale pot aduce o contribuţie foarte preţioasă la sistematizarea şi îmbunătă- flţirea drumurilor. La Dorneşti şi Ipoteşti, comune fruntaşe în acţiunile obşteşti, sfaturile populare comunale au concentrat toate mijloacele în direcţia refacerii drumurilor, antrenînd activ masele de cetăţeni. Au început dintr-o dată cu toate drumurile din comună, au cerut sprijin şi l-au primit, reuşind să obţină rezultate remarcabile. La Dor- Ineşti, sfatul popular raional a organizat un schimb de expe-urienţă în acest sens cu toate comunele din raionul Rădăuţi. Regiunea Suceava are aproximativ 4 000 km. de drumuri. Ne-aţi vorbit despre punctele mari, intense de lucru ce se intimplă însă pe restul drumurilor ? Cum decurge întreţinerea lor curentă ? — Volumul lucrărilor de întreţinere a sporit în acest an, ca şi fondurile destinate acestui scop, totuşi se întîlnesc însă în regiune şi destule drumuri care nu ne mulţumesc... întreţinerea curentă a drumurilor din regiune lasă într-adevăr foarte mult de dorit. Ar putea fi citate nenumărate exemple de drumuri pline de gropi, pe porţiuni întinse, ce produc, mari greutăţi în transporturi, înlăturarea acestor deficienţe nu preocupă însă deajuns sfaturile populare. Drumurile în lucru sunt uneori şi mai dificil de parcurs, din aceleaşi cauze. Se întîlnesc apoi intersecţii de drumuri lipsite de indicatoare, neglijenţă deseori semnalată. Iniţiativa plasării unor indicatoare turistice speciale, începînd de la intrarea în regiune, n-a depăşit de cîteva luni de zile stadiul discuţiilor Regiunea Suceava este bogată în resurse utile la realizarea de drumuri cît mai bune şi mai ieftine Sistemul de întreţinere cu mixturi dense asfaltice, care a început să se practice în regiune după modelul altor regiuni din ţară, se realizează la un preţ scăzut : aproximativ 90 000 de lei pentru un kilometru de drum. Dar la drumul în lucru Gura-Humorului- Voroneţ, acest preţ ar fi putut să scadă pînă la 60—65 000 lei dacă s-ar fi extins în mai mare măsură mecanizarea lucrărilor. în loc de autobasculante, aici mixtura se transportă cu tractoarele. In afară de aceasta, şantierul s-a deschis tîrziu şi se produc şi întîrzieri în aprovizionarea cu materiale. Aceste greutăţi sunt cunoscute la regiune, dar nu s-au luat măsuri de înlăturare a lor. Utilizarea pe scară largă a resurselor locale, mobilizarea forţelor pentru întreţinerea drumurilor în tot timpul anului, răspîndirea experienţei pozitive a unor sfaturi populare — iată direcţii în care trebuie să se îndrepte atenţia comitetului executiv al sfatului popular regional și a celor subordonate. Urmări din pag 1 • Urmări din pag. 1 • Urmări din pag. 1 Soiurile de grîu şi cerinţele lor mLJLL organică sau îngrăşate puternic cu azot, deoarece aici, în condiţiile unor primăveri umede şi răcoroase, plantele sînt puternic atacate de rugina galbenă. In zona dealurilor, în ţara noastră, s-a răspîndit în ultimii ani soiul Ponca. De regulă, el se întîlneşte aici cu Bezostaia I şi nu arareori cu soiul Nr. 301. Ponca se aseamănă în multe privinţe cu soiul Triumph. E de preferat să fie amplasat pe solurile cu o stare de fertilitate mijlocie. La limita de întîlnire dintre Ponca şi Triumph se va da prioritate primului, deoarece are o rezistenţă mai bună la rugina galbenă. Cîteva cuvinte în ceea ce priveşte soiul Harach. In ultimii ani, cu acesta s-au făcut unele greşeli. Unele cooperative agricole de producţie din partea de vest a ţării l-au cultivat fără să obţină recolte pe măsura aşteptărilor. Explicaţia e simplă. Avînd o perioadă lungă de vegetaţie şi cerinţe biologice specifice zonelor umede şi răcoroase, soiul Harach nu dă rezultate bune în regiunile secetoase. Aceasta ne îndreptăţeşte să spunem că soiul Harach e bine să nu fie însămânţat în zonele de stepă şi de silvostepă, unde vara sunt, de obicei, călduri mari. Locul lui e acolo unde cad precipitaţii din abundenţă şi unde clima este mai răcoroasă. In sfîrşit, să ne referim şi la soiul Nr. 301. După cum am mai arătat, acesta preferă podzolurile, solurile brun roşcate de pădure, aluviunile subţiri. în general, terenurile cu fertilitate scăzută. în cazul lui, e bine să se respecte regula de rotaţie grîu-porumb. E necesar ca acest sol să fie scos din stepă deoarece, avînd o perioadă lungă de vegetaţie, în verile călduroase este supus fenomenului de şiştăvire. In anii viitori, în locul soiului Nr. 301 urmează să se pună treptat cele provenind din selecţia autohtonă : Bucureşti I, Iaşi I şi Cluj 11. Acestea s-au dovedit mai productive, cu însuşiri de panificaţie superioare. Ele au, de asemenea, o mai bună rezistenţă la cădere, sunt mai precoce şi rezistă mai bine la atacurile ciupercilor, în vederea generalizării lor în producţie, este indicat ca în unităţile agricole să se organizeze loturi comparative în care etalonul să-l constituie atît soiul Nr 301 cît şi celelalte, raionate în partea locului. Este necesar, în genere vorbind, să se procedeze cu competenţă şi cu spirit de discernămînt la alegerea soiurilor de grîu de toamnă care urmează să fie cultivate, la amplasarea lor pe teren. Aceasta, alături de aplicarea în condiţiuni corespunzătoare a întregului ciclu de lucrări, constituie una dintre căile care duc la obţinerea de recolte mari şi de calitate, obiectiv de seamă stabilit prin Directivele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. unul acela era bun pentru noi. Trebuia să fi venit şi la coloana noastră şi să-l ruleze cînd suntem cu toţii“ Experienţa arată că în unităţile în care problema conducerii autovehiculului sub influenţa alcoolului a fost tratată cu exigenţă, asemenea cazuri n-au mai apărut aproape de loc. Nu s-ar putea face oare acelaşi lucru pentru temperarea celor care circulă cu viteză excesivă ? ★ Desfăşurarea unei circulaţii normale pe drumurile publice ridică, deci, nenumărate aspecte ale răspunderii. O răspundere care revine atît oamenilor de la volan cît şi tuturor celor care sînt chemaţi să asigure o stare bună drumurilor, o stare tehnică corespunzătoare a maşinilor şi o înaltă educaţie cetăţenească a conducătorilor auto. De ei depinde în mare măsură prevenirea accidentelor de circulaţie, care mai întotdeauna se soldează cu importante pierderi de vieţi omeneşti şi de materiale. E un scop pentru care merită să fie cheltuită mai multă energie. Urmări din pag. 1 • Urmări din pag. 1 Dar şi cei de la volan... (Urmare din pag . 1-3)făşoară formal insistîndu-se pe aspecte mai puţin semnificative. Iată ce ne spune şoferul Dumitru Oancea de la depoul de troleibuze de pe Şoseaua Nordului: „In fiecare şedinţă ni se vorbeşte despre purtarea uniformei şi a numărului la rever. Despre problemele legate de circulaţie prea puţin însă“. Măsurile administrative nu sunt suficiente împotriva conducătorilor auto care au săvîrşit abateri de la legea circulaţiei se iau cîteodată şi măsuri administrative. La autobuzele Tătărani şi Colentina, în astfel de cazuri, şoferii sunt retrogradaţi şi puşi să lucreze un timp pe rampă la spălatul sau la gresatul maşinilor. Credem că măsura este luată numai pe jumătate. Ea ar trebui completată cu un curs care să ducă la eliminarea lipsurilor pe care le-a manifestat şoferul respectiv. Aşa de pildă, la depoul de troleibuze din Şoseaua Nordului, in cazuri asemănătoare, şoferul este şcolarizat cîteva zile, iar după aceea o comisie de examinare decide dacă el poate sau nu să lucreze din nou. în scopul educării conducătorilor auto s-au realizat filme cu un bogat conţinut educativ. Amintim filmele „Articolul 72“, „Totul depinde de oameni", „Accident la km 123“ Nu întotdeauna însă aceste filme sunt folosite în mod corespunzător. în ziua de 20 iulie, caravana cinematografică a D.G.T.A a prezentat la autobaza Tătărani filmul „Accident la km 123“. Iată ce ne-a spus despre aceasta tovarăşa Ileana Silvestru, casieră la coloana comercială : „Filmul a fost rulat la o oră cînd majoritatea şoferilor erau plecaţi în cursă. Am asistat, noi, personalul administrativ. Şoferi au fost doar cîţiva“. Şi părerea şoferului Ştefan Mărgărit: „Fii- CARNET CULTURAL Insemnan Un muzeu fără local In anul 1959 s-a înfiinţat pe lingă Institutul de Ştiinţe Pedagogice, un muzeu pedagogic. Iniţiativa a fost bine venită, ca răspunzînd unor cerinţe mai vechi de organizare a unui muzeu de acest fel care să prezinte obiecte şi documente din istoria învăţămîntului din ţara noastră, de la începuturi pînă în zilele noastre. La început, un singur muzeograf, apoi încă doi, au desfăşurat o laborioasă activitate de depistare, cercetare şi valorificare a exponatelor necesare muzeului. Eforturile lor au fost încununate de succes, ei reuşind să strîngă cinci mii de piese, printre care acte de înfiinţare a primelor şcoli din ţara noastră, diplome şi atestate eliberate de acestea, scrisori ale unor personalităţi ca August Treboniu Laurian, Spiru Haret, referate semnate de Al. Vlahuţă, fotocopii după rapoartele de revizor şcolar ale lui M. Eminescu etc. etc. S-a găsit colecţia completă a revistei „învăţătorul satelor", precum şi alte reviste aparţinînd asociaţiilor învăţătorilor. Colecţiile dispun de cursuri pedagogice şi manuale şcolare începînd cu a doua jumătate a secolului XIX-lea. Fototeca dispune de 2 200 fotografii şi fotocopii referitoare la numeroase aspecte ale vieţii şcolare din ţara noastră. Bogată în materiale este şi Colecţia de artă în care se remarcă portretul lui August Treboniu Laurian executat de Hentia în 1886. Pînă aici toate bune. Ceea ce mai lipsea era doar... localul pentru muzeu. Au trecut mai bine de şase ani de la înfiinţarea sa, timp suficient pentru depistarea unei clădiri. Dar lucrurile au fost tergiversate. S-au făcut numeroase memorii trimise de către I.S.P. la minister, de la minister la Sfatul popular al Capitalei. Cu toate acestea, nici pină în momentul de faţă problema nu a fost rezolvată. Obiectele stau îngrămădite în dulapuri şi depozite unde sunt expuse pericolului de a se deteriora. De cît interes s-ar bucura deschiderea muzeului pedagogic a dovedit-o expoziţia „Din istoria literaturii didactice româneşti" organizată în cursul anului trecut in localul I.S.P., care a obţinut bune aprecieri. Credem că ar fi timpul ca, ajutată de Sfatul popular al Capitalei, conducerea institutului să ia măsuri pentru ca muzeul să existe cu adevărat. I. FILIP .......... $''**&'**&*VIX- ^ Căminul cultural din comuna Lămășeni, raionul Fălticeni, construit in ultimul timp dispune printre altele si de o sală de spectacole si cinematograf cu 400 de locuri Foto : LALBTJ DOUĂ DECENII DE ACTIVITATE PUBLICISTICĂ " A apărut recent Chipuri şi măşti, titlu nou şi ad-hoc pe o masivă culegere din activitatea ziaristică trecută a maestrului Demostene Botez, poetul. Sunt, aci, reprezentaţi printr-o selecţie foarte severă, douăzeci şi unu de ani de gazetărie, ani al căror ciclu propriu nu a precedat direct epoca noastră, începînd acum cinci decenii, şi încheindu-se acum trei , vorbind cu mare precizie, articolele cuprinse în Chipuri şi măşti au fost scrise şi au apărut în presă, între 1915 şi 1936. Aşadar, pentru foarte mulţi cititori de astăzi şi chiar pentru cei mai mulţi, articolele acestea, nu mai evocă nici o amintire personală, nu declanşează nici un ecou de participare, sau măcar de contemporaneitate, directă , sunt trecut, sunt pură istorie. Reînvierea faptului apus şi înmormântat, sugestia atmosferei şi a epocii, înfiriparea unei imagini şi stîrnirea unei emoţii de participare, dau, mult mai mult decit atunci cînd au fost scrise articolele, măsura talentului scriitoricesc şi gazetăresc al autorului. Şi dacă noi avem un mare număr de pagini ziaristice de altă dată, pe care le retipărim astăzi în volume şi le citim cu interes şi cu pasiune, aceasta se datoreşte faptului că presa noastră a avut norocul de a pune în slujba sa (dar în condiţiuni, de loc norocoase pentru ei), o seamă de mari scriitori, care au dat articolului de ziar, suflul de viaţă lungă al marii literaturi. Chipuri şi măşti ne dovedeşte că Demostene Botez a fost dintre aceştia, iar interesul cu care cititorul de azi se opreşte asupra articolelor sale de odinioară este sporit de surpriza de a descoperi un filon de activitate îndelungată şi originală, a scriitorului cunoscut, în ultimii douăzeci de ani, aproape numai ca poet. Un visitor al progresului social şi politic, o conştitinţă activă de umanist democrat, frământată de obligaţia morală faţă de oameni şi societate, stimulată de necesitatea interioară irepresibilă de a protesta împotriva nedreptăţii, minciunii, cruzimii, coordonatele societăţii burgheze de atunci — astfel apare Demostene Botez prin transparenţa paginii sale gazetăreşti. Dacă ziaristica sa a fost o luptă, dacă poetul-ziarist a fost un luptător, desigur că articolul său a fost o armă. Marea majoritate a articolelor cuprinse în Chipuri şi măşti sunt pamflete, deci atacuri, ziaristul a fost în permanentă poziţie de atac. Ca şi înaintaşii săi de serie, Tudor Arghezi sau N. D. Cocea, ca şi colegii săi de serie, Mihai Ralea, Ion Vinea, Ion Pas, ca şi urmaşii săi de serie, Zaharia Stancu sau Geo Bogza, Demostene Botez a fost ca ziarist, un pamfletar. Spunînd că Demostene Botez a practicat pamfletul, nu am spus, aşadar, nimic concludent, cu privire la caracterul pamfletar al gazetăriei sale. Propunînd cel dinţii, o caracterizare a activităţii sale pamfletare, Demostene Botez vorbeşte, în prefaţa volumului, despre ironia în care se îmbracă mai toate articolele sale, explicînd-o ca pe un procedeu de necesitate, provocat de ameninţarea permanentă şi iminentă a unei intervenţii brutale a cenzurii de presă — duşmana de moarte a gazeta*) Chipuri şi măşti de Demostene Botez. Radu Popescu rului şi a publicaţiei democratice din acea vreme , simulînd aprobarea, declarînd o aderenţă transparent-ipocrită, îmbrăcînd haina voioşiei şi a glumei, trecerea pe lingă sau peste cleştele cenzurii devenea posibilă, rezultatul fiind acelaşi, prin ridiculizare. Explicaţia poetului trebuie crezută, in măsura în care el însuşi a crezut în ea, dar nu mi se pare a acoperi întreaga complexitate a stilului său pamfletar. Sunt convins, de pildă, că nenumărate articole ale sale, tot atit de ironice, au căzut victimă foarfecelor cenzurii, care începeau să clănţăne şi să reteze, atrase mai ales de tema pamfletului, şi mai puţin de stilul pamfletarului. Poate că această ironie, care este numai una dintre caracteristicile pamfletului lui Demostene Botez, vine mai de departe, adică direct din natura lirismu- Cronica literaru lui său, din însăşi structura sa poetică. Cine cunoaşte opera sa poetică ştie că, în întreaga ei desfăşurare, în întreaga ei evoluţie, ironia blajină, lipsită de agresivitate şi fără pretenţii judecătoreşti, dar cu surse şi resurse fine şi ascuţite — reprezintă expresia foarte originală a unei frîne interioare operînd împotriva revărsării nestăvilite a egocentrismului liric, sub forma, natural, a autoironiei. Deci, e cazul de a adăuga, dacă nu chiar de a opune, explicaţiei date de Demostene Botez cu privire la procedeul său pamfletar, explicaţia,ceva mai largă, a însăşi naturii psihologice a autorului, explicaţie care ne ajută să legăm opera sa gazetărească de opera poetului şi a prozatorului epic, şi să întrezărim solida lor unitate. Mă rog, organică sau conjuncturală, lirică sau tehnică, ironia lui Demostene Botez se dovedeşte o armă pamfletară ascuţită, ale cărei efecte apar, cel puţin sensibilităţii şi moralei noastre de azi, foarte eficiente : demagogia, cinismul şi sterilitatea jalnică a aşazisei democraţii burghezo-parlamentare dintre cele două războaie, mediocritatea ideilor şi stupiditatea acţiunii politice a burgheziei, josnicia sufletească şi imoralitatea vieţii ei private — tot ceea ce se exprima în manifestările de orînduire şi de clasă ale burgheziei, sub forma practicii curente şi a faptului cotidian — totul devine obiectul unei ironii pline de vervă, de o înaltă, dar nu ostentativă, ţinută şi informaţie intelectuală, de formulă şi „găselniţă“ literară, deosebit de originale, nu rareori memorabile. Titlurile articolelor, chiar, poartă aceste caracteristici: „Fisc şi seninătate“, „Hamlet pe capră“, „Legea pentru apărarea vacii“, „Erou de 15 hectare“, „Funcţionarul simplificat“, „Domnişoara cu parohie“, „Submarinul constructiv“, „Reabilitarea măgarului“, „5 lei armonia socială“, (pentru femei şi copii: 3 lei) , „Rebelii de pe Dîmboviţa“ etc. etc. Dar dacă înmulţirea „prin sciziparitate“ a subsecretarilor de stat, inutili şi bugetivori ; sau concursul de eleganţă automobilistică al „lumii bune“, la Sinaia ; sau faimoasa farsă demagogică a „controlului averilor“ ; sau campania dusă de oficialitatea burgheză pentru a împiedica înmulţirea intelectualilor (într-o ţară analfabetă la proporţia de 78 la sută) ; sau multe alte fenomene cam de acelaşi calibru, sunt denunţate prin ridiculizarea ironică, nu acelaşi este cazul cînd fenomenul politico-social relevă, prin dimensiuni şi conţinut, întreaga tragedie a orînduirii burgheze, sau cînd dezvăluie, în toată monstruozitatea ei, asuprirea şi exploatarea de clasă. In asemenea cazuri — şi se ştie cît erau de numeroase, — pamfletarul dă frîu liber şi expresie directă, revoltei, mintei, dezgustului, exprimate prin invectivă violentă, prin expresii crude. Astfel, cu privire la dictatorii fascişti: „Dictatorul simbolizează reacţiunea bestiei, care nu mai poate răbda să fie domesticită şi pusă, apoi, aplecat, deasupra unei cărţi". Cu privire la sentinţa dată în procesul Griviţei: „S-a terminat şi epilogul dramei lungi, tragice, care se desfăşura la Craiova. S-a lăsat cortina de fier, după care oamenii muncitori şi nenorociţi au de privit de acum înaintea lor cite 12 sau 15 ani de închisoare... Se vede că lucrătorul nu are dreptate pînă ce nu se lasă împuşcat... Cei ce s-au găsit cu pete mari de singe s-au spălat pe mîini, şi totul a intrat in ordinea cea mare a uitării... pînă ce se vor ridica strigoii“. Cu privire la pregătirea tenace şi perfidă a războiului de către cercurile imperialiste şi fasciste: „Din gura de tun spre care ne simţim împinşi de la spate, repede, cît mai repede, cel puţin acei care ştim ce înseamnă aceasta să strigăm cît nu ne-a venit pămîntul în gură : — Săriţi! Nebunii, nebunii!“, iar cu privire la reintroducerea cenzurii presei de către pretinsa guvernare democratică a partidului naţional-ţărănist: „...am cuvîntul vulgar pe care nu l-am rostit niciodată — scurt ca o interjecţie sau ca un ordin : — Huo !“. După cum se vede, nu numai ironia constituie procedeul pamfletar al lui Demostene Botez, care, reprezentînd o nuanţă aparte a pamfletului românesc, se întîlneşte totuşi cu linia lui tradiţională, linia Eminescu-Cocea- Arghezi, în asemenea explozii ale revoltei şi mintei. De altfel, tocmai în această varietate a procedeelor se vădeşte capacitatea multilaterală a pamfletarului, şi tocmai aceasta contribuie la interesul niciodată obosit, niciodată scăzut, cu care se citesc aceste pagini de demult. Din conţinutul şi din atmosfera lor, se înfiripă atît chipul autorului, frămîntat, chinuit, aspirînd spre o lume mai bună, luptînd pentru dreptate, cinste şi adevăr, cît şi configuraţia unei epoci grele, complexe, în haosul căreia, păstrarea probităţii morale şi intelectuale, pe poziţia progresismului democratic şi a umanismului generos, sclipea încurajator şi chema spre alt liman. S-a întîmplat ca volumul de vechi pagini de presă al lui Demostene Botez să apară în plinul entuziastei mobilizări de conştiinţă cu care poporul nostru a întîmpinat Congresul al IX-lea al partidului şi adoptarea noii noastre Constituţii. In acestă atmosferă, pe lingă toate celelalte calităţi ale sale, culegerea articolelor lui Demostene Botez are și meritul de a ne mai furniza un jalon foarte sigur, cu ajutorul căruia putem măsura și mai bine drumul uriaş pe care l-am parcurs. MEMENTO MIERCURI SEPTEMBRIE 1965 LUNA IX TRIM. III Soarele răsare 5 h 38* ,* apune 18 h 52* — 243 + 122 Gaițele (spectacol prezentat de Teatrul muncitoresc C.F.R.): Teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20 : Carnaval la Tănase : Teatrul „C. Tănase“, grădina Boema, ora 20 : Circus varieté : Circul de stat (11.01.20), ora 20; cinematografe Samba : Patria (11.86.25), orele 9 — 11,30 — 14 — 18.30 — 19 - 21,30 ; București (15.61.54), orele 9 — 11,30 — 14 — 16.30 — 19 — 21,15 ; Excelsior (18.10.68), orele 9 — 11,30 — 14— 16.30 — 19 — 21,30; Stadionul Dinamo (11.03 72), ora 20 ; Expoziţia Piaţa Scînteii (18.10.88), ora 20 : Procesul profesorului Weir : Republica (11 03.72), orele 9.15 — 12 - 15 — 18 — 21 : Victoria (16.28.70), orele 9,45 — 12,30 -15.15 — 18 — 20,45 : Griviţa (17.08.58), orele 9,30 - 12 — 15 — 18 — 21 : Doina-grădină (15.87.67), ora 20: Viaţă dificilă : Luceafărul (15.87.67), orele 9 — 11.15 — 13,30 - 15.45 - 18.15 — 20.30 ; Festival (15.63.84), orele 8.45 — 11,15 — 13.45 — 16.15 — 18.45 — 21,15 ; Melodia (12.06.88), orele 9,30 — 12,15 - 15 — 17,45 — 20,30 ; Progresul-grădină (15.61.54), ora 19,45 ; Festivalgrădină (15.63.84), ora 20; Banda: Carpati (13.92.72), orele 10 — 12 — 14 — 16 - 18.15 - 20.30: Capitol (16.29.17), orele 9.30 — 11.45 — 14 - 16.30 - 18.45 — 21 ; Floreasca (12.28.30), orele 11 — 13.30 — 16 - 18.15 — 20.30: Capitol-grădină, ora 20 : Cum se reușește în dragoste : Central (14.12 24), orele 9.45 — 12 — 14.15 16.30 — 18.45 - 21: Cultural (16 2539), orele 16 - 18.15 — 20.30 : Fernand Cow-Boy : Lumina (16,23.35), orele 9.30 — 11.45 — 14 — 16.15 - 18.30 - 20.45 : Casa Ricordi : Union (13.49 04), orele 14.45 — 17.30 — 20.30 : Program pentru copil, ora 10 $ Nevasta nr. 13, orele 11.15 — 13.30 - 16 — 18.30 - 21 : Doina (16.35.38); Sălbaticii de pe Rîul Morţii — Unde nu-i cap — Gravuri revoluţionare — Spre cer: Timpuri noi (15 61 10), orele 10—21 în continuare: Romulus şi Remus; Giuleşti (17 55.46), orele 15,30 - 18 - 20.30 : Bucegi (17.05.47), orele 10 — 12.30 — 16 — 18,30 - 21 : Bucegigrădină (17.05 47), ora 20: Aport, Muhitar 1 : Feroviar (16.22.73), orele 9.45 - 11.45 - 13.45 - 16 — 18.15 — 20.30 : Flamura (23.07.40), orele 10 - 12 - 16 18 — 20 ; Laleaua neagră : înfrăţirea între ponoare (17 31 64), orele 10 — 12,30 — 15,30 ~ 18 — 20,30 ; Cronica unui bufon : Dacia (16.26.10), orele 9 — 13 în continuare, 15 — 17 — 19 — 21 ; Evadatul : Buzeşti (15.62.79). orele 15.30 - 17.45 : Moşilor (12.52.93). orele 15.30 — 18 : Daţi-mi condica de reclamaţii : Crîngaşi (17.38.81). orele 16 — 18,15 — 20,30: Pensiunea Boulanka; Unirea (17 10.21). orele 16 — 18,15 : Unirea-grădină (17.10.21). ora 20 : Un „şoarece“ printre bărbaţi: Tomis (21 49 46). orele 9.15 - 11.30 — 13.45 - 16 20.30 : Tomis-grădină. ora 19.30: Femeia necunoscută : Flacăra (21.35.49). orele 9.30 — 12.15 — 15.15 — 18 — 20.45 : Vitan-grădină (21.39 82). ora 19.45 : Jungla tragică : Vitan (21 39.82), orele 16 - 18 — 20 : Unora le place cazul : Mioriţa (14.27.14), orele 8,45 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21.15 : Moşilor-grădină (12.52.93), ora 20 : Fiul căpitanului Blood : Munca (21.50.97), orele 10,30 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 : Danoşik : Popular (35.15.17), orele 16 — 19.30 : Căpitanul din Tenkes : Arta (21.31.86). orele 15 — 18.45: Arta-grădină, ora 19.30 : Drumul sării (31.28.13). orele 15.30 - 19: Un lucru făcut la timp: Cosmos (35.19 15). orele. 16 - 18 - 20 ; Progresul (23.94 10). orele 15.30 — 18 — 20.30 • Decoraţii pentru „Copiii minune“ : Viitorul (11 48 03). orele 16 - 18.15 — 20.30 : America, America : Colentina (35 07.09). orele 15.30 — 19 : Colentina-grădină. ora 19.30: Preludio 11 : Volga (11.91.26). orele 9.45 — 12 — 14.15 — 16.30 — 18.45 — 21 : Winnetou : Rahova (23.91 00). orele 15.30 — 18: Rahova-grădină. ora 20 : Marșul asupra Romei : Modern (23.71.01), orele 9.30 - 11.45 — 14 — 16.15 - 18.45 — 21 : Arenele Libertăţii (23.71.01) ora 20: Raby Mátyás : Lira (31 71.71). orele 15.30 - 17.30 - 19.30: Joe Limonada : Ferentari (23 17 50). orele 15.30 — 18 — 20.30 : Cîntînd despre Arizona : Cotroceni (13.62 56). orele 16 — 18,15 — 20.30 : Zidul înalt : Pacea (31.32.52), orele 16 — 18 — 20 : Logodnicele văduve : Buzeștigrădină (15.62.79), ora 20 : Cîntînd în ploaie : Lira-grădină (31.71.71), ora 20.15 : Bufonul regelui : Progresul-parc (23.94.10), ora 20. I tele via e marie ? 19 : Jurnalul televiziunii (I) ; 19,20 : Ştiţi să desenaţi copii ? „Copacul veşnicei tinereţi“, povestire de Mioara Cremene. Desenează Iurie Darie ; 19,35 : Povestiri din Rubovna : „Spectacolul“ ; 20 : Emisiune de teatru : „Logodnicul de profesie se însoară“, comedie de Oldrich Danek. Interpretează colectivul Teatrului Mic . In pauză: „Casa Cetate“ — film documentar , în încheiere : Jurnalul televiziunii (II) și Buletin meteorologic. — 18.15 - 1 | teatre ~ ‘ | calm va fi vremea Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă. Cer variabil, înnourări parţiale în Banat, Ardeal şi nordul Moldovei, unde va ploua local sint slab, pină la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 19 şi 29 de grade.