România Liberă, octombrie 1965 (Anul 23, nr. 6519-6545)
1965-10-01 / nr. 6519
Anul XXII — nr. 6519 4 pagini 30 bani Vineri 1 octombrie 1965 REDACŢIA Piaţa Scînteii. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. minin.. et. . _ _ _ Telex» 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Variate viziuni în plastică şi fotografie Pagina a 2-a Confruntare decisivă in problema rhodesiană Pagina a 4-a Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Pagina a 4-a în lucrările de construcţii-montaj are cuvîntul FACTORUL MECANIZARE! • De la un caracter cantitativ, la unul calitativ • La dispoziţie un parc variat de utilaje • Spre indici înalţi de utilizare • Mecanizare ridicată, metode moderne de lucru Prin întreprinderi specializate la o rezolvare mai competentă a problemelor. Multiplele necesităţi ale economiei noastre in plină dezvoltare, fac sa crească tot mai mult ponderea industriei chimice in totalul producţiei industriale. In viitorul plan cincinal pentru industria chimică este prevăzută o creştere de circa 2,3 ori. In acest sens, este stabilită construirea in perioada 1966—1970 a noi uzine de îngrăşăminte cu azot şi fosfor, fabrici de fibre şi fire sintetice, de mase plastice, unităţi pentru fabricarea celulozei şi hirtiei. Sarcina principală pentru execuţia acestor noi lucrări, ca şi pentru modernizarea unora dintre obiectivele aflate în funcţiune, revine, în cadrul Ministerului Industriei Chimice, Direcţiei generale de construcţii-montaj. Activitatea de pînă acum a Direcţiei noastre generale, experienţa acumulată în construcţia unor obiective importante ale industriei chimice sunt garanţii că sarcinile trasate în acest domeniu în Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. vor fi realizate în termen prin utilizarea întregii capacităţi de producţie de care dispunem şi prin folosirea întregii noastre energii creatoare. In ansamblul măsurilor ce se iau pentru sporirea continuă a eficienţei economice a investiţiilor, un rol important îl are creşterea gradului de mecanizare a execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj. Aceste măsuri permit extinderea continuă a mecanizării diverselor operaţii de execuţie, introducerea de metode, noi de lucru şi accentuarea gradului de industrializare a construcţiilor. Dacă pînă nu demult mecanizarea lucrărilor de construcţii-montaj a Ing. Gh. Neculau Director general al Direcţiei generale de construcţii-montaj din Ministerul Industriei Chimice vea mai ales un caracter cantitativ, destinat în special operaţiilor grele şi cu un volum mare de muncă, acum i s-a adăugat şi aspectul calitativ care se referă la aplicarea de sisteme noi de lucru şi la mecanizarea unor operaţiuni cu volum de muncă mai mic. Acest lucru a devenit posibil prin achiziţionarea din fondurile de investiţii a noi şi variate utilaje şi mijloace de transport care să satisfacă în măsură din ce în ce mai mare cerinţele pe această linie. Astăzi parcul de utilaje şi mijloace de transport al Direcţiei noastre generale, cuprinde în afară de obişnuitele excavatoare, buldozere, macarale-turn, betoniere etc., o gamă variată de utilaje de la automacarale grele de 70 tone capacitate de ridicare, staţii de betoane semiautomate şi instalaţie mecanică de forat piloţi, pînă la maşini de frezat şanţuri în zid, şurubelniţe electrice, dispozitive mecanice pentru execuţia subtraversărilor de drumuri şi căi ferate. Avînd la dispoziţie această preţioasă dotaţie, s-au obţinut unele realizări, cărora, încă din primul an al cincinalului va trebui să le adăugăm altele noi. Astfel la săpături, una din categoriile de lucrări grele și cu volum mare de muncă, indicele de mecanizare a depășit de mult valoarea de 80 la suta. Anual excavatoarele din parcul nostru de utilaje execută un volum de săpături de 5—6 milioane metri cubi, ceea ce corespunde încărcăturii unei garnituri de vagoane lungă aproximativ cu jumătate din reţeaua totală a căilor ferate din România. Ne îndreptăm acum eforturile către o îmbunătăţire a exploatării utilajelor de săpat, în aşa fel încît să obţinem maximum de randament şi o creştere a indicelui de mecanizare pînă la 90 la sută. In acest sens, s-au luat măsuri pentru organizarea activităţii utilajelor în două schimburi, pentru extinderea acordului şi a sistemului de contractare a lucrărilor de mecanizare complexă la volum. (Continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIO DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIO EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile in construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii şi progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ale Chinei Populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţionale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie frăţească şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România UN NOU AN UNIVERSITAR Echinocţiul de toamnă înregistrat acum citeva zile nu lasă loc la nici un fel de dubii : am păşit pragul toamnei cu zile din ce in ce mai scurte prevestitoare ale anotimpului rece. Aşa să fie oare ? Parcă nu-ţi vine a crede privind zecile de mii de tineri care umplu astăzi holurile şi amfiteatrele universităţilor, căminele studenţeşti, parcurile, străzile. La Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, la Craiova şi Tg. Mureş, în 15 centre universitare 130 000 de studenţi, dintre care 100 000 la cursurile de zi, au venit să sărbătorească zinteiul de muncă al noului an universitar. Printre ei „bobocii“, peste 21 000 de tineri, — purtînd cu mîndrie de azi încolo titlul de student, — păşesc cu primăvara în suflet într-o nouă etapă a vieţii lor. Anul acesta i-a întîmpinat pe studenţi cu săli noi de cursuri şi laboratoare în multe centre universitare, cu noul complex de sere experimentale de la Iaşi, cu cabinete lingvistice ultramoderne la Cluj şi Timişoara, Bucureşti şi Craiova, cu hala nouă a sporturilor de la Institutul Pedagogic din Galaţi. Au fost construite noi cămine şi cantine, biblioteci şi săli de lectură. Studenţii bucureşteni beneficiază de peste 2 000 de locuri noi în căminele construite în această vară, cei din Piteşti, Petroşeni, Iaşi de câte 400 de locuri nounouţe, în timp ce studenţii timişoreni vor inaugura cămine cu 1200 de locuri. Ii aşteaptă cu dragoste pe studenţii noştri mii de cadre didactice cu o multilaterală pregătire teoretică şi practică, cu dorinţa de a-i ajuta să pătrundă tot mai mult in tainele ştiinţei. Li se cere doar un singur lucru studenţilor noştri : să muncească asiduu, cu perseverenţă, să ţină pasul cu cadenţa întregului popor care, sub semnul istoricului Congres al IX-lea al P.C.R., trăieşte acum zilele fierbinţi ale pregătirii noului cincinal. Ridicarea României pe noi trepte ale progresului necesită pregătirea a zeci de mii de noi specialişti constructori şi fizicieni, matematicieni şi profesori, chimişti şi agronomi cu o înaltăcalificare. Conştienţi de această necesitate pentru studenţii noştri trebuie să constituie o obligaţie de onoare, o datorie patriotică însuşirea cit mai temeinică a ştiinţei şi tehnicii. Ţara noastră ocupă azi al doilea loc din lume ca număr de studenţi la 10 000 locuitori, ceea ce constituie un adevărat prilej de mindrie naţională. Fie ca primăvara adusă în această toamnă aurie, de mulţimile de studenţi, să-şi prelungească luminile pînă în vară cînd la examenele de sfîrşit de an vom consemna şi recolte bogate. M1NZU RADIAN Folclor contemporan irînd a apărut o volu. -------- sate. n-a ajuns la curte curînd a apărut o voluminoasă şi interesantă carte, o culegere de poezii actuale, datorite masei anonime care a făurit şi vechile noastre balade, cintecele haiduceşti, doinele de dor şi jale, micile poeme lirice de o mare savoare. Din citeva mii de noi poezii populare, poetul Ioan Meiroiu, întocmitorul acestui op valoros, a ales citeva sute, mai reprezentative şi le oferă cititorilor, mănunchi de spice aurii, răsărite şi coapte pe pămintul bogat şi însorit al patriei noastre socialiste. El a transcris ce i-a dictat Mircea Bradu, din comuna Lăzăreni (Crişana), rime auzite de el, de la Floarea Popa a Ilii şi a transcris de la Nicolae Voinescu din Topeştii Băii de Aramă, ce i-a dictat acestuia Sita Spineanu. Avem, prin urmare, trei autori, dacă prin cuvîntul „autor" înţelegem pe cel ce-a dat luminii citeva strofe : bărbatul sau femeia care le-a recitat, consăteanul care le-a transcris şi le-a păstrat, şi culegătorul care a bătut coclaurile Dunării şi ale Carpaţilor ca să le adune şi să le încadreze într-o tipăritură menită să le dea viaţă şi nemurire. Prin harul tiparului, poeziile contemporane populare nu se vor mai pierde, aşa cum s-a pierdut în trecut un întreg tezaur oral, topit odată cu stingerea din viață a ultimilor lui interpreţi. Generaţiile şi-au transmis, cit au putut, vechile balade, strigături, descîntece, strofe satirice, cimilituri şi altele. Dar rapsozii satelor n-au avut totdeauna elevi care să înveţe şi să ducă mai departe literatura folclorică a generaţiilor. S-au cules şi s-au tipărit, ce e drept, multe din producţiile rustice ale veacurilor şi se cuvine să mai pomenim o dată numele lui Vasile Alecsandri, de la moartea căruia s-au împlinit anul acesta trei sferturi de veac, şi care n-a pregetat să dea viaţă „literaturii de colibă", cum o numeau, cu dispreţ, semidocţii din trecut. Dar tot ce a prins zbor din imaginaţia, din spiritul poetic românesc, în atîtea zeci de mii de colibe, din putea ma de sare, n-a ajuns la cunoştinţa specialiştilor, care să le noteze, să le păstreze, să le dea viaţa cărţii. In culegerea recentă, pe lingă reluarea unor teme lirice tratate şi înainte de veacul nostru şi actualizate de barzii zilelor de azi, locul cel mai important îl deţin cintecele scrise în slava partidului, cele privind satisfacţia de a trăi într-o epocă de libertate şi de progres. Asemeni scriitorilor, amatorii îşi dau strădania să participe la avîntul general ce transformă ţara, să nu se mulţumească a-şi cînta numai propriile lor sentimente, ci să devie ei înşişi luptători sociali în epoca fecundă pe care o străbatem, să contribuie şi ei la progresul patriei, prin roadele spiritului lor din ce în ce mai luminos, prin nivelul înalt la care culturalizarea iniţială de partid a ştiut să ridice poporul nostru. Cartea editată de Casa Centrală a Creaţiei Populare, artistic prezentată, se numeşte „Folclor poetic nou" şi merită să figureze în orice bibliotecă. Victor Eftimiu I 9 1-9.MS Proletari 'din toate țările, unîți-vă ! Se dezvoltă capacitatea fabricii de ulei de la Podari CRAIOVA. (Coresp R. 1.). Lucrări de mărire a capacităţii de rafinare a uleiului comestibil au început recent la Fabrica de ulei a combinatului Oltenia-Podari. Capacitatea de rafinare a fabricii va creşte de circa şase ori prin construcţia unei instalaţii moderne de rafinare continuă care funcţionează automat. Concomitent, va fi construită şi o instalaţie de îmbuteliere a uleiului cu o capacitate de 2 500 sticle pe oră. A doua insulă plutitoare a plecat spre Porţile de Fier GALAŢI. De la Galaţi a pornit spre şantierele viitoarei hidrocentrale de la Porţile de Fier cea de a doua platformă autoridicătoare de 1300 tone. Ca şi prima, ea a fost realizată intr-un timp relativ scurt, pe baza unei tehnologii de fabricaţie adoptate de constructorii de nave gălăţeni. Agregatul, unic în ţara noastră, este echipat cu maşini de punte şi instalaţii tehnologice de fabricaţie românească şi dispune de confortul necesar pentru echipaj şi muncitori. (Agerpres). Primul lot de mobilă BAIA MARE (coresp. R.I.). Ieri, la Combinatul de industrializare a lemnului din Sighetul Marmaţiei, a avut loc un eveniment de seamă : primul lot de 30 de garnituri de mobilă a ieşit pe banda de fabricaţie primind botezul controlului tehnic de calitate. Mobila produsă aici este un dormitor tip „Sighet“ compus din două paturi, două dulapuri, masă, toaletă și noptiere. Alte 400 de garnituri din același tip au intrat în faza finală de finisaj. ȘTIRI SPORTIVE • La Hamburg s-a desfășurat aseară meciul de box dintre echipele R.F. Germane și României. După disputarea a 8 întîlniri scorul era egal : 8-8. La categoria muscă Constantin Ciucă l-a învins la puncte pe Koerper. Au mai cîștigat Puiu si Antoniu. • Pe stadionul „1 Mai" din Timișoara au început joi meciurile bilaterale de atletism România— Norvegia (masculin) şi România— Cehoslovacia (feminin). După prima zi de Întreceri atleţii români conduc în întîlnirea cu cei norvegieni cu 62,5—43,5 puncte. In meciul feminin scorul este 28—18 în favoarea sportivelor cehoslovace. Noutăţile zilei PENTRU SEZONUL RECE Deşi timpul călduros din septembrie ne-a oferit un răgaz în completarea garderobei pentru sezonul rece, întreprinderile industriei uşoare s-au pregătit din timp şi au început să livreze magazinelor sortimente de îmbrăcăminte adecvată. Articole din blănuri Un bogat sortiment de articole din blănuri au pregătit şi fabricile „Republica“ din Bucureşti şi „1 Mai" din Oradea. Printre acestea întîlnim reuşite modele noi de haine şi scurte din piele, haine din blană, haine lungi şi scurte din material textil îmblănite realizate în diferite culori pentru fermei, bărbaţi şi copii. Fabrica „Victoria“ din Timişoara a realizat frumoase şi elegante haine din blană karakul, astrahan negru şi gri, precum şi alte confecţii din piei de vînat, prelucrate în imitaţii de blănuri rare. Creatorii fabricilor din Tîrgu Mureş, Vidra şi Orăştie, au realizat alte articole din blănuri şi cojocărie, veste din piei velur, căciuli, gulere, mănuşi îmblănite care vin să completeze armonia îmbrăcămintei în sezonul rece. Confecţii şi tricotaje Din cele aproape 3 000 de modele noi de îmbrăcăminte confecţionată şi tricotată, sortimentului vestimentar pentru femei ii revin o parte însemnată. Se remarcă taioarele din stofe de lină în amestec cu fire poliesterice, pardesiile din ţesături din fire fine şi buclate, paltoanele cu garnituri din blană artificială, îmbrăcămintea tricotată s-a îmbogăţit cu reuşite modele de rochii, rochii din două piese, jachete, pulovere realizate pe maşini jaguard din fire de lină pură. Din fire relontex (relon texturat ce oferă produselor aspectul de lînă) se fabrică scampolouri şi veste, acestea constituind noutatea sezonului. Pentru bărbaţi se realizează noi modele de cămăşi din fire sintetice, cu gulere de rezervă, precum şi o gamă variată de costume, pardesie şi paltoane cu o linie modernă. * încălţăminte adecvată Pentru a vă ajuta în orientarea asupra încălţămintei celei mai corespunzătoare, am rugat specialişti din Direcţia generală de resort din M.I.U. să ne vorbească despre unele noutăţi de sezon pe care industria le pregăteşte. Aflăm astfel că pentru trimestrul IV din acest an au fost contractate peste 500 noi modele de încălţăminte. In afară de ghetele cu faţă şi talpă din piele şi căptuşite cu blană destinate femeilor, o largă varietate de modele o întîlnim în grupa ghetelor şi cizmuliţelor cu toc jos şi înalt din piei presate, cu talpă din cauciuc microporos şi translucid. Acestea sunt căptuşite cu material textil flauşat. Corespunzătoare scopului propus sunt şi semighetele căptuşite cu feţele din box confecţionate modern prin sistemul lipit. Pentru femei şi bărbaţi s-au realizat reuşite modele de ghete cu faţa din piele hunting şi velur şi cu talpa din cauciuc vulcanizat, căptuşite cu material textil flauşat. Şi copiii vor avea la îndemână ura sortiment mai larg de ghete şi cizmuliţe căptuşite. Camer extern „CÎND TUNURILE BUBUIE, ARTELE AGONIZEAZĂ“ O recentă măsură a administraţiei S.U.A. îşi propune să contrazică dictonul latin : inter arma silent musae (cînd zăngăne armele, muzele tac). Căci, iată, peste ocean, muzele nu tac, ci protestează. La Casa Albă s-a semnat, miercuri, legea pentru sprijinirea artelor şi activităţilor umanistice, în conformitate cu care li se acordă acestora anumite fonduri, considerate, în general, drept modeste. După ce a zăcut pe la diferite comisii ale Congresului atîta timp, incit ziarul New York Times (înainte de greva care a determinat încetarea apariţiei cotidianului new-yorkez) se sesizase, într-un articol, de această chestiune, legea a ajuns, în sfîrşit, în ultima etapă a lungului şi întortochiatului său drum. Cum este obiceiul la Casa Albă, cu prilejul semnării unor legi care trebuie să aibă un anumit răsunet în opinia publică, se organizează ceremonii la care sînt invitate personalități din domeniile de activitate afectate de respectiva lege. Aşa a fost, de pildă, cazul cînd s-a semnat legea cu privire la lărgirea dreptului de vot al populaţiei de culoare. O ceremonie bine pusă la punct sublinia importanţa actului, în prezenţa unor reprezentanţi ai acestei populaţii, evident R. VOINESCU (Continuare în pag. a 4-a" TELEGRAMĂ Excelenţei sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, sunt bucuros să vă transmit, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, felicitări cordiale şi urările cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea dv. personală şi pentru un viitor luminos al poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România