România Liberă, octombrie 1965 (Anul 23, nr. 6519-6545)

1965-10-01 / nr. 6519

Anul XXII­ — nr. 6519 4 pagini 30 bani Vineri 1 octombrie 1965 REDACŢIA Piaţa Scînteii. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. m­inin.. et. . _ _ _ Telex» 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Variate viziuni în plastică şi fotografie Pagina a 2-a Confruntare decisivă in problema rhodesiană Pagina a 4-a Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Pagina a 4-a în lucrările de construcţii-montaj are cuvîntul FACTORUL MECANIZARE! • De la un caracter cantitativ, la unul calitativ • La dispoziţie un parc variat de utilaje • Spre indici înalţi de utilizare • Mecanizare ridicată, metode moderne de lucru Prin întreprinderi specializate la o rezolvare mai compe­tentă a problemelor. Multiplele necesităţi ale e­­conomiei noastre in plină dez­voltare, fac sa crească tot mai mult ponderea industriei chimice in totalul producţiei industriale. In viitorul plan cincinal pentru industria chi­mică este prevăzută o creş­tere de circa 2,3 ori. In acest sens, este sta­bilită construirea in perioada 1966—1970 a noi uzine de în­grăşăminte cu azot şi fosfor, fabrici de fibre şi fire sinte­tice, de mase plastice, unităţi pentru fabricarea celulozei şi hirtiei. Sarcina principală pentru execuţia acestor noi lucrări, ca şi pentru modernizarea u­­nora dintre obiectivele aflate în funcţiune, revine, în cadrul Ministerului Industriei Chi­mice, Direcţiei generale de construcţii-montaj. Activita­tea de pînă acum a Direcţiei noastre generale, experienţa acumulată în construcţia unor obiective importante ale in­dustriei chimice sunt garanţii că sarcinile trasate în acest domeniu în Directivele Con­gresului al IX-lea al P.C.R. vor fi realizate în termen prin utilizarea întregii capa­cităţi de producţie de care dispunem şi prin folosirea în­tregii noastre energii crea­toare. In ansamblul măsurilor ce se iau pentru sporirea conti­nuă a eficienţei economice a investiţiilor, un rol important îl are creşterea gradului de mecanizare a execuţiei lucră­rilor de construcţii-montaj. Aceste măsuri permit extin­derea continuă a mecanizării diverselor operaţii de execu­ţie, introducerea de metode, noi de lucru şi accentuarea gradului de industrializare a construcţiilor. Dacă pînă nu demult mecanizarea lucrări­lor de construcţii-montaj a­ Ing. Gh. Neculau Director general al Direcţiei generale de construcţii-montaj din Ministerul Industriei Chimice vea mai ales un caracter can­titativ, destinat în special o­­peraţiilor grele şi cu un vo­lum mare de muncă, acum i s-a adăugat şi aspectul cali­tativ care se referă la apli­carea de sisteme noi de lucru şi la mecanizarea unor opera­ţiuni cu volum de muncă mai mic. Acest lucru a devenit posibil prin achiziţionarea din fondurile de investiţii a noi şi variate utilaje şi mijloace de transport care să satisfacă în măsură din ce în ce mai mare cerinţele pe această linie. As­tăzi parcul de utilaje şi mij­loace de transport al Direc­ţiei noastre generale, cuprin­de în afară de obişnuitele excavatoare, buldozere, ma­­carale-turn, betoniere etc., o gamă variată de utilaje de la automacarale grele de 70 tone capacitate de ridicare, staţii de betoane semiautomate şi instalaţie mecanică de forat piloţi, pînă la maşini de fre­zat şanţuri în zid, şurubelniţe electrice, dispozitive mecani­ce pentru execuţia subtra­­versărilor de drumuri şi căi ferate. Avînd la dispoziţie această preţioasă dotaţie, s-au obţinut unele realizări, cărora, încă din primul an al cincinalului va trebui să le adăugăm al­tele noi. Astfel la săpături, una din categoriile de lucrări grele și cu volum mare de muncă, indicele de mecani­zare a depășit de mult va­loarea de 80 la suta. Anual excavatoarele din parcul nos­tru de utilaje execută un vo­lum de săpături de 5—6 mi­lioane metri cubi, ceea ce co­respunde încărcăturii unei garnituri de vagoane lungă aproximativ cu­ jumătate din reţeaua totală a căilor ferate din România. Ne îndreptăm acum eforturile către o îmbu­nătăţire a exploatării utilaje­lor de săpat, în aşa fel încît să obţinem maximum de randament şi o creştere a in­dicelui de mecanizare pînă la 90 la sută. In acest sens, s-au luat măsuri pentru organi­zarea activităţii utilajelor în două schimburi, pentru extin­derea acordului şi a sistemu­lui de contractare a lucrărilor de mecanizare complexă la volum. (Continuare în pag. a 3-a) T­ELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIO DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIO EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM­ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Repu­blicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său co­munist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile in construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Repu­blica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agri­cultura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii şi progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ale Chinei Populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţionale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prie­tenie frăţească şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reci­proc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România UN NOU AN UNIVERSITAR Echinocţiul de toamnă înregistrat acum citeva zile nu lasă loc la nici un fel de dubii : am păşit pragul toamnei cu zile din ce in ce mai scurte prevestitoare ale anotimpului rece. Aşa să fie oare ? Parcă nu-ţi vine a crede privind zecile de mii de tineri care umplu astăzi holurile şi amfiteatrele uni­versităţilor, căminele studenţeşti, parcu­rile, străzile. La Bucureşti, Iaşi, Cluj, Ti­mişoara, la Craiova şi Tg. Mureş, în 15 centre universitare 130 000 de studenţi, dintre care 100 000 la cursurile de zi, au venit să sărbătorească zinteiul de muncă al noului an universitar. Printre ei „bo­bocii“, peste 21 000 de tineri, — purtînd cu mîndrie de azi încolo titlul de student, — păşesc cu primăvara în suflet într-o nouă etapă a vieţii lor. Anul acesta i-a întîmpinat pe studenţi cu săli noi de cursuri şi laboratoare în multe centre universitare, cu noul complex de sere experimentale de la Iaşi, cu cabi­nete lingvistice ultramoderne la Cluj şi Timişoara, Bucureşti şi Craiova, cu hala nouă a sporturilor de la Institutul Peda­gogic din Galaţi. Au fost construite noi cămine şi cantine, biblioteci şi săli de lectură. Studenţii bucureşteni beneficiază de peste 2 000 de locuri noi în căminele construite în această vară, cei din Piteşti, Petroşeni, Iaşi de câte 400 de locuri nou­­nouţe, în timp ce studenţii timişoreni vor inaugura cămine cu 1200 de locuri. Ii aşteaptă cu dragoste pe studenţii noş­tri mii de cadre didactice cu o multilate­rală pregătire teoretică şi practică, cu do­rinţa de a-i ajuta să pătrundă tot mai mult in tainele ştiinţei. Li se cere doar un singur lucru studen­ţilor noştri : să muncească asiduu, cu per­severenţă, să ţină pasul cu cadenţa între­gului popor care, sub semnul istoricului Congres al IX-lea al P.C.R., trăieşte acum zilele fierbinţi ale pregătirii noului cinci­nal. Ridicarea României pe noi trepte ale progresului necesită pregătirea a zeci de mii de noi specialişti constructori şi fizi­cieni, matematicieni şi profesori, chimişti şi agronomi cu o înaltă­­calificare. Con­ştienţi de această necesitate pentru stu­denţii noştri trebuie să constituie o obli­gaţie de onoare, o datorie patriotică însu­şirea cit mai temeinică a ştiinţei şi teh­nicii. Ţara noastră ocupă azi al doilea loc din lume ca număr de studenţi la 10 000 locuitori, ceea ce constituie un adevărat prilej de mindrie naţională. Fie ca pri­măvara adusă în această toamnă aurie, de mulţimile de studenţi, să-şi prelungească luminile pînă în vară cînd la examenele de sfîrşit de an vom consemna şi recolte bogate. M1NZU RADIAN Folclor contemporan­ irînd a apărut o volu. -------- sate. n-a ajuns la cur­te curînd a apărut o vo­lu­­minoasă şi interesantă carte, o culegere de poezii actuale, datorite masei anonime care a făurit şi vechile noastre ba­lade, cintecele haiduceşti, doi­nele de dor şi jale, micile poeme lirice de o mare sa­voare. Din citeva mii de noi poezii populare, poetul Ioan Meiroiu, întocmitorul acestui op valo­ros, a ales citeva sute, mai reprezentative şi le oferă ci­titorilor, mănunchi de spice aurii, răsărite şi coapte pe pămintul bogat şi însorit al patriei noastre socialiste. El a transcris ce i-a dictat Mircea Bradu, din comuna Lăzăreni (Crişana), rime auzite de el, de la Floarea Popa a Ilii şi a transcris de la Nicolae Voi­­nescu din Topeştii Băii de Aramă, ce i-a dictat acestuia Sita Spineanu. Avem, prin urmare, trei au­tori, dacă prin cuvîntul „au­tor" înţelegem pe cel ce-a dat luminii citeva strofe :­ bărbatul sau femeia care le-a recitat, consăteanul care le-a trans­cris şi le-a păstrat, şi culegă­torul care a bătut coclaurile Dunării şi ale Carpaţilor ca să le adune şi să le încadreze într-o tipăritură menită să le dea viaţă şi nemurire. Prin harul tiparului, poeziile contemporane populare nu se vor mai pierde, aşa cum s-a pierdut în trecut un întreg te­zaur oral, topit odată cu stin­gerea din viață a ultimilor lui interpreţi. Generaţiile şi-au transmis, cit au putut, vechile balade, strigături, descîntece, strofe satirice, cimilituri şi al­tele. Dar rapsozii satelor n-au avut totdeauna elevi care să înveţe şi să ducă mai departe literatura folclorică a genera­ţiilor. S-au cules şi s-au tipărit, ce e drept, multe din producţiile rustice ale veacurilor şi se cu­vine să mai pomenim o dată numele lui Vasile Alecsandri, de la moartea căruia s-au îm­plinit anul acesta trei sferturi de veac, şi care n-a pregetat să dea viaţă „literaturii de co­libă", cum o numeau, cu dis­preţ, semidocţii din trecut. Dar tot ce a prins zbor din imagi­naţia, din spiritul poetic ro­mânesc, în atîtea zeci de mii de colibe, din pu­tea ma de sare, n-a ajuns la cunoştinţa specialiştilor, care să le no­teze, să le păstreze, să le dea viaţa cărţii. In culegerea recentă, pe lingă reluarea unor teme li­rice tratate şi înainte de vea­cul nostru şi actualizate de barzii zilelor de azi, locul cel mai important îl deţin cinte­cele scrise în slava partidu­lui, cele privind satisfacţia de a trăi într-o epocă de libertate şi de progres. Asemeni scriitorilor,­­ ama­torii îşi dau strădania să par­ticipe la avîntul general ce transformă ţara, să nu se mul­ţumească a-şi cînta numai propriile lor sentimente, ci să devie ei înşişi luptători sociali în epoca fecundă pe care o străbatem, să contribuie şi ei la progresul patriei, prin roa­dele spiritului lor din ce în ce mai luminos, prin nivelul înalt la care culturalizarea iniţială de partid a ştiut să ridice po­porul nostru. Cartea editată de Casa Centrală a Creaţiei Populare, artistic prezentată, se numeşte „Folclor poetic nou" şi me­rită să figureze în orice biblio­tecă. Victor Eftimiu I­ 9 1-9.MS Proletari 'din toate țările, unîți-vă ! Se dezvoltă capacitatea fabricii de ulei de la Podari CRAIOVA. (Coresp R. 1.). Lucrări de mărire a capacităţii de rafinare a uleiului comesti­bil au început recent la Fa­brica de ulei a combinatului Oltenia-Podari. Capacitatea de rafinare a fabricii va creşte de circa şase ori prin construcţia unei instalaţii moderne de rafinare continuă care func­ţionează automat. Concomitent, va fi construi­tă şi o instalaţie de îmbute­­liere a uleiului cu o capaci­tate de 2 500 sticle pe oră. A doua insulă plutitoare a plecat spre Porţile de Fier GALAŢI.­­ De la Galaţi a pornit spre şantierele viitoa­rei hidrocentrale de la Porţile de Fier cea de a doua platfor­mă autoridicătoare de 1300 tone. Ca şi prima, ea a fost realizată intr-un timp relativ scurt, pe baza unei tehnologii de fabricaţie adoptate de con­structorii de nave gălăţeni. Agregatul, unic în ţara noas­tră, este echipat cu maşini de punte şi instalaţii tehnologice de fabricaţie românească şi dispune de confortul necesar pentru echipaj şi muncitori. (Agerpres). Primul lot de mobilă BAIA MARE (coresp. R.I.). Ieri, la Combinatul de indu­strializare a lemnului din Si­­ghetul Marmaţiei, a avut loc un eveniment de seamă : pri­mul lot de 30 de garnituri de mobilă a ieşit pe banda de fa­bricaţie primind botezul con­trolului tehnic de calitate. Mo­bila produsă aici este un dor­mitor tip „Sighet“ compus din două paturi, două dulapuri, masă, toaletă și noptiere. Alte 400 de garnituri din același tip au intrat în faza finală de fi­nisaj. ȘTIRI SPORTIVE • La Hamburg s-a desfășurat aseară meciul de box dintre echipele R.F. Germane și Ro­mâniei. După disputarea a 8 întîlniri scorul era egal : 8-8. La catego­ria muscă Constantin Ciucă l-a învins la puncte pe Koerper. Au mai cîștigat Puiu si Anto­­niu. • Pe stadionul „1 Mai" din Ti­mișoara au început joi meciurile bilaterale de atletism România— Norvegia (masculin) şi România— Cehoslovacia (feminin). După pri­ma zi de Întreceri atleţii români conduc în întîlnirea cu cei norve­gieni cu 62,5—43,5 puncte. In me­ciul feminin scorul este 28—18 în favoarea sportivelor cehoslovace. Noutăţile zilei PENTRU SEZONUL RECE Deşi timpul călduros din septembrie ne-a oferit un ră­gaz în completarea garderobei pentru sezonul rece, între­prinderile industriei uşoare s-au pregătit din timp şi au început să livreze magazinelor sortimente de îmbrăcăminte adecvată. Articole din blănuri Un bogat sortiment de arti­cole din blănuri au pregătit şi fabricile „Republica“ d­i­n Bucureşti şi „1 Mai" din Ora­dea. Printre acestea întîlnim reuşite modele noi de haine şi scurte din piele, haine din blană, haine lungi şi scurte din material textil îmblănite realizate în diferite culori pentru fermei, bărbaţi şi copii. Fabrica „Victoria“ din Timi­şoara a realizat frumoase şi elegante haine din blană ka­rakul, astrahan negru şi gri, precum şi alte confecţii din piei de vînat, prelucrate în imitaţii de blănuri rare. Crea­torii fabricilor din Tîrgu Mu­reş, Vidra şi Orăştie, au reali­zat alte articole din blănuri şi cojocărie, veste din piei velur, căciuli, gulere, mănuşi îmblă­nite care vin să completeze armonia îmbrăcămintei în se­zonul rece. Confecţii şi tricotaje Din cele aproape 3 000 de modele noi de îmbrăcăminte confecţionată şi tricotată, sor­timentului vestimentar pen­tru femei ii revin o parte în­semnată. Se remarcă taioare­­le din stofe de lină în ames­tec cu fire poliesterice, par­­desiile din ţesături din fire fine şi buclate, paltoanele cu garnituri din blană artificială, îmbrăcămintea tricotată s-a îmbogăţit cu reuşite modele de rochii, rochii din două pie­se, jachete, pulovere realizate pe maşini jaguard din fire de lină pură. Din fire relontex (relon texturat ce oferă pro­duselor aspectul de lînă) se fabrică scampolouri şi veste, acestea constituind noutatea sezonului. Pentru bărbaţi se realizea­ză noi modele de cămăşi din fire sintetice, cu gulere de re­zervă, precum şi o gamă va­riată de costume, pardesie şi paltoane cu o linie modernă. * încălţăminte adecvată Pentru a vă ajuta în orien­tarea asupra încălţămintei ce­lei mai corespunzătoare, am rugat specialişti din Direc­ţia generală de resort din M.I.U. să ne vorbească des­pre unele noutăţi de sezon pe care industria le pregă­teşte. Aflăm astfel că pen­tru trimestrul IV din acest an au fost contractate pes­te 500 noi modele de în­călţăminte. In afară de ghetele cu faţă şi talpă din piele şi căptuşite cu blană destinate femeilor, o largă varietate de modele o întîlnim în gru­pa ghetelor şi cizmuliţelor cu toc jos şi înalt din piei presate, cu talpă din cauciuc microporos şi translucid. A­­cestea sunt căptuşite cu ma­terial textil flauşat. Cores­punzătoare scopului propus sunt şi semighetele căptuşite cu feţele din box confecţionate modern prin sistemul lipit. Pentru femei şi bărbaţi s-au realizat reuşite modele de ghete cu faţa din piele hun­ting şi velur şi cu talpa din cauciuc vulcanizat, căptuşite cu material textil flauşat. Şi copiii vor avea la îndemână ura sortiment mai larg de ghete şi cizmuliţe căptuşite. Camer extern „CÎND TUNURILE BUBUIE, ARTELE AGONIZEAZĂ“ O recentă măsură a ad­ministraţiei S.U.A. îşi pro­pune să contrazică dicto­nul latin : inter arma si­lent musae (cînd zăngăne armele, muzele tac). Căci, iată, peste ocean, muzele nu tac, ci protestează. La Casa Albă s-a sem­nat, miercuri, legea pentru sprijinirea artelor şi activi­tăţilor umanistice, în con­formitate cu care li se a­­cordă acestora anumite fonduri, considerate, în ge­neral, drept modeste. După ce a zăcut pe la diferite comisii ale Congresului a­­tîta timp, incit ziarul New York Times (înainte de gre­va care a determinat înce­tarea apariţiei cotidianului new-yorkez) se sesizase, în­­tr-un articol, de această chestiune, legea a ajuns, în sfîrşit, în ultima etapă a lungului şi întortochiatului său drum. Cum este obiceiul la Casa Albă, cu prilejul sem­nării unor legi care trebuie să aibă­ un anumit răsunet în opinia publică, se orga­nizează ceremonii la care sînt invitate personalități din domeniile de activitate afectate de respectiva lege. Aşa a fost, de pildă, cazul cînd s-a semnat legea cu privire la lărgirea dreptului de vot al populaţiei de cu­loare. O ceremonie bine pusă la punct sublinia im­portanţa actului, în pre­zenţa unor reprezentanţi ai acestei populaţii, evident R. VOINESCU (Continuare în pag. a 4-a" TELEGRAMĂ Excelenţei sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, sunt bucuros să vă transmit, în numele poporului român, al Consi­liului de Stat şi al meu personal, felicitări cordiale şi urările cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea dv. personală şi pentru un viitor luminos al poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next