România Liberă, septembrie 1966 (Anul 24, nr. 6803-6828)

1966-09-01 / nr. 6803

► V-"' Tfl Baza realizam sarcinilor viitoare de plan Punerea la timp in funcţiune a noilor capacităţi de producţie Interviul nostru cu ing. T. Zaharescu director general în Ministerul Industriei Chimice In combinatele producătoa­re de îngrăşăminte chimice cu azot şi în fabricile prelu­crătoare de materiale plastice aparţinînd Direcţiei generale a industriei azotului din ca­drul Ministerului Industriei Chimice, continuă în aceste zile dezbaterea pe secţii a prevederilor cincinalului. — Un loc important în dis­cuţiile desfăşurate pînă acum în întreprinderile din subor­dine — ne-a precizat la înce­putul convorbirii avute, ing. T. ZAHARESCU, directorul general al Direcţiei generale a industriei azotului — l-a ocupat analiza realizării indi­catorilor de plan pe primele şapte luni ale anului. Pe lingă evidenţierea realizării pe în­treaga direcţie generală a pla­nului producţiei globale în proporţie de 103,8 la sută şi a 15 000 OOO lei economii peste prevederi la preţul de cost, s-a insistat asupra cauzelor ce au determinat rămînerea în urmă la unele sortimente. După cum a reieşit din dez­bateri, aceste cauze privesc îndeosebi funcţionarea defec­tuoasă a unor instalaţii — cea de metanol de la Combinatul chimic din oraşul Victoria — sau întârzieri­ de punere în funcţiune a altora noi — Com­binatul chimic Craiova. — Care au fost principalele probleme analizate în le­gătură cu asigurarea agri­culturii cu cantităţi spo­rite de îngrăşăminte chi­mice şi a diferitelor ra­muri industriale cu pro­duse prelucrate din ma­teriale plastice ? — Ritmul de creştere în anii următori a producţiei de în­grăşăminte cu azot trebuie să asigure pentru 1970 un spor de 4,2 ori faţă de 1965. Aceas­tă creştere simţitoare se va obţine prin atingerea capaci­tăţii proiectate la fabricile re­cent intrate in producţie, prin darea în funcţiune a unor uni­tăţi noi, prin dezvoltarea altor instalaţii existente. Un puter­nic accent s-a pus în cadrul dezbaterilor pe soluţiile nece­sare rezolvării definitive a principalei probleme a cali­tăţii îngrăşămintelor noastre : eliminarea fenomenului de aglomerare a azotatului de amoniu, încercările întreprin­se la combinatele de la Făgă­raş şi Piatra Neamţ, soldate pînă acum cu rezultate promi­ţătoare, ne arată că suntem­ pe un drum bun. Aceluiaşi obiec­tiv îi este subordonată dezvol­tarea producţiei de saci din polietilenă, incit pînă în anul 1970 un volum de 97 la sută din producţia de îngrăşăminte TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a) i­ r % Alte construcţii .­ de locuinţe la Roman în cartierul Smirodava din oraşul Roman, unde re­cent s-au încheiat lucrările la un microraion cu 600 de apartamente, a început con­strucţia unui nou microraion, prevăzut cu 1 300 de aparta­mente, un complex comer­cial, cinematograf, dispensar medical şi o centrală ter­mică. In vederea accelerării ri­dicării noilor obiective, a fost asigurată documentaţia necesară tuturor lucrărilor prevăzute a se executa aici pînă la sfîrşitul acestui an. In acelaşi scop, constructorii folosesc prefabricate din beton la peste trei sferturi din întregul volum de lu­crări. " Un nou saleduct la Tg. Ocna - Borzești La întreprinderea „Salina din Tg. Ocna a fost dată în exploatare o nouă sondă pentru extragerea sării sub formă de saramură, cea de-a patra instalație de acest fel aflată pînă acum în funcţiune aici. Prin punerea în exploatare a noii sonde se asigură sara­mura necesară a fit pentru sa­tisfacerea actualelor nevoi de consum ale Combinatului chimic din Borzeşti, cît şi pen­tru anii următori cînd capa­cităţile de prelucrare ale a­­cestei­­unităţi vor fi mai mari. Pentru a se asigura transpor­tul unei cantități sporite de saramură spre combinat, în curînd va începe construcția unui nou saleduct (conductă pentru saramură) în lungime de 22 km. Se dezvoltă reţeaua de electrificare în mediul sătesc vor beneficia de alimentarea cu energie electrică. Prin grija sfaturilor populare şi sprijinul Ministerului Ener­giei Electrice, in regiunile Banat şi Dobrogea electrifi­carea rurală se apropie de sfîrşit, iar in regiunile Bucu­reşti, Oltenia, Iaşi şi altele, au fost create condiţii pentru a se electrifica anual aproximativ 160 de sate. Extinderea reţelei în mediul sătesc a creat condiţii de utili­zare mai largă a energiei elec­trice în mecanizarea muncilor agricole, la irigaţii, alimentare cu apă, diferite lucrări zooteh­nice etc. Ţinînd seama de a­­ceasta, în cadrul fiecărei re­giuni s-au efectuat studii amă­nunţite, pe baza căror ta sfatu­­rile populare vor întocmi pro­gramul de electrificare a tutu­ror unităţilor care incă nu folo­­sesc curentul electric în proce­sul de producţie. In acest an vor fi electrifi­cate peste 1 000 din cele 5 000 de sate prevăzute a fi electrifi­cate în cincinal. încă 20 000 de gospodării săteşti individuale Produse de mică serie Produsele de mică serie , rea­lizate de cooperaţia meşteşu­gărească, apreciate şi primite cu interes de către cumpără­tori, fac din ce în ce mai mult obiectul unor serioase străda­nii din partea colectivului de creaţie al UCECOM. Astfel, recent au fost lansate în pro­ducţie zece noi modele de ro­chii din stofă şi tricot, care vor fi livrate comerţului. In fază de pregătire se află alte modele noi de rochii precum şi pardesie şi taioare din tri­cot pe moltopren. Pentru băr­baţi se organizează produce­rea a circa zece noi modele de costume care vor fi executate de către cooperativa „Sporul“ din Capitală şi de către unele cooperative din oraşele Ora­dea, Tg. Mureş, Braşov. Transport complet automatizat După Horăşti, mina Leur­­da 2 din bazinul carbonifer Motru este considerată ca cea mai modernă exploatare de lignit din ţara noastră, da­torită condiţiilor optime de muncă şi gradului înalt de au­tomatizare. Modernizarea pro­cesului de producţie este într-o continuă evoluţie. De curînd a intrat în funcţiune noul sistem de transport pe benzi de mare capacitate şi productivitate. Prin acest sis­tem, încărcarea la suprafaţă şi descărcarea cărbunelui se face complet automatizat, (A­­gerpres). Foto : AGERPRES Rafinăria Brazi, cea mai mare unitate de acest fel din ţară, prelucrează anual 3 milioane tone ţiţei, înzestrată cu in­stalaţii la nivelul tehnicii moderne, aici se asigură un înalt grad de automatizare a producţiei. Printre principalele obiective ale colectivului rafinăriei este realizarea de ben­zine cu peste 90 de octani şi hidrocarburi aromatice. In cli­şeu : Un aspect al instalaţiei de cocsare Proletari din toate ţările, aniţi-vă ! anul XXIV — nr. 8803 4 pagini 30 bani REDACŢIA : Piaţa Scriteil. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex s 179 — Bucureşt ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Extinderea termoficării în regiunea Bacău BACĂU (coresp. R.I.). In oraşele şi centrele munci­toreşti din regiunea Bacău sunt în curs lucrări de con­strucţie a unor noi centra­le termice, precum şi de extindere a capacităţii ce­lor existente. Cele 43 de cazane care se montează la aceste centrale vor asigura încălzirea unui număr de aproape 3 000 de aparta­mente ce au fost sau ur­mează să fie date în folo­sinţă. Noi centrale termice se află în construcţie în ora­şele Bacău, Piatra Neamţ, Momeşti, Roman. In ace­laşi timp, în oraşul Gh. Gheorghiu Dej se execută lucrări de extindere a ter­moficării. Pentru alimen­tarea cu apă încălzită a locuințelor din microraio­­nul nr. 9 a fost construită o nouă conductă în lungi­me de 1800 de metri. Prin executarea acestor lucrări se va asigura încăl­zirea în prima etapă a unui număr de peste 1 200 de apartamente. Primirea fie către tovarăşul Chivu Stoica a ambasadorului Tunisiei la Bucureşti Miercuri 31 august a.c. pre­şedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucu­reşti, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasado­rul tunisian a înmînat pre­şedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedin­telui Tunisiei, Habib Bourghi­­ba. (Agerpres). Pe şantierul marelui combinat de la Galaţi se lucrează la construcţia blindajului de la furnalul de 1 700 m­­c. De pe şantierul marelui combinat siderurgic din Galaţi ni se anunţă că, de cîteva zile, se lucrează la construcţia blindajului de la furnalul de 1 700 mc. Primele două virole, din cele 21 cite va avea viito­rul furnal au şi fost montate. Lucrarea, care comportă un înalt grad de tehnicitate, a fost încredinţată celei mai ex­perimentate echipe de sudori a combinatului, condusă de Alexandru Velici. Numele lui este legat de lucrările de su­dură executate la cele patru preîncălzitoare ale aceluiaşi furnal, care la recepţie au pri­mit calificativul „foarte bine“. (Agerpres). I ÎN BUCUREŞTI­­PE DREAPTA! Cetăţean al Capitalei sau oaspete al marelui oraş este pus, inevitabil şi cotidian, în situaţia de a avea nevoie de o indicaţie. Găsirea unei adrese, a unui magazin de specialitate, a unei unităţi de reparaţii, a unei farmacii sau a unui muzeu — şi nu numai acestea — este de multe ori sinonimă cu o întrebare la care răspunsul e greu de aflat. Nu s-ar putea spune că nu există o seamă de forme organizate care să servească drept busolă bucureșteanului. Numai că acestea — de altfel insufi­ciente la număr — nu reprezintă cea mai directă, cea mai rapidă cale de informare, nu constituie un dialog permanent şi eficient cu cetăţeanul. Ghid improvizat pentru pietoni Prima întrebare pe care ne-am pus-o este legată de posibilitatea bucureşteanului, în ipostaza unui pieton, de a se descurca în reţeaua stră­zilor, magazinelor, instituţiilor bucureştene. Am improvizat pentru dumneavoastră o su­mară selecţie de probleme care se ridică în faţa cetăţe­­­nilor — fie că sînt­ din Capi­tală, fie că se află în Bucu­reşti doar în trecere — atunci cînd vor să se orienteze în cel mai mare oraş al ţării. — Atenţie, pieton ! Nu în­cerca să te descurci singur în păienjenişul străzilor bucureş­tene ! Acesta ar fi primul nos­tru îndemn adresat pietonu­lui. Şi, continuînd pe acelaşi ton , ai la dispoziţie un ser­viciu de informaţie la biroul de nomenclatură al Sfatului popular al Capitalei, telefon 14 70 45. Spui că e­ aproape tot timpul ocupat şi funcţionează numai în anumite ore ? Să în­cercăm atunci să căutăm un ghid al Bucureştiului ? Da, o dorinţă legitimă, dar încă im­posibil de realizat. Un nou ghid al oraşului Bucureşti, cu denumirile străzilor, cu noile cartiere, cu instituţii, monu­mente şi alte noutăţi se află abia în stare de proiect, ce ur­mează să fie prezentat, spre o eventuală contractare, Editurii Meridiane. Altfel de ghiduri, după cite ştim, nu mai sunt. Dacă ar dori cineva unul cu unităţile comerciale ale oraşului ? I s-ar da un răspuns negativ sau ar fi sfătuit să se mulţu­mească cu cartea de telefon, rămasă şi ea la situaţia de a­­cum... un an şi ceva. Există o propunere : să se înfiinţeze un birou de informaţii care să fie al Direcţiei Comerciale a Capitalei sau al Ministe­rului Comerţului Interior. Dar dacă am merge pe firul unor propuneri asemănătoare, ar trebui să avem un birou de informaţii şi pentru specta­cole, muzee, hoteluri etc., unde să se­­poată cere îndrumările dorite chiar de la un telefon public. Puncte cardinale, acasă Dar acasă, oare, n-avem ne­voie de serviciile unei „buso­le“ gospodăreşti ? Fără a ie­rarhiza, „ghidul“ vorbit, pe care ni-l pune la dispoziţie numărul de telefon „05“, are cel puţin tot atîta importanţă ca harta traseului mijloacelor de transport în comun sau a- LUCIA MANOLESCU GRAZIELA VÎNTU (Continuare în pag. a 2-a) Pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie se anunţă ur­mătorul timp probabil : Vreme uşor Instabilă, cu ce­rul schimbător. Vor cădea ploi locale, mai ales sub ■orma de averse. Vîntul va prezenta unele Intensifi­cări. Minimele Vor fi cuprinse Intre 8 şi 18 grade, iar maximele Intre 20 şi 30 grade, local mai ridicate. La mare : Vreme uşor instabilă, cu cer variabil. Ploi slabe locale. VInt potrivit. Temperatura uşor variabilă. La munte : Vreme uşor instabilă. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi locale. Vîntul va prezenta Intensificări temporare. Temperatura uşor variabilă. Cum va fi vremea VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN GRECIA Miercuri dimineaţă a pă­răsit Capitala, plecînd la Ate­na, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care, răspunzînd in­vitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a ple­cat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlă­­deanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Bergheanu, Io­sif Banc, Petre Blajovici, Flo­rian Danălache, Janos Faze­kas, Constanţa Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Ro­man Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros A­­damopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. (Agerpres) Sosirea la Atena ATENA 31. — Trimişii spe­ciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit : Miercuri la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Gre­ciei, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri au so­sit Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ale­xandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oas­peţii români au fost întîmpi­­naţi de Stephanos Stephano­­poulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Argy­­ropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti, şi de alte persoa­ne oficiale. în întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socia­liste România la Atena, mem­bri ai Ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoane­lor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit ra­portul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a in­tonat imnurile de stat ale Ro­mâniei şi Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvînt de bun sosit, premierul Stepha­nos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur, Excelenţă, că vizita domniei voastre şi a domnului minis­tru al afacerilor externe se va (Continuare în pag. a 4-a) La sosire, pe aeroportul din Atena începerea convorbirilor oficiale Miercuri după-amiază la Atena au început convorbirile oficiale între preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stephanopoulos. Din partea română au par­ticipat Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasado­rul Republicii Socialiste Ro­mânia în Grecia, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă. Din partea greacă au parti­cipat Ioannis Toumbas, mi­nistru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de ex­terne, E. Gouras, ambasador, A. Argyropoulo, ambasado­rul Greciei la Bucureşti. Au luat parte, de asemenea, consilieri şi experţi ai ambe­lor delegaţii. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă sinceră, cordială. A fost data în folosinţa Staţia de epurare a apelor reziduale a oraşului Piteşti De curînd au fost terminate lucrările de construcţie a unei importante staţii de epurare a apelor industriale şi menajere a oraşului Piteşti. Proiectată de Institutul pentru planuri de amenajări şi construcţii hidro­tehnice a Comitetului de Stat al Apelor, staţia este destina­­tă a asigura epurarea apelor reziduale din zona oraşului Pi­teşti, respectiv a apelor pre­­epurate provenite de la Com­plexul de industrializare a lem­nului, Fabrica de tananţi, Uzi­nele textile, Depoul de locomo­tive şi alte unităţi din acest oraş. Epurarea apelor rezidua­le din această zonă este dicta­tă de asigurarea unei calităţi corespunzătoare condiţiilor de potabilitate cerute de râul Ar­geş, una din principalele surse de alimentare cu apă a oraşu­lui Bucureşti. Ansamblul staţiei de epurare cuprinde instalaţiile de grăta­re, desnisipatoare, decantoare, radiale şi bazine de fermentare a nămolului, precum şi insta­laţii anexe (laborator, centrală termică, grup social etc.). Noua staţie asigură epurarea a circa 300 litri ape reziduale pe secundă. In viitorii ani se va trece la executarea lucrări­lor din cea de a doua etapă, în vederea asigurării epurării biologice a apelor.

Next