România Liberă, noiembrie 1967 (Anul 25, nr. 7164-7189)
1967-11-01 / nr. 7164
Noua carte de vizită a oraşului Ilizil O , nouă carte de vizită a vechii aşezări agricole din nord-vestul Bărăganului. Deocamdată, ea se prezintă sub forma unei firme : Fabrica de tapiţerie Mizil — constructor Grupul nr. 103 Ploieşti. Cei ce o văd, înţeleg însă bine,că firma şi şantierul pe care îl denumeşte prefigurează viitorul oraşului. Acum, pe cimpul gol se înalţă, ca prime jaloane ale acestui viitor, pilonii de beton ai celei mai mari fabrici de tapiţerie din ţară. Locuitorii Mizilului au ocazia să vadă că între vorbele şi faptele partidului există o deplină concordanţă, şi în acelaşi timp să participe la dezvoltarea economică a oraşului lor. Primele patru luni scurse de la începerea lucrărilor găsesc şantierul intr-un stadiu promiţător : s-au săpat şi s-au turnat fundaţiile, s-au montat stîlpii halei de fabricaţie, se lucrează intens la asamblarea grinzilor şi chesoanelor pentru acoperiş, în săptămînile următoare se vor termina operaţiile de închidere a halei în vederea continuării lucrului pe timpul iernii. Viitoarea fabrică din Mizil va asigura întregul necesar de tapiţerie pentru fabricile de mobilă din ţară. Printre altele, ea va produce 300 000 de somiere anual. Pentru realizarea acestui important volum de producţie fabrica va dispune de trei secţii —■ arcuri, covoare împletite şi saltele — al căror proces tehnologic va fi în cea mai mare parte automatizat. Este semnificativ pentru gradul înalt de tehnicitate al noii unităţi faptul că toate cheltuielile de investiţii vor fi recuperate din beneficii în numai un an şi jumătate. Modernităţii tehnice a acestei fabrici îi corespund soluţii ingenioase adoptate de proiectanţi şi constructori , clădirile se execută din elemente prefabricate din beton armat, multe din elemente fiind turnate chiar pe şantier. Industrializarea lucrărilor de construcţii a permis de pe acum realizarea unui avans faţă de grafic, ceea ce constituie o bună premisă pentru terminarea fabricii în următoarele 12 luni. ...Aşadar, peste un an firma provizorie de şantier va fi înlocuită de cea mai definitivă a unei mari unităţi industriale, prima din istoria oraşului. Prima, dar nu ultima — ceea ce ne îndreptăţeşte să vedem în dreptunghiul cu însemnele fabricii, aflată în construcţie, noua carte de vizită a Mizilului. PAUL LAMPERT corespondentul „României libere“ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV — nr. 7164 Miercuri 1 noiembrie 1967 4 pagini 30 bani | Dezbaterea documentelor pleoarei C.C. al P.C.R. Organizarea ştiinţifică - preocupare permanentă şi competentă - Adunarea activului de partid de la Combinatul de hirtie şi celuloză din Suceava - Telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dezbaterea Proiectului de Directive în adunarea activului de partid de la Combinatul de celuloză şi hirtie din Suceava a coincis cu sărbătorirea a două evenimente importante în viaţa întreprinderii. Au fost încheiate lucrările de dezvoltare a Fabricii de celuloză (etapa a doua) efectuîndu-se probele tehnologice şi au intrat în etapa finală, înainte de termen, lucrările la fabrica de hirtie. Prin dublarea capacităţilor sale de producţie, combinatul sucevean va livra în 1970 aproape o treime din producţia de hirtie a ţării şi un sfert din producţia de celuloză. Un alt succes remarcabil este îndeplinirea cu două luni mai devreme a angajamentelor luate de colectivul combinatului în întrecerea socialistă pe anul 1917. Combinatul a produs şi vîndut peste prevederi un volum de mărfuri în valoare de 22 800 000 lei, a obţinut economii la preţul de cost de 19 milioane lei, iar beneficiile planificate au fost depăşite cu 23 milioane lei La adunarea activului de partid din combinatul sucevean a participat tov. VASILE POTOP, membru al C.C. al P.C.R., al Comitetului prim-secretar regional de partid Suceava, în cursul dezbaterii a fost subliniată pe larg adeziunea unanimă a muncitorilor combinatului ia măsurile preconizate de C.C. al P.C.R. în Proiectul de Directive. Inginerul VICTOR ŞENCHEA, directorul general al combinatului, arătînd pe ce se întemeiază recunoașterea de către masele de oameni ai muncii a importanţei deosebite pe care o au în viaţa ţării documentele elaborate de partid, a precizat că Proiectul de Directive constituie o expresie elocventă a capacităţii partidului nostru şi a conducerii sale de a aborda şi soluţiona în mod creator, corespunzător realităţilor din ţara noastră, complexele probleme ale dezvoltării multilaterale, ascendente, în pas cu cuceririle tehnicii şi ştiinţei mondiale, a economiei naţionale. „Ne aflăm în perioada fundamentării noilor forme de organizare şi conducere a economiei, a spus vorbitorul, forme menite să valorifice din plin avan-P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare In pag. a 3-a) Macheta fabricii de tapiţerie care se construieşte la Mizil TELEGRAMĂ Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Doresc să vă exprim sincerele mele mulţumiri pentru mesajul dumneavoastră de felicitare adresat cu ocazia celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, odată cu bunele mele urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliuluide Stat al Republicii Populare Chineze Originile culturii Acad. C. I. Gulian Problematica genezei culturii are multe aspecte. Printre cele mai importante se află studierea istorică şi analiza teoretică a originilor umanismului în culturile arhaice. Prezenţa omului în diferite aspecte ale culturii materiale şi spirituale se manifestă mult mai bogat şi mai semnificativ la originile societăţii decit reiese din lucrările de istoria şi filozofia culturii de pînă acum. Cercetarea atentă a culturilor cu care a debutat omenirea ne-a dus la concluzia că aceste culturi ne rezervă o mare surpriză : sunt centrate în jurul omului. Morala, religia, arta şi gîndirea popoarelor aflate pe prima treaptă a dezvoltării sociale împlinesc, în felul lor, cu limite, stîngăcii şi erori, dezideratul pe care îl cer culturii oamenii veacului nostru , de a sluji omului, de a fi „un mijloc pentru realizarea condiţiei umane“ (Jaspers). Este adevărat că, în ciuda stîngăciilor şi a neputinţelor lor, aceste culturi relevă o idee, poate, mai precisă decit formula condiţiei umane : ele mărturisesc convingerea că rostul omului se împlineşte înăuntrul colectivităţii. Ideea că in culturile primitive se află sîmburele culturii moderne, ideea despre continuitatea sensului culturii de la origini pînă în era noastră, a fost exprimată pînă azi mai cu tărie doar de către antropologi, etnografi, arheologi, orientalişti. „Dacă am căuta izvoarele comune ale civilizaţiilor chineze, indiene şi ale altora — spunea orientalistul René Grousset —, ...ar trebui să mergem în profunzime, la civilizaţiile primitive, care stau la baza tuturor culturilor noastre. In mentalitatea primitivă vom afla izvoarele comune ale multor concepţii filozofice chineze, indiene sau grecolatine". Ceea ce au putut observa, în diferitele lor sectoare de lucru, etnologii, orientalişti sau arheologi, se cere sintetizat, explicat şi verificat teoretic. Se cere, cu alte cuvinte, o luminare teoretică a originilor şi istoriei culturii, posibilă pe baza axiologiei şi antropologiei filozofiei, care sunt pentru problema umanismului —, pentru teoria şi istoria umanismului — cele mai apropiate discipline filozofice. Necesitatea acestei prelucrări teoretice nu este greu de justificat. Ca ştiinţe particulare, etnografia sau antropologia, arheologia sau tehnologia, se străduiesc să descopere cultura materială sau să studieze instituţii, să reconstituie trecutul sau să descifreze mecanismul unor societăţi primitive încă în viaţă. Ele trebuie in primul rind să descopere, să descrie, să inventarieze şi totodată să explice. Valorizarea nu le este o preocupare constantă sau de prim plan, aşa cum ea se impune în istoria şi teoria culturii, deşi savanţi de seamă ca Tyler, Boas, Rodin, Leroi- Couhran, Lévy-Strauss şi alţii interpretează şi din punct de vedere umanist faptele pe care le studiază. Intr-o istorie şi o teorie umanistă a culturii, atenţia se concentrează tocmai (Continuare în pag . 2-a) Cosmonautul Pavel Popovici a sosit in Capitală Marţi seara a sosit în Capitală cosmonautul sovietic Pavel Romanovici Popovici, împreună cu soţia, care la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S. şi a C.C. al U.T.C. va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau de faţă general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul Consiliului General A.R.L.U.S., Vasile Nicolcioiu, secretar al C.C. al U.T.C., prof. dr. docent Călin Popovici, secretarul Comisiei de astronautică a Academiei, Elena Poparad, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Cosmonautul sovietic Pavel Popovici, la coborîrea din avion a făcut pentru ziarul nostru următoarea declaraţie : „Transmit , poporului român multe salutări din partea colegilor mei cosmonauţii sovietici. Sunt bucuros că am sosit în ţara dumneavoastră“. L-am întrebat: — Veţi mai zbura o dată în Cosmos ? — De ce numai o singură dată ? Vreau să mai zbor cel puţin de patru ori. Sínt foarte sănătos şi medicii mă socotesc apt pentru a mai călători în acele meleaguri îndepărtate. : » JZaMayta. //Ai®' „Cititorilor ziarului „România liberă“ cele mai bune urări de sănătate și fericire în viată. PAVEL POPOVICI MARINA POPOVICI“ De la Moto - sport la Moto... furt ® Magazine cu beneficii ilicite • Cînd inspecţia comercială de stat nu-şi face datoria • Pe din două cu comisia La magazinul de piese auto-moto de pe calea Griviţei nr. 200 din Capitală se face bilanţul zilei respective. S-au vîndut atîtea bujii, atîtea radiatoare, atîţia rulmenţi... Se încheie cu rigurozitate contabilitatea. Gestionarul Alexandru Băncilă încuie cu grijă casa de bani, unde se află contravaloarea produselor ieşite din rafturile unităţii. Fină aici, toate sunt în bună regulă. Dacă însă vom face o „radiografie“ în buzunarul „harnicului“ gestionar, vom constata că o parte din sumele încasate pe aceste mărfuri s-au subtilizat în propriul lui portofel. Să fie oare gestionarul citat singurul în cauză ? Unde ne duc firele $i iată că am ajuns chiar la... sediul întreprinderii de Distribuire a Materialelor Sportive din București, de unde — cu toată nepotrivirea de titulatură — marfa pornește spre magazinele „Motosport“. Aci, gestionarul Constantin Negară, împreună cu sortatorul Constantin Văcăroiu, au pus la cale un sistem ingenios, prin care lăzile pline cu mărfuri scad brusc la numărătoare, iar ceea ce ramine... se împarte între cei în cauză. Schimbătoare de fază, rulmenţi, segmenţi, radiatoare şi alte piese se strecoară prin aceste degete necinstite şi apoi... prada este făcută pe din două. La Ploieşti, au ajuns bunăoară asemenea produse neînregistrate. Constantin Negară şi Constantin Văcăroiu, se deplasează rapid la faţa locului şi... afacerea se aranjează. Este drept că un anumit procent, rămîne şi pentru alte... scopuri. Comisia de recepţie nu... recepţionează Ne punem, pe bună dreptate, întrebarea : cum se pot produce în anumite sectoare comerciale, asemenea nereguli generatoare de delapidări ? In cazul în speţă, ramificaţiile ne duc şi spre alte verigi, nu lipsite de semnificaţie. Aşadar, cum au reuşit Constantin Negară şi Constantin Văcăroiu, să fure atîta timp nepedepsiţi ? Aflăm că la această întreprindere funcţiona o comisie de recepţie, însărcinată tocmai cu supravegherea felului cum sunt manipulate mărfurile din magazine. Cei doi delegaţi din partea conducerii întreprinderii (C. Răduca şi I. Panţîru) erau şi ei complici şi primeau o cotă parte pentru această participare activă la comiterea infracţiunii. Existau aşadar, toate condiţiile propice pentru ca aceste fapte să se producă. Din păcate însă, lucrurile nu se încheie aici. Din această comisie de recepţie făceau parte şi doi reprezentanţi „neutri“ — cum se numeşte în limbajul de specialitate — desemnaţi de Inspecţia Comercială de Stat pentru a DUMITRU TABACU (Continuare in pag. a 3-a) Corespondenţă din Moscow de la Juri Mariain Rendez-vous automat în Cosmos Cum au acţionat sateliţii „Cosmos“ pentru a realiza joncţiunea La 30 octombrie, s-a realizat — pentru prima oară în istoria cosmonauticii — joncţiunea automată a doi sateliţi artificiali ai Pămîntului — „Cosmos-186“ şi „Cosmos-188". Această înfăptuire trebuie privită în primul rînd ca o mărturie a succeselor de seamă obţinute de Uniunea Sovietică în dezvoltarea automaticii, a electronicii şi a mecanicii de mare precizie. Joncţiunea este, de fapt, acea etapă finală care încununează opera, este operaţiunea de încheiere ce devine posibilă numai ca urmare a îndeplinirii cu succes a unui şir întreg de operaţiuni preliminare care — şi acest lucru trebuie avut în vedere — au fost la rîndul lor mai complicate decit însăşi joncţiunea ! Plasarea pe orbită nu este o operaţiune nouă. „Cînd este vorba însă de plasarea pe orbită a unor sateliţi care urmează să efectueze o joncţiune automată, cerinţele faţă de precizia plasării sunt şi mai mari. Aceasta, deoarece sistemul automat care asigură în ultimă instanţă joncţiunea sateliţilor poate începe numai în cazul cînd unul din sateliţi se află la o distanţă de celălalt nu mai mare decit cea stabilită. Chiar dacă distanţa se măsoară în zeci de kilometri, ea este totuşi limitată. In cazul cînd al doilea satelit nu va ajunge în zona de acţiune a sistemului automat, nu se va reuşi înfăptuirea operaţiei de joncţiune. Atunci cînd sateliţii ajung în limitele zonei de acţiune a sistemului automat, începe procesul căutării. In acest proces, unul din sateliţi este pasiv şi joacă rolul de „ţintă“ celălalt satelit, cel activ, fiind urmăritorul. Prin intermediul aparatajului radiotehnic de pe bordul său satelitul activ „se orientează“ şi caută satelitul ţintă. Cînd obiectivul a fost depistat , în dispozitivele de calcul de pe bordul satelitului activ ajung date cu privire la distanţa pînă la ţintă, cu privire la orientarea acestuia şi la viteza relativă a celor doi sateliţi. Cu aceasta se încheie, de fapt, căutarea şi încep operaţiunile de apropiere. Dispozitivele de calcul socotesc creşterea necesară vitezei care va permite apropierea sateliţilor, după care satelitul activ începe manevrele. El se află pe rînd în plan vertical şi om(Continuare în pag. a 3-a) In cursul zilei de ieri, satelitul artificial al Pămîntului „Cosmos-186" şi-a încheiat zborul la o comandă de pe Pămînt şi a aterizat Un într-o regiune vestică a U.R.S.S., transmite agenţia TASS. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten, îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală româno-algeriană, în folosul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Culesul şi vinificarea strugurilor FĂRĂ NICI UN BOB ZĂBAVĂ pentru evitarea pierderilor de recoltă şi pentru obţinerea unor vinuri de calitate cit mai bună. In întreprinderile agricole de stat, precum şi în cooperativele agricole de producţie din regiunile Bucureşti, Dobrogea şi Galaţi, recoltatul strugurilor se apropie de sfîrşit. Cu toate acestea, în unele regiuni, şi în primul rînd în Maramureş, Cluj, Argeş, Banat şi Oltenia — deşi TIMPUL ESTE ÎNAINTAT ŞI ORICE ZI INTÎRZIERE ATRAGE DUPĂ SINE PAGUBE, culesul strugurilor se desfăşoară intr-un ritm extrem de lent. După cum se ştie, consiliilor agricole le revine obligaţia nu numai de a se ocupa de aşezarea judicioasă a planului pe teritoriu, de însuşirea cifrelor de către unităţi, ci şi de a urmări realizarea celor propuse. Or, se constată că unele organe agricole — în cazul de faţă ne referim doar la culesul strugurilor — „au uitat“ de aceste îndatoriri. Ca răspuns la articolul publicat în „România liberă“, Consiliul Superior al Agriculturii (sub semnătura directorului Florea Georgescu) ne face cunoscut că specialiştii direcţiei generale au desfăşurat o susţinută activitate pe teren. Ce fel de activitate au dus însă, se vede, din moment ce atîtea regiuni sunt rămase în urmă la culesul strugurilor ! Deplasările acestor specialişti n-a dus decit foarte puţin la impulsionarea lucrărilor, la creşterea răspunderii consiliilor agricole pentru realizarea sarcinilor de plan. Să exemplificăm: în regiunea Cluj, bunăoară, s-a recoltat doar 68 la sută din suprafaţa cultivată cu vita de vie. In ultimele zile, ritmul în loc să se intensifice s-a încetinit. în perioada 26—30 octombrie s-au livrat doar 10 vagoane de struguri, faţă de 32 vagoane cit se predase anterior. In regiunea Argeş (unde a mai rămas circa 25 la sută din suprafaţă nerecoltată), în perioada 26—30 octombrie s-au cules si livrat cu 16 vagoane de struguri mai puţin, în comparaţie cu perioada 23—26 octombrie. Si exemplele pot continua. Ne punem, pe drept cuvînt, întrebarea : cum se împacă asemenea stări de lucru cu cele afirmate de directorul direcţiei de resort ? Consiliul Superior al Agriculturii, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Ministerul Industriei Alimentare au obligaţia de a lua cu maximă urgenţă măsurile tehnico-organizatorice cuvenite pentru terminarea cit mai grabnică a culesului strugurilor şi vinificaţiei. La începutul lunii octombrie, ziarul nostru sublinia — bazîndu-se pe cele constatate pe teren de redactorii şi corespondenţii noştri — că există serioase rămîneri în urmă la culesul şi vinificaţia strugurilor. Iată însă, că şi după aproximativ o lună, suntem nevoiţi să revenim : pe întreaga ţară mai sunt de recoltat aproape 30 000 ha. Fără îndoială că în multe unităţi agricole socialiste s-a acordat toată atenția executării acestei lucrări UNA PE ZI de MATTY — Primo : De ce pălăvrăgiţi în loc să lucraţi ? Secundo : Explicaţi-mi şi mie de ce credeţi voi că Rapidul pierde duminică !