România Liberă, noiembrie 1967 (Anul 25, nr. 7164-7189)

1967-11-01 / nr. 7164

Noua carte de vizită a oraşului Ilizil O­­ , nouă carte de vizită a ve­chii aşezări agricole din nord-vestul Bărăganului. Deocamdată, ea se prezintă sub forma unei firme : Fabrica de tapiţerie Mizil — constructor Grupul nr. 103 Ploieşti. Cei ce o văd, înţeleg însă bine,că firma şi şantierul pe care îl denu­meşte prefigurează viitorul ora­şului. Acum, pe cimpul gol se înalţă, ca prime jaloane ale acestui vii­tor, pilonii de beton ai celei mai mari fabrici de tapiţerie din ţară. Locuitorii Mizilului au ocazia să vadă că între vorbele şi faptele partidului există o deplină concordanţă, şi în ace­laşi timp să participe la dez­voltarea economică a oraşului lor. Primele patru luni scurse de la începerea lucrărilor găsesc şantierul intr-un stadiu promi­ţător : s-au săpat şi s-au turnat fundaţiile, s-au montat stîlpii halei de fabricaţie, se lucrează intens la asamblarea grinzilor şi chesoanelor pentru acoperiş, în săptămînile următoare se vor termina operaţiile de închidere a halei în vederea continuării lucrului pe timpul iernii. Viitoarea fabrică din Mizil va asigura întregul necesar de ta­piţerie pentru fabricile de mo­bilă din ţară. Printre altele, ea va produce 300 000 de somiere anual. Pentru realizarea acestui im­portant volum de producţie fa­brica va dispune de trei secţii —■ arcuri, covoare împletite şi sal­tele — al căror proces tehnologic va fi în cea mai mare parte automatizat. Este semnificativ pentru gradul înalt de tehnicita­te al noii unităţi faptul că toate cheltuielile de investiţii vor fi recuperate din beneficii în nu­mai un an şi jumătate. Modernităţii tehnice a acestei fabrici îi corespund soluţii in­genioase adoptate de proiectanţi şi constructori , clădirile se exe­cută din elemente prefabricate din beton armat, multe din ele­mente fiind turnate chiar pe şantier. Industrializarea lucrări­lor de construcţii a permis de pe acum realizarea unui avans faţă de grafic, ceea ce consti­tuie o bună premisă pentru ter­minarea fabricii în următoarele 12 luni. ...Aşa­dar, peste un an firma provizorie de şantier va fi în­locuită de cea mai definitivă a unei mari unităţi industriale, prima din istoria oraşului. Pri­ma, dar nu ultima — ceea ce ne îndreptăţeşte să vedem în dreptunghiul cu însemnele fa­bricii, aflată în construcţie, noua carte de vizită a Mizilu­lui. PAUL LAMPERT corespondentul „României libere“ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV — nr. 7164 Miercuri 1 noiembrie 1967 4 pagini 30 bani | Dezbaterea documentelor pleoarei C.C. al P.C.R. Organizarea ştiinţifică - preocupare permanentă şi competentă - Adunarea activului de partid de la Combi­natul de hirtie şi celuloză din Suceava - Telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului N­icolae Ceauşescu Dezbaterea Proiectului de Directive în adunarea activu­lui de partid de la Combina­tul de­­ celuloză şi hirtie din Suceava a coincis cu sărbăto­rirea a două evenimente im­portante în viaţa întreprin­derii. Au fost încheiate lucră­rile de dezvoltare a Fabricii de celuloză (etapa a doua) efectuîndu-se probele tehnolo­gice şi au intrat în etapa finală, înainte de termen, lucrările la fabrica de hirtie. Prin dublarea capacităţilor sale de produc­ţie, combinatul sucevean va livra în 1970 aproape o trei­me din producţia de hirtie a ţării şi un sfert din produc­ţia de celuloză. Un alt suc­ces remarcabil este îndeplini­rea cu două luni mai devre­me a angajamentelor luate de colectivul combinatului în întrecerea socialistă pe anul 19­17. Combinatul a pro­dus şi vîndut peste prevederi un volum de mărfuri în va­loare de 22 800 000 lei, a obţinut economii la preţul de cost de 19 milioane lei, iar beneficiile planificate au fost depăşite cu 23 milioane lei La adunarea activului de partid din combinatul suce­vean a participat tov. VA­­SILE POTOP, membru al C.C. al P.C.R., al Comitetului prim-secretar regional de partid Suceava, în cursul dez­baterii a fost subliniată pe larg adeziunea unanimă a muncitorilor combinatului ia măsurile preconizate de C.C. al P.C.R. în Proiectul de Di­rective. Inginerul VICTOR ŞENCHEA, directorul gene­ral al combinatului, arătînd pe ce se întemeiază recu­noașterea de către masele de oameni ai muncii a importan­ţei deosebite pe care o au în viaţa ţării documentele ela­borate de partid, a precizat că Proiectul de Directive constituie o expresie elocven­tă a capacităţii partidului nostru şi a conducerii sale de a aborda şi soluţiona în mod creator, corespunzător realităţilor din ţara noastră, complexele probleme ale dez­voltării multilaterale, ascen­dente, în pas cu cuceririle tehnicii şi ştiinţei mondiale, a economiei naţionale. „Ne aflăm în perioada fundamentării noilor for­me de organizare şi con­ducere a economiei, a spus vorbitorul, forme menite să valorifice din plin avan-P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare In pag. a 3-a) Macheta fabricii de tapiţerie care se construieşte la Mizil TELEGRAMĂ Tovarăşului ION GHEORGH­E MAURER, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Doresc să vă exprim sincerele mele mulţumiri pentru mesajul dumneavoastră de felicitare adresat cu ocazia celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, odată cu bunele mele urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului­­de Stat al Republicii Populare Chineze Originile culturii Acad. C. I. Gulian P­roblematica genezei culturii are multe as­pecte. Printre cele mai importante se află stu­dierea istorică şi analiza teoretică a originilor uma­nismului în culturile arhaice. Prezenţa omului în diferite aspecte ale culturii mate­riale şi spirituale se mani­festă mult mai bogat şi mai semnificativ la originile so­cietăţii decit reiese din lu­crările de istoria şi filozo­fia culturii de pînă acum. Cercetarea atentă a cul­turilor cu care a debutat omenirea ne-a dus la con­cluzia că aceste culturi ne rezervă o mare surpriză : sunt centrate în jurul omului. Morala, religia, arta şi gîn­­direa popoarelor aflate pe prima treaptă a dezvoltării sociale împlinesc, în felul lor, cu limite, stîngăcii şi erori, dezideratul pe care îl cer culturii oamenii veacu­lui nostru , de a sluji omu­lui, de a fi „un mijloc pen­tru realizarea condiţiei umane“ (Jaspers). Este adevărat că, în ciu­da stîngăciilor şi a nepu­tinţelor lor, aceste culturi relevă o idee, poate, mai precisă decit formula con­diţiei umane : ele mărturi­sesc convingerea că rostul omului se împlineşte înăun­trul colectivităţii. Ideea că in culturile pri­mitive se află sîmburele culturii moderne, ideea des­pre continuitatea sensului culturii de la origini pînă în era noastră, a fost expri­mată pînă azi mai cu tărie doar de către antropologi, etnografi, arheologi, orien­­talişti. „Dacă am căuta iz­voarele comune ale civili­zaţiilor chineze, indiene şi ale altora — spunea orien­talistul René Grousset —, ...ar trebui să mergem în profunzime, la civilizaţiile primitive, care stau la baza tuturor culturilor noastre. In mentalitatea primitivă vom afla izvoarele comune ale multor concepţii filozofice chineze, indiene sau greco­­latine". Ceea ce au putut observa, în diferitele lor sectoare de lucru, etnologii, orientalişti sau arheologi, se cere sin­tetizat, explicat şi verificat teoretic. Se cere, cu alte cu­vinte, o luminare teoretică a originilor şi istoriei cul­turii, posibilă pe baza axio­­logiei şi antropologiei filo­zofiei, care sunt pentru pro­blema umanismului —, pen­tru teoria şi istoria umanis­mului — cele mai apropiate discipline filozofice. Necesitatea acestei prelu­crări teoretice nu este greu de justificat. Ca ştiinţe par­ticulare, etnografia sau an­tropologia, arheologia sau tehnologia, se străduiesc să descopere cultura materială sau să studieze instituţii, să reconstituie trecutul sau să descifreze mecanismul unor societăţi primitive încă în viaţă. Ele trebuie in primul rind să descopere, să des­crie, să inventarieze şi tot­odată să explice. Valoriza­rea nu le este o preocupare constantă sau de prim plan, aşa cum ea se impune în istoria şi teoria culturii, deşi savanţi de seamă ca Tyler, Boas, Rodin, Leroi- Couhran, Lévy-Strauss şi al­ţii interpretează şi din punct de vedere umanist faptele pe care le studiază. Intr-o istorie şi o teorie umanistă a culturii, atenţia se concentrează tocmai (Continuare în pag . 2-a) Cosmonautul Pavel Popovici a sosit in Capitală Marţi seara a sosit în Capi­tală cosmonautul sovietic Pa­vel Romanovici Popovici, îm­preună cu soţia, care la invi­taţia Consiliului General A.R.L.U.S. şi a C.C. al U.T.C. va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau de faţă gene­­ral-locotenent Ion Coman, ad­junct al ministrului forţelor armate, Ion Moraru, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, mem­bru în Biroul Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., Vasile Ni­­colcioiu, secretar al C.C. al U.T.C., prof. dr. docent Călin Popovici, secretarul Comisiei de astronautică a Academiei, Elena Poparad, vicepreşedin­te al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, mem­bri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Ba­sov, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Cosmonautul sovietic Pavel Popovici, la coborîrea din a­­vion a făcut pentru ziarul nostru următoarea declaraţie : „Transmit , poporului român multe salutări din partea co­legilor mei cosmonauţii sovie­tici. Sunt bucuros că am sosit în ţara dumneavoastră“. L-am întrebat: — Veţi mai zbura o dată în Cosmos ? — De ce numai o singură dată ?­­ Vreau să mai zbor cel puţin de patru ori. Sínt foar­te sănătos şi medicii mă soco­tesc apt pentru a mai călători în acele meleaguri îndepăr­tate. : » JZaMayta. //Ai®' „Cititorilor ziarului „România liberă“ cele mai bune urări de sănătate și fericire în viată. PAVEL POPOVICI MARINA POPOVICI“ De la Moto - sport la Moto... furt ® Magazine cu beneficii ilicite • Cînd inspecţia comer­cială de stat nu-şi face datoria • Pe din două cu comisia La magazinul de piese auto-moto de pe calea Griviţei nr. 200 din Capitală se face bilanţul zilei respective. S-au vîndut atîtea bujii, atîtea radiatoare, atîţia rulmenţi... Se în­cheie cu rigurozitate contabilitatea. Gestionarul Alexandru Băncilă încuie cu grijă casa de bani, unde se află contra­valoarea produselor ieşite din rafturile unităţii. Fină aici, toate sunt în bună regulă. Dacă însă vom face o „radiografie“ în buzunarul „harnicului“ gestionar, vom constata că o parte din sumele încasate pe aceste mărfuri s-au subtilizat în pro­priul lui portofel. Să fie oare gestionarul citat singurul în cauză ? Unde ne duc firele $i iată că am ajuns chiar la... sediul întreprinderii de Distri­buire a Materialelor Sportive din București, de unde — cu toată nepotrivirea de titulatură — marfa pornește spre magazi­nele „Moto­sport“. Aci, gestio­narul Constantin Negară, îm­preună cu sortatorul Constantin Văcăroiu, au pus la cale un sistem ingenios, prin care lăzi­le pline cu mărfuri scad brusc la numărătoare, iar ceea ce ra­mine... se împarte între cei în cauză. Schimbătoare de fază, rulmenţi, segmenţi, radiatoare şi alte piese se strecoară prin aceste degete necinstite şi a­poi... prada este făcută pe din două. La Ploieşti, au ajuns bu­năoară asemenea produse ne­înregistrate. Constantin Negară şi Constantin Văcăroiu, se de­plasează rapid la faţa locului şi... afacerea se aranjează. Este drept că un anumit procent, rămîne şi pentru alte... scopuri. Comisia de recepţie nu... recepţionează Ne punem, pe bună dreptate, întrebarea : cum se pot produ­ce în anumite sectoare comer­ciale, asemenea nereguli gene­ratoare de delapidări ? In ca­zul în speţă, ramificaţiile ne duc şi spre alte verigi, nu lip­site de semnificaţie. Aşadar, cum au reuşit Con­stantin Negară şi Constantin Văcăroiu, să fure atîta timp ne­­pedepsiţi ? Aflăm că la a­­ceastă întreprindere funcţio­na o comisie de recepţie, în­sărcinată tocmai cu suprave­gherea felului cum sunt ma­nipulate mărfurile din ma­gazine. Cei doi delegaţi din partea conducerii întreprinderii (C. Răduca şi I. Panţîru) erau şi ei complici şi primeau o cotă parte pentru această participa­re activă la comiterea infrac­ţiunii. Existau aşadar, toate condiţiile propice pentru ca a­­ceste fapte să se producă. Din păcate însă, lucrurile nu se în­cheie aici. Din această comisie de recep­ţie făceau parte şi doi repre­zentanţi „neutri“ — cum se nu­meşte în limbajul de speciali­tate — desemnaţi de Inspecţia Comercială de Stat pentru a DUMITRU TABACU (Continuare in pag. a 3-a) Corespondenţă din Moscow de la Juri Mariain Rendez-vous automat în Cosmos Cum au acţionat sateliţii „Cosmos“ pentru a realiza joncţiunea L­a 30 octombrie, s-a realizat — pentru prima oară în istoria cosmonauticii — joncţiunea automată a doi sateliţi artificiali ai Pămîntului — „Cosmos-186“ şi „Cosmos-188". Această înfăptuire trebuie privită în primul rînd ca o măr­turie a succeselor de seamă ob­ţinute de Uniunea Sovietică în dezvoltarea auto­maticii, a electroni­cii şi a mecanicii de mare precizie. Joncţiunea este, de fapt, acea etapă finală care încunu­nează opera, este operaţiunea de în­cheiere ce devine posibilă numai ca urmare a înde­plinirii cu succes a unui şir întreg de operaţiuni preliminare care — şi acest lucru trebuie avut în vedere — au fost la rîndul lor mai complicate decit însăşi joncţiunea ! Plasarea pe orbită nu este o operaţiune nouă. „Cînd este vorba însă de plasarea pe orbită a unor sateliţi care urmează să efectueze o joncţiune automată, cerinţele faţă de precizia plasării sunt şi mai mari. Aceasta, deoa­rece sistemul automat care asigu­ră în ultimă instanţă joncţiunea sateliţilor poate începe numai în cazul cînd unul din sateliţi se află la o distanţă de celălalt nu mai mare decit cea stabi­lită. Chiar dacă distanţa se mă­soară în zeci de kilometri, ea este totuşi limitată. In cazul cînd al doilea satelit nu va ajunge în zona de acţiune a sistemului automat, nu se va reuşi înfăp­tuirea operaţiei de joncţiune. Atunci cînd sateliţii ajung în limitele zonei de acţiune a sis­temului automat, începe proce­sul căutării. In acest proces, unul din sateliţi este pa­siv şi joacă rolul de „ţintă“ celălalt sa­telit, cel activ, fiind urmăritorul. Prin intermediul apara­­tajului radiotehnic de pe bordul său satelitul activ „se orientea­ză“ şi caută satelitul ţintă. Cînd obiectivul a fost de­pistat , în dispozitivele de cal­cul de pe bordul satelitului activ ajung date cu privire la distanţa pînă la ţintă, cu privire la o­­rientarea acestuia şi la viteza relativă a celor doi sateliţi. Cu aceasta se încheie, de fapt, cău­tarea şi încep operaţiunile de apropiere. Dispozitivele de calcul soco­tesc creşterea necesară vitezei care va permite apropierea sa­teliţilor, după care satelitul ac­tiv începe manevrele. El se află pe rînd în plan vertical şi om­­(Continuare în pag. a 3-a) In cursul zilei de ieri, satelitul artificial al Pă­­mîntului „Cosmos-186" şi-a încheiat zborul la o comandă de pe Pămînt şi a aterizat Un într-o re­giune vestică a U.R.S.S., transmite agenţia TASS. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Re­publicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului ro­mân şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde feli­citări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten, îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală româno-algeriană, în folosul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Culesul şi vinificarea strugurilor FĂRĂ NICI UN BOB ZĂBAVĂ pentru evitarea pierderilor de recoltă şi pentru obţinerea unor vinuri de calitate cit mai bună. In întreprinderile agricole de stat, precum şi în cooperative­le agricole de producţie din regiunile Bucureşti, Dobrogea şi Galaţi, recoltatul strugurilor se apropie de sfîrşit. Cu toate acestea, în unele re­giuni, şi în primul rînd în Ma­ramureş, Cluj, Argeş, Banat şi Oltenia — deşi TIMPUL ESTE ÎNAINTAT ŞI ORICE ZI IN­­TÎRZIERE ATRAGE DUPĂ SINE PAGUBE, culesul strugu­rilor se desfăşoară intr-un ritm extrem de lent. După cum se ştie, consiliilor agrico­le le revine obligaţia nu numai de a se ocupa de aşezarea ju­dicioasă a planului pe teritoriu, de însuşirea cifrelor de către unităţi, ci şi de a urmări reali­zarea celor propuse. Or, se con­stată că unele organe agricole — în cazul de faţă ne referim doar la culesul strugurilor — „au uitat“ de aceste îndatoriri. Ca răspuns la articolul publi­cat în „România liberă“, Consi­liul Superior al Agriculturii (sub semnătura directorului Florea Georgescu) ne face cu­noscut că specialiştii direcţiei ge­nerale au desfăşurat o susţinută activitate pe teren. Ce fel de ac­tivitate au dus însă, se vede, din moment ce atîtea regiuni sunt rămase în urmă la culesul stru­gurilor ! Deplasările acestor spe­cialişti n-a dus decit foarte puţin la impulsionarea lucrărilor, la creşterea răspunderii consiliilor agricole pentru realizarea sar­cinilor de plan. Să exemplifi­căm: în regiunea Cluj, bunăoa­ră, s-a recoltat doar 68 la sută din suprafaţa cultivată cu vita de vie. In ultimele zile, ritmul în loc să se intensifice s-a în­cetinit. în perioada 26—30 oc­tombrie s-au livrat doar 10 va­goane de struguri, faţă de 32 vagoane cit se predase ante­rior. In regiunea Argeş (unde a mai rămas circa 25 la sută din­ suprafaţă nerecoltată), în perioada 26—30 octombrie s-au cules si livrat cu 16 vagoane de struguri mai puţin, în com­paraţie cu perioada 23—26 oc­tombrie. Si exemplele pot con­tinua. Ne punem, pe drept cuvînt, întrebarea : cum se îm­pacă asemenea stări de lucru cu cele afirmate de directorul direcţiei de resort ? Consiliul Superior al Agricul­turii, Uniunea Naţională a Coo­perativelor Agricole de Produc­ţie şi Ministerul Industriei Ali­mentare au obligaţia de a lua cu maximă urgenţă măsurile tehnico-organizatorice cuvenite pentru terminarea cit mai grab­nică a culesului strugurilor şi vinificaţiei. La începutul lunii octombrie, ziarul nostru sublinia — bazîn­­du-se pe cele constatate pe te­ren de redactorii şi coresponden­ţii noştri — că există serioase rămîneri în urmă la culesul şi vinificaţia strugurilor. Iată însă, că şi după aproximativ o lună, suntem­ nevoiţi să revenim : pe întreaga ţară mai sunt de recol­tat aproape 30 000 ha. Fără în­doială că în multe unităţi agrico­le socialiste s-a acordat toată a­­tenția executării acestei lucrări UNA PE ZI de MATTY — Primo : De ce pălăvrăgiţi în loc să lucraţi ? Secundo : Explicaţi-mi şi mie de ce credeţi voi că Rapidul pierde du­minică !

Next