România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)

1969-09-02 / nr. 7735

România liberă. sztr. 7735 — 2.IX.1969 — pag. a­ 2*a Deschiderea lucrărilor celei de-a IX-a Conferinţe internaţionale de fenomene in gaze ionizate (Urmare din pag. I) al Consiliului de Stat, pre­şedintele Consiliului Eco­nomic, Miron Nicolescu, pre­şedintele Academiei, Miron Constantinescu, ministrul în­văţământului, Gheorghe Buz­dugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifi­ce, Horia Hulubei, preşedinte­le Comitetului pentru Ener­gia Nucleară, Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, Jean Livescu, rectorul Univer­sităţii din Bucureşti şi Eugen Bădărău, directorul Institutu­lui de fizică al Academiei. Cuvintul de deschidere a Conferinţei a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, care a spus printre altele : Acordînd sprijin organizării acestei con­ferinţe, Academia Republicii Socialiste România a avut în vedere interesul larg ce se a­­cordă fizicii, marea însemnăta­te a schimbului direct de idei şi rodnicia contactelor perso­nale ale oamenilor de ştiinţă. Suntem­ bucuroşi să consta­tăm că alături de specialişti români în fizica gazelor ioni­zate participă la această con­ferinţă internaţională de spe­cialitate, numeroşi reprezen­tanţi ai vieţii ştiinţifice din multe ţări, printre care se re­marcă eminente personalităţi. Prestigioasa participare la această conferinţă atestă spi­ritul larg de cooperare speci­fic ştiinţei şi, desigur, garan­ţia succesului lucrărilor aces­tei conferinţe. In continuare, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat, în numele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Ro­mânia, un salut participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă internaţională de fenomene in gaze ionizate. Cuvintarea pre­şedintelui Consiliului de Mi­niştri a fost subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. A luat apoi cuvintul acad. Horia Hulubei. Vorbitorul a relevat atenţia deosebită pe care Comitetul pentru Energia Nucleară din România o acor­dă cercetărilor fenomenelor în gaze ionizate, precum şi in­teresul fizicienilor şi celorlalţi oameni de ştiinţă români faţă de contactele directe cu cole­gii lor de peste hotare. Schim­burile de idei, legăturile per­sonale cu oamenii de ştiinţă din întreaga lume,­­a subliniat vorbitorul, constituie astăzi un mijloc important de cunoaşte­re reciprocă, de progres în şti­inţă, de înţelegere între po­poare. Statul român prin po­litica sa externă uşurează sub toate formele aceste dezidera­te — a spus vorbitorul. In salutul transmis partici­panţilor, acad. Eugen Bădărău, preşedintele Comitetului na­ţional de organizare a Confe­rinţei, a subliniat caracterul de largă aplicabilitate al cer­cetărilor in domeniul gazelor ionizate. Vorbitorul a rele­vat contribuţia cercetătorilor români la progresul ştiinţei in acest domeniu, ajutorul ma­siv şi mereu presei­nd acordat de forurile de conducere ale ţării in acest domeniu, spriji­nul deosebit de care se bucu­ră dezvoltarea cercetării ştiin­ţifice în general. Vorbitorul a adresat mulţumiri conducerii statului pentru sprijinul a­­cordat organizării Conferinţei, precum şi instituţiilor roma­ne şi forurilor ştiinţifice in­ternaţionale care au colaborat la organizarea Conferinţei in­ternaţionale de fenomene in gaze ionizate, în şedinţa plenară de lucru au fost prezentate primele co­municări, iar după-amiază au avut loc dezbateri în secţii de specialitate. Lucrările continuă. (Ager­­pres). Salutul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer (Urmare din pag­ . 1) Iul marcat de primii paşi ai omului pe Lună. Multe din rezultatele cerce­tării in ramura fizicii, rezul­­tate care formează chiar su­biectul acestei conferinţe au dat contribuţii remarcabile pentru tehnica modernă. A­­mintesc printre altele ilumi­natul cu tuburi ionice sau tă­ierea şi sudura în jet de plas­mă la care au adus o contri­buţie şi fizicienii şi inginerii noştri din oraşul Timişoara. Dar şi mai mult aşteaptă de la aceste cercetări industria energetică prin conversiunea directă a energiei combustibi­lilor în energia electrică cu ajutorul plasmei şi prin pro­ducerea controlată şi dirijată a reacţiilor termonucleare precum şi tehnica spaţială prin realizarea motoarelor ionice şi cu plasmă sau elec­trotehnica plasmei şi tehnica laserelor cu gaz. Este absolut evident însă că cercetarea ştiinţifică con­temporană pune probleme care devin din ce în ce mai complexe, probleme a căror soluţionare solicită forţe in­telectuale din ce în ce mai nu­meroase şi cheltuieli din ce în ce mai mari, făcînd astfel in­dispensabilă colaborarea şi cooperarea dintre savanţii tu­turor ţărilor. Doamnelor şi domnilor, Ne-am străduit să dezvol­tăm în România cercetarea. Ştiinţa este una din realizări­le cu care ne mîndrim. Avem astăzi o armată valoroasă de oameni de ştiinţă, vîrstnici şi tineri, în cadrul căreia acti­vează sute de fizicieni anga­jaţi, activ în cele mai impor­tante direcţii de cercetare ale fizicii moderne, în cadrul Aca­demiei ţării, Comitetului pen­tru energia nucleară sau în învăţămîntul superior, în pro­gramul nostru de dezvoltare a ştiinţei în următorii 10 ani savanţilor şi în special fizicie­nilor români le revin sarcini importante pentru realizarea unor programe prioritare de cercetare de importanţă ma­joră pentru dezvoltarea noas­tră în continuare. Depunînd eforturi stărui­toare pentru dezvoltarea şti­inţei, ţara noastră este pregă­tită să participe activ la schimbul de valori materiale şi spirituale cu toate ţările do­ritoare să facă acest lucru. Apreciind reuniunea dumnea­voastră ca una dintre cele mai importante manifestări de colaborare internaţională în domeniul activităţii ştiinţi­fice, permiteți-mi să închei urîndu-vă tuturor succes de­plin. Frumuseţea morală artei (Urmare din pag. 1) caz ea nu e nimic şi nimicul nu poate educa“. Este cu­prinsă aici concluzia uneia dintre cele mai prestigioase opinii, potrivit căreia mora­litatea artei, puterea ei mi­raculoasă de a transforma în bine fiinţa omenească, de a modifica pozitiv traiectoria vieţii, se reazimă pe cea mai durabilă temelie in plan ar­tistic — fiorul originalităţii, patosul creaţiei, sporul de frumos, de încărcătură emo­ţională şi ideatică pe care-l adaugă la tezaurul culturii. Aportul artei la formarea morală a omului de azi, la perfecţionarea sa etică, de­rivă, aşadar, in modul cel mai direct, din valoarea sa estetică, din substanţa de idei­­şi sentimente transfigurate şi încorporate artistic, din în­suşi specificul actului de crea­ţie. „Ideile şi legile inimosu­lui sunt deosebite de acelea ale moralităţii — scria M. E­­minescu — insă în judecarea recunoscătoare sau reproba­toare a unui fapt ele pot să coincidă“. Arta este virtute morală care angajează plenar pe creator, îi solicită nu numai talentul, pasiunea şi compe­tenţa sa, dar face apel la înaltele sale îndatoriri de responsabilitate civică, la sinceritatea şi conştiinţa lui de artist şi de cetăţean, la misiunea sa nobilă de „edu­cator al omului". Contribuţia artei şi litera­turii la educarea morală a in­dividului, a întregii societăţi este imensă, şi depinde in cea mai mare măsură de natura societăţii, de modul în care ea ştie să folosească aceste pirghii importante pentru desăvirşirea etică a membrilor săi, ştiut fiind că, arta îl poate înălţa pe om, dar îl poate şi abate, une­ori, pe drumuri lăturalnice. „Este ştiut — se arată in Ra­portul la Congresul al X-lea al P.C.R. — că dintotdeauna unul din ele­mentele cu aju­torul cărora societatea a ac­ţionat pentru influenţarea morală a omului, pentru să­direa in conştiinţe a unor principii superioare de viaţă a fost arta şi literatura. A­­ceastă înaltă misiune socială a creaţiei literar-artistice de­vine şi mai pregnantă în condiţiile socialismului — o­­rinduire care acţionează în mod conştient şi organizat pentru elevarea spirituală a tuturor membrilor săi“. Descătuşînd forţele crea­toare ale întregii societăţi, grandiosul proces de edifi­care socialistă a determinat schimbări radicale in struc­tura socială a ţării noastre, mutaţii profunde in planul conştiinţei, al vieţii spiritua­le a oamenilor. Acest ine­puizabil teren de investigaţii şi nesecat izvor de rodnică inspiraţie, oferă artei şi li­teraturii actuale un univers uman inedit, pe care oamenii de artă se străduiesc să-l cu­noască, să-i distingă liniile de evoluţie, dimensiunile reale. Reflectarea veridică a acestei realităţi, in toate lu­minile şi umbrele ei, înfăţişa­rea marilor cuceriri şi nă­­­zuinţe care animă poporul român, asigură artei contem­porane un ecou tot mai pu­ternic în rândurile publicului larg. ii deschide posibilităţi nebănuite de inm­urire etică şi estetică, conferindu-i o re­zonanţă socială nepieritoare. Dimensiunile artei încep să devină sincrone cu dimensiu­nile vieţii, timbru şi sub­stanţa ei poartă adine im­pregnate trăsăturile şi carac­teristicile omului de azi, me­sajul ei este mesajul unei so­cietăţi dinamice, plină de op­timism şi umanitate, ale că­rei comandamente morale sunt închinate înălţării şi­­de­săvârşirii omului. „Nu uitaţi niciodată — spunea secreta­rul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a­­dresindu-se creatorilor­­ că menirea artei noastre este de a înnobila omul, de a-l inspira spre noi fapte măreţe, spre realizarea idealurilor so­cialismului şi comunismului". Feeria dansului şi portului popular­ Festivalul internaţional de folclor ne dezvăluie, sea­ră de seară, aspectele lucite ale creaţiei populare pretutindeni. De data acea­­prezent in scenă: Ansarin­ Căminului Cultural de la Uzdin, din Iugoslavia, cu Nunta. Am asistat, vreme de a­­proape o oră, la acest ritual oarecum cunoscut căci Ansam­blul este dintr-o comună cu populaţie românească. Totul s-a desfăşurat aproape ca la noi, de la gătirea miresei, la tradiţio­nalele pies­ei cu vin şi la daru­rile oferite — căci, desigur, era o „nuntă cu dar“ — pînă la a­­runcarea cu grîu însoţită de urările de belşug respective. Strigăturile, dialogurile, ,oraţii-le, într-o neaoşă limbă româ­nească şi în versuri cu autentic iz popular (Mamă numai o fată ai / La străini să nu o dai / etc. etc.). Ceea ce izbeşte pe spectator e bogăţia costumelor, diversita­tea coloritului, feeric­al­iilor, al fetelor, înfloriturile decora­tive ale cojoacelor, paftalele chimicelor.. La urmă, corul a intonat curat, simplu, la unison, cintece populare. A intrat apoi în scenă An­samblul Dulghio din îndepărta­ta regiune Hunscul a Mongoliei Alcătuit, dintr-un mic grup de dansatori, cântăreţi şi instru­mentişti Ansamblul ne-a oferit unele aspecte originale, puţin cunoscute, ale artei populare mongole. Dansatoarele, pline de graţie, se mişcă în paşi moi, înăbuşiţi, deşi sunt încălţate cu cizmuliţe. Mişcările lor sunt armonioase, cu înglădieri feline, unduioase, expresive. Dansatorii sunt rigu­roşi. Jocul lor e animat, precis şi bine ritmat. Au fost dansuri care au mimat exemplar o ca­valcadă în stepă, apoi dansuri cu tobe şi dansul buriat. A im­presionat in mod deosebit Dan­sul străvechi, datorită mişcări­lor lente, cu caracter hieratic, ceremonios al dansatorilor şi dansatoarelor în costume de epocă, aşa cum le cunoaştem din unele vechi stampe. După aceea au irumpt în sce­nă, cu impetuozitate, mîndrele fete poloneze,, ale Ansamblului Rzesowiacy în costume, de un viu colorit, secondate imediat de cavalerii lor eleganţi. In ,Polca cu un punct, dansatoarele pă­reau că alunecă şi plutesc înăl­ţate de o forţă invizibilă şi uriaşe. Toate mişcările erau or­donate, desfăşurate cu acea măestrie cîştigată de-a lungul secolelor, transmisă din genera­ţie în generaţie. O veselă şi gra­ţioasă cracoviană, o însufleţită mazurcă au reprezentat cele mai de seamă momente dansan­te , ale spectacolului, tinerii a­­grementînd, uneori, mişcarea lor înflăcărată cu anumite ele­mente acrobatice. Au apărut originale, şi cu un caracter exotic, dansurile An­samblului folcloric tunisian. Am urmărit unele dansuri tradiţio­nale. Ele constau într-o impro­vizaţie muzicală şi dansantă. Pe temeiul anumitor paşi şi miş­cări, să le spunem clasice, dan­satorii au creat scene coregrafi­ce şi pantomimice de un relief artistic deosebit. Am reţinut Dansul fularelor şi dansul de­numit El Djouzor (al Insulelor), grăitoare pentru măestria a­­proape neverosimilă a dansa­toarelor în cunoscutul dans al coapselor (a nu se confunda cu dansul pîntecelui). Ansamblul popular de dansuri din Debreţin ne-a înfăţişat în­tr-o interpretare de mare vita­litate focoasele jocuri ungu­reşti, pe muzica ceardaşurilor tradiţionale. Dansuri „fecioreşti“ şi un dans cu bici mînuit de tînărul interpret Cseh Ştefan, cu ener­gie şi îndemînare, apoi o sea­mă de cintece populare de un nostalgic sentiment au dovedit perenitatea unei arte care își are împlîntate adine rădăcinile în sufletul poporului. J.-V. PANDELESCU Aspect de pe traseul Paradei portului popular pe una dintre principalele artere ale Capitalei Foto : MIHAI POPESCU Un aspect din cel mai tînăr bazin petrolier din ţara noastră, cel aflat în judeţele Ilfov şi Teleor­man. Primele exploatări de petrol au început aici în anul 1960, în clişeu . Una din cele peste 300 de sol­de ale schelei Cartojani Foto : AGERPRES V D Pe şantierele industriei chimice a A U , 0 Full CM RESPECTĂRII GRAFICELOR DE PUNERE IUI FD­ ezvoltarea impetuoasă a industriei noastre chimice, ca şi a celei petroliere, ramuri care valorifică impor­tante resurse naturale ale ţării, perspectivele deschise acestor ramuri de bază prin sarcinile stabilite în documentele Con­gresului al X-lea al partidului, impun abordarea în continuare, cu deosebită atenţie, a proble­melor pe care le ridică realiza­rea investiţiilor. Numai între anii 1961—1968 s-au alocat pen­tru dezvoltarea industriei chi­mice fonduri de investiţii în valoare de circa 32,5 miliarde lei, concretizate în realizarea a 218 întreprinderi şi secţii noi. In acest an alte 87 de capacităţi de producţie vin să li se adau­ge, într-un ritm mediu de pu­nere în funcţiune a unui obiec­tiv la 4 zile. Sume importante au fost investite în aceeaşi pe­rioadă şi în industria petrolu­lui, ceea ce a dus la apariţia pe harta economică­ a ţării a unor noi unităţi de extracţie şi de prelucrare a ţiţeiului şi ga­zelor naturale. In vedea realizării în termen a tuturor lucrărilor prevăzute, sarcini importante revin atît be­neficiarilor investiţiilor respec­tive, cit şi principalilor parte­neri în realizarea acestora . Ministerul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării şi Ministerul industriei construc­ţiilor de maşini, în calitatea lor de constructor şi, respectiv, fur­nizor de utilaje tehnologice. Referindu-se la stadiul actual al realizării acestor sarcini, ing. ION TUDOSE adjunct al minis­trului construcţiilor pentru in­dustria chimică şi rafinării ne-a declarat : „ Situaţia realizării planului de producţie a ministerului nostru după 8 luni din acest an este, în general, bună. Astfel, planul valoric pe primele 7 luni a fost realizat şi depăşit, iar pînă la finele lunii august se prelimină realizarea a circa 69 la sută din planul anual. Acest ritm de lucru asigură depăşirea,­ ­ în final, a planului valoric pe anul 1969. In ce priveşte planul fizic, ministerul nostru a reuşit să predea beneficiarilor la sfir­­şitul primului semestru 64 de ca­pacităţi de producţie, faţă de un plan de punere în funcţiune a 55 de capacităţi. Trebuie să menţionez, însă că şapte capa­cităţi prevăzute în plan nu au intrat în funcţiune la datele prevăzute , in schimb s-au pus în funcţiune înainte de termen alte 16 capacităţi de producţie. — Cele 122 de obiective plani­ficate să intre în funcţiune în semestrul II reprezintă dublul celor terminate în prima jumă­tate a anului, ceea ce necesită, desigur, şi eforturi deosebite. In aceste condiţii orice restanţă, orice scădere a ritmului lucră­rilor periclitează realizarea la timp a obiectivului respectiv. V-am ruga, de aceea, să vă referiţi la cauzele care au de­terminat nerealizarea la timp a celor şapte capacităţi pe care le-aţi menţionat şi periclitează, eventual, realizarea în viitor şi a altor obiective. — Cinci din cele şapte capa­cităţi reprezintă obiective in­dustriale, patru fiind localizate pe acelaşi şantier — rafinăria de la Piteşti. Ca atare aş dori să mă refer în mod deosebit la ele, arătind că principala cauză a nerespectării termenelor de punere în funcţiune o constituie nelivrarea la timp, potrivit gra­ficelor de execuţie sau contrac­telor, a utilajelor tehnologice. Această situaţie se întîlneşte şi pe alte şantiere, cu deosebită frecvenţă şi persistenţă, fiind una din cauzele majore care in­fluenţează negativ atît realiza­rea planului nostru valoric, cît şi punerile în funcţiune. Livrarea, de exemplu, a unui calandru pentru fabrica de mu­cava din Scăieni, cu o întîrziere de 16 luni faţă de termenul sta­bilit prin contract cu unitatea furnizoare — Uzinele „23 August“ din Capitală — a determinat decalarea punerii in funcţiune din trimestrul I 1969 pînă la 1 ★ septembrie a.c., deşi restul lu­crărilor au fost terminate de întreprinderea noastră de exe­cuţie încă la 1 martie. Situaţii asemănătoare se con­turează pentru alte investiţii importante. Astfel, la obiectivul „Polistiren“ de la grupul indus­trial petrochimic — Borzeşti, cu termen de punere în funcţiune în trimestrul IV 1969, încă nu a fost livrat un utilaj foarte important — cuptorul tubular — furnizor fiind Uzinele „Griviţa Roşie“ din Bucureşti. Alte exem­ple nu se oferă nelivrarea, de că­tre acelaşi furnizor, a unui­ fil­tru umed pentru U.S.A.S.-Năvo­­dari, deşi termenul (20 februa­rie 1969) este depăşit de mult, a unui calandru de calibrare pentru uzina „Firiza“ din Baia Mare, contractat cu Uzinele „23 August“ pentru 31 mai 1969 şi multe altele. — Cunoscînd aceste situaţii, ce măsuri a luat ministerul pen­tru înlăturarea neajunsurilor ivite ? — Ministerul nostru ţine o strictă evidenţă a livrării utila­jelor, iar în caz de nerespectare a termenelor de livrare sesi­zează atît ministerul beneficiar, cît și M.I.C.M., la nivelul con­ducerii ministerului. Participa­rea noastră mai activă se face însă la stabilirea protocoalelor de eșalonare a livrărilor de uti­laje între beneficiari și M.I.C.M., la care se solicită termenele corespunzătoare în raport cu ciclul de montaj şi termenele de punere în funcţiune. în încheiere aş vrea să spun că în această activitate comple­xă şi multilaterală de realizare a investiţiilor fiecare îşi are locul său, sarcinile sale şi in conse­cinţă trebuie să aibă şi răspun­derile respective. De aceea este necesar, în primul rînd, ca toţi factorii care concură la realiza­rea unei investiţii să respecte cu stricteţe obligaţiile stabilite prin contracte. Numai în acest fel vom putea face faţă sarci­nilor tot mai importante care ne revin. A­precierile conducerii Minis­terului de construcţii pen­tru industria chimică şi rafinării privind stadiul lucră­rilor de investiţie sunt, deci, destul de optimiste : planul de punere în funcţiune se reali­zează in bune condiţiuni, iar restanţele care s-au făcut ob­servate la unele obiective se datoresc, in majoritatea cazu­rilor, furnizorilor de utilaje teh­nologice care nu-şi respectă con­tractele încheiate. Situaţia de pe teren ne sileş­te să infirmăm insă acest opti­mism. La obiectivele de la Cra­iova şi T­urnu Măgurele unde se construiesc întreprinderi pro­ducătoare de îngrăşăminte cu azot, intirzierile in darea in exploatare a unităţilor se dato­resc, in special, defecţiunilor de montare a unor utilaje şi instalaţii, de care ministerul tu­telar al constructorilor şi men­torilor nu poate fi absolvit. La fel se prezintă lucrurile la Combinatul chimic din Rîmnicu Vîlcea, unde s-au făcut necesa­re o seamă de remedieri la fa­brica de azot. Şi exemple s-ar mai putea da. Le-am fi dorit insă menţionate de interlocuto­rul nostru în interviul acordat. Din păcate am asistat — şi nu pentru prima oară — la „pa­sarea“ răspunderii către terţi, respectiv către furnizori. Este, de altfel, just că atît în­treprinderile constructoare de maşini cît şi ministerul benefi­ciar — Ministerul Industriei Chimice — au partea lor de răspundere pentru intirzierile survenite. Dar dacă fiecare din­tre cei trei parteneri care co­laborează la înfăptuirea investi­ţiei s-ar preocupa în mai mare măsură de mobilizarea rezerve­lor proprii de care dispun, în loc să arate cu degetul la ve­cini, rezultatele ar fi, cu sigu­­ranţă, altele. Un exemplu. Ne-am adresat inginerului A. BULARCA, di­rector general adjunct al Uzi­nelor „23 August“ din Bucu­reşti, uzine care sunt unul din­tre principalii furnizori de uti­laje pentru industria chimică din ţara noastră, solicitindu-i părerea asupra cauzelor care au provocat întîrzieri in livrarea unor instalaţii. — Fără a căuta să aruncăm răspunderea pentru aceasta pe umerii altora — ne-a spus a­sa —, considerăm că una din cau­zele acestor întîrzieri trebuie căutată la beneficiar care nu a asigurat in timp util documen­taţiile respective. Este lesne de înţeles că aceasta a generat a­­poi greutăţi în aprovizionarea noastră cu materialele necesare şi multe alte neajunsuri. Situa­ţia se perpetuează şi la ora ac­tuală : încă nu avem documen­taţie pentru majoritatea utila­jelor ce vor trebui produse pen­tru 1970. Deci, din nou pasarea mingii. Nu punem la îndoială că lipsa de documentaţii a provocat greutăţi întreprinderii bucureş­­tene. Dar oare uzina „23 Au­gust" a făcut intr-adevăr tot ce i-a stat in putinţă pentru a răs­punde prompt cerinţelor? Avem toate motivele să ne îndoim de acest lucru. Şi, în sfîrşit, reproducem declaraţia inginerului ALEXAN­DRU ŞTEFANESCU, director cu probleme de investiţii în Mi­nisterul Industriei Chimice : — Din multitudinea probleme­lor pe care le ridică rea­lizarea unor investiţii in­dustriale — ne spune a­sa, — cele născute în raportu­­ ­­ rile cu furnizorii sunt foar­te frecvente şi au la­ bază aceeaşi cauză principală — ne­­respectarea disciplinei contrac­tuale. Intirzieriie in livrarea utilajelor ce trebuie­­ asigurate de unităţile M.I.C.M. ne-au creat şi ne mai creează mari greutăţi. La cauzele îndeobşte cunoscute mai poate fi adăugat şi faptul că M.I.C.M. nu este, dotat pen­tru transportul şi montarea uti­lajelor agabaritice, recurgin­­du-se la improvizaţii neeficien­te. Referitor la argumentul con­structorilor de utiaje că nu li s-a pus la dispoziţie documen­taţia necesară în timp util, ar­e bine să se reţină că majori­tatea întîrzierilor constă din utilaje standardizate (pompe, ventilatoare) pentru care nu elaborăm documentaţii ci sim­ple fişe tehnice. Credem că orice comentariu este de prisos. Se încheie ciclul pasării răspunderilor. Timpul nu mai permite nici un fel de amînări, lucru de care trebuie să fie convinşi toţi partenerii care participă la ri­dicarea noilor obiective ale in­dustriei chimice. In măsura in care beneficiar şi constructor, furnizor de utilaje şi montor vor şti să se preocupe de mobi­lizarea tuturor rezervelor de care dispun pentru respectarea graficelor întocmite, renunţind la justificări care nu pot ţine locul lucrărilor de construcţii, se va produce, in sfîrşit, reviri­mentul aşteptat pe şantiere. Eforturile materiale pe care le face statul pentru dezvoltarea industriei noastre chimice tre­buie să dea cît mai iute rezul­tatele scontate prin eforturile concentrate şi răspunderea spo­rită a tuturor factorilor intere­saţi. Astăzi, pe scenele primului Festival şi concurs internaţional de folclor „România ’69“ vor prezenta spectacole formaţii din m­ai multe ţări. Ansambluri folclorice din Franţa, Mongolia, Polonia, Ungaria, U.R.S.S., România în sala Palatului , cele din Anglia, Italia, România (Ploieşti), la Teatrul de vară Herăstrău, iar la Teatrul de vară „23 August“ vor evolua formaţii din Iugoslavia, Tunisia, România (Braşov). SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ In cadrul Festi­valului şi Con­cursului internaţi­onal de folclor „România ’69“, luni dimineaţa s-a des­chis la sala mică a Palatului sesiu­nea ştiinţifică „Creaţia populară în contemporanei­tate", care se des­făşoară între 2 şi 3 septembrie, şi la care sunt prezenţi specialişti din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa. Lucrările sesiu­nii au fost deschi­se de prof. dr. Mi­­hai Pop, directo­rul Institutului de etnografie şi fol­clor al Academiei, preşedintele Comi­tetului de organi­zare a Festivalului şi Concursului in­ternaţional de fol­clor, după care Ion Moraru, vicepreşe­dinte al C.S.C.A., a salutat in numele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă pe participan­ţii la sesiune şi a urat succes lucrări­lor ei. S-a dat apoi citire cuvîntului de sa­lut al preşedinte­lui celei de-a XV-a sesiuni a Confe­rinţei generale UNESCO, William Eteki-Mboumoua. Dr. D’Arcy Hay­­man, director al Secţiei de educaţie artistică, Divizia de dezvoltare cultu­rală din Departa­mentul Culturii al UNESCO, repre­zentanta directo­rului general al UNESCO, Rene Maheu, a transmis salutul acestuia a­­dresat lucrărilor se­siunii. In continuare, dr. D’Arcy Hay­­man, dr. Lion Vlă­­duţiu, dr. Cornel I­­rimie şi dr. Paul Petrescu, au sus­ţinut primele co­municări ştiinţifi­ce. * Cu acest prilej, în holul sălii mici a Palatului s-a deschis o expozi­ţie de carte de spe­cialitate (circa 600 de titluri din do­meniile : folclor, etnografie și etno­logie) cu partici­parea a 29 de țări. (Agerpres). Încheierea lucrărilor celui de-al V-lea Congres al Societăţii internaţionale pentru cercetarea naraţiunilor populare Au luat sfîrşit lucrările celui­­ de-al V-lea Congres al Societăţii internaţionale pentru cercetarea naraţiunilor populare la care au participat 200 de specialişti din aproape 40 de ţări. Cele 114 co­municări ştiinţifice prezentate la Congres, dintre care 20 au fost susţinute de cercetători­ români, au dezbătut legităţile şi structu­ra naraţiunilor, problemele is­toriei prozei populare, proble­matica­ snoavei şi anecdotei po­pulare, precum şi cea a le­gendelor şi miturilor. La încheierea lucrărilor, adu­narea generală a societăţii a ales noile organe de conducere. Ca preşedinte a fost reales prof. dr. Kurt Ranke (R.F. a Germaniei), iar în comitetul de conducere au fost desemnaţi 6 vicepreşe­dinţi. Prof. dr. Mihai Pop, direc­torul Institutului de etnografie şi folclor al Academiei, a fost ales ca membru al Consiliului ştiinţific al societăţii. (Agerpres) NU TE LĂSA, STROE : Teatrul „C. Tănase“, la grădina „Boema“, ora 20 , ClND SE AUDE O TROMPETA : An­samblul de cintece si­ dansuri al Ar­matei, la Teatrul Mic, ora 20. MY FAIR LADY Patria. (1186 25) Orele 9 — 12,45­­— 16,30 20,15 . SOARELE VAGABONZILOR : Re­publica (11 03 72), orele 9,15 — l­10 _ 14 — 16,30 — IMS — 21 i Bucu­rești (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30­­ 16,30 — 18,45 — 21 i Favorit (Drumul Taberei), orele 10—13 15,30 — 13 — 20,30 i Stadionul Dina­mo (11 03 72), orele 20. TIGRUL : Luceafărul (15 87 67), ore­le 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ! Festival (15 63 84), orele 8,40 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ! Doina-grădină (16 35 38), ora 19,30 ! Festivail-grădină, ora 20. CAVALERII AERULUI : Victoria (16 28 79), orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 15,45 — 18,15 — 20,45 , Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18. TOTUL DE VâNZARE : Central (14 12 24), orele 3,30 — 11 — 13,30 — DRAGOSTE LA LAS VEGAS : Lu­mina (16 23 35), orele 9—16,30 în con­tinuare, 18,45 — 20,45 — Dacia (16 26 10), orele 8,30—21 in conti­nuare. NOAPTEA GENERALILOR : Doina (16 35 38), orele 11,15 — 13,45 — 16,30 — 20­­ Program pentru copii , orele 9 — 10. DIN PLICTISEALA : Union, (13 49 04), orele 20,30. UN BĂRBAT ȘI O FEMEIE : Union, orele 15,30 — 18. FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 In conti­­nuare. OMUL MOMENTULUI : Feroviar (16 22 73), orele 9,30 — 11,30 — 13,45 — 16 --- 18,15 — 20,30 } Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 18,15 — 20,30} Modern (23 71 01), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45. VÂRSTA INGRATĂ : Excelsior (18 10 88), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,16 } Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 , Gradina Expoziţiei (JL3 10 88), ora 20 a Aurora-grădină, ora 20. SHERLOCK HOLMES : Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 18,15 — 20,30 } Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9—17 în continuare ; Tomis-grădina, ora 19,15. IN UMBRA COLTULUI : înfrăţirea (17 31 64), orele 15 — 17,45 — 20 ; Ferentari (23 T7 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. NElMBLlNZITA ANGELICA : Bu­ zeşti­ (15 62 79), orele 15,30 ; Munca (21 50 97), orele 16 — 18 ; Buzeşti­­grădină, ora 19,30. ULTIMA TURA : Buzesti, ora 18. DRAGOSTEA UNEI BLONDE: Mun­ca, ora 20. O CHESTIUNE DE ONOARE : Bu­cegi (17 05 47), orele 9,30 — 12­—­ 16,90 — 18; Liră '(3171 7­), Orele­ 15,30 — 18 ; Arta (21 31 8b), orele 9—16 în continuare, 18,15 ; Bucegi­­grädinä, ora 20 ; Lira-grädinä, ora 19.30 ; Arta-gradină, ora 20. STRĂIN IN CASA : Unirea (17 10 21), orele 15,30; Unirea-gră­­dină, ora 19,30. IN ORASUL „S“ : Unirea, ora 18. CREOLA, OCHII-ŢI ARD CA FLA­CĂRA : Floreasca 133 29 71), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Ciulesti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 ; Progresul Parc (23 94 10), ora 20. MAICA IOANA A ÎNGERILOR : Progresul, ora 20,15. PRINȚUL NEGRU : Drumul Sării (3128 13), orele 15 — 17,30 — 20 . SlNGEROASA NUNTA MACEDO­NEANA : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,30. COMISARUL X SI BANDA ,,TREI ClINI VERZI" : ^ Volga (11 91 26), orele 9,30—15,45 în continuare, 17 15 — 20,30 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. *NN PENTRU SERVICIUL AUXI­LIAR : Rahova, ora 18. EXPRESUL COLONELULUI VON *Y*NJ_ ^Viitorul (1148 03), orele FATA DIN PARC : (11 48 03), ora 20,30. TINERETE FARA BÂTRlNETE : Miorita (14 27 14), orele 9,15 — 12 — 14,45 — 17,30 — 20,15. A TRAI PENTRU A TRAI : Popu­lar (35 15 17), orele 15,30­­— 19. CĂSĂTORIE DIN INTERES : Fla­căra (21 35 40), orele 15,30­­- 18 *— • 20,30. Viitorul ARUNCAȚI BANCA IN AER : Vi­tán (21 39 82), orele 15,30; Vitán­­grădină, ora 19,30. APELE PRIMĂVERII : Vitan, ora 18. ARMATA „CODOBATURILOR" DIN NOU IN LUPTA: Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20,15. ADIO, GRINGO : C r î n g a ș I (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15. ALEXANDRU CEL FERICIT : Cos­mos (35 19 15), orele 15,30 —­ 18 — 20,15. CĂSĂTORIE IN STIL ITALIAN : Moșilor-grădină, ora 19,30. 17,30 : Buletinul de ştiri ; 17,35 : Lumea copiilor ; 17,50 : Studioul şco­larilor ; 18,20 : Criterii: Gong ; 18,40 : Din lumea ştiinţei ; 19,10 : Prim plan ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Festivalul şi concursul internaţional de folclor — România 69 ; 20,15 : Filmul artistic: „Răscoala" ; 22 . A 24-a aniversare a proclamării Vietnamului — documen­­tar ; 22,20 : Telejurnalul ; 22,40 : Publicitate 22,50 : Cin­tec, joc şi voie bună ; 23,20 : închiderea emisiunii. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 septem­brie se anunţă ur­mătorul timp pro­babil : Vreme în general frumoasă cu cer variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată in nord-vestul ţării, în rest ploi izolate. Temperatura in scădere uşoară. Minimele vor fi cu­,­prinse între 12 şi 20 grade, iar ma­ximele intre 21 şi 31 de grade. La munte : Vreme in general fru­moasă şi călduroasă la începutul in­tervalului, apoi devine schimbătoare cu cerul temporar noros, cînd voi­­cădea ploi de scurta durată. Tempe­ratura uşor variabilă. Dimineaţa ceaţă. La mare . Vreme frumoasă şi cal duroasă. Cerul va fi mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Temperatura se menţine ridicată în prima parte a in­tervalului, apoi va scădea uşor*

Next