România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-01 / nr. 8017
A Primind un sprijin multilateral din partea statului LOCALITĂŢILE CALAMITATE DIN JUDEŢUL SIBIU REINTRA IN VIATA NORMALA m umblat atunci, în acel sfîrşit de mai, pe meleagurile pustiite şi îndoliate ale judeţului Sibiu. Acum, la numai două luni după acea tristă călătorie, vizitez din nou aceste locuri cu sentimentul că pe aici s-au petrecut minuni. Şi ,cînd spun aceasta, gîndul mă poartă în primul rînd la Mediaş, cel mai lovit dintre oraşele judeţului. Aceasta să fie „Automecanica“, cea acoperită de ape ? Acesta „Emailul Roşu" cu cuptoarele dărîmate ? Aceasta „Tîrnava“, cu sutele de războaie făcute una cu pămîntul ? Acestea uzinele chimice din Copșa Mică ? — Dacă nu le-aş fi văzut cu ochii mei, acum două luni, mărturisesc că mi-ar fi fost greu să-mi închipui că este posibilă o asemenea transformare — îi spun tovarășului IOAN UNGUR, prim vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Sibiu. Dumneavoastră cum apreciaţi stadiul actual al reconstrucţiei în cadrul judeţului ? — înainte de a vorbi de stadiul actual al reconstrucţiei, socot necesar să fac un bilanţ fie el şi succint al pierderilor pe care le-am suferit in urma calamităţilor. Pagubele directe evaluate la nivelul judeţului nostru şi care au fost compensate prin eforturile financiare ale statului însumează 225 135 000 lei, din care 155 601 000 lei în 154 unităţi economice şi bugetare, 30 957 000 lei în 96 unităţi agricole, 38 577 000 lei pierderile suferite de populaţie. Numai la trei întreprinderi şi anume uzinele „Tîrnava", „Emailul roşu“ şi „Automecanica" din Mediaş, pagubele s-au ridicat la 66 000 000 lei. Datorită ajutorului material considerabil primit de la stat şi a eforturilor depuse de întreaga populaţie a judeţului lucrurile merg deja pe cale normală. Am intîlnit numeroşi cetăţeni care ne-au vorbit cu mîndrie despre munca pentru refacerea judeţului... — Este adevărat că, atît în perioada inundaţiilor cit şi ulterior, populaţia judeţului a dat adevărate dovezi de eroism. Ceea ce a fost hotărîtor pentru reintrarea în normal a vieţii a fost masivul ajutor material primit din partea statului. Am fost şi suntem ajutaţi cu trenuri întregi de materiale de construcţie. Numeroşi specialişti şi muncitori de la diferite uzine din ţară au fost repartizaţi la noi, în unităţile industriale din Copşa Mică şi Mediaş pentru a contribui la repunerea lor în funcţiune. Astfel, la Uzinele „Automatica" au lucrat mai bine de o lună de zile specialişti şi muncitori de la Uzinele de autocamioane din Braşov, la uzina „Carbochim“ echipe provenite de la uzinele „Vulcan" din Bucureşti, la uzinele „Tîrnava“ specialişti din cadrul combinatului textil Sibiu şi al Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti. La întreprinderile „Emailul Roşu“ din Mediaş au lucrat 134 de ingineri şi muncitori veniţi din diferite întreprinderi aparţinînd centralei industriale de specialitate. Mari eforturi materiale a M. RADIAN (Continuare in pag. a 3-a) Dej, unul dintre oraşele cel mai greu lovite de inundaţii, îndată după retragerea apelor, cu sprijinul activ al statului, a început şi aci acţiunea de reconstrucţie. Imaginea noastră, care surprinde un aspect din cartierul Dealul Florilor, înfăţişează trei aspecte caracteristice ale acestui oraş : în timp ce unii cetateni sinistraţi mai locuiesc provizoriu in corturi, activitatea de construcţii de locuinţe se desfăşoară vertiginos, numeroase familii primind pînă acum locuinţe în blocurile care au fost terminate. În cursul acestui an se construiesc aci din fondurile statului 580 apartamente iar celor ce doresc să-şi reconstruiască locuinţele individuale li s-au distribuit, pînă acum, peste 7 milioane lei. Fotografia : R. WAGNER Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XXVIII nr. 8 017 Simbătă 1 august 1970 6 pagini 30 bani Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită pentru REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI LA CULTURILE DUBLE! In această vară există condiţii deosebit de favorabile pentru ca de pe terenurile ce se eliberează de păioase să se obţină, pină la toamnă, încă o recoltă de porumb, legume sau alte plante. S-a apreciat că ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE SE POT ÎNSĂMÎNŢA CIRCA UN MILION DE HECTARE CU CULTURI DUBLE, PRODUCŢIILE REALIZATE CONTRIBUIND IN MARE MĂSURA LA COMPENSAREA PAGUBELOR PROVOCATE DE INUNDAŢII, LA ÎMBUNĂTĂŢIREA APROVIZIONĂRII PIEŢELOR, LA COMPLETAREA STOCURILOR DE FURAJE NECESARE SECTORULUI ZOOTEHNIC. Numeroase unităţi agricole socialiste au dobîndit în decursul anilor o bună experienţă practicînd sistemul culturilor duble şi se ştie că cele mai bune rezultate se înregistrează atunci CÎND SEMĂNATUL SE FACE CÎT MAI DEVREME, IN LIMITELE TIMPULUI OPTIM. Practic, între recoltarea plantei premergătoare şi semănatul culturilor duble trebuie să se scurgă CÎT MAI PUŢINE ZILE. Acum, cînd ne apropiem de sfîrşitul perioadei optime de insămînţare, să revedem modul cum se prezintă situaţia în această privinţă. Este îmbucurător faptul că în perioada 29—31 iulie, ritmul mediu zilnic la însămînţări a fost cu circa 5000 ha mai mare faţă de realizările înregistrate în perioada anterioară. Factorul care a determinat acest rezultat este mai buna organizare a muncii, folosirea mai completă a mijloacelor mecanizate, precum şi a timpului de lucru. Cooperativele agricole de producţie din judeţul BRĂILA, de pildă, au prevăzut să însămînţeze culturi duble pe o suprafaţă de aproape 25 000 ha. Atenţia de care s-a bucurat această problemă de mare importanţă, modul exemplar cum s-a desfăşurat acţiunea a făcut ca in prezent planul la culturi duble să fie realizat aproape integral. Unităţile agricole socialiste din JIRLĂU, ŢIBĂNEŞTI, ROMANU, VICTORIA şi altele — aplicînd în campanie sistemul de organizare a muncii în flux tehnologic continuu — au reuşit să însămînţeze într-o perioadă relativ scurtă dte 400—550 hectare. Rezultate bune s-au obţinut şi în judeţul IALOMIŢA, unde la această dată planul de 41 570 ha Ing. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale Domnului HANS PETER TSCHUDS Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Sărbătoarea naţională a Confederaţiei Elveţiene îmi oferă plăcutul prilej ca, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, să adresez Excelenţei Voastre şi membrilor Consiliului Federal, cordiale felicitări, iar poporului elveţian prieten cele mai bune urări de pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România Celei de-a 16-a conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen-Gensuikyo In numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen“ — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel încît fiecare popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauză nobilă. Ea va milita in continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovate de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existente în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumneavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului român faţă de idealurile progresului social, democraţiei, independenţei naţionale, păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România TOMIcUL niicoLAE mm k PRUT PI TOVARĂŞUL IM, Zi THER namentale coreene aflate în vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei gunamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi Zan Song Nam, vicepreşedinte al Comitetului pentru relaţiile economice cu străinătatea. In cursul convorbirii cordiale, prieteneşti, care a avut loc cu această ocazie, s-a exprimat de ambele părţi satisfacţie pentru evoluţia continuă, favorabilă, a relaţiilor de prietenie şi colaborare statornicite între partidele şi popoarele celor două ţări socialiste, dorinţa comună de dezvoltare şi pe viitor a acestor relaţii, bazate pe principiile internaţionalismului socialist, independenţei şi respectului reciproc, neamestecului în treburile interne. Abordindu-se unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, s-a subliniat voinţa celor două partide şi popoare de a milita pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a colaborării dintre ele, in interesul cauzei socialismului şi păcii în lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat cu acest prilej solidaritatea deplină a poporului român cu lupta dreaptă a poporului coreean pentru unificarea pe cale paşnică a patriei sale După primire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe oaspetele coreean şi celelalte persoane oficiale-Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit vineri la amiază, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, conducătorul delegaţiei guver în adunările generale ale salariaţilor, un pronunţat caracter de lucru De la propuneri, la măsuri eficiente • Ce aţi reţinut în principal de la adunarea la care aţi participat ? • Cum aţi contribuit la soluţionarea operativă a unor probleme reieşite din discuţii ? • Cum acţionaţi în continuare ? — Răspund la ancheta noastră ing. NECULAI AGACHI, ministrul industriei metalurgice, ing. IOAN CHEŞA, adjunct al ministrului, ing. MIRCEA ALEXANDRU, director, şi ing. LUCIAN PANŢU, consilier în acelaşi minister — Actuala rundă a adunărilor generale ale salariaţilor se află in plină desfăşurare. Se dezbat cu competenţă şi răspundere problemele majore ale producţiei, avîrsdu-se în vedere atit încheierea in cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an ,cît şi pregătirea startului in primul an al noului cincinal. Şi intr-un domeniu şi în altul, actualele adunări generale ale salariaţilor sunt chemate astfel să înfăptuiască acea punte dintre două cincinale, absolut necesară realizării cu continuitate şi în condiţiile perfecţionării activităţii fiecărei unităţi productive, a sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. In acest context general, conducerile ministerelor, organelor centrale de sinteză, precum şi ale consiliilor de administraţie ale centralelor industriale poartă o mare răspunde re. Este vorba mai ales de sprijinirea efectivă a comitetelor de direcţie în soluţionarea cât mai operativă şi mai eficientă a problemelor care se ridică în cadrul dezbaterilor din adunările generale ale salariaţilor, în acelaşi timp se impune ca prin examinarea atentă a propunerilor formulate de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari să rezulte planuri de măsuri corespunzătoare o- TUDOR GHEORGHIU (continuare in pag. a 3-a) ORAŞUL CARE ŞI A GĂSIT IZVOARELE Am fost prin Alexandria. Demult. Cînd am ajuns pe dealul Gorganului, n-am văzut oraşul. I-am auzit doar respiraţia gîfîită, şi l-am bănuit dincolo de uriaşul nor de praf care-l acoperea, încercînd să iasă la aer, la lumină. L-am străbătut, răscolindu-i praful uliţelor. Era la ceasul cînd oamenii se întorceau de la treburi, cînd seaprindeau luminile, cînd începeau să se umple cîrciumile, cînd sub lămpile afumate se adunau să-şi uite necazurile şi să bea o cană de vin acru, bărbaţii Alexandriei. Sînt din nou pe dealul Gorganului. Privesc oraşul aliniat de-a lungul străzilor drepte, sănătos, cu respiraţia largă, etalîndu-şi cu o vizibilă cochetărie clădirile noi, grădinile, poşta nouă cu centrala automată, noul spital, mozaicul fîntînii arteziene din faţa cinematografului. De după un pilc de copaci, o macara cu cablurile încordate de efort face semne ciudate cu braţul încovoiat — lotul 580, lotul 520 — locuinţe. Casa de cultură trebuie să fie dincolo, în dreapta, de unde răspunde la semnal alt braţ de macara. Sau poate o fi complexul comercial ?... Aflu şi alte veşti : pe harta oraşului a apărut o nouă întreprindere; mi s-a povestit apoi că la construirea noului spital s-au efectuat 40 000 ore de muncă patriotică, la amenajarea străzilor, la construirea terasei comerciale, alte mii de ore, în timpul inundaţiilor — au fost şi aici inundaţii —, un muncitor s-a aruncat în valuri şi, cu riscul vieţii, a reuşit să pornească un excavator şi să-l scoată din zona primejdioasă. Am întrebat zeci de oameni, cine a fost acel muncitor. Nimeni n-a putut să-mi spună. Ba, s-au găsit şi unii care m-au întrebat contrariaţi : „Dar de ce vreţi să ştiţi ?“ Muncitorii de ANTON NICU (Continuare în pag. a 2-a) Maiestăţii Sale Imperiale MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Şahinşahul Iranului TEHERAN In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, exprim Maiestăţii Voastre Imperiale, poporului iranian, tuturor celor care au avut de suferit de pe urma cutremurului din provinciile Gorgan şi Khorassan, sentimentele noastre de profundă compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România