România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-01 / nr. 8017

A Primind un sprijin multilateral din partea statului LOCALITĂŢILE CALAMITATE DIN JUDEŢUL SIBIU REINTRA IN VIATA NORMALA­ m umblat atunci, în acel sfîrşit de mai, pe melea­gurile pustiite şi îndo­liate ale judeţului Sibiu. Acum, la numai două luni după acea tristă călătorie, vi­zitez din nou aceste locuri cu sentimentul că pe aici s-au pe­trecut minuni. Şi ,cînd spun aceasta, gîndul mă poartă în primul rînd la Mediaş, cel mai lovit dintre oraşele judeţului. Aceasta să fie „Automeca­­nica“, cea acoperită de ape ? Acesta „Emailul Roşu" cu cup­toarele dărîmate ? Aceasta „Tîrnava“, cu sutele de răz­boaie făcute una cu pămîntul ? Acestea uzinele chimice din Copșa Mică ? —­ Dacă nu le-aş fi văzut cu ochii mei, acum două luni, mărturisesc că mi-ar fi fost greu să-mi închipui că este posibilă o aseme­nea transformare — îi spun tovarășului IOAN UNGUR, prim vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean Sibiu. Dumneavoastră cum apreciaţi stadiul actual al reconstrucţiei în cadrul ju­deţului ? — înainte de a vorbi de sta­diul actual al reconstrucţiei, socot necesar să fac un bilanţ fie el şi succint al pierderilor pe care le-am suferit in urma calamităţilor. Pagubele directe evaluate la nivelul judeţului nostru şi care au fost com­pensate prin eforturile finan­ciare ale statului însumează 225 135 000 lei, din care 155 601 000 lei în 154 uni­tăţi economice şi bugetare, 30 957 000 lei în 96 unităţi agri­cole, 38 577 000 lei pierderile suferite de populaţie. Numai la trei întreprinderi şi anume uzinele „Tîrnava", „Emailul roşu“ şi „Automecanica" din Mediaş, pagubele s-au ridicat la 66 000 000 lei. Datorită aju­torului material considerabil primit de la stat şi a eforturi­lor depuse de întreaga popu­laţie a judeţului lucrurile merg deja pe cale normală. Am intîlnit numeroşi ce­tăţeni care ne-au vorbit cu mîndrie despre munca pen­tru refacerea judeţului... — Este adevărat că, atît în perioada inundaţiilor cit şi ul­terior, populaţia judeţului a dat adevărate dovezi de ero­ism. Ceea ce a fost hotărîtor pentru reintrarea în normal a vieţii a fost masivul ajutor material primit din partea sta­tului. Am fost şi suntem­ aju­taţi cu trenuri întregi de ma­teriale de construcţie. Nume­roşi specialişti şi muncitori de la diferite uzine din ţară au fost repartizaţi la noi, în uni­tăţile industriale din Copşa Mică şi Mediaş pentru a con­tribui la repunerea lor în funcţiune. Astfel, la Uzinele „Automatica" au lucrat mai bine de o lună de zile specia­lişti şi muncitori de la Uzinele de autocamioane din Braşov, la uzina „Carbochim“ echipe provenite de la uzinele „Vul­can" din Bucureşti, la uzinele „Tîrnava“ specialişti din ca­drul combinatului textil Sibiu şi al Combinatului de confec­ţii şi tricotaje Bucureşti. La întreprinderile „Emailul Roşu“ din Mediaş au lucrat 134 de ingineri şi muncitori veniţi din diferite întreprinderi aparţi­­nînd centralei industriale de specialitate. Mari eforturi materiale a M. RADIAN (Continuare in pag. a 3-a) Dej, unul dintre oraşele cel mai greu lovite de inundaţii, îndată după retragerea apelor, cu sprijinul activ al statului, a început şi aci acţiu­nea de reconstrucţie. Imaginea noastră, care surprinde un aspect din cartierul Dealul Florilor, înfăţişează trei aspecte caracteristice ale acestui oraş : în timp ce unii cetateni sinistraţi mai locuiesc provizoriu in corturi, activitatea de construcţii de locuinţe se desfăşoară vertigi­nos, numeroase familii primind pînă acum locuinţe în blocurile care au fost terminate. În cursul acestui an se construiesc aci din fondu­rile statului 580 apartamente iar celor ce doresc să-şi reconstruiască locuinţele individuale li s-au distribuit, pînă acum, peste 7 milioane lei. Fotografia : R. WAGNER Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XXVIII nr. 8 017 Simbătă 1 august 1970 6 pagini 30 bani Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită pentru REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI LA CULTURILE DUBLE! In această vară există condi­ţii deosebit de favorabile pen­tru ca de pe terenurile ce se eliberează de păioase să se ob­ţină, pină la toamnă, încă o recoltă de porumb, legume sau alte plante. S-a apreciat că ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE SE POT ÎN­­SĂMÎNŢA CIRCA UN MILION DE HECTARE CU CULTURI DUBLE, PRODUCŢIILE REA­LIZATE CONTRIBUIND IN MARE MĂSURA LA COMPEN­SAREA PAGUBELOR PROVO­CATE DE INUNDAŢII, LA ÎM­BUNĂTĂŢIREA APROVIZIO­NĂRII PIEŢELOR, LA COM­PLETAREA STOCURILOR DE FURAJE NECESARE SECTO­RULUI ZOOTEHNIC. Nume­roase unităţi agricole socialiste au dobîndit în decursul anilor o bună experienţă practicînd sistemul culturilor duble şi se ştie că cele mai bune rezultate se înregistrează atunci CÎND SEMĂNATUL SE FACE CÎT MAI DEVREME, IN LIMITELE TIMPULUI OPTIM. Practic, în­tre recoltarea plantei premer­gătoare şi semănatul culturilor duble trebuie să se scurgă CÎT MAI PUŢINE ZILE. Acum, cînd ne apropiem de sfîrşitul perioadei optime de insămînţare,­ să revedem modul cum se prezintă situaţia în a­­ceastă privinţă. Este îmbucură­tor faptul că în perioada 29—31 iulie, ritmul mediu zilnic la în­­sămînţări a fost cu circa 5000 ha mai mare faţă de realizări­le înregistrate în perioada an­terioară. Factorul care a deter­minat acest rezultat este mai buna organizare a muncii, folo­sirea mai completă­ a mijloace­lor mecanizate, precum şi a timpului de lucru. Cooperati­vele agricole de producţie din judeţul BRĂILA, de pildă, au prevăzut să însămînţeze culturi duble pe o suprafaţă de aproa­pe 25 000 ha. Atenţia de care s-a bucurat această problemă de mare importanţă, modul e­­xemplar cum s-a desfăşurat ac­ţiunea a făcut ca in prezent pla­nul la culturi duble să fie realizat aproape integral. Unităţile a­­gricole socialiste din JIRLĂU, ŢIBĂNEŞTI, ROMANU, VIC­TORIA şi altele — aplicînd în campanie sistemul de organiza­re a muncii în flux tehnologic continuu — au reuşit să însă­­mînţeze într-o perioadă relativ scurtă d­te 400—550 hectare. Re­zultate bune s-au obţinut şi în judeţul IALOMIŢA, unde la a­­ceastă dată planul de 41 570 ha Ing. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 3-a) Excelenţei Sale Domnului HANS PETER TSCHUDS Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Sărbătoarea naţională a Confederaţiei Elveţiene îmi oferă plă­cutul prilej ca, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, să adresez Excelenţei Voastre şi membrilor Consiliului Federal, cordiale felicitări, iar poporului elveţian prieten cele mai bune urări de pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România Celei de-a 16-a conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen-Gensuikyo In numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a Con­ferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen“ — Gensuikyo — consti­tuie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva pla­nurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel încît fie­care popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi demo­cratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribu­ţia la această cauză nobilă. Ea va milita in continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovate de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii impe­rialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existen­te în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumneavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului român faţă de idealurile progresului social, de­mocraţiei, independenţei naţionale, păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România TOMIcUL niicoLAE mm k PRU­T PI TOVARĂŞUL IM, Zi THER namentale coreene aflate în vi­zită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Iosif Banc, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Bîrgă­­oanu, vicepreşedinte al Co­misiei gu­namentale de colaborare şi cooperare eco­nomică şi tehnică. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Co­reene la Bucureşti, şi Zan Song Nam, vicepreşedinte al Comitetului pentru relaţiile economice cu străinătatea. In cursul convorbirii cor­diale, prieteneşti, care a avut loc cu această ocazie, s-a ex­primat de ambele părţi sa­tisfacţie pentru evoluţia con­tinuă, favorabilă,­­ a relaţiilor de prietenie şi colaborare statornicite între partidele şi popoarele celor două ţări so­cialiste, dorinţa comună de dezvoltare şi pe viitor a aces­tor relaţii, bazate pe princi­piile internaţionalismului so­cialist, independenţei şi res­pectului reciproc, neameste­cului în treburile interne. Abordindu-se unele aspec­te ale situaţiei internaţiona­le actuale, s-a subliniat voin­ţa celor două partide şi po­poare de a milita pentru în­tărirea unităţii ţărilor socia­liste, a colaborării dintre ele, in interesul cauzei socialis­mului şi păcii în lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat cu acest prilej solidaritatea deplină a poporului român cu lupta dreaptă a poporului coreean pentru unificarea pe cale paşnică a patriei sale­ După primire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe oaspetele coreean şi celelalte persoane oficiale-Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit vineri la amiază, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Zong Zun Thek, membru supleant al Comite­tului Politic al C.C. al Parti­dului Muncii din Coreea, vice­preşedinte al Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, conducătorul delegaţiei guver­ în adunările generale ale salariaţilor, un pronunţat caracter de lucru De la propuneri, la măsuri eficiente • Ce aţi reţinut în principal de la adu­narea la care aţi par­ticipat ? • Cum aţi contribuit la soluţionarea ope­rativă a unor pro­bleme reieşite din discuţii ? • Cum acţionaţi în continuare ? — Răspund la ancheta noas­tră ing. NECULAI AGA­­CHI, ministrul industriei metalurgice, ing. IOAN CHEŞA, adjunct al minis­trului, ing. MIRCEA ALE­XANDRU, director, şi ing. LUCIAN PANŢU, consilier în acelaşi minister — Actuala rundă a adunărilor generale ale salariaţilor se află in plină desfăşurare. Se dezbat cu competenţă şi răspundere problemele majore ale produc­ţiei, avîrsdu-se în vedere atit încheierea in cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an ,cît şi pregătirea startului in primul an al noului cincinal. Şi intr-un domeniu şi în altul, actualele adunări generale ale salariaţilor sunt chemate astfel să înfăptuiască acea punte din­tre două cincinale, absolut ne­­­cesară realizării cu continuitate şi în condiţiile perfecţionării activităţii fiecărei unităţi pro­ductive, a sarcinilor trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. In acest context general, conducerile ministerelor, orga­nelor centrale de sinteză, pre­cum şi ale consiliilor de admi­nistraţie ale centralelor indus­triale poartă o mare răspunde­­­ ­­ re. Este vorba mai ales de spri­jinirea efectivă a comitetelor de direcţie în soluţionarea cât mai operativă şi mai eficientă a problemelor care se ridică în cadrul dezbaterilor din adu­nările generale ale salariaţilor, în acelaşi timp se impune ca prin examinarea atentă a pro­punerilor formulate de munci­tori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari să rezulte planuri de măsuri corespunzătoare o- TUDOR GHEORGHIU (continuare in pag. a 3-a) ORAŞUL CARE ŞI A GĂSIT IZVOARELE A­m fost prin Alexandria. Demult. Cînd am ajuns pe dealul Gorganu­lui, n-am văzut oraşul. I-am auzit doar respiraţia gîfîită, şi l-am bănuit dincolo de uria­şul nor de praf care-l acoperea, încercînd să iasă la aer, la lu­mină. L-am străbătut, răsco­­lindu-i praful uliţelor. Era la ceasul cînd oamenii se întor­ceau de la treburi, cînd se­­a­­prindeau luminile, cînd înce­peau să se umple cîrciumile, cînd sub lămpile afumate se a­­dunau să-şi uite necazurile şi să bea o­­ cană de vin acru, bărbaţii Alexandriei. Sînt din nou pe dealul Gor­ganului. Privesc oraşul alini­at de-a lungul străzilor drep­te, sănătos, cu respiraţia lar­gă, etalîndu-şi cu o vizibilă cochetărie clădirile noi, gră­dinile, poşta nouă cu centrala automată, noul spital, mozai­cul fîntînii arteziene din faţa cinematografului. De după un pilc de copaci, o macara cu cablurile încordate de efort face semne ciudate cu braţul încovoiat — lotul 580, lotul 520 — locuinţe. Casa de cul­tură trebuie să fie dincolo, în dreapta, de unde răspunde la semnal alt braţ de macara. Sau poate o fi complexul co­mercial ?... Aflu şi alte veşti : pe harta oraşului a apărut o nouă întreprindere; mi s-a povestit apoi că la construirea nou­lui spital s-au efectuat 40 000 ore de muncă patriotică, la a­­menajarea străzilor, la cons­truirea terasei comerciale, alte mii de ore, în timpul inunda­ţiilor — au fost şi aici inun­daţii —, un muncitor s-a arun­cat în valuri şi, cu riscul vie­ţii, a reuşit să pornească un excavator şi să-l scoată din zona primejdioasă. Am între­bat zeci de oameni, cine a fost acel muncitor. Nimeni n-a putut să-mi spună. Ba, s-au găsit şi unii care m­-au între­bat contrariaţi : „Dar de ce vreţi să ştiţi ?“ Muncitorii de ANTON NICU (Continuare în pag. a 2-a) Maiestăţii Sale Imperiale MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Şahinşahul Iranului TEHERAN In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu per­sonal, exprim Maiestăţii Voastre Imperiale, poporului iranian, tu­turor celor care au avut de suferit de pe urma cutremurului din provinciile Gorgan şi Khorassan, sentimentele noastre de profun­dă compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next