România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-01 / nr. 8017
Pagina a 2-a — 1 august 1970„România liberă” mmm mimm PERLE A încetat din viaţă marele dirijor Ionel Perlea, ■personalitate remarcabilă a vieţii muzicale contemporane, pedagog desăvirşit, care a lăsat în urma sa numeroşi muzicieni cu reputaţie. Imaginea lui Ionel Perlea este vie In memoria noastră, căci nu cu multă vreme in urmă am avut prilejul să-l vedem repennd în ţară, după o îndelungată absenţă, urcînd podiumul sălilor de concert bucureştene şi dirijînd cu măiestria ce i-o cunoscusem acum citeva decenii cînd conducea concertele simfonice ale Filarmonicii din Bucureşti sau cînd era dirijor la Opera Română. Nevoit să dirijeze cu o singură mină din cauza unui tragic accident, Perleanu, s-a gîndit, nici o clipă să-şi întrerupă prodigioasa activitate. Publicul aflat la concertele date în ţară, telespectatorii, români, au putut asista nu numai la interpretarea unor concerte memorabile, dar au avut prilejul de a vedea un mare artist a cărui dragoste pentru muzică a reuşit, să înfrîngă suferinţele fizice Personalitatea lui Ionel Perlea S-a conturat printr-o mincă asiduă desfăşurată pe multiplele tărîmuri pe care a fost solicitat. Totdeauna, el le-a răspuns cu pasiune, cu dăruire totală. Alături de George Enescu de Alfred Alessandrescu, de George Georgescu — ca să amintim doar pe cei dispăruţi din viaţă —, Perlea a depus o muncă neobosită pentru afirmarea muzicii româneşti simfonice, pentru înviorarea vieţii muzicale din ţara noastră în perioada dintre cele două războaie mondiale. Numele lui Perlea s-a impus atenţiei şi preţuirii publicului din numeroase ţări, pe ale căror scene a dirijat, fiind solicitat cînd la Opera de Stat din Viena, cind la „Scala" din Milano, cînd la „Metropolitan-Opera" din New-York. Agenda lui de lucru era totdeauna încărcată şi, aşa cum ne mărturisea în timpul vizitei făcute în ţară, la fiecare călătorie mergea cu o valiză în care ţinea partiturile viitoarelor concerte, pe care le studia in pauzeledintre repetiţii. Stabilit la New-York, Ionel Perlea se dedicase, in ultimii ani, in principal activităţii didactice, transmiţînd elevilor săi acea flacără vie a artei autentice, invăţîndu-i să slujească muzicii cu aceeaşi mare exigenţă şi veneraţie cum a făcut-o el însuşi, neabătut, in lunga sa carieră. Dar pe dirijorul Perlea nu-l putem despărţi de compozitorul Perlea, căci aceeaşi demnă preocupare a arătat-o scrierii unor lucrări, de remarcabilă sensibilitate artistică, cum sunt: „Variaţiuni simfonice pe o temă proprie" . „Cvintetul cu pian" şi acel ,,Cvartet de coarde" op. 10, onorat cu premiul I „George Enescu", pe care a avut bucuria să-l vadă in ţară imprimat pe disc doar cu citeva zile înainte de sosire. Cei care au avut prilejul să stea de vorbă cu el au putut cunoaşte veşnica preocupare ce o arăta pentru cunoaşterea celor mai noi creaţii muzicale româneşti, dorinţa de a fi la curent cu activitatea muzicală din ţară. „Mă bucur că o generaţie de oameni de vîrstă fragedă lăsată de mine în ţară in urmă cu un sfert de secol, declara el, a atins în artă , datorită talentului ce provine dintr-un popor ca al nostru extraordinar de dotat şi de sensibil la frumos — culmi greu de imaginat cîndva. Am întîlnit la New-York, la Paris, la Roma, pretutindeni unde m-am aflat, talente româneşti — în muzică, în literatură, în teatru, în alte arte — ce m-au făcut să mă mîndresc că sînt de obîrşie română. Privind cu admiraţie şi cu deosebit interes transformările ce le-a întîlnit în România socialistă, făcind mereu comparaţii între ceea ce a fost şi ceea ce este în prezent el conchidea în aceleaşi declaraţii făcute după întoarcerea din călătoria in România : „Sînt convins că pămîntul României va dărui omenirii, neîncetat, oameni de valoare care să reprezinte expresia desăvârşirii artistice, întrucît ţara noastră are oameni tineri, harnici,iubitori de frumos, drepţi, cu înţelegere deplină faţă de viaţa şi exigenţele ei." Cuvinte care orglindesc nestinsa la dragoste de patrie, stima faţă de înfăptuirile poporului român, încrederea în viitorul minunat al ţării. Amintirea lui Ionel Perlea va dăinui permanent în memoria noastră. In faţa omului — un pios omagiu, în faţa operei — o mare şi binemeritată admiraţie. CONST. SÎRBU CRONICA I PLASTICĂ D e curînd s-a deschis în sala Kalinderu expoziţia destul de amplă, destul de matură a relativ tînăruluî GHEORGHE PATRAŞCU Născut la Brăila în 1935, Gh Pătraşcu reuşeşte să se impună atenţiei din această primă manifestare prin coerenţa imagistiei sale. Bineînţeles, el beneficiază de căutările înaintaşilor săi întru materialitate plastică suprarealistă. Elementul spectral este mînuit cu oarecare discreţie. Predomină o anumită luciditate, în cadrele căreia se păstrează o binevenită măsură şi un anumit dozaj de stăruitoare cumpănire, uneori excesivă Legătura cu vechiul realism olandez nu este ruptă, şi soluţiile compoziţionale din „Auto-pendulare în vis“, nu sunt poate străine de interioarele grijuliu parcelate mozaicat ale lui Pieter de Hooch Titlurile, ca deobicei literaturizante sunt uneori deadreptul naiv pretenţioase: „Drum fară întoarcere“, „Conflict determinat“ „Dinamica genetică“ şi mai cu seamă : „Adevăr negru" O atît de întunecată adjectivare a ...adevărului e cel puţin Juvenilă Dar imaginea amplă cu jocul norilor sumbri, e sugestivă şi destul de nouă. Dealtfel în întreg ansamblul expus, o anumită rigoare a vonturelor vădește un desenator destul de scrupulos — cu respectiva primejdie a complezentei in migală — iar punerea în pagină și articularea cromatică încheagă o picturalitate îndeobște agreabil-logică. Mai persistă sentimentalisme decorative în „Dubli profili" ori „Secvenţă de primăvară“ candori în „Vlad Ţepeş" din „Memoria Istoriei", dar „Permanenţe II" şi „Adam" indică interesante posibilităţi viitoare In aceeaşi sală, ceramica M I H A E L E I ŞTEFANESCU (clasa Mac Constantinescu) dovedeşte la prima expoziţie personală un meşteşug sigur şi un fel de echilibru moral de fermecătoare esenţă autohtonă. Tinereşti, temerităţile subtil groteşti din lucrareaCetatea evocă, probabil subconştient, un fel de Bma Cloanţă (dinţarea) iar în „Arborele nopţii", nuanţa de grotesc folcloric are aceeaşi savoare specifică întregii expoziţii, aceeaşi forţă de transpunere liber stilizată — necerebral —, caracteristică. Dozajul, implicînd o certă cultură plastică, este şi mai revelator în ampla „Troiţă", atît de original şi de alert restructurată. Mai mult chiar, conştient sau nu, se subliniază un inedit element aerodinamic, cu implicaţii poate neoprimitive. în ansanblu, jocul curbelor porneşte dintr-o matură intuiţie în care trăirea în concretul volumelor este intimă şi totuşi niciodată servilă Există simţul esenţialului care tipizează fără să cadă nici o clipă în abstract. In plăcile mici de ceramică, forţa de ironizare ajunge la aceeaşi dezlegare, la aceeaşi eliberare de concretul meschin, realizîndu-se o tipică detaşare de folclorul brut, convenţional iconografic, mergîndu-se poate prea departe în şarjă. Calitatea meşteşugului şi sobrietatea cromatică compensează şi înnobilează intenţia de şarjă în frumos echilibrata „Cină". Tinereşti şovăieli persistă în lucrarea de oarecare proporţii „Incantaţie", unde jocul orizontalelor contrazice tocmai forţa de tipizare concretă de care vorbeam mai sus. Dar, în ansamblu, expoziţia subliniază forţa de afirmare, în acelaşi timp, tinerească şi matură. Să nădăjduim că evoluţia viitoare va confirma premizele actuale. La cîteva luni după expoziţia din sala Kalinderu, tînărul DAN CIOCA prezintă în sala „Amfora“ colaje și litografii „color“ de o tehnică sigură, „bine balansată“,• după o formulă franţuzească — dar poate prea dezinvoltă Decorativismul s-a accentuat excesiv şi sprinteneala formală, captivantă, poate oricînd duce, dacă se perseverează pe aceeaşi cale, la facilitate şi manierism Trebuie reobţinut cu orice preţ, dincolo de netăgăduita „acurateţe“ dansantă, precisă şi uneori graţioasă, un plus de vibraţie sensibilă mai profundă, avînd ceva mai mult de spus. Dar „Oraşul roşu" pe neutral fond oranj, „Cythera" pe albastru sau „Drumurile sinuoase" sunt sesizante prin precisa tensiune formală. Tocmai ,Oratoriul de Bach“ pe un fond ocru pal are mai puţină rigoare, vădind o participare discutabilă la ritmica „bine temperată“ a genialului compozitor. Titlurile, tot literaturizante da ceva mai adecvate rămîn însă mai mult ori mai puţin arbitrare. Reverie pe acoperişuri de noapte, Solstiţiu muzical estival Drumuri sinuoase etc, şi în sfîrşit, no. 10,... „Fără titlu". Deci atenţie la ...dezinvoltură. TINERI EXPOZANŢI N. Argintescu-Amza M ®.M SONAWL LUNII: Teatrul ,.C. Tanase" la Grădina .Boema“, ora 20: MY FAIR■ LADY: Teatrul de operetă la Teatrul de vară ..Herăstrău", ora 20; OMUL GARF A VĂZUT MOARTEA: T^ă|ru;|. Giulești la Arenele Romane, ora 20, CINEMATOGRAFE SUNETUL MUZICH: Pyr\t· M | BB 25³, orele ‡» 12 45 - (6*20 - 20 15' MONSTR.!’ Republica 0l.03 731, orele 8 4.5 *1,15 - 13.45 — 16.15 -18 45 21 15. JANDARMUL SEMISOARA; LuceafSrul î15 82 67), orele 9 — 1115 -13.30 - 16 - 18.30 - 21 * Doina grădină, ora 20.30. București (15 61 541 9 - 11,15 - 13.30 -- 16.30 - 18.15 — 21 Favorit (33 Q6 15), orele 10 - 13 — 15.30 IR — 20T30; Gradina Festival ora 20 15i PETRECEREA, CapUo\ (16 29 17» orele 9.15 - 11 30 - 14 - 16 15 -18.30 - 20745} Melodia (12‘06 881. orele 9 - 11.15 - 13.30 —16 - 18 30 - 20.45; Modern (2371 ).fY orele 0 - 11.15 - 13.30 - 15 — 18 15 - 20.15, Arenele 0Tfrmftfte""’ -ora 20 4;T UN MINUT DE ADEVĂR: Grădina Capitol, ora 20 — 22 CĂSĂTORIE IN STILGREC: Festival f15 63 84), orele 9 — 11.15 - 13 30 16 - 18.30 —^IT DREPTUL DE A TE NAȘTE: Victoria (16 28 791, orele 8.30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 —■ 20.45; Bucegi (17 05 471, orele 10 — 16 — 18.30; grădină ora 20.30; Floreasca (33 29 711 orele 15.30 — 18 - 20.30 PAN WOLOnYJOWSKh Central (14 12 241 nrela 9.30 - 3 - 16 30 - 20 ANICIKA: Lumina (16 23 351 orele 9.30 — 15.30 — în continuare — 1815 — 20.30 SALUTARI DIN1 ADA-KAIEH — GEOMETRIA DURA - ORIZONT STIINTIFIC NR 6/970 _ OAMENI DE SEAMA Ai AGRICULTURII ROMANESTI l Seria III BAIATUL $1 PORUMBELUL - UN ORAS ISIC AUT A CHIPUL (Medias): Timnuri Noi (15 61 101 orele 9 — 21 îți TenUipare B ANW ALA Doina (16 35 381 orele H 3 1 - 13.45 -16-10 15 20.30 ' 'PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII: Doina ora 10 -ARGUMAN SUPER DIABOLICUL: Feroviar (16 22 731 orele - 11.15 — 13 30 16 - 18 15 - 10,30; Excelsior (18 10 orele 9 - 11 15 — 13 30 16 - 18 30 - 21; Gloria 1.33 44 011 orele 9 11 15 13 30 15 — 18.15 — 20,30; Expoziția,, ora 20,30 ACEASTA FEMEIE: Griviţa (17 08 58i orele 10 30 - 16 - 18 15, 20 30; Tomis 121 49 46 orele 9 — 1115 — 13 30 ^ 16 - 18,15; grădină ora 20,30; Floriira 23 07 40) orele 11 — 15 45 —18.15,- 20.30 ■ ANIRISITUL los BUNIC- înfrățirea între popoare (17 31 641 orele 15.15 — 17,45 - 20 MY PAIR LADY, Buzesti (15 62 791 ora 16. grădină. ora 20 15 MARILE VACANŢE: Dacia (16 26 101 • orele 8,45 — 2Q.30 — în continuare» Arta (21 31 86). orele 15.30 — 18. grădină. ora 20 30 DEPARTE IN APUS- Unirea (17 to 20 orele 15.3Q - 18 cp.icon de ochi ai doctorului MARUSE: Lira (31 1) ?11 orele 15 30 — 18- grădină ora 2(1 15 SUB SEMNUL UD MONTE CRISTI: Drumul Sării (31 2) 131 orele 15 30 — 17 45 — 20: Progresul Parc (23 94 101 ora 2(1.15 STRĂINI) 1 Giulești (7 55 461 orele 15.30 - 18 - 20.30, Aurora (35 04 661 orele 9 - 11.15 - 13 30 - 16 -1 IR 15. grădină orele 20.30 SUBIECT PENTRU O SCHITA: Cotroceni (13 62 561 orele 15.30 - 17 45 - 20 ASTEAPTA PIN.A SE ÎNTUNECA : Crîngasi (17 3R 81) nr^'B 15.30 —18 — 20 15, Rattnva (23 900) irele 15 30 - 18, grădină ora 20.0S; Moşilor (12 52 93, ora 18 si grădină ora 20.30 OM IN CARE NU POATE FI ACUZAT \/or.aa (11 91 261 orele 16 - 18 15 ). 20 30 FREDY si C1NTECUI PREF.RIE1 Viitorul (11 48 031 orele 16 - 18 ARMANDO CALUL A1B: Viitorul ora 20 SAI -\Rlfi1 GRO A7F1 ■ Mioriţa (14 27 141 orele 11 - 14.30 - 17.15 - 20, Vitan (21 39 321 ora 16 -- si grădină ora 20 ,5 MARF.P SFMN ALBASTRU. Moșilor ora 15 30 OPFRATIVNE A LADY CHAPLIN : Popular (35 15 171 orele 15.30 - 18 — 20.15 VINATORUL DE CĂPRIOARE. Munca?1 50 97) orele 16 ~18 - 20 MISTERIOSUL X DIN COSMOS: Flacăra (21 35 40) orele 15.30 — 18 — 20.30 FAMILIA TOT:. Progresul (23 94 10) orele 15 30 ~ 18 MOu PLANDF.RS: Grădina Unirea ora 20.30 MARILE MANEVRE, orele 9-11 - 13; ARTICOLUL 420, ora 15 30: FRUMOASELE NOPTII ora 18 30: M1NASTIREA DIN PARMA (două senil nra 20.15: Cinemateca sala Upinii (13 49 04) AVENTURILE UH JOAN; Ferentari (23 17 50) orele 15,30 - 18 — 20,15 FERESTRE.1.B TIMPULUI : Pacea (31 32 52). orele 15,30 — 18 - 20,15 JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : Cosmos (35 19 15) orele 15,30 - 18 - 20,15 NT . Juriul Academiei Francezede Muzică şi Divertisment a atribuit medalia „Chitara de bronz“ discului intitulat ,,Ecouri din Balcani" ce cuprinde muzică interpretată de violonistul Nicu Stănescu şi un ansamblu de muzică populară românească. S-a înapoiat în ţară, ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş“ a Casei de cultură din Bistriţa Năsăud, care a participat la cea de a 35-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor de la Nissa (Franţa), la Săptămîna folclorică internaţională din Italia, precum şi la alte manifestări cultural-artistice desfăşurate în aceste două ţări, prilejuri cu care a prezentat 20 de spectacole , în faţa a peste 50 000 de spectatori. Confruntîndu-se cu ansambluri din 1 ţări, formaţia din Bistriţa a înregistrat succese deosebite obţinînd locul I şi Medalia de aur la Festivalul de la Monte Sant’Angelo — Foggio şi Trofeul de aur „Marrone d’ore de la Castel del piano — Grosseto — în cadrul Săptămînii folclorice internaţionale din Italia. De asemenea, „Cununa de pe Someş“ a mai obţinut Cupa de Carrara a oraşului Marina di Massa (Italia), precum şi Placheta oraşului Nissa şi Platoul de ceramică al oraşului Toulon (Foniţa). In sala casei de cultură a sindicatelor din Tulcea a început ieri cea de-a doua ediţie a concursului interjudeţean de muzică uşoară românească „Nufărul alb“, la care participă interpreţi amatori din peste 20 de judeţe ale ţării. Din juriul concursului fac parte alături de reprezentanţ ai instituţiilor culturale locale compozitorii Aurel Giroveanu, George Grigoriu şi Mişu Iancu între 15—16 august. Comitetul judeţean de cultură şi artă Suceava organizează cea de-a II-a ediţie a concursului de poezie „Nicolae Labiş“ „Serbările mării“ CONSTANŢA (coresp. R.I.). „Serbările mării“ au prilejuit în ultimele 2 zile alte numeroase manifestări la care au participat zeci de noii de Constănţeni şi oaspeţi ai litoralului. In prezenţa a peste 15 000 de persoane, pe stadionul din Constanţa s-a desfăşurat un mare spectacol nocturn de varietăţi. Vineri seara, în sala sporturilor din Constanţa a avut loc finala concursului, judeţean a formaţiilor artistice de amatori „Constanţa ’70 în cîntece şi jocuri“. „Vacanţa, divertisment, cultură“ este tema unui colocviu organizat, tot în cursul zilei de ieri, în aula bibliotecii municipale din Constanţa. Casa de cultură din Mangalia-suda găzduit o masă rotundă la care au participat scriitorii Radu Tudoran, Toma George Maiorescu, Eugen Tumezinnu, Nina Cassian şi George Dan, precum şi navigatori care au povestit celor prezenți despre călătoriile lor pe mare. TELEVIZIUNE | Programul I 15: Gampionatele mondiale de caigocanoe. Transmisiune directă de la Copenhaga; 17,10: Emisiune în limba germană; 18 15: Bună segras fete | După seară, băieţi !’ 19,20: 101 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 19,50: Aspecte de la ..Pinarpovipcia'' internaţională de box; 20,10: Tele-enciclopedia; 21,00: Film serial. Incoruptibilii. (I); 22,10: Par rodii muzicale. Afacerea din strada Lourcine »de E. Labiche; 23,15: Reviste p săptăminii de Nicolae Popescu; 23,30: Telejurnalii]. Sport Programul II 20,10: Pro Patria. Prezintă Nicolae Balotă; 20,25: La fîntîna dorului; 20,55: Puterea imaginaţiei. Scurt metraj artistic; 21,35: Seara melomanului. Muzica, o artă evolutivă, 22,20 : Film serial. La fiecare km (VI). FAPTE ŞI OAMENI VACANTE ACTIVE — Un profesor construieşte din proprie iniţiativa laboratoare fono-lingvistice . Primesc zilele acestea din Cimpulung, judeţul Argeş, ilustrată cu următorul text : „La cererea directorului, Şerban Ticăloiu, şi a preşedintelui Comitetului de părinţi, Ioan Vorovenci, de la liceul „Dinicu Golescu", construiesc un nou laborator fono-lingvistic. Petrec aici o vacanță activă extrem de pasionantă". Semnat prof. Emil Kővári. Vestea are un caracter de noutate și, de aceea, intru imediat în legătură telefonică cu profesorul Emil Kővári. — Laboratorul — îmi explică el — va fi sub forma unui amfiteatru cu 36 de locuri. Fiecare bancă va fi prevăzută şi cu o cabină individuală. Se vor putea preda, cu ajutorul lui, în condiţii moderne nu numai limbile străine ci şi muzica şi istoria. Deci, printr-o nouă concepţie de construcţie, am extins aria de folosinţă a acestor laboratoare. — Şi cel de la liceul de muzică din Oradea ? — E pe terminate. Acolo, după ce profesorul expune tema, elevul poate audia pe două programe ilustraţia muzicală de rigoare. Este dotat şi cu amplificatoare speciale pentru diferenţierea clară a tonalităţilor. Laboratorul are 32 de locuri... Emil Kővári este de fapt profesor de psihologie la liceul „Alexandru Moghioroş" din Oradea. Preocupat de modernizarea procesului de învăţămînt, el a construit aici două laboratoare fono-lingvistice, unul in formă de amfiteatru, al doilea cu cabine individuale, funcţionând pe principiul telecomenzii. Profesorul lucrează cu elevii de la un tablou de comandă, lecţia fiind sincronizată şi cu proiecţii de filme. Apoi, a construit un alt laborator la liceul nr. 4 din Oradea şi, ulterior, unul la şcoala specială nr. 2 din Cluj. Cel din Cluj a devenit pentru profesori un instrument de mare eficacitate in corectarea defectelor de uz ale elevilor, căştile şi oglinzile cu care a fost dotat uşurînd eforturile elevului in perceperea sunetelor. în plus, cu ajutorul lui, profesorul pocite lucra acum cu şase elevi simultan, faţă de unul înainte. Toate acestea i-au adus profesorului arădean mari satisfacţii şi o popularitate meritată. Este vizitat de numeroşi oaspeţi — medici, profesori, ingineri — care vin să studieze la faţa locului caracteristicile laboratoarelor construite de el, extrem de practice şi ieftine, oameni care ii solicită ajutorul spre a amenaja astfel de instalaţii şi la alte şcoli din ţară. Sunt de fapt vacanţele active ale profesorului Emil Kővári, care îşi dăruieşte întregul său timp liber, cu dragă inimă, muncii pe acest tărîm pasionant, al modernizării invătămîntului. V. LAZAR ! Unde ne scăldăm ? n aceste zile de caniculă, unii sunt tentaţi să se răcorească cu orice preţ. După cum se ştie, oraşul Timişoara este străbătut de canalul Bega, în care scăldatul este interzis, în schimb, există un ştrand spaţios în oraş. Cu toate acestea, canalul Bega este o tentaţie pentru înnotătorii imprudenţi. Concluzia d Intr-o singură zi, apa amintită, a înghiţit trei vieţi. Doi zurbagii Toan Berman şi Emil Sgîrcea, doi cooperatori din comuna Coroi-Sîn Martin, aveau în pază 117 vaci cu lapte. Dar cei doi îngrijitori s-au apucat de năzbîtii. Intr-una din nopţi, în timp ce animalele dormeau, s-au pus pe chef şi, din pahar în pahar, s-au luat la bătaie. Sgîrcea s-a ales cu capul spart şi a trebuit să fie dus de urgenţă la spital, între timp, vacile trezite din somn de scandalul zurbagiilor au intrat in lanurile de trifoi şi au început să mănînce peste măsură, ceea ce le periclita viaţa. Acum cei doi scandalagii vor fi traşi la răspundere de adunarea generală a cooperatorilor. Victimele vitezei Pe drumul Tîncăbeşti- Snagov circula cu viteză excesivă autocamionul cil nr. 22-B-275S, aparţinînd sectorului de mecanizare, transporturi feroviare — coloana Cocioc din judeţul Ilfov. La volan , şoferul Cristea Valentin. Deodată, în această cursă neobişnuită, imprudentul şofer a făcut o depăşire neregulamentară şi a virat brusc într-un şanţ. Pe marginea şanţului se aflau ciţiva trecători. Episod tragic : şase dintre ei au murit pe loc. Iată unde duc consecinţele nerespectării regulilor de circulaţie ! Un inel, un lănţişor , vipin erau bucuroşi să stea în compania unei „domnişoare“ cu înfăţişare atît de angelică şi de o cochetărie desăvirşită. Se recitau poezii, se juca teanşa pe ooate — cîte şi mainile nu cunoştea această încîntătoare prietenă a fetiţelor sub 10-11 anişori. La plecare. ..domnişoara“ luate neobservate ca amintire fie un lănţişor, fie o pereche de cercei care neapărat trebuiau să fie de aur. Azi aşa, mîine aşa, pînă cînd. Ana Birriu de 19 ani, elevă a Şcolii profesionale comerciale din Cluj, a ajuns să agonisească o masivă colecţie de bijuterii de coini. Dar hoţia e hoţie, indiferent de forma pe care o îmbracă. în prezent, ingenua excroacă se pregăteşte să dea socoteală in faţa instanţei de judecată. ORAŞUL CARE ŞI-A GĂSIT IZVOARELE Urmare (în pag. 1) la I.R.E.R., cei de pe şantiere, oamenii din diferitele zone ale oraşului, care au efectuat mii de ore de muncă voluntară au fost asemenea celui al cărui nume nu-l mai ştia nimeni. Ştiu să muncească oamenii Alexandriei, au învăţat să trăiască, au învăţat să cînte. In 1947 a luat fiinţă în oraş un cor , un cor format din cizmari, frizeri, vînzători de pîine. In 1951, corul urca pe scena Ateneului Român iar in mai, anul acesta, la Festivalul „D. D. Chirescu", a fost apreciat ca unul din cele mai bune coruri din ţară. L-am cunoscut pe întemeietorul şi organizatorul lui, profesorul Atanase Botez, acum pensionar. L-am găsit la fel ca în desenul pe care i l-a făcut, în urmă cu zece ani în „România liberă“ I. Ross : Un bonom uriaş cu faţa mare şi rotundă, cu o mare pasiune pentru muzică, pe care ne lăsa s-o subînţelegem desenatorul, o mare dragoste pentru oraşul în care trăieşte, pe care am înţeles-o noi. Am stat de vorbă cu primul secretar al Comitetului orăşenesc de partid, tovarăşul Ion Rîbu. Mi-a vorbit despre oraş, despre viitorul lui, cu entuziasmul pe care ţi-l dă credinţa în puterea oamenilor. între cele două albii ale rîului Vedea există un parc natural întins, cu arbori seculari, cu pene pline de soare. Tovarăşul Rîbu l-a populat, imaginar CU hanuri, campinguri, locuri de joacă, cu ult restaurante* un teatru de vară, cu bărci şi vaporaşe de agrement. Deocamdată e doar un vis, dar mîine, poimîine poate, acest vis va deveni amintire şi altele, mai îndrăzneţe, îi vor lua locul. Mi-a mai spus tovarăşul Rîbu despre hotelul ce se va construi şi mi-a mai spus despre un obiectiv industrial a cărui construcţie este aşteptată cu înfrigurare. Există în Alexandria un teren viran, un teren curăţat, măsurat... care aşteaptă. Aşteaptă constructorii. Aici se va înălţa o uzină. Deocamdată atît Deocamdată, uzina se află pe planşetele proiectanţilor ca şi hotelul. Există însă în Alexandria cugete care năzuiesc spre mîine şi care poartă în gîndul lor, rotund, întreg, desăvîrşit — ca o certitudine —, oraşul, aşa cum va fi, cu toate uzinele, cu toate parcurile şi campingurile, cu vaporaşele de agrement, cu toate dorinţele devenite fapte. Am fost apoi la Complexul avicol din Alexandria : 9 hale mari, spaţioase, în care incubatoarele făcute clocesc în linişte cele 20 000 de ouă de găină. Fapt cotidian. Nu e prima dată cînd văd o clocitoare, cînd aud piuitul real sau bănuit al puilor care au ieşit sau vor ieşi din găoace. Aşa ceva nu e senzaţional, nu e nici măcar neobişnuit. St atupel ? Privesc zidurile halelor complexului de păsări. Tencuiala e proaspătă — miroase încă a var... Cînd au fost ridicate ? La început, când s-a făcut proiectul, era vorba de 3—4 luni. N-a fost aşa. Pîriă cînd au venit nu ştiu ce hîrtii, ptnă cînd s-au luat nu ştiu ce aprobări, care au durat cîteva săptămâni, oamenii s-au apucat de treabă. Au măsurat terenul după dimensiunile din proiect, au săpat şanţurile, au turnat temelia şi cărămidă după cărămidă au împlinit zidurile pînă sus la acoperiş. S-a lucrat zi şi noapte. N-au fost trei luni ci 12 zile şi nopţi de muncă. N-a fost nimic neobişnuit. Ţi-e şi jenă să întrebi cine a fost mai harnic. Aici e vorba de o faptă omenească colectivă, pentru care vocabularul găseşte cu greu un echivalent. Poate a fost iniţiativa cuiva. Cine îl mai ştie ? Şi ce importanţă are cum îl cheamă ? Important este rezultatul : jumătate de milion economii şi un contingent de pui de găină peste prevederi. Cînd priveşti incubatoarele uriaşe şi tăcute zămislind în pîntecele lor electrice bulgări mici de aur auzi piuitul real sau bănuit al celor 80 000 de pui de găină — patru generaţii — care vor ieşi de la Complexul de păsări din Alexandria într-un singur an... Am vizitat oraşul şi, la ceasul cînd oamenii ies la plimbare, la ceasul cînd se aprind luminile, cînd tuburile de neon haşurează cu dungi albe, strălucitoare oglinda neagră a asfaltului ud... Unde am văzut eu lămpi afumate ? "... Dincolo de vitrina de cristal a unei cofetării un băieţel blond, cu cărarea pe o parte, susţine o dispută cu mama lui pe tema unui pahar cu îngheţată — nu vrea cacao, vrea fistic... Şi în minte îmi revin copiii desculţi ai Alexandriei de altădată... în centru, oameni, oameni mulţi, cu mulţi copii au ieşit la plimbare pe străzile înmiresmate pe care au fost plantate, de curînd, un milion de flori. Un milion de flori ! Oamenii buni iubesc florile şi copiii. Alexandria are flori şi copii mulţi. Oraşul şi-a găsit izvoarele... Aici erau izvoarele, aici în adînc unde coboară rădăcina copacului să se înfrăţească cu pămîntul, unde se înfig temeliile marilor construcţii ale cincinalului. Aici erau izvoarele oraşului , în sufletul oamenilor, de unde au ţîşnit impetuoase o dată cu seninul, o dată cu soarele, o dată cu socialismul. , FOSTA REDACŢIEI “ FLORICA GHIŢA, Piteşti, doreşte să afle care este cuantumul ajutorului pentru sarcină şi rehuzie, ţinind seama că ea are o vechime neîntreruptă in muncă de doi ani şi că la unitatea unde lucrează se aplică noul sistem de salarizare. RĂSPUNS : în unităţile în care se experimentează sau se aplică noul sistem de salarizare, ajutorul de sarcină și lehuzie pentru angajatele care au o vechime neîntreruptă de peste 12 luni este de 85 la sută din salariul tarifar lunar . LECOSIUS, Suceava, vrea să ştie — în cazul în care un cadru didactic împlinește virsta de pensionare in cursul anului şcolar — luna in care se poate pensiona : iunie, cind se încheie situaţia şcolară, sau septembrie ? RĂSPUNS : Cadrul didactic care împlineşte virsta de pensionare în timpul anului şcolar va fi scos la pensie la sfîrşîtul anului şcolar, adică la 31 august. MAI MULTE FETE din corn. Vidra, jud. Vrancea, interesîndu-se ţe şcoala de secretar,stenadadilograf, ne întreabă totodată dacă sunt şcoli profesionale anume pentru băieţi şi altele anume pentru fete RĂSPUNS : Prin faptul că la concursul de admitere nu se prevăd condiţii diferite pentru băieţi sau fete, se poate vedea că nu există şcoli profesionale profilate în acest sens.La specialitatea secretarstenodactilograf, se primesc numai absolvenţi (absolvente) de liceu. Şcoala funcţionează în Bucureşti str. Sfinţii Voievozi nr. 52—54. UNA PE ZI de MATTY — Apropo, ...mecanicul a spus că săptămîna viitoare își repară marșarierul ?