România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)

1970-10-01 / nr. 8068

Pagina a 2-a «•» 1 octombrie 1970„România liberă" CONCURS DE CREAŢIE MUZICALĂ ÎN CINSTEA SĂRBĂTORIRII A 50 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român va constitui şi pentru compozitori, ca pentru toţi oa­menii de artă, un înălţător mo­ment de efervescenţă creatoa­re, în scopul de a stimula apa­riţia unor lucrări muzicale cit mai valoroase, menite să îmbo­găţească repertoriul formaţiilor corale, al soliştilor vocali şi in­strumentali, al orchestrelor şi fanfarelor din întreaga ţară. Co­mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, împreună cu Uniunea Compozitorilor, organizează un „Concurs de creaţie muzicală“ la care sunt chemaţi să parti­cipe, cu lucrări inedite, compo­zitori şi poeţi, membri ai Um­anilor de creaţie. Continuând şi dezvoltînd cele mai bune tradiţii ale muzicii ro­mâneşti, lucrările destinate a­­cestui concurs se vor inspira din îndelungata luptă a poporului român pentru libertate socială şi naţională, din anii avîntului revoluţionar al clasei muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, din lupta pentru înlă­turarea dictaturii fasciste şi in­staurarea regimului democrat popular, din efortul eroic al mi­lioanelor de oameni ai muncii pentru edificarea patriei noastre socialiste. La concurs se vor prezenta cîntece de masă, lucrări corale, piese vocale cu acompaniament de pian, precum și piese instru­mentale scurte pentru : vioară solo, vioară cu acompaniament de pian, violoncel solo, violon­cel cu acompaniament de pian, pian solo, orchestre simfonice şi fanfare. Se recomandă ca aceste piese, atît cele vocale cit şi cele instrumentale, să aibă un carac­ter larg accesibil. Partiturile purtînd un „motto” şi fiind însoţite de un plic în­chis cuprinzînd numele şi adre­sele autorilor, vor fi trimise pină cel tirziu la 31 decembrie 1970, pe adresa : „Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă“ — Direcţia Muzicii — Bucureşti, Piaţa Scinteii nr. 1 cu menţiunea „pentru concursul de creaţie muzicală“. De asemenea, odată cu partitu­rile se vor trimite şi textele li­terare (versurile) dactilografia­te în câte 3 exemplare. Juriul, alcătuit din personali­tăţi de frunte ale muzicii româ­neşti, precum şi din reprezen­tanţi ai Uniunii Scriitorilor, va selecţiona cele mai bune creaţii și va acorda următoarele premii : A. CÎNTECE DE MASA ȘI LUCRĂRI CORALE (MUZICA SI VERSURI) : — Un premiu I în valoare de 15 000 lei ; — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei ; — Trei premii III, fiecare in valoare de 10 000 lei. B. PIESE VOCALE CU A­­COMPANI­AMENT DE PIAN (MUZICA SI VERSURI) : — Un premiu I in valoare de 15 000 lei ; — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei ; — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. C. PIESE INSTRUMENTALE PENTRU VIOARA, VIOLON­CEL (SOLO SAU CU ACOM­PANIAMENT DE PIAN) SI PIAN SOLO : — Un premiu I in valoare de 10 000 lei ; — Două premii II, fiecare in valoare de 9 000 lei ; — Trei premii III, fie­care în valoare de 7 000 lei. D. PIESE PENTRU ORCHES­TRE SIMFONICE FANFARE : — Un premiu I în valoare de 15 000 lei ; —­ Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei ; — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. Juriul va avea latitudinea de a nu acorda unele premii sau de a redistribui sumele, în funcţie de calitatea şi numărul lucră­rilor selecţionate. Autorilor versurilor li se va acorda 30 la sută din suma fie­căruia din premiile menţionate la literele A şi B. Lucrările premiate la acest concurs, ca şi alte creaţii valo­roase scrise în cinstea semicen­tenarului partidului, vor fi in­cluse in repertoriul instituţiilor şi formaţiilor muzicale şi pre­zentate in cadrul manifestărilor care vor avea loc in întîmpina­­rea sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. ÎNCEPUT de stagiune LA OPERA ROMÂNĂ D­upă încheierea unei aşa-zise ,,stagiuni de tranzit“, in care s-a încercat înviora­rea unor spectacole ceva mai vechi, a urmat in septembrie, turul de forţă al microstagiunii cantitativ şi calitativ substanţi­ală, oferite în cadrul Festivalu­lui Internaţional „George Enes­­cu". De gongul inaugural al vii­toarei stagiuni a Operei Româ­ne ne mai despart doar citeva ore. Ne-am adresat, de aceea, directorului acestei instituţii, OCTAV TMOARESCU pentru amănunte privind noua stagiu­ne. — Ne-am glndit la un plan ,,de perspectivă" care se Întinde pe parcursul citorva ani. Opera va păşi pe un drum «nai larg, atarind cu curaj repertoriul mo­dern, bineînţeles întregindu-1 şi pe cel curent cu alte cîteva lucrări de circulaţie... — De exemplu... — In următorii ani, meloma­nii vor putea asculta pe prima noastră scenă lirică operele: „Flautul fermecat“ de Mozart, „Aurul Rinului“ de Wagner, „Wozzek“ de Alban Berg, „For­ţa destinului“ de Verdi, „Asasi­nul din catedrală“ de Pizetti, „Mireille“ de Gounod, „Andrea Chenier“ de Giordani,­­„Portre­tul“ de Salvatore Allegra, „Tî­­nărul lord“ de Henzel, „Porgy şi Bess“ de Gershwin. „Casa cu trei fete“ de Schubert. „Freis­chütz“ de Weber. — V-aţi gindit de­sigur şi la împrospătarea repertoriului de balet ? — Aici, programul va fi de­finitivat în curind după reorga­nizarea „ştiinţifică“ să zicem, a acestui compartiment, pe care o preconizăm. Totuşi, pot să enumăr cît­eva titluri, tot în perspectivă bineînţeles: „Fîntî­­nile Romei“ de Respighi, „Ta­blouri dintr-o expoziţie“ de Mu­­torgski-Ravel, „Simfonia fantas­tică“ de Berlioz (reluare într-o nouă viziune coregrafo-regizo­­ral-scenografică), „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelssohn- Bartholdy, „Peer Gynt“ de Grieg, „Invitaţie la Vals“ de Weber, „Joc de cărţi“, „Agon“ şi „Pasă­rea de foc“ de Stravinski, in­­tr-un triptic, de succes, sperăm, şi, „Nunta în Carpaţi“ de Paul Consta­ntinescu, veritabilă capo­doperă a baletului cult româ­nesc care-şi reclamă locul cuvenit pe prima scenă de ba­let a ţării. — Acest repertoriu, întins şi de vorbă cu Octav Enigărescu artist emerit, directorul Operei Române variat, după cum se vede, are desigur in vedere şi folosirea u­­nor posibilităţi neexploatate pi­nă acum ale colectivelor Operei Române — solişti, balet, cor. E vorba de o ieşire din obişnuitul in care se complac, de obicei, repertoriile teatrelor lirice ? — Poate că, la prima vedere, ne-am gindit chiar mai mult la beneficiul pe care îl poate avea colectivul, dîndu-i posibilitatea de lărgire a repertoriului, de gă­sire a unor formule mai varia­te de exprimare. Oferim, în a­­cest fel, prilejul soliştilor noş­tri, ansamblului de balet, coru­lui şi orchestrei să-şi desfăşoa­re calităţile recunoscute, într-o mai largă gamă de stiluri ale ge­nului liric. Pentru a oferi publi­cului spectacole complexe, fini­sate şi nu experimente riscante, am apelat şi la cîţiva specialişti de peste hotare, care vor lucra mai­­mult timp cu orchestra şi soliştii noştri. Evident, schimbul va fi astfel mai eficient decit în cazurile în care, de pildă, se perindă la pupitrul dirijoral o serie de nume, care nu au tim­pul suficient pentru a cunoaşte orchestra şi pentru a-şi impune concepţia. Preconizăm, chiar vi­zite de lucru ale unor veritabile „echipe“ compuse din dirijori, regizori, regizori-scenografi, di­rijori asistenţi... — Ce spectacole vor beneficia de acest nou sistem de lucru, şi eventual cu ce echipe ? — Vom începe cu opera „Tan­­hau­ser“ de Wagner. Timp de cinci săptămîni, cei doi asistenţi ai lui Alberto Erede, Heinmann şi Brenn, vor lucra cu orchestra şi cu soliştii, după care maestrul Erede va prelua cele, două com­partimente asamblindu-le. La fel, se va intîmpla și cu opera „Turandot“ de Puccini. Ambele spectacole vor fi prezentate pu­blicului Încă In stagiunea actu­ală, care mai cuprinde premie­rele de balet: „Don Quijote“ de Mitikus, cu care, de altfel, se deschide stagiunea şi „Flutina din Bapcisarai“ de Asafiev, şi de operă (în afară de cele cita­te) : „Falstaff“, „Ecaterina Teo­­doroiu“. Vor fi reluate spectaco­lele cu operele „Lakmé“ de Delibes, „Cosi­ian tutte“ de Mo­zart şi „Lohengrin“ de Wagner. — Ce alte proiecte intenţionaţi să concretizaţi in stagiunea care se va deschide astăzi ? — Permanentizarea microsta­giunii la Piteşti, oraş cu un pu­blic de operă entuziast şi cu­noscător, turnee lunare alterna­tiv la Câmpulung şi Curtea de Argeş, alte două oraşe incluse pe harta deplasărilor noastre... DOINA MOGA • PE SCENA Teatrului C. I. Nottara va avea loc in curind premiera piesei „Cercul Morţii“ de Ştefan Berciu, în regia lui Mircea Avram, scenografia fiind semnată de Lidia Radian. Din distribuţie amintim pe Lia Sa­­highian, Lucia Mureşan, Tamara Vasilache, Ion Siminie, Florin Stroie, Radu Dunăreană şi Va­leria Arnnutu • ŞCOALA PROFESIONA­LA AGRICOLA Miroslava din judeţul Iaşi, a împlinit 50 de ani de existenţă. La sărbători­rea semicentenarului şi-au dat întilnire foşti elevi şi profesori ai acestui vechi şi prestigios a­­şezămînt de formare a cadrelor agrico­-­. @ COLECTIVUL secţiei ger­mane a Teatrului de stat din Sibiu a prezentat aseară în pre­mieră piesa ,,Portretul“ de AL Voitin. Regia este semnată de Hanns Schuschnig, iar scenogra­fia de Maria Bodor. BREVIAR CULTURAL TEATRUL NATIONAL (Urmare din pag. 1) nei atmosfere moi în care cuvinte şi muzică să treacă uşor din fundal în parter, să urce scara nevăzută de văzduh a balconului înfri­gurat, şi gata de aplauze. Teatru Naţional trebuie vă­zut nu ca o hală in care e­­moţiile să se rătăcească, să moară in structuri şi bibi­­luri de gips, aici totul tre­buie să fie de cristal, de la vocile actorilor pină la lampadare şi cind spun cristal mă gindesc la o lim­pezime hiperbolică, la se­cretul fum dedicat artei ce trebuie să ardă în acest al­tar de cultură . Iată de ce, întorcindu-ne la aspectul său grandios, mă gindeam că lucrările co­misiei pentru decernarea premiului celor ce-l vor zu­grăvi pe afară sunt misteri­os de secrete şi că de multă vreme nu avem ştiri despre machetele prezentate. O expoziţie publică a proiec­telor pentru decorarea fața­dei Naţionalului nu ar de­ranja pe nimeni. Evident că nu sunt pentru plebiscite pentru că gustul public e divers şi ciudat, la urma urmelor, dar nici de surpri­ze nu duc dorul cînd e vor­ba de milioane şi mai ales de un monument, pentru că, automat noul Teatru va de­veni­ un monument naţio­nal, valoros prin el însuşi, o expresie a civilizaţiei o­rinduirii noastre. O dezba­tere în presă, susţinută de arhitecţi, scriitori, sculptori şi pictori, dacă nu şi de alţi oameni de artă, chiar con­cursul publicului mare prin păreri selecţionate, mi se pare a fi bine venită. Ar fi regretabil să ne apucăm de lucru dintr-o grabă poate justificată şi după aceea să declarăm că ne aflăm in fa­ţa unei erori de concepţie sau în faţa unei monstruo­zităţi morale. Aud că unii concurenţi au adus în sce­nă, ca să spunem aşa, măşti aztece, totemuri şi alte lu­cruri externe ideii de Tea­tru Naţional, deci specific acestor locuri. Evident că nu cu oiţe şi buciume, cu altiţe şi amici vom realiza acest specific. Trebuie gindit deci de două ori îna­inte de a încredinţa pensu­la şi bidineaua cuiva, altfel ne trezim cu cine ştie ce magaoaie­­ la Brasilia, po­trivită mai curind in altă parte. Văd in Teatrul Naţional, şi cînd spun asta mă gîn­­desc la arhitectonica lui, un imens cort de piatră in sta­re să adăpostească marea flacără spirituală aprinsă de înaintaşii noştri pe pri­ma scenă românescă, capa­bilă să dăinuie in veci şi să amintească şi celor de mîi­­ne că societatea noastră a construit peste tot: in munţi, pe ape şi, mai ales, in spirit... Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la naşterea lui Gheorghe Doja ADUNAREA COMEMORATIVĂ DIN CAPITALĂ Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la naşterea lui Gheor­ghe Doja, conducătorul răs­coalei ţărăneşti din 1514, , la Teatrul U.G.S.R. din Capitală a avut loc miercuri seara o adunare comemorativă orga­nizată de Academia de şti­inţe sociale şi politice şi Con­siliul oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară din Repu­blica Socialistă România. La adunare au luat parte Ja­nos Fazekas, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Miron Con­­stantinescu, preşedintele Aca­demiei de ştiinţe sociale şi poli­tice, acad. Ştefan Peterfi, pre­şedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntu­­lui, Şerban Ţiţeica, vicepreşe­dinte al Academiei Republicii Socialiste România, Anton Breitenhofer, vicepreşedinte al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Iosif Walter, secretar al C.C. al U.T.C.. Dan Marţian, secretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., membri ai Co­mitetului Central al P.C.R., a­­­cademicieni, cadre didactice u­­niversitare, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, militari, repre­zentanţi, ai colectivelor marilor întreprinderi ale Capitalei, alţi oameni ai muncii. Adunarea a fost deschisă de Roman Moldovan, vicepreşedin­te al Academiei de ştiinţe so­ciale şi politice, care a subliniat semnificaţia eroicei lupte din 1514 a ţărănimii condusă de Gheorghe Doja, pentru liberta­te şi dreptate socială, epopee care se înscrie la loc de frun­te în paginile glorioase ale is­toriei comune a românilor, ma­ghiarilor şi celorlalte naţionali­tăţi din Transilvania împotriva Împilării feudale. A luat cuvîntul prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU, care a spus, între altele : Figura lui Gheorghe Doja a rămas în istorie legată insepa­rabil de lupta maselor­ ţără­neşti, de rolul pe care l-a jucat în conducerea uneia din cele mai mari ridicări la luptă a populaţiei asuprite din evul me­diu european —­ războiul ţără­nesc din Ungaria şi Transilva­nia din anul 1514. Anii în care Gheorghe Doja s-a format şi s-a remarcat ca un conducător militar de seamă s-au caracteri­zat printr-o acută accentuare a contradicţiilor orinduirii feuda­le din Ungaria şi Transilvania — de altfel, ca şi pe plan euro­pean mai larg — şi prin creş­terea iminentă a ameninţării externe pe care o reprezenta o­­fensiva imperiului otoman. Vor­­bitorul a arătat in continuare că In condiţiile creşterii puter­nice a contradicţiilor interne, in­vaziile turceşti din anii 1512—518, care demonstrau gravitatea şi iminenţa pericolu­lui extern, au făcut să cîştige un larg teren în rindurile prin­cipalelor forţe sociale ideea în­depărtării acestui pericol. O­ pacă la imperativele apă­rării anti-otomane, înspăimân­tată de mulţimea adunată şi nemulţumită că-i rămîn mo­şiile nelucrate, nobilimea a re­curs la violenţă sălbatică pentru a împiedica plecarea iobagilor şi a-i prinde şi aduce înapoi pe moşii pe cei plecaţi. Aceasta a stârnit revolta ţărănimii şi a maselor largi : întreaga ar­mată adunată pentru lupta îm­potriva otomanilor, in frunte cu Gheorghe Doja, comandantul ei, s-a ridicat împotriva nobilimii. După ce a pus în lumină con­cepţia largă, înaintată, revolu­ţionară pe care o exprimau Doja şi cercul de conducători din preajma lui, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice a arătat : Este demn de semnalat faptul că un cronicar al vremii, Brutus Ioan Mihai, comentind proclamaţiile lui Doja scrie cu privire la desfiin­ţarea nobilimii şi stabilirea unui regim de dreptate socială „aşa cum este obiceiul la popoarele ce locuiesc între Ardeal şi Ma­rea Neagră“. In Transilvania şi Banat, răs­coala a cuprins practic aproape întreaga arie geografică a aces­tora, antrenînd masele largi de ţărani români şi maghiari, pătu­rile muncitoare din oraşe, o parte a micii nobilimi, care au obţinut o serie de vic­torii împotriva armatelor no­bilimii în părţile Mureşului, Crişanei, la Lipova, Nădlac, Şiria ş.a. Marea victorie a răsculaţilor a fost la Cenad unde au zdrobit oastea comitatului Timişoarei Ştefan Báthory şi a episcopului Nicolae Csaky. Spiritul ofensiv al acţiunilor ţărănimii, energia revoluţionară manifestată de ţărani au zdrun­cinat din temelii dominaţia de clasă a nobilimii feudale — a subliniat vorbitorul — sădind puternic în inimile celor asu­priţi şi exploataţi speranţa eli­berării prin propria lor luptă. Răscoala condusă de Gheorghe Doja a urmărit desfiinţarea ex­ploatării feudale şi asupririi ţă­ranilor, restabilirea poporului în drepturile sale, desfiinţarea no­bilimii ca putere şi ca armată, ceea ce înseamnă in fond nimi­cirea dominaţiei de clasă şi po­litice a nobilimii. Afirmînd ne­cesitatea revoluţiei sociale ca singura cale de rezolvare a con­flictelor sociale („Nu există cale de mijloc“), , ea preconiza făuri­rea unor noi relaţii de justiţie socială şi egalitate socială, schimbarea caracterului orîndui­­rii sociale feudale şi a statului în sens republican. Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja s-a terminat prin înfrîngerea răsculaţilor şi prin agravarea asupririi ţăranilor, a lucrătorilor de la ocne şi mine, a orăşenimii sărace ; represiu­nile singeroase, subjugarea mai adîncă a ţărănimii au slăbit for­ţa de rezistenţă a Ungariei in faţa primejdiei turceşti. înfrîngerea Ungariei de către turci la Mohács (august 1526) a fost urmarea directă a decimării singurei forţe sociale capabile să oprească şi respingă invazia oto­mană. Mesajul principal transmis peste veacuri de marea răscoală populară din 1514 — a spus în concluzie vorbitorul — constă în relevarea făgaşului eficient al soluţionării marilor probleme sociale ale poporului nostru prin luptă unită a celor ce muncesc, de orice naţionalitate, împotriva asupritorilor şi exploatatorilor comuni. Este ceea ce a înfăptuit Parti­dul Comunist Român, a subli­niat vorbitorul. Continuînd şi ridicînd pe o treaptă superioară tradiţiile revoluţionare şi demo­cratice ale poporului, ale luptei unite desfăşurate de către oa­menii muncii români şi cel a­­parţinînd naţionalităţilor conlo­cuitoare, idealurile umanis­te şi democratice ale per­sonalităţilor lor avansate din trecutul istoric comun. Par­tidul Comunist Român, re­prezentantul acestei clase, a mi­litat neabătut, timp de cinci de­cenii, pentru progresul, indepen­denţa şi prosperitatea patriei şi­­ a tuturor fiilor ei, indiferent de­­ naţionalitate, a unit şi a condus în luptă muncitorimea, ţărăni­mea ,intelectualitatea — români, maghiari, germani, şi de alte na­ţionalităţi. Rezultatul grandios al acestei lupte este statul şi o­rînduirea noastră socialistă, pa­tria noastră de astăzi. A vorbit apoi acad. ŞTEFAN PETERFI, care a arătat că răz­boiul ţărănesc din 1514, condus de Gheorghe Doja, mic nobil secui originar din Dalnic, s-a definit ca unul din cele mai de seamă războaie ţărăneşti care au avut loc în Europa feudală. Frie­drich Engels încadra această mişcare in şirul războaielor ţă­răneşti europene pregătitoare ale marelui război ţărănesc ger­man din 1524. Intr-adevăr pro­clamaţia de la Cegled a lui Gheorghe Doja, în care chema ţărănimea sub stegul său pentru a stârpi nobilimea trufaşă a a­­juns departe, dincolo de hotarele regatului ungar. In condiţiile cruntei exploatări feudale, a nedreptăţii şi împilă­rii, războiul ţărănesc din 1514 a cuprins şi o parte a teritoriu­lui patriei noastre. Am putea spune chiar că în ultima lui fază s-a desfăşurat aici în as­pectele sale hotăritoare. Ceea ce caracteriza războiul ţărănesc pe aceste meleaguri ale patriei noastre a fost că ţăranii români, maghiari, germani, sîrbi, luptau cot la cot, strîns uniţi împotriva exploatării feudale laice şi bise­riceşti, pentru libertate socială. Ei erau minaţi de aceleaşi idea­luri indiferent de originea etnică căci soarta aşezîndu-i alături, împreună indurau vitregiile cruntei asupriri şi împilări, îm­preună doreau să scuture jugul nesuferit al şerbiei. Sub zidurile cetăţii Timi­şoarei în zilele fierbinţi ale lui iulie 1514 a fost înăbuşită în singe marea epopee. Răzbunarea a fost cruntă. Nici focul, nici răzbunarea n-au putut însă stinge spiritul dreptăţii şi al li­bertăţii de care era animat po­porul. Spiritul lui Gheorghe Doja a trăit, idealul lui a fost preluat de noile generaţii. Marele revoluţionar maghiar, înflăcăratul poet al revoluţiei de la 1848, Petőfi Sándor, in­vestita-i scrisoare adresată lui Arany Janos îşi exprima ferma convingere că „va sosi timpul cînd poporul va ridica statuie lui Doja“, în ochii paşoptistului român transilvănean Gheorghe Bariţiu numele lui Gheorghe Doja era simbolul luptei ţără­neşti pentru dreptate, al „rezbe­lului civil iscat între democraţia şi aristocraţia, fără distincţiu­nea de naţionalitate“. Patriotul român, ca unul care studiase cu atenţie istoria de veacuri a Transilvaniei sublinia : „Intere­sele comune înduplecară pe ro­mâni şi pe unguri, ca in lupta lor pentru existenţă să facă cauză comună“. Arătînd că figura lui Gheor­ghe Doja a trăit în memoria ge­neraţiilor, în memoria intelec­tualilor înaintaţi români şi maghiari deopotrivă, acad. Şte­fan Peterfi a pus în evidenţă faptul că în grelele bătălii din anii întunecaţi ai dictaturii fas­ciste, comuniştii, fiii cei mai devotaţi ai poporului aminteau alături de jertfa supremă a lui Tudor Vladimirescu şi a lui Horia şi pe aceea a lui Doja. Partidul Comunist Român, con­tinuatorul celor mai glorioase tradiţii ale luptei comune a po­porului român şi a naţionalită­ţilor conlocuitoare din patria noastră a înscris de la început pe steagul său, o dată cu ţelul suprem al lichidării exploatării omului de către om, pe acela al desfiinţării oricărei asupriri na­ţionale. Partidul Comunist Ro­mân, continuatorul tradiţiilor înaintate ale poporului, preţu­ieşte şi cultivă aceste tradiţii. In încheiere vorbitorul a ară­tat că este meritul istoric al Partidului Comunist Român că , prin politica sa naţională justă, marxist-leninistă, a ştiut să în­­­­tărească, să sudeze continuu­­ frăţia de nezdruncinat, unitatea­­ neclintită dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Realizările regimului nostru pe planul vieţii economice şi so­­cial-politice constituie o pildă vie a relaţiilor de armonie şi frăţie în munca şi în­ viaţa oa­menilor muncii de diferite na­ţionalităţi. După adunarea comemorativă a fost prezentat, filmul artistic „Sentinţa“, producţie comună a cinematografiilor română, ma­ghiară şi cehoslovacă, a cărui acţiune se petrece în perioada luptei antifeudale conduse de Gheorghe Doja. (Agerpres) -----------------A— Începînd de astăzi, intră în vigoare NOILE ORARII ALE CURSELOR INTERNE TAROM Astăzi intră în vigoare noile orarii, de iarnă, ale curselor in­terne TAROM, pentru perioada 1 octombrie 1970—31 martie 1971. O dată cu aceasta, pe ruta Bucureşti—Arad—Timişoara se introduce în plus o cursă, după­­amiază, cu avioane IL-18, cu decolarea din Bucureşti la ora 15.00. Vor mai beneficia de curse atît dimineaţa cit şi după-a­­miaza, spre Bucureşti şi retur, oraşele Bacău, Suceava, Sibiu, Tg. Mureş, Cluj, Oradea. Pe ruta Bucureşti—Constanţa vor cir­cula de asemenea cite două curse zilnic, până la data de 16 no­iembrie. De la 1 decembrie, între Bucureşti şi Sibiu vor în­cepe să circule avioane IE-14, distanţa dintre cele două oraşe urmând a fi parcursă, astfel, în circa 50 de minute. Consfătuire privind problemele protecţiei muncii L­a Ministerul Muncii a avut loc in cursul zilei de ieri o importantă consfătuire de lucru. Ea a fost consacrată dis­cutării unor probleme actuale privind intensificarea acţiunii de protecţia muncii pe scara întregii economii naţionale. In prezenţa tovarăşului Petre Lupu, minis­trul muncii, cadre din aparatul de stat pentru protecţia muncii, delegaţi ai uniunilor sindicale de ramură, şefi ai compartimen­telor de protecţie a muncii din organele centrale, au discutat o serie de aspecte privind respec­tarea normelor tehnice vizînd asigurarea securităţii în cadrul proceselor de producţie. Ing. M. Angelescu, ministrul adjunct de resort, a prezentat o amplă informare în această pro­blemă. In concluziile dezbaterilor, tov. Petre Lupu a subliniat repercu­siunile pe care le au neajunsu­rile ce se manifestă în acest domeniu pe planul pierderilor de potenţiali de muncă aşi de valori materiale. S-a accentuat asupra necesităţii de a se spori exigenţa tuturor factorilor che­maţi să aplice riguros legisla­ţia muncii, să înlăture orice fenomen de neglijenţă şi să sancţioneze aspru pe cei care nu acordă întreaga atenţie proble­melor de securitate a muncii, parte integrantă a sporirii ran­damentului social şi productiv al activităţii de creare a bunu­rilor materiale. Cu ce gînduri inauguraţi noul an universitar ? (Urmare din pag. 1) permanent receptivi la nou, avind capacitatea de a se in­forma, a gîndi şi a alege intre mai multe variante, a lua la timp, decizii optime la locul lor de muncă. Atenţia noastră, a cadrelor di­dactice, se va îndrepta şi mai mult către calitatea invăţămin­­tului prin revederea planurilor de învăţămînt şi a programelor de studii precum şi prin îmbu­nătăţirea metodelor de predare. Pentru aceasta se cer a fi în­tărite în procesul de învăţămînt disciplinele noi, moderne, a se acorda o pondere sporită activi­tăţilor aplicative şi practicii în producţie, a se folosi pe o scară mai largă metodele de pregătire concretă a studenţilor, a se îm­bunătăţi în continuare îndruma­rea şi educarea acestora. — Grija permanentă a partidu­lui de a dezvolta pe baze mo­derne agricultura noastră so­cialistă, obligă cadrele noastre didactice şi pe studenţi la efor­turi susţinute pentru însuşirea şi realizarea celor mai moderne tehnologii in cultura plantelor şi creşterea animalelor,­­ ne-a declarat prof. dr. GH. BILTEA­­NU, rectorul Institutului Agro­nomic ,,N. Bălcescu" din Ca­pitală. De aceea, vom căuta să ridicăm continuu pregătirea teo­retică şi practică a studenţilor noştri. Vom avea în permanenţă gri­jă pentru modernizarea învăţă­­mîntului agronomic, pentru spo­rirea continuă a exigenţei în pregătirea profesională a cadre­lor didactice şi a studenţilor. Cu­noaşterea profundă a condiţii­lor în care trebuie realizată producţia agricolă planificată, folosirea judicioasă a mijloace­lor puse la dispoziţia agricul­turii de către­ stat, curajul in aplicarea noului, iată numai cîteva din elementele generale cu care absolvenţii facultăţilor agricole trebuie să fie înarmaţi în timpul anilor de învăţămînt. Cei 5 000 de studenţi şi cadre didactice din Institutul agrono­mic „N. Bălcescu" păşesc în noul an de învăţămînt cu ho­­tărtrea de a munci fără preget pentru îndeplinirea îndatoririlor lor. Prof. dr. doc. GH PUŞKAŞ, rectorul Institutului de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş, ne-a declarat următoarele : — In contextul sarcinilor sta­bilite de Congresul al X-lea al partidului, strădaniile noastre se îndreaptă spre îmbunătăţirea continuă a procesului de învă­­ţămînt în concordanţă cu nive­lurile actuale de dezvoltare ale ştiinţei şi practicii medicale mondiale. In această ordine de idei este interesant de menţio­nat faptul că peste 70 la sută din cadrele tinere ale institutu­lui nostru — asistenţi şi asis­tenţi stagiari — sunt înscrise la doctorat, fapt ce dovedeşte interesul pentru împletirea acti­vităţii didactice cu munca de cercetare ştiinţifică şi implicit pentru perfecţionarea profesio­nală. Pentru activitate didactică meritorie şi rezultate valoroase obţinute în munca de cercetare ştiinţifică, 30 de cadre medicale au fost promovate în munca de profesori şi conferenţiari. Pentru noul an universitar au fost amenajate două noi săli de cursuri înzestrate cu aparatura necesară unei predări moderne. De asemenea, laboratoarele s-au îmbogăţit cu o gamă largă de aparate , microscoape moderne, fotometre, spectrofotometre, e­­lectroencefalografe şi diferite alte aparate de înaltă precizie pentru determinarea unor pa­rametri biologici necesari la stabilirea diagnosticului şi a tratamentului adecvat. Prin darea în folosinţă a unor noi cămine se vor îmbunătăţi totodată şi condiţiile pentru în­­văţămîntul postuniversitar. Me­dicii şi farmaciştii care vor frecventa în anul universitar 1970-1971 cursurile de speciali­zare şi perfecţionare vor dispu­ne de spaţii de cazare corespun­zătoare ca şi de toate celelalte condiţii necesare activităţii lor. Învăţămîntul medical din cen­trul universitar Tîrgu Mureş este în plină şi continuă dez­voltare, ca rezultat al preocupă­rii constante a partidului şi statului nostru pentru formarea unei generaţii de intelectuali care să ducă mai departe reali­zările învăţămînt­ului şi practicii medicale de certă tradiţie din ţara noastră. ★ In această dimineaţă cind porţile facultăţilor se deschid în atît de numeroase centre universitare din ţară, între care şi noul centru al Hunedoarei, cînd în sălile de curs păşesc peste 27 000 de studenţi din anul I, cînd intră în funcţiune că­mine şi cantine noi studenţeşti ce echivalează ca spaţiu cu 3 300 de apartamente, în această di­mineaţă ţara întreagă salută deschiderea noului an univer­sitar, cu certitudinea că zorile ei anunţă o zi senină, o zi plină de satisfacţia culegerii unor roade bogate, pe măsura grijii şi atenţiei deosebite ce este a­­cordată creşterii tinerei noastre generaţii. * »WM »UM! n .....tu W­­m ....I E­­vre N T DON QUIJOTE premieră: Opera Română (16 48 20), ora 19,30; FANNY: Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale" sa­la Comedia (14 71 71), ora 20; PĂ­RINŢII TERIBILI: Teatrul Naţional ,I.L. Caragiale" sala Studio (15 15 53), ora 20; IUBIRE PENTRU IUBIRE pre­mierii: Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (14 60 60), ora 20; TRANSPLAN­TAREA INIMII NECUNOSCUTE sala Studio (12 44 16) ora 20; DEZERTO­RUL, ora 16 şi PRIMARUL LUNII ŞI IUBITA SA, ora 20; Teatrul Mic; CO­MOARA DIN INSULA PIRAŢILOR : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56), ora 10; LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ: Teatrul ,,C. Tănase“ sala Savoy (15 56 78) ora 19:30; REGELE SLĂNINĂ, REGELE COZONAC, PRINŢUL PISICILĂ: Tea­trul de păpuşi „Hohnsteiner" din Essen (R.F. a Germaniei), orele 10 şi 17; STROP DE ROUĂ — BROT­ACE­LUL: Teatrul Ţăndărică sala din str. Academiei (16 14 92), orele 10 şi 17; SUNETUL MUZICII: Patria (11 86 25), orele 9 — 12 45 — 18,30 — 20,15; HIBERNATUS­­ Luceafărul (15 87 67), orele 9 *_ M ~ 1$ • 17 — 19,15 — 21,15; Grădina Doina, ora 18,15; Festival (15 63 84) orele 8,45 — 11,15 —­ 13,30 — 16 — 18,30 21; Grădină, ora 19,30; PĂSĂRILE: Gloria (22 44 01), orele 9— 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20; Fa­vorit (31 06 15) orele 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18 30 — 21; IN ARŞITA NOPȚII: Capitol (16 29 17), orele 8,45 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 — 21; Stadionul Dinamo, ora 19,30» MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ: Capitol-grădină orele 18,45 — 21; PATRICIA ȘI MUZICA, București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21; Feroviar (16 22 73), orele 10,30 — 12,30 — 15 — 17,30 — 19,30» Melodia (12 06 88), orele 9 — -l­ 15 — 13 30 — 16 — 18,30 — 20 45» Modern (23 71 01), o­­rele 9 — 11,30 — 15,30 — 18 — 20,15; Arenele Romane, ora 19; DRAGOSTE ȘI VITEZĂ: Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 30 — 20 45; CANARUL ȘI VISCOLUL: Central (14 12 24), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30; FLACĂRA OLIMPICĂ: Lumina (16 23 35), orele 9 — 15,30 în conti­nuare 18,15 — 20,45; Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30» ALFA ROMEO ŞI JULIET­A: Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 18,15 — 20,30» PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10» HAT­ARI: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 30 — 15,30 în continuare; DOCUMENTARE ROMÂNEȘTI: Tim­puri Noi orele 18,30 — 20,45; DEGETUL DE FIER: Griviţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30» Tomis (21 49 46) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15» Gră­dină ora 19,15; PE URMELE ŞOIMULUI: înfrăţirea între popoare (16 31 64), orele 15,30 —­ 17,45 — 20» DACII: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; Grădină ora 20,30; NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE: Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20,30 în continuare; MAYERLING (ambele serii)­ Flo­­reasca (33 29 71), orele 9 30 — 16 — 19,30; Mioriţa (14 27 14) orele 10 —­­ 15 — 16,30 — 19,45; Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 19; Grădină ora 20» CU MINE NU, MADAM: Unirea (17 10 21), orele 18 — 20; MARILE VACANŢE: Unirea, ora 15,30» Grădină, ora 20» TIFFANY MEMORANDUM: Lira (31 71 71) orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,15» Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MA­RUSE: Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18» Grădină, ora 20» ARGOMAN SUPERDIABOLICUL: Ferentari (23 17 50) orele 15 30 — 18 — 20,15; OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN: Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 17,45 - 20» JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Viito­rul (11 48 03), orele 18 — 20,30» Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20; TĂCEREA BĂRBAŢILOR: Viitorul, ora 15,30; INTILNIREA: Aurora (35 04 66), o­­rele 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20 30; Grădină, ora 19; Flamura (23 07 40), orele 16 — 18,15 —20,30; DRAGOSTE LA LAS VEGAS: Mo­șilor (12 52 93), orele 15,30 — 18; Gră­dină, ora 19,30; LUPII ALBI: Popular 135 15 17), o­­rele 15,30 — 18 — 20,15; ACEASTĂ FEMEIE: Munca (21 50 97), orele 15,30 — 18 — 20,15; Cos­mos (35 19 15), orele 15 30 — 18 __ 20,15 FECIOARA CARE-MI PLACE: Vitán (21 39 82), orele 18; PETRECEREA: Vitán, ora 15,30» Gră­dină, ora 20; ULTIMUL DRUM: Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18» Progresul Parc, ora 19 45. ÎNTILNIRE LA VECHEA MOS­CHEE : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20 AMBUSCADA : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20; DANS1ND SIRTARI : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; MISTERELE PARISULUI: Cinemateca sala Union (13 49 04), orele 9 — 11 — 13 — 15­­_ 17 — 19 — 21. Programul 1 17,30 Emisiune în limba maghiară; 18,00 Mult e dulce şi frumoasă» 18,25 Rapsodia a II-a de George Enescu Uvertura Egmont de Beethoven; 18,50 Cadran internaţional 19,20 1001 de seri­e emisiune pentru cei mici 19,30 Telejurnalul de seară 20,15 Film serial pentru copii şi tineret; 20,45 Gheorghe Doja — evocare de Ştefan Jarob; 21 00 Teatru scurt, ,Rădăci­nile sunt amare"; 22,00 Poşî'... TV; 22,15 Simfonia a V-a în mi minor, op. 64 de P.I. Ceaikovski; 23,00 Te­lejurnalul de noapte PROGRAMUL II 20,00 Film artistic: ,,Roşu si auriu" — producţie a studiourilor poloneze;­ 21,40 Buletin de ştiri; 21,45 Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi or­chestră de Beethoven; 22,20 Actua­litatea literară Pentru zilele de 2, 3 şi 4 octom­brie se anunlă următorul timp pro­babil : Procesul de încălzire va con­tinua şi în următoarele zile mai ales în regiunile din sudul ţării. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi sla­be locale. Temperatura va creşte a­­preciabil. Minimele vor fi cuprinse între 3 şi 10 grad® îrn jumătatea de nord-est a ţării ?! între 10 şi 16 grade în rest. Maximele vor oscila intre 15 şi 25 grade^ Local cea||^ ...........­­

Next