România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)
1970-10-01 / nr. 8068
Pagina a 2-a «•» 1 octombrie 1970„România liberă" CONCURS DE CREAŢIE MUZICALĂ ÎN CINSTEA SĂRBĂTORIRII A 50 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român va constitui şi pentru compozitori, ca pentru toţi oamenii de artă, un înălţător moment de efervescenţă creatoare, în scopul de a stimula apariţia unor lucrări muzicale cit mai valoroase, menite să îmbogăţească repertoriul formaţiilor corale, al soliştilor vocali şi instrumentali, al orchestrelor şi fanfarelor din întreaga ţară. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, împreună cu Uniunea Compozitorilor, organizează un „Concurs de creaţie muzicală“ la care sunt chemaţi să participe, cu lucrări inedite, compozitori şi poeţi, membri ai Umanilor de creaţie. Continuând şi dezvoltînd cele mai bune tradiţii ale muzicii româneşti, lucrările destinate acestui concurs se vor inspira din îndelungata luptă a poporului român pentru libertate socială şi naţională, din anii avîntului revoluţionar al clasei muncitoare condusă de Partidul Comunist Român, din lupta pentru înlăturarea dictaturii fasciste şi instaurarea regimului democrat popular, din efortul eroic al milioanelor de oameni ai muncii pentru edificarea patriei noastre socialiste. La concurs se vor prezenta cîntece de masă, lucrări corale, piese vocale cu acompaniament de pian, precum și piese instrumentale scurte pentru : vioară solo, vioară cu acompaniament de pian, violoncel solo, violoncel cu acompaniament de pian, pian solo, orchestre simfonice şi fanfare. Se recomandă ca aceste piese, atît cele vocale cit şi cele instrumentale, să aibă un caracter larg accesibil. Partiturile purtînd un „motto” şi fiind însoţite de un plic închis cuprinzînd numele şi adresele autorilor, vor fi trimise pină cel tirziu la 31 decembrie 1970, pe adresa : „Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă“ — Direcţia Muzicii — Bucureşti, Piaţa Scinteii nr. 1 cu menţiunea „pentru concursul de creaţie muzicală“. De asemenea, odată cu partiturile se vor trimite şi textele literare (versurile) dactilografiate în câte 3 exemplare. Juriul, alcătuit din personalităţi de frunte ale muzicii româneşti, precum şi din reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor, va selecţiona cele mai bune creaţii și va acorda următoarele premii : A. CÎNTECE DE MASA ȘI LUCRĂRI CORALE (MUZICA SI VERSURI) : — Un premiu I în valoare de 15 000 lei ; — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei ; — Trei premii III, fiecare in valoare de 10 000 lei. B. PIESE VOCALE CU ACOMPANIAMENT DE PIAN (MUZICA SI VERSURI) : — Un premiu I in valoare de 15 000 lei ; — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei ; — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. C. PIESE INSTRUMENTALE PENTRU VIOARA, VIOLONCEL (SOLO SAU CU ACOMPANIAMENT DE PIAN) SI PIAN SOLO : — Un premiu I in valoare de 10 000 lei ; — Două premii II, fiecare in valoare de 9 000 lei ; — Trei premii III, fiecare în valoare de 7 000 lei. D. PIESE PENTRU ORCHESTRE SIMFONICE FANFARE : — Un premiu I în valoare de 15 000 lei ; — Două premii II, fiecare în valoare de 12 000 lei ; — Trei premii III, fiecare în valoare de 10 000 lei. Juriul va avea latitudinea de a nu acorda unele premii sau de a redistribui sumele, în funcţie de calitatea şi numărul lucrărilor selecţionate. Autorilor versurilor li se va acorda 30 la sută din suma fiecăruia din premiile menţionate la literele A şi B. Lucrările premiate la acest concurs, ca şi alte creaţii valoroase scrise în cinstea semicentenarului partidului, vor fi incluse in repertoriul instituţiilor şi formaţiilor muzicale şi prezentate in cadrul manifestărilor care vor avea loc in întîmpinarea sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. ÎNCEPUT de stagiune LA OPERA ROMÂNĂ După încheierea unei aşa-zise ,,stagiuni de tranzit“, in care s-a încercat înviorarea unor spectacole ceva mai vechi, a urmat in septembrie, turul de forţă al microstagiunii cantitativ şi calitativ substanţială, oferite în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu". De gongul inaugural al viitoarei stagiuni a Operei Române ne mai despart doar citeva ore. Ne-am adresat, de aceea, directorului acestei instituţii, OCTAV TMOARESCU pentru amănunte privind noua stagiune. — Ne-am glndit la un plan ,,de perspectivă" care se Întinde pe parcursul citorva ani. Opera va păşi pe un drum «nai larg, atarind cu curaj repertoriul modern, bineînţeles întregindu-1 şi pe cel curent cu alte cîteva lucrări de circulaţie... — De exemplu... — In următorii ani, melomanii vor putea asculta pe prima noastră scenă lirică operele: „Flautul fermecat“ de Mozart, „Aurul Rinului“ de Wagner, „Wozzek“ de Alban Berg, „Forţa destinului“ de Verdi, „Asasinul din catedrală“ de Pizetti, „Mireille“ de Gounod, „Andrea Chenier“ de Giordani,„Portretul“ de Salvatore Allegra, „Tînărul lord“ de Henzel, „Porgy şi Bess“ de Gershwin. „Casa cu trei fete“ de Schubert. „Freischütz“ de Weber. — V-aţi gindit desigur şi la împrospătarea repertoriului de balet ? — Aici, programul va fi definitivat în curind după reorganizarea „ştiinţifică“ să zicem, a acestui compartiment, pe care o preconizăm. Totuşi, pot să enumăr cîteva titluri, tot în perspectivă bineînţeles: „Fîntînile Romei“ de Respighi, „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mutorgski-Ravel, „Simfonia fantastică“ de Berlioz (reluare într-o nouă viziune coregrafo-regizoral-scenografică), „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelssohn- Bartholdy, „Peer Gynt“ de Grieg, „Invitaţie la Vals“ de Weber, „Joc de cărţi“, „Agon“ şi „Pasărea de foc“ de Stravinski, intr-un triptic, de succes, sperăm, şi, „Nunta în Carpaţi“ de Paul Constantinescu, veritabilă capodoperă a baletului cult românesc care-şi reclamă locul cuvenit pe prima scenă de balet a ţării. — Acest repertoriu, întins şi de vorbă cu Octav Enigărescu artist emerit, directorul Operei Române variat, după cum se vede, are desigur in vedere şi folosirea unor posibilităţi neexploatate pină acum ale colectivelor Operei Române — solişti, balet, cor. E vorba de o ieşire din obişnuitul in care se complac, de obicei, repertoriile teatrelor lirice ? — Poate că, la prima vedere, ne-am gindit chiar mai mult la beneficiul pe care îl poate avea colectivul, dîndu-i posibilitatea de lărgire a repertoriului, de găsire a unor formule mai variate de exprimare. Oferim, în acest fel, prilejul soliştilor noştri, ansamblului de balet, corului şi orchestrei să-şi desfăşoare calităţile recunoscute, într-o mai largă gamă de stiluri ale genului liric. Pentru a oferi publicului spectacole complexe, finisate şi nu experimente riscante, am apelat şi la cîţiva specialişti de peste hotare, care vor lucra maimult timp cu orchestra şi soliştii noştri. Evident, schimbul va fi astfel mai eficient decit în cazurile în care, de pildă, se perindă la pupitrul dirijoral o serie de nume, care nu au timpul suficient pentru a cunoaşte orchestra şi pentru a-şi impune concepţia. Preconizăm, chiar vizite de lucru ale unor veritabile „echipe“ compuse din dirijori, regizori, regizori-scenografi, dirijori asistenţi... — Ce spectacole vor beneficia de acest nou sistem de lucru, şi eventual cu ce echipe ? — Vom începe cu opera „Tanhauser“ de Wagner. Timp de cinci săptămîni, cei doi asistenţi ai lui Alberto Erede, Heinmann şi Brenn, vor lucra cu orchestra şi cu soliştii, după care maestrul Erede va prelua cele, două compartimente asamblindu-le. La fel, se va intîmpla și cu opera „Turandot“ de Puccini. Ambele spectacole vor fi prezentate publicului Încă In stagiunea actuală, care mai cuprinde premierele de balet: „Don Quijote“ de Mitikus, cu care, de altfel, se deschide stagiunea şi „Flutina din Bapcisarai“ de Asafiev, şi de operă (în afară de cele citate) : „Falstaff“, „Ecaterina Teodoroiu“. Vor fi reluate spectacolele cu operele „Lakmé“ de Delibes, „Cosiian tutte“ de Mozart şi „Lohengrin“ de Wagner. — Ce alte proiecte intenţionaţi să concretizaţi in stagiunea care se va deschide astăzi ? — Permanentizarea microstagiunii la Piteşti, oraş cu un public de operă entuziast şi cunoscător, turnee lunare alternativ la Câmpulung şi Curtea de Argeş, alte două oraşe incluse pe harta deplasărilor noastre... DOINA MOGA • PE SCENA Teatrului C. I. Nottara va avea loc in curind premiera piesei „Cercul Morţii“ de Ştefan Berciu, în regia lui Mircea Avram, scenografia fiind semnată de Lidia Radian. Din distribuţie amintim pe Lia Sahighian, Lucia Mureşan, Tamara Vasilache, Ion Siminie, Florin Stroie, Radu Dunăreană şi Valeria Arnnutu • ŞCOALA PROFESIONALA AGRICOLA Miroslava din judeţul Iaşi, a împlinit 50 de ani de existenţă. La sărbătorirea semicentenarului şi-au dat întilnire foşti elevi şi profesori ai acestui vechi şi prestigios aşezămînt de formare a cadrelor agrico-. @ COLECTIVUL secţiei germane a Teatrului de stat din Sibiu a prezentat aseară în premieră piesa ,,Portretul“ de AL Voitin. Regia este semnată de Hanns Schuschnig, iar scenografia de Maria Bodor. BREVIAR CULTURAL TEATRUL NATIONAL (Urmare din pag. 1) nei atmosfere moi în care cuvinte şi muzică să treacă uşor din fundal în parter, să urce scara nevăzută de văzduh a balconului înfrigurat, şi gata de aplauze. Teatru Naţional trebuie văzut nu ca o hală in care emoţiile să se rătăcească, să moară in structuri şi bibiluri de gips, aici totul trebuie să fie de cristal, de la vocile actorilor pină la lampadare şi cind spun cristal mă gindesc la o limpezime hiperbolică, la secretul fum dedicat artei ce trebuie să ardă în acest altar de cultură . Iată de ce, întorcindu-ne la aspectul său grandios, mă gindeam că lucrările comisiei pentru decernarea premiului celor ce-l vor zugrăvi pe afară sunt misterios de secrete şi că de multă vreme nu avem ştiri despre machetele prezentate. O expoziţie publică a proiectelor pentru decorarea fațadei Naţionalului nu ar deranja pe nimeni. Evident că nu sunt pentru plebiscite pentru că gustul public e divers şi ciudat, la urma urmelor, dar nici de surprize nu duc dorul cînd e vorba de milioane şi mai ales de un monument, pentru că, automat noul Teatru va deveni un monument naţional, valoros prin el însuşi, o expresie a civilizaţiei orinduirii noastre. O dezbatere în presă, susţinută de arhitecţi, scriitori, sculptori şi pictori, dacă nu şi de alţi oameni de artă, chiar concursul publicului mare prin păreri selecţionate, mi se pare a fi bine venită. Ar fi regretabil să ne apucăm de lucru dintr-o grabă poate justificată şi după aceea să declarăm că ne aflăm in faţa unei erori de concepţie sau în faţa unei monstruozităţi morale. Aud că unii concurenţi au adus în scenă, ca să spunem aşa, măşti aztece, totemuri şi alte lucruri externe ideii de Teatru Naţional, deci specific acestor locuri. Evident că nu cu oiţe şi buciume, cu altiţe şi amici vom realiza acest specific. Trebuie gindit deci de două ori înainte de a încredinţa pensula şi bidineaua cuiva, altfel ne trezim cu cine ştie ce magaoaie la Brasilia, potrivită mai curind in altă parte. Văd in Teatrul Naţional, şi cînd spun asta mă gîndesc la arhitectonica lui, un imens cort de piatră in stare să adăpostească marea flacără spirituală aprinsă de înaintaşii noştri pe prima scenă românescă, capabilă să dăinuie in veci şi să amintească şi celor de mîine că societatea noastră a construit peste tot: in munţi, pe ape şi, mai ales, in spirit... Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la naşterea lui Gheorghe Doja ADUNAREA COMEMORATIVĂ DIN CAPITALĂ Cu prilejul aniversării a 500 de ani de la naşterea lui Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1514, , la Teatrul U.G.S.R. din Capitală a avut loc miercuri seara o adunare comemorativă organizată de Academia de ştiinţe sociale şi politice şi Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. La adunare au luat parte Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, acad. Ştefan Peterfi, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, Anton Breitenhofer, vicepreşedinte al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Iosif Walter, secretar al C.C. al U.T.C.. Dan Marţian, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., membri ai Comitetului Central al P.C.R., academicieni, cadre didactice universitare, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, militari, reprezentanţi, ai colectivelor marilor întreprinderi ale Capitalei, alţi oameni ai muncii. Adunarea a fost deschisă de Roman Moldovan, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, care a subliniat semnificaţia eroicei lupte din 1514 a ţărănimii condusă de Gheorghe Doja, pentru libertate şi dreptate socială, epopee care se înscrie la loc de frunte în paginile glorioase ale istoriei comune a românilor, maghiarilor şi celorlalte naţionalităţi din Transilvania împotriva Împilării feudale. A luat cuvîntul prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU, care a spus, între altele : Figura lui Gheorghe Doja a rămas în istorie legată inseparabil de lupta maselor ţărăneşti, de rolul pe care l-a jucat în conducerea uneia din cele mai mari ridicări la luptă a populaţiei asuprite din evul mediu european — războiul ţărănesc din Ungaria şi Transilvania din anul 1514. Anii în care Gheorghe Doja s-a format şi s-a remarcat ca un conducător militar de seamă s-au caracterizat printr-o acută accentuare a contradicţiilor orinduirii feudale din Ungaria şi Transilvania — de altfel, ca şi pe plan european mai larg — şi prin creşterea iminentă a ameninţării externe pe care o reprezenta ofensiva imperiului otoman. Vorbitorul a arătat in continuare că In condiţiile creşterii puternice a contradicţiilor interne, invaziile turceşti din anii 1512—518, care demonstrau gravitatea şi iminenţa pericolului extern, au făcut să cîştige un larg teren în rindurile principalelor forţe sociale ideea îndepărtării acestui pericol. O pacă la imperativele apărării anti-otomane, înspăimântată de mulţimea adunată şi nemulţumită că-i rămîn moşiile nelucrate, nobilimea a recurs la violenţă sălbatică pentru a împiedica plecarea iobagilor şi a-i prinde şi aduce înapoi pe moşii pe cei plecaţi. Aceasta a stârnit revolta ţărănimii şi a maselor largi : întreaga armată adunată pentru lupta împotriva otomanilor, in frunte cu Gheorghe Doja, comandantul ei, s-a ridicat împotriva nobilimii. După ce a pus în lumină concepţia largă, înaintată, revoluţionară pe care o exprimau Doja şi cercul de conducători din preajma lui, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice a arătat : Este demn de semnalat faptul că un cronicar al vremii, Brutus Ioan Mihai, comentind proclamaţiile lui Doja scrie cu privire la desfiinţarea nobilimii şi stabilirea unui regim de dreptate socială „aşa cum este obiceiul la popoarele ce locuiesc între Ardeal şi Marea Neagră“. In Transilvania şi Banat, răscoala a cuprins practic aproape întreaga arie geografică a acestora, antrenînd masele largi de ţărani români şi maghiari, păturile muncitoare din oraşe, o parte a micii nobilimi, care au obţinut o serie de victorii împotriva armatelor nobilimii în părţile Mureşului, Crişanei, la Lipova, Nădlac, Şiria ş.a. Marea victorie a răsculaţilor a fost la Cenad unde au zdrobit oastea comitatului Timişoarei Ştefan Báthory şi a episcopului Nicolae Csaky. Spiritul ofensiv al acţiunilor ţărănimii, energia revoluţionară manifestată de ţărani au zdruncinat din temelii dominaţia de clasă a nobilimii feudale — a subliniat vorbitorul — sădind puternic în inimile celor asupriţi şi exploataţi speranţa eliberării prin propria lor luptă. Răscoala condusă de Gheorghe Doja a urmărit desfiinţarea exploatării feudale şi asupririi ţăranilor, restabilirea poporului în drepturile sale, desfiinţarea nobilimii ca putere şi ca armată, ceea ce înseamnă in fond nimicirea dominaţiei de clasă şi politice a nobilimii. Afirmînd necesitatea revoluţiei sociale ca singura cale de rezolvare a conflictelor sociale („Nu există cale de mijloc“), , ea preconiza făurirea unor noi relaţii de justiţie socială şi egalitate socială, schimbarea caracterului orînduirii sociale feudale şi a statului în sens republican. Războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja s-a terminat prin înfrîngerea răsculaţilor şi prin agravarea asupririi ţăranilor, a lucrătorilor de la ocne şi mine, a orăşenimii sărace ; represiunile singeroase, subjugarea mai adîncă a ţărănimii au slăbit forţa de rezistenţă a Ungariei in faţa primejdiei turceşti. înfrîngerea Ungariei de către turci la Mohács (august 1526) a fost urmarea directă a decimării singurei forţe sociale capabile să oprească şi respingă invazia otomană. Mesajul principal transmis peste veacuri de marea răscoală populară din 1514 — a spus în concluzie vorbitorul — constă în relevarea făgaşului eficient al soluţionării marilor probleme sociale ale poporului nostru prin luptă unită a celor ce muncesc, de orice naţionalitate, împotriva asupritorilor şi exploatatorilor comuni. Este ceea ce a înfăptuit Partidul Comunist Român, a subliniat vorbitorul. Continuînd şi ridicînd pe o treaptă superioară tradiţiile revoluţionare şi democratice ale poporului, ale luptei unite desfăşurate de către oamenii muncii români şi cel aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, idealurile umaniste şi democratice ale personalităţilor lor avansate din trecutul istoric comun. Partidul Comunist Român, reprezentantul acestei clase, a militat neabătut, timp de cinci decenii, pentru progresul, independenţa şi prosperitatea patriei şi a tuturor fiilor ei, indiferent de naţionalitate, a unit şi a condus în luptă muncitorimea, ţărănimea ,intelectualitatea — români, maghiari, germani, şi de alte naţionalităţi. Rezultatul grandios al acestei lupte este statul şi orînduirea noastră socialistă, patria noastră de astăzi. A vorbit apoi acad. ŞTEFAN PETERFI, care a arătat că războiul ţărănesc din 1514, condus de Gheorghe Doja, mic nobil secui originar din Dalnic, s-a definit ca unul din cele mai de seamă războaie ţărăneşti care au avut loc în Europa feudală. Friedrich Engels încadra această mişcare in şirul războaielor ţărăneşti europene pregătitoare ale marelui război ţărănesc german din 1524. Intr-adevăr proclamaţia de la Cegled a lui Gheorghe Doja, în care chema ţărănimea sub stegul său pentru a stârpi nobilimea trufaşă a ajuns departe, dincolo de hotarele regatului ungar. In condiţiile cruntei exploatări feudale, a nedreptăţii şi împilării, războiul ţărănesc din 1514 a cuprins şi o parte a teritoriului patriei noastre. Am putea spune chiar că în ultima lui fază s-a desfăşurat aici în aspectele sale hotăritoare. Ceea ce caracteriza războiul ţărănesc pe aceste meleaguri ale patriei noastre a fost că ţăranii români, maghiari, germani, sîrbi, luptau cot la cot, strîns uniţi împotriva exploatării feudale laice şi bisericeşti, pentru libertate socială. Ei erau minaţi de aceleaşi idealuri indiferent de originea etnică căci soarta aşezîndu-i alături, împreună indurau vitregiile cruntei asupriri şi împilări, împreună doreau să scuture jugul nesuferit al şerbiei. Sub zidurile cetăţii Timişoarei în zilele fierbinţi ale lui iulie 1514 a fost înăbuşită în singe marea epopee. Răzbunarea a fost cruntă. Nici focul, nici răzbunarea n-au putut însă stinge spiritul dreptăţii şi al libertăţii de care era animat poporul. Spiritul lui Gheorghe Doja a trăit, idealul lui a fost preluat de noile generaţii. Marele revoluţionar maghiar, înflăcăratul poet al revoluţiei de la 1848, Petőfi Sándor, investita-i scrisoare adresată lui Arany Janos îşi exprima ferma convingere că „va sosi timpul cînd poporul va ridica statuie lui Doja“, în ochii paşoptistului român transilvănean Gheorghe Bariţiu numele lui Gheorghe Doja era simbolul luptei ţărăneşti pentru dreptate, al „rezbelului civil iscat între democraţia şi aristocraţia, fără distincţiunea de naţionalitate“. Patriotul român, ca unul care studiase cu atenţie istoria de veacuri a Transilvaniei sublinia : „Interesele comune înduplecară pe români şi pe unguri, ca in lupta lor pentru existenţă să facă cauză comună“. Arătînd că figura lui Gheorghe Doja a trăit în memoria generaţiilor, în memoria intelectualilor înaintaţi români şi maghiari deopotrivă, acad. Ştefan Peterfi a pus în evidenţă faptul că în grelele bătălii din anii întunecaţi ai dictaturii fasciste, comuniştii, fiii cei mai devotaţi ai poporului aminteau alături de jertfa supremă a lui Tudor Vladimirescu şi a lui Horia şi pe aceea a lui Doja. Partidul Comunist Român, continuatorul celor mai glorioase tradiţii ale luptei comune a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare din patria noastră a înscris de la început pe steagul său, o dată cu ţelul suprem al lichidării exploatării omului de către om, pe acela al desfiinţării oricărei asupriri naţionale. Partidul Comunist Român, continuatorul tradiţiilor înaintate ale poporului, preţuieşte şi cultivă aceste tradiţii. In încheiere vorbitorul a arătat că este meritul istoric al Partidului Comunist Român că , prin politica sa naţională justă, marxist-leninistă, a ştiut să întărească, să sudeze continuu frăţia de nezdruncinat, unitatea neclintită dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Realizările regimului nostru pe planul vieţii economice şi social-politice constituie o pildă vie a relaţiilor de armonie şi frăţie în munca şi în viaţa oamenilor muncii de diferite naţionalităţi. După adunarea comemorativă a fost prezentat, filmul artistic „Sentinţa“, producţie comună a cinematografiilor română, maghiară şi cehoslovacă, a cărui acţiune se petrece în perioada luptei antifeudale conduse de Gheorghe Doja. (Agerpres) -----------------A— Începînd de astăzi, intră în vigoare NOILE ORARII ALE CURSELOR INTERNE TAROM Astăzi intră în vigoare noile orarii, de iarnă, ale curselor interne TAROM, pentru perioada 1 octombrie 1970—31 martie 1971. O dată cu aceasta, pe ruta Bucureşti—Arad—Timişoara se introduce în plus o cursă, dupăamiază, cu avioane IL-18, cu decolarea din Bucureşti la ora 15.00. Vor mai beneficia de curse atît dimineaţa cit şi după-amiaza, spre Bucureşti şi retur, oraşele Bacău, Suceava, Sibiu, Tg. Mureş, Cluj, Oradea. Pe ruta Bucureşti—Constanţa vor circula de asemenea cite două curse zilnic, până la data de 16 noiembrie. De la 1 decembrie, între Bucureşti şi Sibiu vor începe să circule avioane IE-14, distanţa dintre cele două oraşe urmând a fi parcursă, astfel, în circa 50 de minute. Consfătuire privind problemele protecţiei muncii La Ministerul Muncii a avut loc in cursul zilei de ieri o importantă consfătuire de lucru. Ea a fost consacrată discutării unor probleme actuale privind intensificarea acţiunii de protecţia muncii pe scara întregii economii naţionale. In prezenţa tovarăşului Petre Lupu, ministrul muncii, cadre din aparatul de stat pentru protecţia muncii, delegaţi ai uniunilor sindicale de ramură, şefi ai compartimentelor de protecţie a muncii din organele centrale, au discutat o serie de aspecte privind respectarea normelor tehnice vizînd asigurarea securităţii în cadrul proceselor de producţie. Ing. M. Angelescu, ministrul adjunct de resort, a prezentat o amplă informare în această problemă. In concluziile dezbaterilor, tov. Petre Lupu a subliniat repercusiunile pe care le au neajunsurile ce se manifestă în acest domeniu pe planul pierderilor de potenţiali de muncă aşi de valori materiale. S-a accentuat asupra necesităţii de a se spori exigenţa tuturor factorilor chemaţi să aplice riguros legislaţia muncii, să înlăture orice fenomen de neglijenţă şi să sancţioneze aspru pe cei care nu acordă întreaga atenţie problemelor de securitate a muncii, parte integrantă a sporirii randamentului social şi productiv al activităţii de creare a bunurilor materiale. Cu ce gînduri inauguraţi noul an universitar ? (Urmare din pag. 1) permanent receptivi la nou, avind capacitatea de a se informa, a gîndi şi a alege intre mai multe variante, a lua la timp, decizii optime la locul lor de muncă. Atenţia noastră, a cadrelor didactice, se va îndrepta şi mai mult către calitatea invăţămintului prin revederea planurilor de învăţămînt şi a programelor de studii precum şi prin îmbunătăţirea metodelor de predare. Pentru aceasta se cer a fi întărite în procesul de învăţămînt disciplinele noi, moderne, a se acorda o pondere sporită activităţilor aplicative şi practicii în producţie, a se folosi pe o scară mai largă metodele de pregătire concretă a studenţilor, a se îmbunătăţi în continuare îndrumarea şi educarea acestora. — Grija permanentă a partidului de a dezvolta pe baze moderne agricultura noastră socialistă, obligă cadrele noastre didactice şi pe studenţi la eforturi susţinute pentru însuşirea şi realizarea celor mai moderne tehnologii in cultura plantelor şi creşterea animalelor, ne-a declarat prof. dr. GH. BILTEANU, rectorul Institutului Agronomic ,,N. Bălcescu" din Capitală. De aceea, vom căuta să ridicăm continuu pregătirea teoretică şi practică a studenţilor noştri. Vom avea în permanenţă grijă pentru modernizarea învăţămîntului agronomic, pentru sporirea continuă a exigenţei în pregătirea profesională a cadrelor didactice şi a studenţilor. Cunoaşterea profundă a condiţiilor în care trebuie realizată producţia agricolă planificată, folosirea judicioasă a mijloacelor puse la dispoziţia agriculturii de către stat, curajul in aplicarea noului, iată numai cîteva din elementele generale cu care absolvenţii facultăţilor agricole trebuie să fie înarmaţi în timpul anilor de învăţămînt. Cei 5 000 de studenţi şi cadre didactice din Institutul agronomic „N. Bălcescu" păşesc în noul an de învăţămînt cu hotărtrea de a munci fără preget pentru îndeplinirea îndatoririlor lor. Prof. dr. doc. GH PUŞKAŞ, rectorul Institutului de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş, ne-a declarat următoarele : — In contextul sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, strădaniile noastre se îndreaptă spre îmbunătăţirea continuă a procesului de învăţămînt în concordanţă cu nivelurile actuale de dezvoltare ale ştiinţei şi practicii medicale mondiale. In această ordine de idei este interesant de menţionat faptul că peste 70 la sută din cadrele tinere ale institutului nostru — asistenţi şi asistenţi stagiari — sunt înscrise la doctorat, fapt ce dovedeşte interesul pentru împletirea activităţii didactice cu munca de cercetare ştiinţifică şi implicit pentru perfecţionarea profesională. Pentru activitate didactică meritorie şi rezultate valoroase obţinute în munca de cercetare ştiinţifică, 30 de cadre medicale au fost promovate în munca de profesori şi conferenţiari. Pentru noul an universitar au fost amenajate două noi săli de cursuri înzestrate cu aparatura necesară unei predări moderne. De asemenea, laboratoarele s-au îmbogăţit cu o gamă largă de aparate , microscoape moderne, fotometre, spectrofotometre, electroencefalografe şi diferite alte aparate de înaltă precizie pentru determinarea unor parametri biologici necesari la stabilirea diagnosticului şi a tratamentului adecvat. Prin darea în folosinţă a unor noi cămine se vor îmbunătăţi totodată şi condiţiile pentru învăţămîntul postuniversitar. Medicii şi farmaciştii care vor frecventa în anul universitar 1970-1971 cursurile de specializare şi perfecţionare vor dispune de spaţii de cazare corespunzătoare ca şi de toate celelalte condiţii necesare activităţii lor. Învăţămîntul medical din centrul universitar Tîrgu Mureş este în plină şi continuă dezvoltare, ca rezultat al preocupării constante a partidului şi statului nostru pentru formarea unei generaţii de intelectuali care să ducă mai departe realizările învăţămîntului şi practicii medicale de certă tradiţie din ţara noastră. ★ In această dimineaţă cind porţile facultăţilor se deschid în atît de numeroase centre universitare din ţară, între care şi noul centru al Hunedoarei, cînd în sălile de curs păşesc peste 27 000 de studenţi din anul I, cînd intră în funcţiune cămine şi cantine noi studenţeşti ce echivalează ca spaţiu cu 3 300 de apartamente, în această dimineaţă ţara întreagă salută deschiderea noului an universitar, cu certitudinea că zorile ei anunţă o zi senină, o zi plină de satisfacţia culegerii unor roade bogate, pe măsura grijii şi atenţiei deosebite ce este acordată creşterii tinerei noastre generaţii. * »WM »UM! n .....tu Wm ....I Evre N T DON QUIJOTE premieră: Opera Română (16 48 20), ora 19,30; FANNY: Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale" sala Comedia (14 71 71), ora 20; PĂRINŢII TERIBILI: Teatrul Naţional ,I.L. Caragiale" sala Studio (15 15 53), ora 20; IUBIRE PENTRU IUBIRE premierii: Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“ (14 60 60), ora 20; TRANSPLANTAREA INIMII NECUNOSCUTE sala Studio (12 44 16) ora 20; DEZERTORUL, ora 16 şi PRIMARUL LUNII ŞI IUBITA SA, ora 20; Teatrul Mic; COMOARA DIN INSULA PIRAŢILOR : Teatrul ,,Ion Creangă" (12 85 56), ora 10; LA GRĂDINA CĂRĂBUŞ: Teatrul ,,C. Tănase“ sala Savoy (15 56 78) ora 19:30; REGELE SLĂNINĂ, REGELE COZONAC, PRINŢUL PISICILĂ: Teatrul de păpuşi „Hohnsteiner" din Essen (R.F. a Germaniei), orele 10 şi 17; STROP DE ROUĂ — BROTACELUL: Teatrul Ţăndărică sala din str. Academiei (16 14 92), orele 10 şi 17; SUNETUL MUZICII: Patria (11 86 25), orele 9 — 12 45 — 18,30 — 20,15; HIBERNATUS Luceafărul (15 87 67), orele 9 *_ M ~ 1$ • 17 — 19,15 — 21,15; Grădina Doina, ora 18,15; Festival (15 63 84) orele 8,45 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 21; Grădină, ora 19,30; PĂSĂRILE: Gloria (22 44 01), orele 9— 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20; Favorit (31 06 15) orele 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18 30 — 21; IN ARŞITA NOPȚII: Capitol (16 29 17), orele 8,45 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 — 21; Stadionul Dinamo, ora 19,30» MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ: Capitol-grădină orele 18,45 — 21; PATRICIA ȘI MUZICA, București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21; Feroviar (16 22 73), orele 10,30 — 12,30 — 15 — 17,30 — 19,30» Melodia (12 06 88), orele 9 — -l 15 — 13 30 — 16 — 18,30 — 20 45» Modern (23 71 01), orele 9 — 11,30 — 15,30 — 18 — 20,15; Arenele Romane, ora 19; DRAGOSTE ȘI VITEZĂ: Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 30 — 20 45; CANARUL ȘI VISCOLUL: Central (14 12 24), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30; FLACĂRA OLIMPICĂ: Lumina (16 23 35), orele 9 — 15,30 în continuare 18,15 — 20,45; Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30» ALFA ROMEO ŞI JULIETA: Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 18,15 — 20,30» PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10» HATARI: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 30 — 15,30 în continuare; DOCUMENTARE ROMÂNEȘTI: Timpuri Noi orele 18,30 — 20,45; DEGETUL DE FIER: Griviţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30» Tomis (21 49 46) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15» Grădină ora 19,15; PE URMELE ŞOIMULUI: înfrăţirea între popoare (16 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20» DACII: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; Grădină ora 20,30; NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE: Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20,30 în continuare; MAYERLING (ambele serii) Floreasca (33 29 71), orele 9 30 — 16 — 19,30; Mioriţa (14 27 14) orele 10 — 15 — 16,30 — 19,45; Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 19; Grădină ora 20» CU MINE NU, MADAM: Unirea (17 10 21), orele 18 — 20; MARILE VACANŢE: Unirea, ora 15,30» Grădină, ora 20» TIFFANY MEMORANDUM: Lira (31 71 71) orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,15» Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE: Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18» Grădină, ora 20» ARGOMAN SUPERDIABOLICUL: Ferentari (23 17 50) orele 15 30 — 18 — 20,15; OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN: Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 17,45 - 20» JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Viitorul (11 48 03), orele 18 — 20,30» Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20; TĂCEREA BĂRBAŢILOR: Viitorul, ora 15,30; INTILNIREA: Aurora (35 04 66), orele 9,30 — 12 — 15,30 — 18 — 20 30; Grădină, ora 19; Flamura (23 07 40), orele 16 — 18,15 —20,30; DRAGOSTE LA LAS VEGAS: Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 19,30; LUPII ALBI: Popular 135 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15; ACEASTĂ FEMEIE: Munca (21 50 97), orele 15,30 — 18 — 20,15; Cosmos (35 19 15), orele 15 30 — 18 __ 20,15 FECIOARA CARE-MI PLACE: Vitán (21 39 82), orele 18; PETRECEREA: Vitán, ora 15,30» Grădină, ora 20; ULTIMUL DRUM: Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18» Progresul Parc, ora 19 45. ÎNTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20 AMBUSCADA : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20; DANS1ND SIRTARI : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; MISTERELE PARISULUI: Cinemateca sala Union (13 49 04), orele 9 — 11 — 13 — 15_ 17 — 19 — 21. Programul 1 17,30 Emisiune în limba maghiară; 18,00 Mult e dulce şi frumoasă» 18,25 Rapsodia a II-a de George Enescu Uvertura Egmont de Beethoven; 18,50 Cadran internaţional 19,20 1001 de serie emisiune pentru cei mici 19,30 Telejurnalul de seară 20,15 Film serial pentru copii şi tineret; 20,45 Gheorghe Doja — evocare de Ştefan Jarob; 21 00 Teatru scurt, ,Rădăcinile sunt amare"; 22,00 Poşî'... TV; 22,15 Simfonia a V-a în mi minor, op. 64 de P.I. Ceaikovski; 23,00 Telejurnalul de noapte PROGRAMUL II 20,00 Film artistic: ,,Roşu si auriu" — producţie a studiourilor poloneze; 21,40 Buletin de ştiri; 21,45 Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră de Beethoven; 22,20 Actualitatea literară Pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie se anunlă următorul timp probabil : Procesul de încălzire va continua şi în următoarele zile mai ales în regiunile din sudul ţării. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe locale. Temperatura va creşte apreciabil. Minimele vor fi cuprinse între 3 şi 10 grad® îrn jumătatea de nord-est a ţării ?! între 10 şi 16 grade în rest. Maximele vor oscila intre 15 şi 25 grade^ Local cea||^ ...........