România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)
1970-10-20 / nr. 8084
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE întrevederi ale preşedintelui Consiliului de Stat al României In cadrul acţiunilor desfăşurate cu prilejul prezenţei sale la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, are o serie de întrevederi cu şefi de state şi guverne, miniştri ai afacerilor externe şi alte personalităţi care iau parte la lucrările Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o întrevedere cu preşedintele Zambiei, K.D. Kaunda, la sediul misiunii române la O.N.U. A asistat E.H.K. Mudenda, ministrul afacerilor externe al Zambiei. In cursul acestei zile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe A.A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., şeful delegaţiei sovietice la sesiunea jubliară a O.N.U. Au fost de faţă Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al României, precum şi A. Dobrînin, ambasadorul U.R.S.S., la Washington, membru al delegaţiei sovietice la O.N.U. Ambele întrevederi s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. EDITIA I Anul XXVIII nr. 8 084 Marţi 20 octombrie 1970 , 8 pagini 30 bani NEW YORK 19Agerpres — Trimişii speciali, transmit Primul cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deosebit interes, cuvântarea preşdintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimineaţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect characteristic momentelor importante din viaţa organizaţiei. „Seismograful" politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zei de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40 preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Naţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefilor de state, in întîmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U. care l-a condus în sala de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu din şirul celor in faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, şeful misiunii permanente României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaţilor, însoţit de şeful protocolului, la ora 11,55 preşedintele Consiliuluide Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu a urcat la tribuna acestui important for internaţional, rostindu-şi cuvîntarea urmărită cu viu interes de cei prezenţi. Aparatele fotografice şi camerele de luat vederi din cabinele rezervate presei fixează pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispoziţia presei s-au epuizat, iar marile agenţii au şi transmis primele ecouri conţinînd coordonatele sale esenţiale. Cuvîntarea infăţişînd liniile fundamentale ale politicii externe a României este transmisă în eter de posturi de radio şi televiziune. Dintr-o cabină specială echipa de reporteri a televiziunii române oferă milioanelor de telespectatori din ţară posibilitatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România şi-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în faţa a numeroşi şefi de state şi guverne, poziţia sa faţă de marile probleme care confruntă lumea contemporană, principiile care o călăuzesc în străduinţa sa de a-şi aduce contribuţia la realizarea unei lumi a cooperării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung aplaudat. Numeroşi şefi de delegaţii au venit la masa României, felicitîndu-l şi salutîndu-l cu căldură pe preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre. Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii in lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta Organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotăriri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotăriri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. In acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, intr-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat hotăriri nejuste care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U., este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sunt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pământesc. Alte popoare Îşi orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orlnduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştigarea Independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, pătrunderea omului în cosmos şi uriaşa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări in gindirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între naţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să distrugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. In viaţa internaţională se manifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să Ie impună voinţa lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţionale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sunt cu adevărat hotărite să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă in care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orinduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obţinut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducători şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitînd România, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate. România îşi propune să depună în continuare eforturi susţinute pentru amplificarea potenţialului ei economic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factor de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifică şi culturală. In acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate naţiunile lumii fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte această politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de tari. Desigur, ca ţară socialistă, România acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu celelalte state socialiste ; în acelaşi timp ea se preocupă de extinderea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că nu- i mai participind activ la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale şi spirituale putem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce contribuţia la cauza păcii in întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asuprirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale. Ţara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi intervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Poporul vietnamez şi celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. In ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluţionarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenţei şi integrităţii lor teritoriale. În acelaşi timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluţie privind situaţia populaţiei palestiniene, soluţie care să ţină seama de dorinţele şi năzuinţele naţionale ale acestei populaţii. (Continuare in pap. a 3-a) Sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite C anunţarea preşedintelui Consiliului de Stat, NiCOLAE CEAUŞESCU dejunul oferit de preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU . Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi sofia sa, Elena Ceauşescu, au oferit luni la prînz un dejun în onoarea preşedintelui Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro şi secretarului general al Naţiunilor Unite, U Thant. La sediul misiunii române, reşedinţa la New York a preşedintelui Consiliului de Stat, la intrarea căreia era arborat drapelul ţării noastre, au venit pentru a participa la dejun Edward Hambro cu soţia, U Thant, preşedintele Zambiei, Kenneth Kaunda, Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, Mitia Ribicki, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F Iugoslavia, Ahmed Laraki, primul ministru al Marocului, prinţesa Ashraf Pahlavi, şefa delegaţiei Iranului, A.A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, R. Kirchschläger, ministrul afacerilor externe al Austriei, Janos Peter, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Jan Marko, ministrul afacerilor externe al Cehoslovaciei, E.H.K. Mudenda, ministrul de externe al Zambiei, Ivan Basev, ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Nestor Kombot-Naguemon, ministrul afacerilor externe al Republicii Africa Centrală, Vernon Johnson Mwaanga, reprezentantul permanent al Zambiei la Naţiunile Unite, preşedintele Comitetului nr. 4 al Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia au întîmpinat cordial pe înalţii oaspeţi, întreţinîndu-se îndelung cu aceştia. La dejun au luat parte Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi membrii delegaţiei române la sesiunea O.N.U. — Maria Groza, vicepreşedintă a Mării Adunări Naţionale a României, preşedinta Comitetului nr. 3 al Adunării Generale a O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorii Gh. Diaconescu şi V. Pungan. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat Intr-o atmosferă de caldă cordialitate, s-au rostit toasturi. în întreprinderile sibiene PRODUCTIVITATEA MUNCII - RODUL BUNEI ORGANIZĂRI A PRODUCŢIEI Anul acesta faţă de 1969 în judeţul Sibiu întregul spor de producţie, care la ora actuală a atins valoarea de 566 milioane lei, s-a obţinut şi se va obţine exclusiv pe seama creşterii productivităţii muncii. In primele 9 luni ale anului acest indicator de bază în activitatea economică a întreprinderilor s-a realizat pe ansamblul judeţului în proporţie de 101 la sută, fiind cu 8,6 la sută mai mare decit în perioada similară a anului trecut. Aceste bune rezultate globale sunt rodul unei judicioase coordonări şi conduceri a procesului de producţie din numeroase unităţi ce au dobîndit o experienţă de mare însemnătate, experienţă pe care sîntem hotărîţi s-o generalizăm. In judeţul nostru sînt întreprinderi care au obţinut ritmuri înalte de creştere a productivităţii muncii în acest an : Uzina mecanică — Sibiu — 28,5 la sută, „Independenţa“ — 20,6 la sută, Fabrica „11 Iunie“ — Cisnădie — 20,7 la sută, Fabrica de sticlă — Avrig — 20,0 la sută şi numeroase altele. Desigur că factorul hotărîtor care a determinat o creştere rapidă şi continuă a productivităţii muncii şi a dus la economisirea considerabilă de muncă vie şi materializată a fost şi este ridicarea nivelului tehnic de producţie, folosindu-se toate căile pozitive. La Uzina de piese Auto Sibiu, bunăoară s-a proiectat şi executat o instalaţie tunel de vopsire a amortizoarelor care, în condiţiile unei calităţi superioare, a asigurat o creştere a productivităţii muncii de patru ori. Instalaţii asemănătoare s-au executat din propria iniţiativă a colectivelor respective şi la uzina „Balanţa" — Sibiu şi „Automatica“ — Mediaş. Obţinerea unei eficiente ridicate depinde însă şi de modul cum se pregăteşte din punct de vedere tehnic fabricaţia, în sensul alegerii celor mai raţionale tehnologii şi utilaje, a dotării corespunzătoare cu S.D.V.-uri. In confecţionarea S.D.V.-lor, de pildă tipizarea reperelor este o soluţie de înzestrare rapidă şi ieftină a locurilor de muncă. La uzina „Balanţa" s-a efectuat recent nu numai tipizarea S.D.V.-lor, dar şi a reperelor de la utilajele textile şi de la bascule, ceea ce permite Richard Winder prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu, preşedintele Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste trecerea la lunile viitoare la organizarea atelierului de prelucrări mecanice după metoda tehnologiei de grup, cu o ridicată productivitate. Dată fiind eficienţa tipizării, ea va fi extinsă şi la întreprinderile „Flamura roşie“, „Emailul roşu“, „Independenţa“, la uzinele mecanice din Sibiu şi Mîrşa şi la „Automecanica“ — Mediaş, unde există reale posibilităţi de aplicare. Un sistem raţional de organizare a transportului intern s-a dovedit a fi, de asemenea, o sursă însemnată de creştere a productivităţii muncii. Practica a demonstrat că transportul intern prin containerizare şi paletizare este cel mai bun, raportat la stadiul de progres tehnic actual. Introdus la uzinele „Balanţa" şi la cea de piese Auto, din Sibiu ea a dat rezultate care ne-au îndemnat să acţionăm pentru extinderea sistemelor amintite la uzina „Independenţa“, uzina mecanică din Sibiu şi Mîrşa, „Automecanica" şi fabrica de şuruburi din Mediaş. Experimentat la fabrica de cărămizi acest sistem a vădit posibilitatea creşterii productivităţii muncii cu 3 440 lei anual, pe fiecare salariat. Dar ca să definim mai exact pe ce treaptă se află în judeţul nostru productivitatea muncii se impune să aruncăm o privire şi asupra rezervelor pe care le are industria sibiană, relevate de studiile întreprinse. Să punem pentru început în discuţie raportul dintre valoarea producţiei globale obţinute şi cea a fondurilor fixe. Numai în actualul cincinal statul a investit in in(Continuare in pag. a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilele urări adresate cu ocazia zilei noastre naţionale — 14 octombrie. Vă rog să primiţi, Excelenţă, cele mai bune urări pentru sănătatea dv. personală, pentru fericirea şi progresul poporului dv. SALIM RABYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare a Yemenului de Sud Ce este şi cum Comisia EDmiM PE Convorbire cu acad. Grigore C. Moisil preşedintele Comisiei nou înfiinţate ntrebuinţăm adjectivul fantastic atunci cină vorbim despre ritmul actual de dezvoltare a ştiinţelor şi tehnicilor. L-am putea înlocui cu o imagine, cu un exemplu sau altul. S-a arătat, de pildă, că, dacă se va continua in acest ritm, numai in domeniul fizicii publicaţiile vor „avansa“ intr-o bună zi in rafturile ■ bibliotecii cu viteza luminii! Noi înregistrăm avalanşa de idei cu o meritată mindrie pentru geniul uman. Dar nu fără temeri. Desigur, Intre om şi progres se desfăşoară o adevărată cursă de întrecere, care a început de altfel, de la prima filă a istoriei omenirii. Şi ar fi fără îndoială interesant să medităm asupra unei statistici a victoriilor cu „timpii“ realizaţi — şi care i-au distanţat pe cei doi concurenţi în diferitele etape.. De această dată însă, tocmai avalanşa de idei, tocmai ritmul cu care sunt preluate de tehnică şi oferite mai departe, deschid pe plan istoric o premieră. S-a creat nevoia astăzi a unei operaţii simultane , a structurilor şi mentalităţilor. S-a făcut observaţia că nu poate fi vorba altfel de un progres real al societăţii, de un progres armonic. Utilajele şi echipamentele trebuie să se dezvolte in armonie şi nu un antagonism cu omul. Iar informaţia trebuie să însemne nu numai, şi nu atît acumulare de date, ci mai ales formaţie. Da, omul creează în permanenţă progresul — de care beneficiază. Trebuie insă căutate şi găsite acele modalităţi ca omul — toţi oamenii — să se ridice la nivelul progresului, pentru ca progresul să nu-l domine, să nu-l aservească, să nu-l „scape“. Problema are o importanţă economică, socială şi politică. Ea a devenit clară pe toate meridianele şi pe toate meridianele este tcisă in discuţie. Dacă ne-am îngăduit această lungă introducere, este pentru a sublinia importanţa — economică, socială şi politică — a unei recomandări care a primit in aceste zile, la noi, forma concretă, organizatorică. Este vorba de crearea COMISIEI PENTRU EDUCAŢIE PERMANENTA. Şi ni s-a părut semnificativă denumirea nu de „învăţămînt permanent" ci de „educaţie permanentă“. — Este o problemă căreia i se acordă o atenţie deosebită astăzi la noi — ne-a răspuns acad. GRIGORE C. MOISIL, care a CATINCA MUSCAN (Continuări in pag. a 2-a) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Stimaţi tovarăşi, Vă exprimăm mulţumiri cordiale pentru compasiunea exprimată cu ocazia încetării din viaţă a lui Paul Fröhlich, fiu eminent al clasei muncitoare germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA WALTER ULBRICHT prim-secretar ★ ★ * ★ * ★ Barajul complexului hidrotehnic de pe Valea Uzului se înalţă tot mai mult spre cota finală. Zilnic, în corpul barajului se toarnă cite 700—800 mc de beton. Ritmul rapid de lucru desfăşurat de constructorii de pe Valea Uzului, constituie o garanţie că angajamentul luat — terminarea barajului cu un an mai devreme — va fi îndeplinit. In clișeu : Aspect de pe șantier.