România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)

1970-10-20 / nr. 8084

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE întrevederi ale preşedintelui Consiliului de Stat al României In cadrul acţiunilor desfă­şurate cu prilejul prezenţei sale la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, are o serie de întrevederi cu şefi de state şi guverne, miniştri ai aface­rilor externe şi alte persona­lităţi care iau parte la lucră­rile Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o întrevede­re cu preşedintele Zambiei, K.D. Kaunda, la sediul misiu­nii române la O.N.U. A asis­tat E.H.K. Mudenda, minis­trul afacerilor externe al Zambiei. In cursul acestei zile, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a pri­mit pe A.A. Gromîko, minis­trul afacerilor externe al U.R.S.S., şeful delegaţiei sovie­tice la sesiunea jubliară a O.N.U. Au fost de faţă Corne­liu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe al României, pre­cum şi A. Dobrînin, ambasa­dorul U.R.S.S., la Washington, membru al delegaţiei sovietice la O.N.U. Ambele întrevederi s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. EDITIA I Anul XXVIII nr. 8 084 Marţi 20 octombrie 1970 , 8 pagini 30 bani NEW YORK 19­­Agerpres — Trimişii speciali, transmit Primul cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deose­bit interes, cuvântarea preş­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Cea­uşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Na­ţiunile Unite. La şedinţa de luni diminea­ţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect characteristic momen­telor importante din viaţa or­ganizaţiei. „Seismograful" politic al O.N.U. — etajul rezervat pre­sei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zei de cotidiene — trăia alerta ca­racteristică evenimentelor deo­sebite. La ora 10,40 preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Na­ţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefi­lor de state, in întîmpinarea sa a venit directorul protoco­lului O.N.U. care l-a condus în sala de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu din şirul celor in faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, amba­sadorul Gheorgh­e Diaconescu, şeful misiunii permanente României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat al României au fost con­duse în loja invitaţilor, însoţit de şeful protocolului, la ora 11,55 preşedintele Con­siliului­­de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu a urcat la tribuna a­­cestui important for interna­ţional, rostindu-şi cuvîntarea urmărită cu viu interes de cei prezenţi. Aparatele fotografice şi ca­merele de luat vederi din ca­binele rezervate presei fixează pe peliculă acest moment de seamă. La foarte scurt timp după începerea discursului, textele puse la dispoziţia pre­sei­ s-au epuizat, iar marile a­­genţii au şi transmis primele ecouri conţinînd coordonatele sale esenţiale. Cuvîntarea infăţişînd liniile fundamentale ale politicii ex­terne a României este transmi­să în eter de posturi de radio şi televiziune. Dintr-o cabină specială echipa de reporteri a televiziunii române oferă mili­oanelor de telespectatori din ţară posibilitatea de a urmări nemijlocit acest eveniment. Prin glasul reprezentantului său cel mai autorizat, România şi-a făcut cunoscută, în acest cadru solemn al sesiunii jubi­liare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în faţa a numeroşi şefi de state­ şi guverne, poziţia sa faţă de marile probleme care confruntă lumea contempora­nă, principiile care o călăuzesc în străduinţa sa de a-şi aduce contribuţia la realizarea unei lumi a cooperării între toate popoarele. Discursul a fost îndelung a­­plaudat. Numeroşi şefi de de­legaţii au venit la masa Româ­niei, felicitîndu-l şi salutîndu-l cu căldură pe preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre. Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organiza­ţiei Naţiunilor Unite. Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite pri­lejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit şi trecerea în revistă a activităţii desfăşu­rate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptările popoarelor, această sesiune este chemată să defi­nească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea pă­cii in lume. După cum se ştie, Organiza­ţia Naţiunilor Unite a fost con­stituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăşi de­numirea de Organizaţie a Na­ţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească efortu­rile pentru făurirea unei păci durabile care să asigure dez­voltarea liberă a fiecărui po­por. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta Orga­nizaţiei nu s-au statornicit în­că pe deplin în relaţiile din­tre toate statele lumii. De­sigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai im­portante evenimente din pe­rioada scursă au stat în aten­ţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotăriri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotăriri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. In a­­celaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, intr-o serie de conflicte surve­nite pe arena mondială, Orga­nizaţia Naţiunilor Unite a a­­doptat hotăriri nejuste care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţiona­le. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit şi a ce­lor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U., este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor liti­gioase, în asigurarea colaboră­rii între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile trans­formări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un sin­gur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sunt 14 state socialiste, reprezen­­tînd mai mult de o treime din populaţia globului pământesc. Alte popoare Îşi orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acui­tate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orlnduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeş­teptări naţionale a zeci de po­poare care zăceau în robie co­lonială, sub dominaţia impe­rialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştigarea Independenţei naţionale, siste­mul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizaţia Naţiunilor Uni­te, în întreaga viaţă interna­ţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, pătrunderea o­­mului în cosmos şi uriaşa dez­voltare a culturii au produs mari schimbări in gindirea şi conştiinţa oamenilor. Popoare­le, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o repre­zintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptu­iască pe planeta noastră o lume a colaborării între naţi­uni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor din­tre state, să asigure o pace trai­nică în stare să permită reali­zarea bunăstării întregii ome­niri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale com­plexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în dife­rite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi fe­mei, bătrîni şi tineri, să distru­gă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state indepen­dente, de a folosi bogăţiile na­turale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. In viaţa internaţională se manifestă încă forţe imperia­liste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să Ie impună voinţa lor, să le aservească in­tereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate con­tinentele, popoarele, forţe so­ciale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul eveni­mentelor internaţionale de­monstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sunt cu adevărat hotărite să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solida­ritate internaţională şi nu exis­tă forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii in­terne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a pă­şit pe calea dezvoltării libere şi independente cu un sfert de­­ veac în urmă, în aceeaşi peri­oadă in care a fost creată Or­ganizaţia Naţiunilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd­­ la edificarea unei orinduiri sociale noi — o­­rînduirea socialistă — poporul român a obţinut, într-un timp istoric scurt, realizări de sea­mă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducători şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitînd România, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de îna­poiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul ţă­rilor dezvoltate. România îşi propune să depună în conti­nuare eforturi susţinute pen­tru amplificarea potenţialului ei economic şi înflorirea mul­tilaterală a vieţii sociale, pen­tru dezvoltarea ştiinţei, învă­­ţămîntului, culturii — factor de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridica­rea bunăstării materiale şi spi­rituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifică şi culturală. In acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea cola­borării cu toate naţiunile lu­mii fără deosebire de orîndui­­re socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte această politică, voi menţiona doar faptul că România are în pre­zent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de tari. Desigur, ca ţară socialistă, România acordă o atenţie spe­cială colaborării şi cooperării cu celelalte state socialiste ; în acelaşi timp ea se preocupă de extinderea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţă­­­­rile lumii. Considerăm că nu- i mai participind activ la divi­ziunea internaţională a mun­cii, la circuitul mondial de va­lori materiale şi spirituale pu­tem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne pu­tem aduce contribuţia la cauza păcii in întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asuprirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pen­tru eliberarea de sub domina­ţia imperialistă, pentru dezvol­tarea de sine stătătoare, pen­tru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale. Ţara noastră pro­movează o politică de contacte largi cu tinerele state inde­pendente, dezvoltă şi este ho­­tărîtă să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea re­ciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pa­cea este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, Româ­nia este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea conflictului din Orientul Apro­piat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mon­diale, România consideră ne­cesar să se pună capăt războiu­lui din Vietnam şi intervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale alia­ţilor lor. Poporul vietnamez şi celelalte popoare din Indochi­na să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Na­ţional de Eliberare oferă o ba­ză raţională pentru soluţiona­rea conflictului pe cale politi­că. In ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că re­zoluţia Consiliului de Secu­ritate din noiembrie 1967 constituie o bază rezona­bilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această re­giune. Aceasta presupune re­tragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluţionarea celorlalte proble­me în conformitate cu intere­sele tuturor statelor din acea­stă zonă, asigurarea indepen­denţei şi integrităţii lor teri­toriale. În acelaşi timp, apre­ciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găseas­că neapărat o soluţie privind situaţia populaţiei palestiniene, soluţie care să ţină seama de dorinţele şi năzuinţele naţio­nale ale acestei populaţii. (Continuare in pap. a 3-a) Sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite C anunţarea preşedintelui Consiliului de Stat, NiCOLAE CEAUŞESCU dejunul oferit de preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU . Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi sofia sa, Elena Ceauşescu, au oferit luni la prînz un de­jun în onoarea preşedintelui Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro şi secretaru­lui general al Naţiunilor Unite, U Thant. La sediul misiunii române, reşedinţa la New York a pre­şedintelui Consiliului de Stat, la intrarea căreia era arborat drapelul ţării noastre, au venit pentru a participa la dejun Edward Hambro cu soţia, U Thant, preşedintele Zambiei, Kenneth Kaunda, Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republi­cii Africa Centrală, Mitia Ribi­­ck­i, preşedintele Vecei Execu­tive Federale a R.S.F Iugosla­via, Ahmed Laraki, primul mi­nistru al Marocului, prinţesa Ashraf Pahlavi, şefa delegaţiei Iranului, A.A. Gromîko, minis­trul afacerilor externe al Uniu­nii Sovietice, R. Kirchschlä­ger, ministrul afacerilor exter­ne al Austriei, Janos Peter, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Jan Marko, ministrul afacerilor externe al Ceho­slovaciei, E.H.K. Mudenda, mi­nistrul de externe al Zambiei, Ivan Basev, ministrul aface­rilor externe al Bulgariei, Nestor Kombot-Naguemon, ministrul afacerilor externe al Republicii Africa Centrală, Vernon Johnson Mwaanga, reprezentantul permanent al Zambiei la Naţiunile Unite, preşedintele Comitetului nr. 4 al Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia au întîm­­pinat cordial pe înalţii oaspeţi, întreţinîndu-se îndelung cu aceştia. La dejun au luat parte Du­mitru Popescu, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, precum şi membrii delegaţiei române la sesiunea O.N.U. — Maria Groza, vice­preşedintă a Mării Adunări Naţionale a României, preşe­dinta Comitetului nr. 3 al Adu­nării Generale a O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, amba­sadorii Gh. Diaconescu şi V. Pungan. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat Intr-o atmos­feră de caldă cordialitate, s-au rostit toasturi. în întreprinderile sibiene PRODUCTIVITATEA MUNCII - RODUL BUNEI ORGANIZĂRI A PRODUCŢIEI Anul acesta faţă de 1969 în judeţul Sibiu întregul spor de producţie, care la ora actua­lă a atins valoarea de 566 mi­lioane lei, s-a obţinut şi se va obţine exclusiv pe seama creş­terii productivităţii muncii. In primele 9 luni ale anului a­­cest indicator de bază în acti­vitatea economică a întreprin­derilor s-a realizat pe ansam­blul judeţului în proporţie de 101 la sută, fiind cu 8,6­­ la sută mai mare decit în perioa­da similară a anului trecut. Aceste bune rezultate­­ glo­bale sunt rodul unei judicioase coordonări şi conduceri a pro­cesului de producţie din nu­meroase unităţi ce au dobîn­dit o experienţă de mare în­semnătate, experienţă pe care sîntem hotărîţi s-o gene­ralizăm. In judeţul nostru sînt întreprinderi care au obţinut ritmuri înalte de creştere a productivităţii muncii în acest an : Uzina mecanică — Si­biu — 28,5 la sută, „Indepen­denţa“ — 20,6 la sută, Fabrica „11 Iunie“ — Cisnădie — 20,7 la sută, Fabrica de sticlă — Avrig — 20,0 la sută şi nu­meroase altele. Desigur că factorul hotărî­­tor care a determinat o creş­tere rapidă şi continuă a pro­ductivităţii muncii şi a dus la economisirea considerabilă de muncă vie şi materializată a fost şi este ridicarea nivelului tehnic de producţie, folosin­­du-se toate căile pozitive. La Uzina de piese Auto Sibiu, bunăoară s-a proiectat şi e­­xecutat o instalaţie tunel de vopsire a amortizoarelor care, în condiţiile unei calităţi su­perioare, a asigurat o creştere a productivităţii muncii de patru ori. Instalaţii asemănă­toare s-au executat din pro­pria iniţiativă a colectivelor respective şi la uzina „Balan­ţa" — Sibiu şi „Automatica“ — Mediaş. Obţinerea unei efi­ciente ridicate depinde însă şi de modul cum se pregăteşte din punct de vedere tehnic fa­bricaţia, în sensul alegerii ce­lor mai raţionale tehnologii şi utilaje, a dotării corespunză­toare cu S.D.V.-uri. In con­fecţionarea S.D.V.-lor, de pil­dă tipizarea reperelor este o soluţie de înzestrare rapidă şi ieftină a locurilor de muncă. La uzina „Balanţa" s-a efec­tuat recent nu numai tipiza­rea S.D.V.-lor, dar şi a repere­lor de la utilajele textile şi de la bascule, ceea ce permite Richard Winder prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu, preşedintele Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste trecerea la lunile viitoare la organizarea atelierului de pre­lucrări mecanice după meto­da tehnologiei de grup, cu o ridicată productivitate. Dată fiind eficienţa tipizării, ea va fi extinsă şi la întreprinderile „Flamura roşie“, „Emailul ro­şu“, „Independenţa“, la uzine­le mecanice din Sibiu şi Mîr­­şa şi la „Automecanica“ — Me­diaş, unde există reale posibi­lităţi de aplicare. Un sistem raţional de orga­nizare a transportului intern s-a dovedit a fi, de asemenea, o sursă însemnată de creştere a productivităţii muncii. Prac­tica a demonstrat că transpor­tul intern prin containerizare şi paletizare este cel mai bun, raportat la stadiul de progres tehnic actual. Introdus la uzi­nele „Balanţa" şi la cea de piese Auto, din Sibiu ea a dat rezultate care ne-au în­demnat să acţionăm pentru extinderea sistemelor amin­tite la uzina „Independenţa“, uzina mecanică din Sibiu şi Mîrşa, „Automecanica" şi fa­brica de şuruburi din Mediaş. Experimentat la fabrica de că­rămizi acest sistem a vădit posibilitatea creşterii produc­tivităţii muncii cu 3 440 lei a­­nual, pe fiecare salariat. Dar ca să definim mai exact pe ce treaptă se află în jude­ţul nostru productivitatea muncii se impune să aruncăm o privire şi asupra rezerve­lor pe care le are industria si­­biană, relevate de studiile în­treprinse. Să punem pentru început în discuţie raportul dintre valoarea producţiei glo­bale obţinute şi cea a fondu­rilor fixe. Numai în actualul cincinal statul a investit in in­(Continuare in pag. a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilele urări adresate cu ocazia zilei noastre naţionale — 14 octombrie. Vă rog să primiţi, Excelenţă, cele mai bune urări pentru sănătatea dv. personală, pentru fericirea şi progresul poporului dv. SALIM RABYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare a Yemenului de Sud Ce este şi cum C­omisia EDmiM PE Convorbire cu acad. Grigore C. Moisil preşedintele Comisiei nou înfiinţate ntrebuinţăm adjectivul fan­tastic atunci cină vorbim despre ritmul actual de dezvoltare a ştiinţelor şi tehni­cilor. L-am putea înlocui cu o imagine, cu un exemplu sau al­tul. S-a arătat, de pildă, că, dacă se va continua in acest ritm, numai in domeniul fizicii publicaţiile vor „avansa“ intr-o bună zi in rafturile ■ bibliotecii cu viteza luminii! Noi înregis­trăm avalanşa de idei cu o me­ritată mindrie pentru geniul uman. Dar nu fără temeri. Desi­gur, Intre om şi progres se des­făşoară o adevărată cursă de în­trecere, care a început de altfel, de la prima filă a istoriei ome­nirii. Şi ar fi fără îndoială inte­resant să medităm asupra unei statistici a victoriilor cu „timpii“ realizaţi — şi care i-au distan­ţat pe cei doi concurenţi în di­feritele etape.. De această dată însă, tocmai avalanşa de idei, tocmai ritmul cu care sunt pre­luate de tehnică şi oferite mai departe, deschid pe plan istoric o premieră. S-a creat nevoia as­tăzi a unei operaţii simultane , a structurilor şi mentalităţilor. S-a făcut observaţia că nu poate fi vorba altfel de un progres real al societăţii, de un progres armonic. Utilajele şi echipamen­tele trebuie să se dezvolte in ar­monie şi nu un antagonism cu o­­mul. Iar informaţia trebuie să însemne nu numai, şi nu atît a­­cumulare de date, ci mai ales formaţie. Da, omul creează în permanenţă progresul — de care beneficiază. Trebuie insă căutate şi găsite acele modalităţi ca omul — toţi oamenii — să se ridice la nivelul progresului, pentru ca progresul să nu-l domine, să nu-l aservească, să nu-l „scape“. Pro­blema are o importanţă econo­mică, socială ş­i politică. Ea a devenit clară pe toate meridia­nele şi pe toate meridianele este tcisă in discuţie. Dacă ne-am îngăduit această lungă introducere, este pentru a sublinia importanţa — economi­că, socială şi politică — a unei recomandări care a primit in a­­ceste zile, la noi, forma concre­tă, organizatorică. Este vorba de crearea COMISIEI PENTRU E­­DUCAŢIE PERMANENTA. Şi ni s-a părut semnificativă denu­mirea nu de „învăţămînt perma­nent" ci de „educaţie permanen­tă“. — Este o problemă căreia i se acordă o atenţie deosebită astăzi la noi — ne-a răspuns acad. GRIGORE C. MOISIL, care a CATINCA MUSCAN (Continuări in pag. a 2-a) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Stimaţi tovarăşi, Vă exprimăm mulţumiri cordiale pentru compasiunea exprimată cu ocazia încetării din viaţă a lui Paul Fröhlich, fiu eminent al cla­sei muncitoare germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA WALTER ULBRICHT prim-secretar ★ ★ * ★ * ★ Barajul complexului hidroteh­nic de pe Valea Uzului se înal­ţă tot mai mult spre cota fi­nală. Zilnic, în corpul bara­jului se toarnă cite 700—800 mc de beton. Ritmul rapid de lucru desfăşurat de construc­torii de pe Valea Uzului, con­stituie o garanţie că anga­jamentul luat — terminarea barajului cu un an mai de­vreme — va fi îndeplinit. In clișeu : Aspect de pe șantier.

Next