România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)
1970-11-25 / nr. 8115
Mergînd pe „firul“ anchetei noastre anterioare, care avea în „obiectiv“ preocupările existente pentru organizarea şi funcţionarea magazinelor proprii ale industriei producătoare, am constatat că tot mai mulţi cumpărători au început să privească cu tot mai viu interes spre magazinele întreprinderilor producătoare, care — in genere — le aduc noutăţi, le oferă cu anticipaţie o serie de produse noi, căutate pe piaţă. Reţeaua acestor magazine continuă să se lărgească. Pe Calea Victoriei 87—89 din Capitală, de pildă, Ministerul Industriei Uşoare a amenajat un magazin de prezentare a diverselor sortimente de ţesături realizate în cadrul Combinatului de mătase Bucureşti numit „Gioconda“ ; concomitent s-au luat măsuri pentru redeschiderea altor magazine ale industriei uşoare la Baia Mare, Reşiţa, Lugoj etc. S-a iniţiat de asemenea deschiderea a două magazine — în cadrul industriei locale bucureștene — în perimetrul străzilor Smîrdan — 30 Decembrie, avînd ca obiect desfacerea a diverse articole de uz casnic — realizate la întreprinderile locale „Victoria" și „Metalurgica". Alte magazine ale industriei producătoare se află în curs de amenajare in principalele oraşe ale ţării. Cu toate aceste realizări, care marchează un reviriment în acest domeniu, se mai menţin încă o serie de impedimente în deschiderea de noi unităţi . „Ca să ne deschidem un magazin ne spune tov. Alex Bazilescu, şeful serviciului organizării reţelei de magazine ■ din UCECOM — noi, mai întotdeauna, trebuie să ne construim localuri proprii, în cadrul complexelor de producţie ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Iată însă că şi în aceste cazuri, în unele localităţi întîmpinăm greutăţi în acordarea autorizaţiilor de funcţionare de către organele comerciale locale. La Tg. Mureş, de pildă, unde am vrut să deschidem un magazin la parterul unui complex al nostru de pe str. Kossuth Lajos, direcţia comercială judeţeană a condiţionat acest lucru de... primirea unui plan de comerţ , dar şi cooperaţia meşteşugărească are indicatorii săi proprii de plan, aşa că... Pînă la urmă, am deschis magazinul, insă acesta funcţionează deocamdată... ilegal ! Dar, impedimentele nu se opresc aici. „După ce că sîntem omişi, de regulă, de la repartizarea de localuri — ne spune Const. Troca, director adjunct în UCECOM — atunci cind transformăm in mod silit uneie ateliere productive in localuri cu obiect comercial, pentru a pune în vînzare diferitele produse reprezentative ale cooperaţiei meşteşugăreşti, ni se iau şi acestea. Este cazul, bunăoară, al magazinului nostru din Piaţa Libertăţii din Cluj — fost sediu locativ — în care dorim să introducem activitatea de desfacere a mărfurilor pe bază de valută, însă pe care acum vor să preia organele comerciale locale...“ Chiar şi atunci cînd se repartizează unele localuri, mai persistă încă tendinţa de a se ceda acele spaţii înguste, improprii scopului propus. In astfel de condiţii funcţionează, de pildă, magazinul de preparate de carne al întreprinderii „Avîntul", din colţul străzii Lipscani din Capitală împiedicîndu-se astfel o aprovizionare mai largă a cumpărătorilor. Din acelaşi motiv, un magazin similar din Piaţa 1 Mai — cu un spaţiu şi mai redus — a trebuit să fie desfiinţat. Cazuri de acest fel se mai întîlnesc în oraşele Galaţi, Constanţa etc. Aşadar iată noi aspecte asupra cărora organele locale ar trebui să reflecteze mai stăruitor, înlăturînd — prin măsuri hotărîte — impedimentele din acţiunea de lărgire a reţelei de magazine proprii ale industriei producătoare Nici în privinţa sporirii reţelei Centrocoop — amintită în ancheta precedentă — n-avem noutăţi Semnalînd acest lucru, nu putem însă trece cu vederea peste lipsurile organizatorice din magazinul cooperatist „Plafar" din centrul Capitalei. „Pentru cumpărarea unui simplu pacheţel cu ceai medicinal — ne spune tehniciană Maria Simion — eşti nevoit — îndeosebi la orele de „vîrf" — să pierzi mai mult de jumătate de oră, făcînd o coadă inutilă la casă şi apoi o altă coadă pentru a ridica pacheţelul cu ceai şi a primi, eventual, lămuririle cuvenite pentru utilizarea produsului respectiv. De ce nu se înlătură cozile, fiind vorba de produse gata preambalate ce pot fi vîndute cu plata directă ? Cercetînd, cu acelaşi prilej, modul cum magazinele de acest gen îşi exercită principalul lor rol — acela de a sonda gustul şi preferinţele cumpărătorilor, în scopul aprecierii mai juste a cererii de consum, a volumului producţiei şi desfacerii, sortimentaţiei etc. — am constatat o serie de lucruri îmbucurătoare. „Continuînd intens acţiunea de investigare a cerinţelor pieţei — ne spune H.Lupu, directorul magazinelor de prezentare ale Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti — am pus în această perioadă în vînzare loturi de noi sortimente de confecţii, cum sunt hainele din imitaţie de piele pentru femei, canadienele din poliesteri şi că MIRCEA SCRIPCA (Continuare in pag. a 3-a) Prin intermediul magazinelor proprii Industria bunurilor de consum - mai aproape de cumpărători • Ce se poate constata mergînd pe „firul" unor semnalări anterioare • Unităţi noi, dar şi impedimente în deschiderea altora • „îţi dau autorizaţie de local, dacă-mi iei şi sarcini din planul meu" • Sondaje asupra noilor produse puse în vînzare anticipat şi altele lăsate... pe planul doi • Mai multă iniţiativă şi spirit comercial. 1-1 Zilele trecute s-a deschis pe Calea Victoriei magazinul „Gioconda , unitate proprie de desfacere a Combinatului de mătase din Bucureşti, un clişeu . Aspect din interiorul noului magazin. Foto : NICU VASILE Proletari din toate ţările, uniți-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8115 Miercuri 25 noiembrie 1970 6 pagini 30 bani POLIFONIA UNOR FAPTE DIVERSE George Sbârcea i ntuind condiţiile obiective ale prezentului, România socialistă, prin politica ei de pace şi înţelegere intre popoarele lumii, conjugată problematicii universale, îşi cucereşte din ce in ce mai hotărit stima şi preţuirea opiniei publice mondiale, într-o recentă călătorie prin citeva ţări ale continentului am întilnit dovezi concrete ale acestei stime şi preţuiri, manifestate in formele cele mai diverse, dar prilejuite invariabil de socotirea ţării noastre şi a poporului român ca aparţinind factorilor statornici —politici, economici şi etici — ce militează pentru finalitatea comună şi unitatea de mijloace a înfăptuirii idealurilor contemporane. Am asistat, bunăoară, la Tampere, al doilea oraş in ordinea mărimii din Finlanda, la o scenă cinci, intr-un local unde, după ce doi muzicanţi bucureşteni au evitat o suită de melodii populare, publicul, in mare parte profesori şi studenţi ai universităţii, s-a ridicat in picioare şi a aclamat ţara noastră şi pe reprezentantul ei în conştiinţa lumii, Nicolae Ceauşescu. Era o seară obişnuită de peste săptămină, fără nimic festiv in ea, dar gestul spontan al oamenilor aceia din miazănoapte, care nu se definesc temperamental prin entuziasme de-o clipă, avea să confere momentului şi locului, pentru românul aflat departe de casă, fiorul sărbătorii. Iată cum, nişte cintece ale noastre, care altădată alunecau pe la urechea publicului străin, trezind cel mult oarecare curiozitate pentru «exoticul» lor, iscă mai nou, printr-o asociaţie la zi, manifestări de simpatie şi apreciere pentru ceea ce suntem şi pentru ceea ce săvirşim, într-o altă zi, pe cheiurile brumate ale Lübeckului, am dat peste o echipă de constructori români. Ea se pregătea să întreprindă măsurătorile preliminare pentru clădirea, acolo, a unei întregi staţiuni balneare de litoral, aidoma Mamaiei noastre, care i-a fascinat pe edilii opulentei cetăţi hanseatice cu peisajul ei solar şi somptuos. Un consilier municipal, vorbind in întunecatul dialect hochdeutsch, lăuda ardoarea de muncă şi seriozitatea constructorilor români, unitatea desăvirşită a echipelor noastre lucrind ca o fiinţă indivizibilă, angajate pentru opere de importanţă şi de durată dincolo de hotare. Mă aflam chiar la Hamburg, cind cheiurile şi docu(Continuare in pag a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am fost profund impresionat de mesajul de simpatie al Excelenţei Voastre în legătură cu dezastrul ciclonului din Pakistanul de Est. In numele poporului pakistanez şi îndeosebi în numele populaţiei din zonele afectate de ciclon, transmit cele mai sincere mulţumiri Excelenţei Voastre, şi prin dumneavoastră, guvernului şi poporului Republicii Socialiste România pentru caldele sentimente de simpatie exprimate. General AGHA MUHAMMAD YAHYA KHAN Preşedintele Republicii Islamice a Pakistanului EDITIA I Ootărire a Consiliului de Miniştri EXPERIMENTAREA REDUCERII IA 6 ORE A TIMPULUI DE LUCRU AL MINERILOR Consiliul de Miniştri a stabilit unele măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale minerilor prin aplicarea duratei schimbului de lucru de 6 ore în subteran. Astfel, durata schimbului de lucru în subteran la Exploatarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără modificarea indicatorilor de plan, a normelor de muncă și a salariilor în vigoare. Durata stabilită se va socoti de la intrarea și pînă la ieșirea din mină. Experimentarea care a avut loc pînă acum la această exploatare a demonstrat că durata redusă a schimbului de lucru a contribuit la aplicarea cu mai multă eficienţă a măsurilor pentru perfecţionarea procesului de producţie, la întărirea disciplinei în muncă, la îmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă din acest sector. Odată cu măsura amintită, Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condiţiilor necesare, să experimenteze şi la celelalte unităţi miniere din cadrul Centralei minelor şi metalurgiei neferoase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb în subteran, fără modificarea indicatorilor de plan aprobaţi. De asemenea, pînă la 31 decembrie 1970, ministerul va prezenta Consiliului de Miniştri un program privind introducerea eşalonată a experimentării duratei reduse de lucru în subteran la alte unităţi miniere. (Agerpres) (ÎN PAG. A 5-A , ALTE HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI) TOVARĂŞUL MAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA MARELUI RURAL POPULAR AL R. P. MONGOLE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Rural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan-Bator, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Damdinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget al Marelui Hural Popular, preşedintele Comitetului Executiv al Huralului Popular al aimacului Gobi-sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învăţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Marelui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popular, şi B. Cimidors, referent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mongole la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi, administraţia de stat a M.A.N. şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii Adunări Naţionale. In cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, conducătorul delegaţiei Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole a transmis sincere mulţumiri pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte realizările importante obţinute de poporul român sub conducerea Partidului Comunist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea socialismului în România. In acelaşi timp şi-a exprimat convingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvoltare a relaţiilor prieteneşti dintre R.P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile frumoase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii socialiste în patria sa. Totodată, exprimîndu-şi satisfacţia pentru vizita parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea relaţiilor de prietenie românomongole, a subliniat că lărgirea contactelor dintre forurile reprezentative de stat este un factor însemnat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toate ţările socialiste, a colaborării dintre toate popoarele lumii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. în pag. a 5-a UNITĂŢILE MINISTERULUI INDUSTRIEI UŞOARE AU ÎNDEPLINIT PE ANUE CINCINAL Telegramă adresată C. C. al P. C. R.r tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Ce se va oferi tineretului in vacanţa de iarnă apă un obicei nescris dar fi stabilit de generaţii în lumea şcolară, din noiembrie copiii încep să devanseze zilele şi numără — pe degete, pe bile sau pe calendar — cite le-au mai rămas pînă la vacanţa de iarnă. Şi nu importă dacă numărul este incă mare pentru că, dincolo de el, bucuria vacanţei este şi mai mare: zăpadă, săniuş, patinaj, teatru, carnaval, excursii, serbări — toate se înlănţuie in acelaşi carusel vesel, pregătit şi aşteptat cu mult înainte de soroc. Am dat curs, aşadar, curiozităţii şcolare şi studenţeşti prin întrebarea „Ce se oferă tineretului în această vacanţă de iarnă ?“, pe care redactorul nostru Pia Rădulescu a adresat-o tovarăşului IULIU FEJEŞ, preşedintele Biroului de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. „ Voi începe prin ceea ce a intrat în tradiţia vacanţelor noastre şcolare, indiferent de anotimp , taberele. Cu deosebirea că iarna au poate un plus de farmec şi pitoresc prin însăşi frumuseţea peisajului alb pe care copiii, mai mult ca oricine, ştiu sa-l aprecieze şi să-i guste bucuriile. Deci, şi în acest an vom deschide tabere, atît în staţiuni La întrebarea pusă de redactorul nostru PIA RĂDULESCU ne răspunde Iuliu Fejeş preşedintele Biroului de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. — la Timiş, Păltiniş, Lacul Roşu, cit şi la cabane — la Mălă- teşti, Bunloc, Rotbav, Complexul Simbăta. Independent de acestea, organizate de biroul nostru pe plan central, vor mai funcţiona numeroase alte tabere deschise sub egida comitetelor judeţene U.T.C. şi ale agenţiilor locale ale B.T.T. Ele au, bineînţeles, în program şi iniţierea excursiilor pe diferite circuite, vizind vizitarea celor mai interesante obiective economice, culturale, ştiinţifice, turistice din raza judeţului respectiv. Pentru că vacanţa înseamnă destindere şi recreere, dar mai cu seamă mijloc de reconfortare, un loc important în configuraţia acestei vacanţe îl va ocupa organizarea acelor activităţi specifice de iarnă, consacrate îndeosebi sporturilor de iarnă. Se vor organiza excursii de o zi şi o zi şi jumătate, special destinate practicării, skiului, săniaşului şi patinajului. Avind şi o bază materială lărgită, căci, în afara patinoarelor naturale, s-a (Continuare in pag. a 3-a) Ştiţi cum se aplică „Ordinul ministrului“, tovarăşe ministru? Am dorit să aflăm răspuns la această întrebare prin intermediul interlocutorilor noştri : dr. T. Dumitrescu, directorul spitalului Colentina, dr. A. Popescu, directorul spitalului de copii „23 August“, dr. A. Mătase, director adjunct al Policlinicii Vitan, dr. V. Margarian, directorul policlinicii Rahova, dr. D. Eremia din circumscripţia sanitară nr. 129, precum şi dr. Bădelovici, director adjunct al spitalului din Piatra Neamţ. Din noianul de sute de ordine, circulare, instrucţiuni tehnico-metodologice adunate de-a lungul anilor — acte normative prin care este reglementată, îndrumată şi orientată activitatea sanitară de pe teritoriul ţării, — am ales la întîmplare, după cum spuneam ordinul 503 din 1968 de cinci pagini cu 13 paragrafe şi două anexe, avînd 15 şi respectiv 19 puncte, sunt enumerate obligaţiile cadrelor medicale şi ale unităţilor sanitare de diferite grade în acordarea asistenţei de urgenţă. Să vedem ce trebuie să aibă în dotarea sa orice dispensar pentru a face faţă unor astfel de situaţii ? Răspunsul îl aflăm într-una din anexe, unde ,pe o pagină sunt înşiruite instrumentele, ustensilele, materialele medicale etc. cu ajutorul cărora se poate interveni, eficient intr-un caz grav. Printre primele necesităţi figurează aparatele portabile pentru respiraţie artificială. .Aşa glăsuieşte ordinul. Dar situaţia de pe teren e alta decit pe hîrtie. Nici una din circumscripţiile sanitare din Piatra Neamţ, de pildă, nu este dotată conform acestei prevederi. Pentru a respecta un alt paragraf al ordinului, privind chemările urgente la domiciliu, reţeaua sanitară din acelaşi oraş ar trebui să dispună de mijloacele de transport necesare. Dar din cele patru autoturisme destinate acestui scop, jumătate se află în stare de funcţionare, iar cealaltă jumătate... în stare de repaus (din motive de uzură fizică înaintată). Este vreo soluţie ? Desigur, sunt şi fonduri pentru cumpărarea a două noi autoturisme. Lipsesc însă... maşinile. — Există intr-adevăr o problemă a urgenţelor — e de părere dr. A Popescu. Dar e necesar ca ea să se pună adecvat. In ciuda nenumăratelor prevederi cuprinse în amintitul ordin, pentru reţeaua de pediatrie, de exemplu, nu există nici un barem. Noi l-am adaptat la specificul nostru pe cel de la adulţi. E bine, e rău, nu ne-a spus nimeni pînă acum. Aşa am procedat noi, dar probabil, în alte părţi se lucrează altfel. După părerea mea, nici unele medicamente şi nici o seamă de îndrumări tehnice nu mai corespund. — E un barem ideal dar inutil la ora actuală — afirmă dr. D. Eremia. La circă, ar trebui să am conform regulamentului un balon cu oxigen. Dar nu-l am şi atunci, pentru orice mică intervenţie chirurgicală urgentă, pe care aş putea s-o rezolv singur, trimit pacienţii la policlinică, aglomerînd de fapt inutil această unitate. Ordinul, circulara, dispoziţia, însoţite uneori de instrucţiuni de aplicare, sunt adesea „adaptate“ la condiţiile locale datorită unor lacune în conţinutul lor, alteori sunt greşit aplicate şi, nu de puţine ori, de-a dreptul ignorate. Nu e lipsit de interes să se cunoască şi modul cum ajung de fapt să fi cunoscute aceste acte normative. — Instrucţiunile ne parvin fie prelucrate în şedinţă, fie foarte rar, în scris — ne relatează dr. D. Eremia. Buletinul Minis- IOANA PĂTRAŞCU CONST.AZOIŢI! (Continuare in pag. Ce se întîmplă cu un ordin al ministrului din momentul în care e semnat, parafat, poartă o dată şi un număr de ordine ?)Am ales la întîmplare ordinul nr. 503 din 1968 al ministrului sănătăţii Tovarăşului LUDVIK SVOBODA PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez calde felicitări, urări de sănătate şi de noi succese în activitatea de înaltă, răspundere pe care o desfăşuraţi. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă se vor dezvolta continuu in interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace Tovarăşului HADJI LLESHI Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania TIRANA Realegerea dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania îmi oferă prilejul plăcut de a vă adresa, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi urări de succes in misiunea de răspundere ce v-a fost încredinţată. Totodată, adresez poporului frate albanez cele mai bune urări de noi victorii în construirea socialismului şi îmi exprim încrederea că prietenia tradiţională şi colaborarea româno-albaneză se vor dezvolta continuu, în folosul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu ocazia numirii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, in numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, vă adresez felicitări cordiale şi urări de succes în activitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima poporului albanez cele maisincere urări de succes în opera de construire a socialismului și îmi exprim convingerea că prietenia frăţească româno-albaneză se va întări continuu, spre binele ambelor noastre popoare. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România