România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)

1970-11-25 / nr. 8115

M­ergînd pe „firul“ anchetei noastre anterioare, care a­­vea în „obiectiv“ preocupă­rile existente pentru organizarea şi funcţionarea magazinelor pro­prii ale industriei producătoare, am constatat că tot mai mulţi cumpărători au început să pri­vească cu tot mai viu interes spre magazinele întreprinderilor pro­ducătoare, care — in genere — le aduc noutăţi, le oferă cu antici­paţie o serie de produse noi, că­utate pe piaţă. Reţeaua acestor magazine con­tinuă să se lărgească. Pe Calea Victoriei 87—89 din Capitală, de pildă, Ministerul Industriei U­­şoare a amenajat un magazin de prezentare a diverselor sorti­mente de ţesături realizate în cadrul Combinatului de mătase Bucureşti numit „Gioconda“ ; concomitent s-au luat măsuri pentru redeschiderea altor ma­gazine ale industriei uşoare la Baia Mare, Reşiţa, Lugoj etc. S-a iniţiat de asemenea des­chiderea a două magazine — în cadrul industriei locale bucu­­reștene — în perimetrul străzi­lor Smîrdan — 30 Decembrie, a­­vînd ca obiect desfacerea a di­verse articole de uz casnic — realizate la întreprinderile lo­cale „Victoria" și „Metalurgica". Alte magazine ale industriei producătoare se află în curs de amenajare in principalele oraşe ale ţării. Cu toate aceste realizări, care marchează un reviriment în a­­cest domeniu, se mai menţin în­că o serie de impedimente în deschiderea de noi unităţi . „Ca să ne deschidem un magazin ne spune tov. Alex Bazilescu, şeful serviciului organizării re­ţelei de magazine ■ din UCECOM — noi, mai întot­deauna, trebuie să ne construim localuri proprii, în cadrul com­plexelor de producţie ale coo­peraţiei meşteşugăreşti. Iată în­să că şi în aceste cazuri, în une­le localităţi întîmpinăm greutăţi în acordarea autorizaţiilor de funcţionare de către organele comerciale locale. La Tg. Mu­reş, de pildă, unde am vrut să deschidem un magazin la parte­rul unui complex al nostru de pe str. Kossuth Lajos, direcţia co­mercială judeţeană a condiţionat acest lucru de... primirea unui plan de comerţ , dar şi coope­raţia meşteşugărească are indi­catorii săi proprii de plan, aşa că... Pînă la urmă, am deschis magazinul, insă acesta funcţio­nează deocamdată... ilegal ! Dar, impedimentele nu se o­­presc aici. „După ce că sîntem o­­mişi, de regulă, de la repartiza­rea de localuri — ne spune Const. Troca, director adjunct în UCECOM — atunci cind transformăm in mod silit u­­neie ateliere productive in loca­luri cu obiect comercial, pentru a pune în vînzare diferitele pro­duse reprezentative ale coopera­ţiei meşteşugăreşti, ni se iau şi acestea. Este cazul, bunăoară, al magazinului nostru din Piaţa Li­bertăţii din Cluj — fost sediu locativ — în care dorim să in­troducem activitatea de desface­re a mărfurilor pe bază de valu­tă, însă pe care acum vor să­­ preia organele comerciale loca­le...“ Chiar şi atunci cînd se repar­tizează unele localuri, mai per­sistă încă tendinţa de a se ceda acele spaţii înguste, improprii scopului propus. In astfel de condiţii funcţionează, de pildă, magazinul de preparate de carne al întreprinderii „Avîntul", din colţul străzii Lipscani din Capi­tală împiedicîndu-se astfel o a­­provizionare mai largă a cum­părătorilor. Din acelaşi motiv, un magazin similar din Piaţa 1 Mai — cu un spaţiu şi mai redus — a trebuit să fie desfiinţat. Ca­zuri­ de acest fel se mai întîl­­nesc în oraşele Galaţi, Con­stanţa etc. Aşadar iată noi as­pecte asupra cărora organele lo­cale ar trebui să reflecteze mai stăruitor, înlăturînd — prin mă­suri hotărîte — impedimen­tele din acţiunea de lărgire a reţelei de magazine proprii ale industriei producătoare Nici în privinţa sporirii reţelei Centrocoop — amintită în anche­ta precedentă — n-avem noutăţi Semnalînd acest lucru, nu pu­tem însă trece cu vederea peste lipsurile organizatorice din ma­gazinul cooperatist „Plafar" din centrul Capitalei. „Pentru cum­părarea unui simplu pacheţel cu ceai medicinal — ne spune teh­niciană Maria Simion — eşti ne­voit — îndeosebi la orele de „vîrf" — să pierzi mai mult de jumătate de oră, făcînd o coadă inutilă la casă şi apoi o altă coa­dă pentru a ridica pacheţelul cu ceai şi a primi, eventual, lămu­ririle cuvenite pentru utilizarea produsului respectiv. De ce nu se înlătură cozile, fiind vorba de produse gata preambalate ce pot fi vîndute cu plata directă ? Cercetînd, cu acelaşi prilej, modul cum magazinele de acest gen îşi exercită principalul lor rol — acela de a sonda gustul şi preferinţele cumpărătorilor, în scopul aprecierii mai juste a ce­rerii de consum­, a volumului producţiei şi desfacerii, sorti­­mentaţiei etc. — am constatat o serie de lucruri îmbucurătoare. „Continuînd intens acţiunea de investigare a cerinţelor pieţei — ne spune H.Lupu, directorul ma­gazinelor de prezentare ale Combinatului de confecţii şi tri­cotaje Bucureşti — am pus în această perioadă în vînzare lo­turi de noi sortimente de con­fecţii, cum sunt hainele din imi­taţie de piele pentru femei, ca­­nadienele din poliesteri şi că­ MIRCEA SCRIPCA (Continuare in pag. a 3-a) Prin intermediul magazinelor proprii Industria bunurilor de consum - mai aproape de cumpărători • Ce se poate constata mergînd pe „firul" unor semnalări anterioare • Unităţi noi, dar şi impedimente în deschiderea altora • „îţi dau autorizaţie de local, dacă-mi iei şi sarcini din planul meu" • Sondaje asupra noilor produse puse în vînzare anticipat şi altele lăsate... pe planul doi • Mai multă iniţiativă şi spirit co­mercial. 1­-1­­­ Zilele trecute s-a deschis pe Calea Victoriei magazinul „Gioconda , unitate proprie de desfacere a Combinatului de mătase din Bucureşti, un clişeu . Aspect din interiorul noului magazin. Foto : NICU VASILE Proletari din toate ţările, uniți-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8115 Miercuri 25 noiembrie 1970 6 pagini 30 bani POLIFONIA UNOR FAPTE DIVERSE George Sbârcea i­ ntuind condiţiile obiec­tive ale prezentului, România socialistă, prin politica ei de pace şi înţelegere intre popoarele lumii, conjugată problemati­cii universale, îşi cucereşte din ce in ce mai hotărit sti­ma şi preţuirea opiniei pu­blice mondiale, într-o re­centă călătorie prin citeva ţări ale continentului am în­­tilnit dovezi concrete ale acestei stime şi preţuiri, ma­nifestate in formele cele mai diverse, dar prilejuite inva­riabil de socotirea ţării noas­tre şi a poporului român ca aparţinind factorilor stator­nici —politici, economici şi etici — ce militează pentru finalitatea comună şi unita­tea de mijloace a înfăptuirii idealurilor contemporane. Am asistat, bunăoară, la Tampere, al doilea oraş in ordinea mărimii din Finlan­da, la o scenă cinci, intr-un local unde, după ce doi mu­zicanţi bucureşteni au evi­­tat o suită de melodii populare, publicul, in mare parte profesori şi studenţi ai universităţii, s-a ridicat in picioare şi a aclamat ţara noastră şi pe reprezentantul ei în conştiinţa lumii, Nicolae Ceauşescu. Era o seară obişnuită de peste săptămină, fără nimic festiv in ea, dar gestul spontan al oamenilor aceia din miază­noapte, care nu se definesc temperamental prin entuzi­­asme de-o clipă, avea să confere momentului şi locu­lui, pentru românul aflat de­parte de casă, fiorul sărbă­torii. Iată cum, nişte cintece ale noastre, care altădată alune­cau pe la urechea publicului străin, trezind cel mult oare­­­­care curiozitate pentru «exo­ticul» lor, iscă mai nou, printr-o asociaţie la zi, ma­nifestări de simpatie şi apre­ciere pentru ceea ce suntem­ şi pentru ceea ce săvirşim, într-o altă zi, pe cheiurile brumate ale Lübeckului, am dat peste o echipă de cons­tructori români. Ea se pre­gătea să întreprindă măsu­rătorile preliminare pentru clădirea, acolo, a unei întregi staţiuni balneare de litoral, aidoma Mamaiei­­ noastre, care i-a fascinat pe edilii opulentei cetăţi hanseatice cu peisajul ei solar şi somp­tuos. Un consilier munici­pal, vorbind in întunecatul dialect hochdeutsch, lăuda ardoarea de muncă şi seri­ozitatea constructorilor ro­mâni, unitatea desăvirşită a echipelor noastre lucrind ca o fiinţă indivizibilă, angajate pentru opere de importanţă şi de durată dincolo de ho­tare. Mă aflam chiar la Ham­burg, cind cheiurile şi docu­(Continuare in pag a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am fost profund impresionat de mesajul de simpatie al Exce­lenţei Voastre în legătură cu dezastrul ciclonului din Pakistanul de Est. In numele poporului pakistanez şi îndeosebi în numele popu­laţiei din zonele afectate de ciclon, transmit cele mai sincere mul­ţumiri Excelenţei Voastre, şi prin dumneavoastră, guvernului şi po­porului Republicii Socialiste România pentru caldele sentimente de simpatie exprimate. General AGHA MUHAMMAD YAHYA KHAN Preşedintele Republicii Islamice a Pakistanului EDITIA I O­­otărire a Consiliului de Miniştri EXPERIMENTAREA REDUCERII IA 6 ORE A TIMPULUI DE LUCRU AL MINERILOR Consiliul de Miniştri a sta­bilit unele măsuri pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă ale minerilor prin a­­plicarea duratei schimbului de lucru de 6 ore în subteran. Astfel, durata schimbului de lucru în subteran la Exploa­tarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără modificarea indicatorilor de plan, a nor­melor de muncă și a salariilor în vigoare. Durata stabilită se va socoti de la intrarea și pînă la ieșirea din mină. Experimentarea care a avut loc pînă acum la această ex­ploatare a demonstrat că du­rata redusă a schimbului de lucru a contribuit la aplica­rea cu mai multă eficienţă a măsurilor pentru perfecţiona­rea procesului de producţie, la întărirea disciplinei în muncă, la îmbunătăţirea si­tuaţiei forţei de muncă din acest sector. Odată cu măsura amintită, Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condiţii­lor necesare, să experimente­ze şi la celelalte unităţi mi­niere din cadrul Centralei minelor şi metalurgiei nefe­roase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb în subteran, fără modificarea indicatorilor de plan aprobaţi. De aseme­nea, pînă la 31 decembrie 1970, ministerul va prezenta Consiliului de Miniştri un program privind introducerea eşalonată a experimentării duratei reduse de lucru în subteran la alte unităţi mi­niere. (Agerpres) (ÎN PAG. A 5-A , ALTE HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI) TOVARĂŞUL MAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA MARELUI RURAL POPULAR AL R. P. MONGOLE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat, a pri­mit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Rural Popular al Re­publicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Teveg­­mid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan-Bator, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Damdinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget al Marelui Hural Popular, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Huralului Popular al aimacului Gobi-sud, S. Han­­suren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învă­­ţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei bri­găzi de muncă de la Combi­natul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Ma­relui Hural Popular, tracto­rist, A. Codnambaljur, func­ţionar al Marelui Hural Popular, şi B. Cimidors, refe­rent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Bataa, am­basadorul R. P. Mongole la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinte­le Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Co­misiei permanente pentru consiliile populare şi, admi­nistraţia de stat a M.A.N. şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii Adunări Naţionale. In cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, con­ducătorul delegaţiei Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole a transmis sincere mulţumiri pentru posi­bilitatea oferită de a cunoaş­te realizările importante ob­ţinute de poporul­ român sub conducerea Partidului Comu­nist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea so­cialismului în România. In a­­­­celaşi timp şi-a exprimat con­vingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvoltare a relaţiilor priete­neşti dintre R.P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile frumoase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mon­gol calde urări în opera de construire a societăţii socia­liste în patria sa. Totodată, exprimîndu-şi satisfacţia pen­tru vizita parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea rela­ţiilor de prietenie româno­­mongole, a subliniat că lărgi­rea contactelor dintre forurile reprezentative de stat este un factor însemnat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toa­te ţările socialiste, a colabo­­rării dintre toate popoarele lumii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. în pag. a 5-a UNITĂŢILE MINISTERULUI INDUSTRIEI UŞOARE AU ÎNDEPLINIT PE ANUE CINCINAL Telegramă adresată C. C. al P. C. R.r tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Ce se va oferi tineretului in vacanţa de iarnă apă un obicei nescris dar fi stabilit de generaţii în lu­mea şcolară, din noiembrie copiii încep să devanseze zilele şi numără — pe degete, pe bile sau pe calendar — cite le-au mai rămas pînă la vacanţa de iarnă. Şi nu importă dacă nu­mărul este incă mare pentru că, dincolo de el, bucuria vacanţei este şi mai mare: zăpadă, săni­­uş, patinaj, teatru, carnaval, ex­cursii, serbări — toate se înlăn­ţuie in acelaşi carusel vesel, pregătit şi aşteptat cu mult îna­inte de soroc. Am dat curs, aşa­dar, curiozităţii şcolare şi stu­denţeşti prin întrebarea „Ce se oferă tineretului în această va­canţă de iarnă ?“, pe care redac­torul nostru Pia Rădulescu a adresat-o tovarăşului IULIU FEJEŞ, preşedintele Biroului de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. „ Voi începe prin ceea ce a intrat în tradiţia vacanţelor noastre şcolare, indiferent de anotimp , taberele. Cu deosebi­rea că iarna au poate un plus de farmec şi pitoresc prin însăşi frumuseţea peisajului alb pe care copiii, mai mult ca oricine, ştiu sa-l aprecieze şi să-i­ guste bu­curiile. Deci, şi în acest an vom deschide tabere, atît în staţiuni La întrebarea pusă de redactorul nostru PIA RĂDULESCU ne răspunde Iuliu Fejeş preşedintele Biroului de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. — la Timiş, Păltiniş, Lacul Ro­şu, cit şi la cabane — la Mălă- teşti, Bunloc, Rotbav, Complexul Simbăta. Independent de aces­tea, organizate de biroul nostru pe plan central, vor mai funcţi­ona numeroase alte tabere des­chise sub egida comitetelor ju­deţene U.T.C. şi ale agenţiilor locale ale B.T.T. Ele au, bineîn­ţeles, în program şi iniţierea ex­cursiilor pe diferite circuite, vi­­zind vizitarea celor mai intere­sante obiective economice, cul­turale, ştiinţifice, turistice din raza judeţului respectiv. Pentru că vacanţa înseamnă destindere şi recreere, dar mai cu seamă mijloc de reconforta­­re, un loc important în configu­raţia acestei vacanţe îl va ocu­pa organizarea acelor activităţi specifice de iarnă, consacrate îndeosebi sporturilor de iarnă. Se vor organiza excursii de o zi şi o zi şi jumătate, special des­tinate practicării, skiului, săni­­aşului şi patinajului. Avind şi o bază materială lărgită, căci, în afara patinoarelor naturale, s-a (Continuare in pag. a 3-a) Ştiţi cum se aplică „Ordinul ministrului“, tovarăşe ministru? A­­m dorit să aflăm răspuns la această întrebare prin intermediul interlocutori­lor noştri : dr. T. Dumitrescu, directorul spitalului Colentina, dr. A. Popescu, directorul spi­talului de copii „23 August“, dr. A. Mătase, director adjunct al Policlinicii Vitan, dr. V. Marga­­rian, directorul policlinicii Ra­hova, dr. D. Eremia din circum­scripţia sanitară nr. 129, precum şi dr. B­ădelovici, director ad­junct al spitalului din Piatra Neamţ. Din noianul de sute de­ ordi­ne, circulare, instrucţiuni teh­­nico-metodologice adunate de-a lungul anilor — acte normative prin care este reglementată, în­drumată şi orientată activita­tea sanitară de pe teritoriul ţă­rii, — am ales la întîmplare, după cum spuneam ordinul 503 din 1968 de cinci pagini cu 13 paragrafe şi două anexe, avînd 15 şi respectiv 19 puncte, sunt enumerate obligaţiile cadrelor medicale şi ale unităţilor sani­tare de diferite grade în acor­darea asistenţei de urgenţă. Să vedem ce trebuie să aibă în do­tarea sa orice dispensar pentru a face faţă unor astfel de situa­ţii ? Răspunsul îl aflăm într-una din anexe, unde ,pe o pagină sunt înşiruite instrumentele, ustensi­lele, materialele medicale etc. cu ajutorul cărora se poate in­terveni, eficient intr-un caz grav. Printre primele necesi­tăţi figurează aparatele porta­bile pentru respiraţie artificială. .Aşa glăsuieşte ordinul. Dar si­tuaţia de pe teren e alta decit pe hîrt­ie. Nici una din circum­scripţiile sanitare din Piatra Neamţ, de pildă, nu este dotată conform acestei prevederi. Pen­tru a respecta un alt paragraf al ordinului, privind chemările urgente la domiciliu, reţeaua sanitară din acelaşi oraş ar tre­bui să dispună de mijloacele de transport necesare. Dar din cele patru autoturisme destinate a­­cestui scop, jumătate se află în stare de funcţionare, iar cea­laltă jumătate... în stare de re­paus (din motive de uzură fizi­că înaintată). Este vreo soluţie ? Desigur, sunt şi fonduri pentru cumpărarea a două noi autotu­risme. Lipsesc însă... maşinile. — Există intr-adevăr o pro­blemă a urgenţelor — e de pă­rere dr. A Popescu. Dar e ne­cesar ca ea să se pună adecvat. In ciuda nenumăratelor preve­deri cuprinse în amintitul or­din, pentru reţeaua de pedia­trie, de exemplu, nu există nici un barem. Noi l-am adaptat la specificul nostru pe cel de la adulţi. E bine, e rău, nu ne-a spus nimeni pînă acum. Aşa am procedat noi, dar probabil, în alte părţi se lucrează altfel. După părerea mea, nici un­ele medicamente şi nici o seamă de îndrumări tehnice nu mai co­respund. — E un barem ideal dar inu­til la ora actuală — afirmă dr. D. Eremia. La circă, ar trebui să am conform regulamentului un balon cu oxigen. Dar nu-l am şi atunci, pentru orice mică intervenţie chirurgicală urgentă, pe care aş putea s-o rezolv sin­gur, trimit pacienţii la policli­nică, aglomerînd de fapt inutil această unitate. Ordinul, circulara, dispoziţia, însoţite uneori de instrucţiuni de aplicare, sunt adesea „adap­tate“ la condiţiile locale dato­rită unor lacune în conţinutul lor­­, alteori sunt greşit apli­cate şi, nu de puţine ori, de-a dreptul ignorate. Nu e lipsit de interes să se cunoască şi modul cum ajung de fapt să fi cunos­cute aceste acte normative. — Instrucţiunile ne parvin fie prelucrate în şedinţă, fie foarte rar, în scris — ne relatează dr. D. Eremia. Buletinul Minis- IOANA PĂTRAŞCU CONST.­AZOIŢI! (Continuare in pag. Ce se întîmplă cu un ordin al ministrului din momentul în care e semnat, parafat, poartă o dată şi un număr de ordine ?)Am ales la întîmplare ordinul nr. 503 din 1968 al ministrului sănă­tăţii Tovarăşului LUDVIK SVOBODA PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez calde felicitări, urări de sănătate şi de noi suc­cese în activitatea de înaltă, răspundere pe care o desfăşuraţi. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că rela­ţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Republica So­cialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă se vor dezvolta continuu in interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace Tovarăşului HADJI LLESHI Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania TIRANA Realegerea dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Pre­zidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania îmi oferă prilejul plăcut de a vă adresa, în numele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, al poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi urări de succes in misiunea de răspun­dere ce v-a fost încredinţată. Totodată, adresez poporului frate albanez cele mai bune urări de noi victorii în construirea socialismului şi îmi exprim încrederea că prietenia tradiţională şi colaborarea româno-albaneză se vor dez­volta continuu, în folosul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei so­cialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu ocazia numirii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului de Miniştri al­ Republicii Populare Albania, in numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, vă adresez felicitări cordiale şi urări de succes în activitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima poporului albanez cele mai­­sincere urări de succes în opera de construire a socialismului și îmi exprim convingerea că prietenia frăţească româno-albaneză se va întări continuu, spre binele ambelor noastre popoare. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next