România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)

1971-01-22 / nr. 8163

Anul XXIX Nr. 8163 Proletari din toate ţările, unifi-va! 8 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE JOI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a vizitat unele întreprinderi din Capitala Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lu­cru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria con­structoare de maşini, pentru subramuri impor­tante ale acesteia : uzina de motoare şi com­­presoare „Timpuri Noi", Uzina de maşini gre­le, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul“, „Steaua roşie“ şi „Semănă­toarea“. Secretarul general al partidului a fost înso­ţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Ver­­deţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prileju­ri, cînd a avut loc un con­tact nemijlocit al condu­cerii partidului şi statu­lui cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantie­re, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu ce­tăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghia­ri, germani şi de alte naţio­nalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concre­tă la faţa locului a probleme­lor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcini­Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi". Denumirea simbol pe care o poartă întreprinderea de pe malul Dîmboviţei este un strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialis­mului. In întîmpinarea secre­tarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bu­curie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidu­lui, pentru indisolubila unita­te dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căl­dură, de dragoste şi respect şi care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri Noi“ — au devenit in anii construcţiei so­cialiste o unitate modernă pro­ducătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agre­gate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile construc­toare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne pr­o­­duse în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care încor­porează gîndire, inteligenţă fructificate în concepţii şi so­luţii originale de mare valoa­re. Fapt, de altfel subliniat în schimbul de păreri asupra ca­lor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei în­tregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie reali­tate a societăţii noastre : in­disolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concre­tizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridi­ce patria noastră pe noi trep­te ale progresului şi civiliza­ţiei, mei şi calităţii produselor. La „Timpuri Noi“ nu a fost asimi­(Continuuare în pag. a 2-a) Schimburi de opinii cuprinzătoare şi fructuoase la „Timpuri Noi // Printre materialele de construcţie care se folosesc cu succes la izolarea foni­că a locuinţelor se numără şi betonul celular autocla­­vizat produs la întreprin­derea de prefabricate Cra­iova. In clişeu: Secţia de turnare I HE Aspect din timpul vizitei la Uzina de maşini grele la uzina „Semănătoarea“ 1965-1970 FOTOGRAFII m mm 3 de la începutul cincinalului, 3, în aceleași locuri, la încheierea lui In pag. a S-a Cu un tunet ins­­păimintător, gazele încinse au răbuf­nit inecînd intr-o clipă sala cazanelor centralei termo­­energetice a Com­binatului petrochi­mic din Piteşti cu o ceaţă lăptoasă, fierbinte şi ameţi­toare. Simultan, a­­cul manometrului cazanului nr. 3 în­cepu să oscileze de­zordonat. Şeful de tură, Ion Aurelian, pricepu că se pro­dusese o avarie. Porni in goană spre locul în care ştia să se află cazanul cu pricina. Din fu­gă mai cheamă şi pe alţi trei lucra­tori — Radu Ghe­­orghe, Aurel Cucu şi Gheorghe Năs­­tase. Nu era timp de pierdut. Ştiau bi­ne că o scădere, cu numai o jumătate de atmosferă a pre­siunii aburului li­vrat instalaţiilor de piroliză însemna pierderi da produc­ţie valorînd mili­oane de lei ! Peste citeva secunde erau toţi patru acolo. Dar ca să te apro­pii de jetul fierbin­te şi toxic al gaze­lor scăpate din ca­zan trebuiau luate măsuri speciale. Urcaţi acolo, sus, sunt nevoiţi să co­munice numai prin semne. Zoomalul este asurzitor, ca o explozie continuă. Temperatura în­conjurătoare trece de SS°C, iar hainele de protecţie au de­venit nepipăibile. Dar diagnosticul a fost stabilit. Pentru o astfel de remediere ar fi ne­cesară răcirea instalaţiei şi apoi repararea ei. Asta presupune însă o oprire de cel puţin 16 ore. Dar nu este vreme de socotit o­­rele. Peste citeva minute soseşte şi maistrul Ştefan Crăciun, care intră direct în focul... luptei. Din cînd in cînd oamenii se mai îndepărtează puţin de cazanul încins, mai sorb o gură de aer proaspăt, căci gazele reziduale sunt toxice şi fetide. Pe la orele 17 insă circuitul aburului este refăcut, caza­nul redevine etanş Si zgomotul înce­tează aproape tot atît de brusc cum a început. Se re­fac izolaţiile termi­ce şi treptat lotul reintră in normal. Exact după patru ore, în dreptul tă­bliţei cu indicaţia „cazanul nr. 3“, a­­cul manometrului se stabileşte din nou la presiunea iniţială. O urm­ă, în sala li­niştită, lingă ta­bloul de comandă a apărut echipa de intervenţie. Abia atunci şi-au amin­tit oamenii că schimbul lor se ter­minase de mult. I. BUTNARU Excelenţei Sale Domnului BRUNO KREISKY Cancelar Federal al Republicii Austria VIENA" Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a Ex­celenţei Voastre îmi este deosebit de plăcut să vă adresez sincere felicitări şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire perso­nală şi de activitate rodnică în înalta funcţie de cancelar federal al Republicii Austria, îmi exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi cola­borare dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în inte­resul popoarelor român şi austriac, al înţelegerii şi păcii în Europa şi în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România $ mSOAAC * mani: cwmci . Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 7-a :iiGiNDA: SKmtcmi PÎ9 61 fHMIE ~ CI­ATĂ ■ TcmTANTA. „R.L." ÎNTREABĂ: poate fi Îmbunătăţită IZOLAREA FONICĂ A LOCUINŢELOR? La întrebările redactorului nostru MIRCEA SCRIPCA ne răspunde ing. Orest Tcaciuc director tehnic al Direcţiei tehnice-dezvoltare din Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie . Ca să vorbim de izolarea fonică a clădirilor trebuie să ne referim mai intîi la mo­dul in care pătrund zgomotele în locuinţe, din exterior, sau din apartamente vecine. Unele zgomote se transmit prin con­­ducţie aeriană (convorbiri mai intense, muzică la un... diapa­zon mai ridicat, zgomote pro­duse de aparate electro­casnice etc.). Altele pătrund prin con­­ducţie solidă (lovituri, căderi de obiecte etc.). Din aceeaşi categorie fac parte şi zgomote­le produse de ascensoare, pompe, hidrofoare, conducte de apă şi de încălzire etc. Pentru înlăturarea sau redu­cerea zgomotelor produse pe a­­ceste căi în locuinţe, în afara măsurilor de ordin general care privesc alegerea judicioasă a amplasamentelor noilor clădiri de locuit, diminuarea zgomo­telor produse de motoare sau instalaţii diferite din întreprin­deri sau ateliere mecanice si­tuate in preajma unor locuinţe existente, reducerea zgomote­lor produse de autovehicule, precum­­şi îmbunătăţirea însăşi a comportamentului unor loca­tari, menţionăm necesitatea strictei aplicări — la proiecta­rea şi construirea noilor clă­diri — a normelor de protecţie împotriva zgomotului şi vibra­ţiilor mecanice în construcţii, incluse in standardele de stat. Aceste norme prevăd alcătuiri constructive corespunzătoare de pereţi, planşee, ferestre, uşi, pardoseli, instalaţii, care să împiedice transmiterea zgomo­telor produse in mod obişnuit. (Continuare în pag. a 4-a) Din inimă Mihai Stoian Cit e de tonic să întilneşti, pe oriunde ai treabă, oameni deplin stăpânii pe profesi­unea lor, indiferent care ar fi aceasta ! Cit e de plă­cut ca rezultatul muncii a­­cestora să însemne produse perfecte, frumoase, rezistente, adevărate „cărţi de vizită“ ale locului de producţie, dar şi ale celor din iiinile că­rora au ieşit. — La urma urmei, toate meseriile sunt frumoase. TOATE, dacă le faci din ini­mă ! îmi spunea recent Ştefan Lungu, Erou al Muncii So­­cialiste. Dar ce se subînţelege prin „a face un lucru din inimă“ ? A-l îndeplini cu maximum de seriozitate, de participare, de satisfacţie, aşadar cu devota­ment şi simţ de răspundere. Iar pe toate acestea cine alt­cineva le dirijează dacă nu CONŞTIINŢA pe care omul, de obicei, o denumeşte — metaforic — inimă sau su­flet­? Conştiinţa datoriei de cetăţean inclus intr-un com­plex proces de construcţie so­cialistă, conştiinţa datoriei faţă de propria persoană, de aptitudinile şi înclinaţiile a­­vute, ca şi faţă de cele do­­bindite prin învăţătură sau direct în producţie. Am început un nou cincinal d­in care aproximativ un mi­lion de oameni vor trece pra­gul lumii muncii, debutind într-o profesiune sau alta, pe care apoi, evident, o vor practica vreme de decenii. Fără doar și poate, cadrele care acum se pregătesc pen­(Continuare în pag. a 4-a)

Next