România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)

1971-09-26 / nr. 8375

Anul XXIX Nr. 8 375 • 6 pagini 30 bani INDUSTRIA ŞI COMERŢUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ LA PAVILIONUL DE MOSTRE Masă rotundă organizată de ziarul nostru şi conducerea Pavilionului de mostre cu participarea reprezentanţilor producătorilor şi unităţilor comerciale din sectorul textile-încălţăminte A cincea ediţia a Pavilionului de mostre, deschis în complexul expoziţional din Piaţa Scinteii, se bucură de o meritată apre­ciere din partea vizitatorilor. Cu toate că vremea nu a ţinut cu organizatorii acestei manifestări expoziţionale, ploile şi timpul rece stăvilind citeva zile fluxul de cetăţeni, de pe acum se poate aprecia că atit ca număr de vizitatori, inclusiv de peste hotare, cit­ţi ca volum al sugestiilor ţi observaţiilor făcute de aceştia. Pavilionul, in ediţia 1971, reprezintă un succes. Dar, în concepţia organizatorilor săi ţi conform indicaţiilor date de conducerea de partid şi de stat. Pavilionul de mostre nu este o simplă expoziţie ce-ţi propune să prezinte potenţialul, posi­bilităţile industriei noastre. In primul rind el este un instrument de lucru, menit să confrunte pe producători cu organele comer­ciale şi cu publicul, din a căror colaborare trebuie să rezulte îmbunătăţirea producţiei şi desfacerii bunurilor de consum in anul 1972. în această concepţie, manifestarea expoziţională din Piaţa Scinteii este o formă eficientă de marketing, punind la dispoziţia industriei şi comerţului mijloace deosebit de indicate pentru orientarea activităţii lor viitoare. Ideie strălucit exprimată de primul vizitator al Pavilionului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in scrisoarea adresată după această vizită tuturor factorilor angrenaţi in procesul de creare şi desfacere a bunurilor de consum. „Manifestînd cea mai mare intransigenţă faţă de lipsuri, se spune in scrisoarea secretarului general al partidului, conducerile ministerelor producătoare, ale întreprinderilor de stat şi cooperatiste, toţi lucrătorii din sectorul bunurilor de consum trebuie să asigure, o dată cu dezvoltarea şi perfecţionarea con­tinuă a producţiei existente, cu întărirea disciplinei de produc­­­­ţie şi a controlului calitativ pe întreg procesul de producţie, mă­suri cît mai operative pentru introducerea în fabricaţie de serie a modelelor prezentate în expoziţie, astfel ca ele să poată fi puse într-un termen cît mai scurt la îndemîna populaţiei". Obiectivul central al organizării acestei mari expoziţii fiind ast­fel limpede conturat, ziarul nostru, împreună cu conducerea Pa­vilionului de mostre, ţi-a propus ca într-o discuţie cu factori de răspundere ai producţiei şi desfacerii articolelor textile şi de în­călţăminte să analizeze modul în care această cerinţă de bază a îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei va fi îndeplinită. Din am­pla dezbatere ce a avut loc recent într-unul din pavilioanele ex­poziţiei s-au desprins o seamă de idei, de constatări, de propu­neri, cărora le facem parţial loc in pagina a lll-a a ziarului. Pavilioanele in care sunt expuse articole de confecţii şi de încălţăminte cunosc in aceste zile o mare afluenţă de vizitatori Fotografii : NICU VASILE VISUL POETULUI Aurel Baranga a început realizarea unui străvechi vis al umani­tăţii socotit secole de-a rindul doar o seducătoare re­verie trans-saharianul, drum menit să învingă şi să dea viaţă celui mai înfricoşător pustiu al pămintului, vast imperiu al nisipului şi al ne­fiinţei, care sortită să lege ţărmurile scăldate în azur ale Mediteranei cu inima, secre­tă şi abandonată, a continen­tului negru. Şoseaua, lungă de citeva mii de kilometri, şerpuind prin deşert, are da­rul să aducă viaţa acolo unde n-a sălăşluit, de la în­ceputul lumii, decit dezola­rea şi tăcerea, iar construcţia ei, uriaşă aventură a spiritu­lui, se încarcă, prin gran­doare, de plurale semnifica­ţii. Deşi proiectul acestui drum a fost schiţat acum câ­teva decenii, a fost sistema­tic abandonat, dintr-un mo­tiv mărturisit , lipsa de ren­tabilitate. A fost suficient ca la ţărmurile Mediteranei să se nască d­in Algeria — noi rinduieli, pentru ca visul, cu­tezătoare tentativă a OMU­LUI de pretutindeni, să iasă din domeniul „tentativelor absurde“ — cum a fost nu­mit de atitea ori proiectul — pentru ca o panglică de as­falt, expresie a civilizaţiei, să taie nisipurile adormite sub arşiţa soarelui, sub pri­veghiul mul al Lunii, pentru ca un drum al vieţii să ia (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri, la Porţile de Fier ULTIMUL HIDROAGREGAT A FOST PUS In mişcare Simbătă, pe ora 14:25 ape­le Dunării au pus in mişca­re ultimul hidroagregat al puternicei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi constructo­rii scriu astfel epilogul ce­lei mai memorabile opere de pînă acum a programu­lui de electrificare a ţării, Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, a cărui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în ur­mă, în colaborare cu popoa­rele Iugoslaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, moment care marchează în­ceperea probelor sale tehno­logice, a decurs în condiţii foarte bune, ceea ce demon­strează pe de o parte, bu­na calitate a subansamblelor livrate de către întreprinde­rile industriei noastre con­structoare de maşini, iar pe de alta — calitatea irepro­şabilă a lucrărilor de mon­taj — a declarat corespon­dentului Agerpres — Marin Coandă — la citeva minute după începerea probelor, Ilie Nircea, Inginer şef al şantierului energomontaj. Situaţiile operative ale şantierului arată că acest e­­veniment se petrece cu 5 zi­le mai devreme faţă de an­gajamentul asumat de men­tori în întrecerea socialistă şi cu peste două luni în a­­vans faţă de termenele men­ţionate în planul de stat. Noul agregat — al 6-lea din cadrul centralei şi al treilea de fabricaţie româ­nească — a fost asamblat de un colectiv condus de mais­trul Nicolae M. Nicolae, a­­celaşi colectiv care a efec­tuat operaţiile similare pen­tru primul şi cel de-al pa­trulea hidroagregat. (Ager­pres). Semănatul griului şi greş trebuie e­­­ce repetate Convorbire cu dr. ing. Cristian Hera director ştiinţific al Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea-Ilfov In vara acestui an, s-a obţinut cea mai bună recoltă medie din cite s-au înregistrat pînă acum în cultura griului. Analizele făcute au demonstrat însă că producţia totală ar fi fost cu circa 500 000 tone mai mare dacă s-ar fi respectat peste tot tehnologia stabilită, dacă exista o preocupare mai mare pentru prevenirea şi înlăturarea ex­cesului de umiditate pe anumite terenuri, pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a lucrărilor de întreţinere şi recoltare. Discuţia noas­tră cu dr. ing. CRISTIAN HERA, despre problemele actuale ale se­mănatului, a pornit tocmai de la greşelile mai frecvente ce s-au în­­tîlnit, în această privinţă, în ultimii ani, din dorinţa ca ele să nu mai fie repetate. — Cum trebuie, după pă­rerea dumneavoastră, să pro­cedeze, in perioada in care ne găsim, specialiştii din u­­nităţi ? — Aş vrea să spun mai întîi următorul lucru : dacă s-ar res­pecta ad-literam recomandările institutului la care lucrez — şi care nu pot fi decit nişte princi­pii generale — n-aş fi deloc încîntat. Dimpotrivă. De fapt, cu această precizare de ordin gene­ral, am deschis seria — care nu este de loc restrînsă —­ a erori­lor posibile în aplicarea tehno­logiei culturii griului şi anume neadaptarea recomandărilor la condiţiile concrete din fiecare zonă, unitate şi parcelă. Aplica­rea diferenţiată a măsurilor a­­grotehnice este impusă în primul rind de existenţa, pe teritoriul ţării noastre, a unei mari diver­sităţi de condiţii pedoclimatice Diversitatea este accentuată de structura culturilor, de tehnolo­giile aplicate anterior fiecărei plante, de modul cum s-a efec­tuat fertilizarea, de gradul de îmburuienare şi altele. ÎN CON­CLUZIE, PRIMA ŞI POATE CEA MAI MARE GREŞEALA ÎN APLICAREA TEHNOLO­GIEI CULTURII GRIULUI, O CONSTITUIE PRELUAREA ŞA­BLON, NEADAPTAREA LA CONDITIILE CONCRETE A MASURILOR PRECONIZATE, LIPSA DE GÎNDIRE. — Ce greşeli, după părerea dumneavoastră, diminuează cel mai mult recolta ? — N-aş putea să fac o ierar­hizare a erorilor din acest punct de vedere. Ceea ce vreau să a­­firm este că sînt greşeli aparent minore care, singure sau cumu­late cu altele care se comit în decursul unui an agricol, pot a­­vea repercusiuni mari asupra re­coltei. In unele greşeli se per­sistă, deşi lucrurile sunt clare pentru toată lumea. De exem­plu , in toate unităţile agricole s-au constatat neajunsuri ale monoculturii şi totuşi nu s-a renunţat definitiv in a mai cul­tiva griu după griu. Se cultivă grîu după el însuşi în al trei­lea şi chiar în al patrulea an. In cadrul unei consfătuiri jude­ţene mi-a fost dat să aud că, pe alocuri, această limită a fost depăşită, deşi se ştie că o ase­menea practică duce la scăde­rea producţiei la hectar cu 400— 800 kg, se intensifică atacul de boli şi dăunători. RESPECTA­REA UNEI ROTAŢII VALO­ROASE ESTE PRIMA CONDI­ŢIE IN REUŞITA PRODUCŢI­EI ŞI AR TREBUI SA PREFE­RAM CA PLANTE PREMER­GĂTOARE LEGUMINOASELE, PRAŞITOARELE, IAR LA GRIU LIMITA MAXIMA SA FIE CEL DE-AL DOILEA AN. Acolo unde este cazul — ca urmare a condiţiilor climatice din ultimul timp — schiţele de amplasare ar putea, respectind­u-se princi­piile referitoare la plantele pre­mergătoare, să sufere unele mo­dificări pentru a nu se intirzia lucrările. Se consideră uneori că un te­ren bine modelat este necesar numai in legumicultura. Greşit. Şi pentru cultura griului — în vederea evitării bălţilor şi asi­gurarea scurgerii apelor — tere­nul trebuie nivelat şi pe el să se execute reţeaua de canale. Producţia de griu este diminu­ată şi din cauză că nu întotdea­una pregătirea terenului se face cu discul în agregat cu grapa cu colţi, ci totul se rezumă la o lu­crare superficială cu discul. Pă­­mîntul în loc să fie bine mărun­­ţit, astfel ca să permită condiţii optime de germinare a seminţe­lor, se prezintă bolovănos, cu aspect... selenar. Uneori, se con­sideră, in special in cazul pre­mergătoarelor timpurii, că nu mai este nevoie in preajma se­mănatului de o altă lucrare de pregătire a terenului. In cazul premergătoarelor tîrzii, se face o altă greșeală : nu se îndepăr­tează­­ resturile vegetale, fant care se răsfringe asupra calităţii semănatului. Din cauza defici­enţelor în organizarea muncii se intimplă ca uneori intre pregă­tirea terenului şi semănat să nu se creeze nici un interval de timp, deşi se ştie că aceasta este o încălcare a tehnologiei. IN MOD NORMAL, SUPERFOS­­FATUL, ÎMPREUNA CU JU­ Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3-a) Se Înfiinţează Centrul d­e documentare pentru calitate multilateral în sprijinul contro­lorilor de calitate din întreprin­derile ţării, ca şi pentru toţi cei ce doresc să cunoască noutăţile din teoria şi practica controlului de calitate. Centrul de docu­mentare va dispune de o biblio­tecă bine dotată care, pe lingă noutăţile editoriale pe plan mon­dial, va cuprinde şi o seamă de materiale din experienţa acumu­lată în ţara­ noastră. în cadrul centrului se vor crea comisii de specialitate (formate din spe­cialişti ai I.G.S. şi din întreprin­deri, ministere), se vor organiza cercuri pe ramuri în care vor putea să se înscrie toţi cei inte­resaţi, vor avea loc zilnic şedinţe de comunicări şi referate, mese rotunde şi discuţii pe diferite probleme legate de aspecte teo­retice, tehnice şi psihologice ale calităţii. Specialişti din ţară şi străinătate vor ţine conferinţe iar o „Tribună liberă“ va sta la­­dispoziţia celor ce doresc să-şi expună experienţa sau să-şi lă­murească aspecte ale activităţii pentru asigurarea şi controlul calităţii produselor. De la Inspectoratul General de Stat pentru Controlul calităţii produselor aflăm că în curînd se va deschide, i­n Bucureşti, Cen­trul de documentre pentru cali­tate. Conceput ca o instituţie com­plexă, cu un rol metodologic DE LUNI PINA DUMINICĂ Examinate Împreună, eveni­mentele vieţii politice interne din ultima săptămînă au ca do­minantă aceeaşi atotcuprinză­toare grijă şi preţuire faţă de om şi munca sa. Traversăm o epocă de intensificare a efortului crea­tor, de concentrare excepţională a forţelor materiale şi spiritua­le in direcţia construirii socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate. Este firesc ca omul muncii, cu preocupările şi cerin­ţele sale, să se afle în centrul politicii, partidului­­şi statului. Participarea oamenilor muncii la viaţa statului, conlucrarea strinsă a conducerii de partid şi de stat cu cei ce muncesc ramin caracteristici fundamentale ale epocii pe care o trăim, epocă de continuă adîncire a democratis­mului socialist. Principalul eveniment al săp­­tămînii l-a constituit, fără în­doială, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliu­lui de Stat, la uzinele „23 Au­gust“ din Capitală. Douăsprezece mii de muncitori ai marilor u­­zine bucureştene l-au avut oas­pete pe cel mai iubit fiu al po­porului nostru. Un trezor a ros­tit la primire, plin de emoţie, a­ceste cuvinte : „Să ne trăieşti ani mulţi şi fericiţi, tovarăşe Ceauşescu. Vă mulţumim din inimă pentru grija pe care o pur­taţi oamenilor muncii, pentru tot ce faceţi ca patria noastră să înflorească. Vă rugăm să vă simţiţi la noi ca într-o adevă­rată familie muncitorească.“ Ma­rea uzină constructoare de ma­şini a sărbătorit 50 de ani de existenţă. In cuvintarea rostită cu acest prilej, secretarul gene­ral al partidului n-a uitat să răs­pundă la cuvintele frezorului : „Democraţia noastră socialistă nu este o democraţie formală, este democraţia participării po­porului la conducerea societăţii socialiste. Ne preocupăm conti­nuu de ridicarea conştiinţei so­cialiste, muncitoreşti, comuniste a oamenilor muncii. In mijlo­cul colectivului dumneavoastră — ca al tuturor colectivelor de oameni ai muncii — mă simt in­­totdeauna, intr-adevăr, în rin­dul familiei unite a muncitori­lor , numai in strinsă legătură cu clasa muncitoare, cu poporul, orice activist de partid, orice organizaţie de partid pot fi in­tr-adevăr puternice, numai ast­fel partidul îşi va îndeplini ro­lul său de forţă conducătoare". In acest dialog al conducăto­rului partidului ş­i statului nos­tru cu cei ce muncesc, promovat ca o metodă permanentă de lu­cru, poporul nostru vede expre­sia profundului democratism al orinduirii noastre socialiste, a­­dinca preţuire ce se acordă oa­menilor muncii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat în nenumărate rinduri uzinele „23 August“ şi a participat direct la elaborarea unora dintre cele mai importante măsuri de dezvoltare a uzinelor în actualul cincinal. In­cuvintarea secretarului gene­ral sunt referiri ample la aceste relaţii directe ale conducătoru­lui partidului şi statului cu co­lectivul de douăsprezece mii de oameni al uzinelor, la treburile soluţionate împreună. Cuvinta­rea conţine, în acelaşi timp, in­dicaţii de o mare claritate în ce priveşte munca de viitor, dez­voltarea în perspectivă a uzine­lor. Vizita, deşi prilejuită de o împrejurare festivă, a avut ca întotdeauna un pronunţat ca­racter de lucru, multe dintre indicaţiile date de secretarul ge­neral vizind ramura construcţiei de maşini în totalitatea ei, pre­cum şi activitatea din întreaga economie naţională, înalta com­petenţă, căldura cu care au fost rostite aceste indicaţii, înflăcă­­ratul patriotism al secretarului general al partidului, preocupat până la cele mai mici amănunte de înfăptuirea vastului program de ridicare a României socia­liste pe noi trepte de civilizaţie, au produs o impresie adincă în rindul poporului nostru, care ur­măreşte activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, atît in ţară cît şi în străinătate, cu dragoste nemărginită, cu profund respect, cu recunoştinţa datorată pentru tot ce înfăptuiesc partidul şi statul în folosul oamenilor mun­cii. Cuvintarea rostită la uzinele „23 August“ conţine o mare bo­găţie de idei. A fost expusă de­osebit de pătrunzător problema participării tot mai active a oa­menilor muncii la conducerea statului. „Avem permanent în vedere — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să dezvol­tăm formele de participare a cla­sei muncitoare, a tuturor oame­nilor muncii la conducerea societăţii noastre socialiste, să lărgim consultarea po­porului in toate problemele privind politica internă şi ex­ternă a ţării noastre, por­nind de la faptul că adîncind de­mocraţia socialistă, adică parti­ciparea poporului la conducerea activităţii economico-sociale, în­tărim rolul clasei muncitoare de forţă conducătoare a societăţii socialiste. Asigurînd creşterea rolului poporului în făurirea conştientă a destinului său, în­făptuim una din prevederile e­­senţiale ale socialismului, care este realizat de popor, pentru popor şi care se poate construi in condiţii bune numai în mă­sura în care întregul popor ia parte activă la elaborarea solu- PAN SOLCAN (Continuare in pag. a 3-a) Excelentei Sale Domnul ABDUL RAHMAN EL­IRIANI Preşedintele Consiliului Republican al Republicii Arabe Yemen SANAA Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Arabe Yemen, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări pentru progresul poporului yemenit prieten, pentru continua dezvoltare a relaţiilor dintre ţările noastre, în interesul păcii şi coo­perării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Răspunzînd felicitărilor primite cu ocazia reinvestiri sale în funcţie, premierul iranian a transmis următoarea telegramă : Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de felicitări transmis şi doresc să vă exprim, la rindul meu, urări de sănătate şi succes continuu, precum şi de prosperitate pentru poporul român Prieten­ AMIR ABBAS HOVEYDA Prim-ministru al Iranului Cronica evenimentelor interne Mîine se deschid în Capitală LUCRĂRILE CELEI DE-A IV-A CONFERINŢE INTERNAŢIONALE ASUPRA PNEUMOCONIOZELOR Sub înaltul patronaj al Pre­şedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, în Bucureşti îşi deschide mîine lucrările o importantă mani­festare ştiinţifică, consacrată apărării sănătăţii oamenilor muncii, cea de-a IV-a Confe­rinţă internaţională asupra Pneumoconiozelor. Despre semnificaţia acestui eveniment ştiinţific am rugat să vor­bească cititorilor noştri pe to­varăşul ing. LUCIAN BER­­CEANU, director general în Ministerul Muncii, secreta­rul general al Conferinţei.­­ Lucrările se vor desfă­şura sub semnul ocrotirii să­nătăţii şi a vieţii celor ce lu­crează în medii cu un grad ri­dicat de prăfuire, de noxe. Cunoscute sub numele germeric de Pneumoconioze, acesta (Continuare in pag. a 2-a) DOSAR . Accidentul de circulaţie (II) CAUZE ŞI EFECTE Citeva date cu caracter gene­ral. Incepînd cu anul 1965 deşi traficul rutier creşte sensibil, de la an la an, numărul acciden­telor la mia de autovehicule scade mereu, ajungînd la sfîrşi­­tul anului trecut la 7,54 iar în a­­cest an manifestînd, în continua­re, o scădere a curbei chiar şi în lunile de vîrf. Numărul persoa­nelor decedate se diminuează uşor, în timp ce cel al răniţilor se menţine aproape neschimbat. In concluzie, se poate aprecia că dinamica acestor evenimente şi a consecinţelor lor are o tendin­ţă bună, deşi cam prea puţin pronunţată. Potrivit statisticilor realizate prin analizarea eveni­mentelor rutiere ale lunii au­gust a.c., rezultă că 65 la sută din accidente sunt din vina con­ducătorilor auto (!), 29 la sută din vina pietonilor şi a pasage­rilor, iar 6 la sută din cauza u­­nor defecţiuni tehnice. In fruntea listei acestora se află excesul de viteză. Este bine să reţinem de la bun început că nu este vorba întotdeauna de depăşirea vitezelor reglementa­re, ci de circulaţia în regim de viteză, excesivă în raport cu a­­numite condiţii de moment, fie ele de ordin meteorologic, fie de altă natură. Cu alte cuvinte de­păşirea „vitezelor prudente“. A­­ceastă cauză determină 30 la su­tă din accidentele din vina şofe­rilor. Alte 20 la sută sunt deter­minate prin depăşiri neregula­mentare. Neatenţia determină 15 la sută din accidente, neacordarea priorităţii 10 la sută, iar consumul de al­cool alte 10 la sută. După cum se vede, toate aceste cauze re­prezintă încălcări flagrante ale disciplinei rutiere, în spatele că­rora se ghicesc uşor tare ale ca­racterelor conducătorilor respec­tivi. Este semnificativ, de ase­menea, aspectul reţinut la anali­za efectuată asupra, ca să spu­nem aşa, cauzei uneia din cau­zele enumerate mai sus. In urma unui test realizat pe şoselele judeţului Braşov s-a putut cons-1. BUTNARU (Continuare in pag. a 5-a) ■mm £-j! imm Profesionişti şi amatori, în egală măsură vinovaţi pentru viteză ex­cesivă în curbă şi greşeli de conducere, soldate cu pierderea contro­lului volanului, derapaj şi tamponarea autovehiculelor.

Next