România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)

1972-06-01 / nr. 8585

mm. Anul XXX Nr. 8585 • 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat ieri unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei INTILNIRI DE LUCRU GENERATOARE DE SUGESTII DE SOLUŢII PRACTICE, IMEDIATE . Secretarul general al partidului a reco­mandat ca obiectiv principal, odată cu reali­zarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă, astfel incit în unităţile de desfa­cere să ajungă numai mărfuri de cea mai bună calitate. O Urgentarea organizării transportului produselor în conteinere. O Preţioase indicaţii privind îmbunătăţi­rea producţiei în industria alimentară. Miercuri, in cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gh­eorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agricultu­rii, industriei alimentare şi a­­pelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secreta­rului general a debutat în noua zonă industrială — Popești-Le­­ordeni. In anii din urmă fabri­cilor existente în această parte a Bucureștiului li s-au adăugat Uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o mo­dernă fabrică de mezeluri și conserve din carne. Această din urmă unitate — Fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în fun­cţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd in pre­zent la o capacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie a­­­tinşi în a doua jumătate a anu­lui în curs o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi benefi­ciarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atin­gerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această mni- i nologie, proces modern, meca-­­ materiilor prime, de organiza­tate va fi cea mai mare între- I nizat, în care mina intervine­­­rea producţiei şi desfacerii că­prindere de acest fel din ţară,­­ doar în ultimele faze ale­­­tre unităţile comerciale bucu-Pomindu-se de la baza de re- I fabricaţiei : depozitări, ma- r­eepţie a materiilor prime se­­­nipulari, ambalaj. Se informea- i i .. urmăreşte întregul proces teh- I ză despre modul de asigurare a I (Continuare in pag. a 3-a) «s» * * La Fabrica de conserve de legume şi fructe din Buftea CE INIŢIATIVE CÎŞTIGĂ POPULARITA­TE ACUM IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI I/V­I • NAŢIONALE A PARTIDULUI $I A CELEI PE-A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII INIŢIATIVA. Iată un cuvînt tot mai des întrlnit in vocabularul curent. Nu întîmplator. In climatul generator de entuziasm al vieţii noastre contemporane, căutarea creatoare, aspiraţia spre perfecţionare, fac parte organică din trăsăturile omului Româ­niei socialiste. Cind ţelurile sunt nobile, generoase, la fel devin şi căile pentru atingerea lor. Poate că niciodată ca in aceste zile nu întilnim, insă, cu a­­tita pregnanţă termenul de iniţiativă creatoare. Nu numai şi nu atît in cuvinte, cit în transpunere faptica. Nici un judeţ, nici un loc de muncă al ţării nu a rămas în afară intensului proces de căutare care generează mereu idei Îndrăzneţe, determină performanţe nebânuite pe plan tehnic şi economic, întrecerea ce se desfăşoară in cinstea a două evenimente de seamă din viaţa poporului şi a ţării. Conferinţa Naţională a Partidului şi aniversarea a 25 de ani de la proclamarea Republicii a scos la lumină şi a valorificat numeroase iniţiative ale creatorilor de bunuri materiale care dovedesc că sunt pe deplin conştienţi şi de cea de a doua calitate a lor, aceea de proprietari ai mij­loacelor de producţie. Apărute in locuri de muncă dintre cele mai variate, avînd autori cunoscuţi sau anonimi (citeşte colec­tivi), avînd la bază idei şi obiective imediate foarte diverse, aceste iniţiative contribuie din plin la emulaţia generală şi la succesele remarcabile ale acestor zile, la înfăptuirea obiectivu­lui general ce şi-l propun oamenii muncii: realizarea cincinalu­lui Înainte de termen. La întrebările formulate alăturat am primit răspunsuri din toate judeţele ţării, fiecare dintre ele, o dovadă elocventă a ca­pacităţii creatoare şi a dorinţei de perfecţionare a clasei noastre muncitoare. In numărul de astăzi, al ziarului, in pagina a 2-a, publicăm 17 din răspunsurile primite. 1. în ce constă iniţiativa şi de unde a pornit ? 2. Ce efecte economice are ? 3. Ce perspective de extindere mai există ? 4. Există vreo piedică în calea aplicării şi generalizării ei ? ­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mm filmrc COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amfinante in pag. a §•« PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşa Martha Borquez Miercuri după-amiază, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, a primit pe tovară­şa Martha Borquez, membră a Prezidiului C.C. al P.C. Mexican, care se află în vizită în ţara­­noastră. La primire au participat tova­răşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membră a C.C. al P.C.R. Tovarăşa Martha Borquez a transmis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, to­varăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea pri­mului secretar al P.C. Mexican, tovarăşul Arnoldo Verdugo. Mulţumind pentru mesajul pri­mit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii P.C. Mexi­can, tovarăşului A. Verdugo sa­lutări frăţeşti, împreună cu urările de noi succese în activi­tatea partidului. In cadrul convorbirii, s-a efec­tuat o informare reciprocă asu­pra activităţii celor două parti­de şi au fost abordate unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti, ale luptei împotriva imperialismu-­­lui. Exprimîndu-se deplina sa­tisfacţie pentru relaţiile de soli­daritate internaţionalistă şi co­laborare tovărăşească dintre P.C.R. şi P.C. Mexican, s-a rea­firmat hotărîrea comună de a dezvolta aceste legături, cores­punzător intereselor celor două partide şi popoare, ale unităţii mişcării comuniste şi muncito­reşti, ale tuturor forțelor anti­­imperialiste. Convorbirea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. <*AA*A/VN*A<VS/WS/WNA/WWVVW\AA^VW'AiN*V'Af \AAVV\A/VvVvV- vVvWWWVVV AA<VVWV\/VWVVVVVVVv\A/VVVLV%Vv\VVV\A*%/\VVvî i Lu*L 1 Iunie in cifre şi date Intîia zi de vară o dăruim cu bucurie copiilor. Este ziua lor, ziua cînd le aducem un fierbinte omagiu, noi părinţii, şi o dată cu noi întreaga familie a societăţii noastre. Pentru că dacă ne bucurăm văzîndu-i crescind frumoşi, sănă­toşi, plini de vigoare, meritul nu-i doar al nostru. Să nu uităm efortul material al statului investit in reţeaua sanitară modernă care le e afectată, în instituţiile de învăţăm­int, pentru gratui­tatea manualelor şcolare, pentru odihna şi recreerea lor, pen­tru desăvirşirea educaţiei. • In ultimii ani, populaţia in­fantilă a ţării a crescut cu pes­te 20 la sută faţă de 1966. • Tînăra generaţie a crescut în înălţime cu 7 cm. şi în greu­tate cu 7,1 kg faţă de anul 1950. • Numărul paturilor în creşe este în prezent de 30 500 ; în 1975 vom avea peste 100 000 de locuri în creşe. • In anul viitor numărul gră­diniţelor de copii va fi cu pes­te 1000 mai mare decît cel ac­• Mai mult de 3 900 de me­dici generalişti şi pediatri se îngrijesc de sănătatea copiilor. • La munte şi la mare vor fi trimişi anul acesta peste 82 000 de şcolari, în timp ce­ aproape 11 000 de pionieri vor pleca în tabere de instruire, de muncă şi odihnă. • In Capitală există peste 150 cabinete şcolare de stomatolo­gie. (Continuarea 4, pag. a­1-a) Ministrul de interne al R.D.P. Yemen Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit în după-amiaza zilei de 31 mai, pe Mohamed Saleh Mutee’A, mem­bru al Biroului Politic al Orga­nizaţiei Frontul Naţional, mi­nistru de interne al Republicii Democratice Populare Yemen, care face o vizită in ţara noas­tră, la invitaţia Ministerului de Interne. La întrevedere a participat Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministru de interne. In cadrul întrevederii, Moha­med Saleh Mutee’A a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedinte­lui Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare Yemen, Salem Rabia Aii, în care se exprimă calde mulţumiri pentru sprijinul acordat poporu­lui acestei ţări în lupta pentru punerea în valoare a resurse­lor sale naţionale, pentru dez­voltarea economică şi socială a ţării, pentru întărirea indepen­denţei naţionale, împotriva im­perialismului şi neocolonialis­­mului. Cu acest prilej, oaspete­le a prezentat unele aspecte din ţara sa, îndeosebi cu privire la lupta poporului yemenit împo­triva forţelor reacţionare inter­ne şi a uneltirilor imperialiste din afară. Mulţumind pentru mesajul transmis, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului R.D.P.R. un salut prietenesc şi a asigurat că poporul român va acorda în continuare întregul său sprijin luptei poporului din Republica Democratică Populară Yemen pentru consolidarea independen­ţei naţionale, pentru dezvolta­rea sa de sine stătătoare pe ca­lea progresului. A fost expri­mată dorinţa de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii, a luptei împotriva im­perialismului. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe Mohamed Saleh Mutee'. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază, pe Mohamed Saleh Mutee’A, membru al Biroului Politic al Organizaţiei Frontului Naţional, ministru de interne al Repu­­blicii Democratice Populare Ye­men, care întreprinde o vizită in ţara noastră. La convorbire, care s-a desfă­şurat intr-o atmosferă de prie­tenie şi cordialitate, a luat parte Ion Stănescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministru de interne și general-maior Nicolae State, adjunct al ministrului. (Ager­­pres). I­NTERVIUL acordat de preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, Companiei japoneze de televiziune N.H.R. După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 5 mai un grup de ziarişti japonezi de la Compania de televiziune N.H.K. din Tokio, cărora le-a acordat un interviu. Întrebare : Domnule preşedinte, poporul japonez dă o înaltă apreciere activită­ţii diplomatice a României in treburile internaţionale şi în special diplomaţiei ei in­dependente şi autonome. Aţi dori să ne explicaţi principiile fundamentale ale politicii Dumneavoastră di­plomatice? RĂSPUNS : In politica sa in­ternaţională România porneşte de la realităţile lumii contempo­rane, de la existenţa atit a sta­telor cu orînduire socialistă, cit şi a statelor cu orînduire capita­listă. De aceea consideră că tre­buie promovată o politică de coexistenţă paşnică, de dezvolta­re a colaborării între toate po­poarele, fără deosebire de orin­­duire socială. Acordăm o atenţie deosebită relaţiilor cu ţările socialiste şi cu ţările care au păşit pe calea dez­voltării lor independente. In a­celaşi timp, în spiritul coexisten­ţei paşnice dezvoltăm relaţii ac­tive cu toate ţările lumii, parti­cipăm activ la diviziunea inter­naţională a muncii, aceasta co­­respunzînd intereselor dezvoltă­rii noastre economice şi sociale, cauzei destinderii şi apropierii intre popoare. Apreciem că pe plan interna­ţional au loc profunde schimbări care merg în direcţia afirmării tot mai puternice a dorinţei po­poarelor de a se pune capăt po­liticii imperialiste de forţă şi dictat, colonialismului, neocolo­­nialismului, de a se asigura con­diţii pentru dezvoltarea fiecărei naţiuni corespunzător interese­lor sale. La baza relaţiilor noas­tre internaţionale aşezăm prin­cipiile deplinei egalităţi în drep­turi, ale respectului independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile inter­ne şi avantajului reciproc. In a­­celaşi timp, ne pronunţăm pen­tru renunţarea la folosirea forţei şi la ameninţarea cu forţa în ra­porturile dintre state. Un alt principiu al politicii ex­terne româneşti este necesitatea participării la soluţionarea pro­blemelor internaţionale a tutu­ror statelor, fie ele mari, fie ele mici; considerăm că soluţionarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea nu este posibilă decit cu participarea tuturor ţă­rilor interesate. Desigur, ţinînd seama de mărimea României, a­­cordăm o atenţie deosebită par­ticipării la viaţa internaţională a ţărilor mici şi mijlocii. Considerăm că este necesar să se renunţe cu desăvârşire în via­ţa internaţională la politica de forţă, de ameninţare cu forţa, să se acţioneze pentru excluderea (Continuare in c­ap. a 3-a) Epistolară Eugen Barbu Mărturisesc că nu am citit de multe ori volumele de corespondenţe ale oamenilor iluştri din motive binecu­­vîntate. Mi se pare că este vorba mai degrabă de o de­­mitificare fără un folos pre­cis şi asta pentru că scriso­rile nu sunt totdeauna litera­tură, indivizii notorii dove­­dindu-se uneori, în intimita­te, oarecari, producind deci o decepţie ce cu greu poate fi modificată în conştiinţă. Către aceste două volume, tipărite de pe acum de ilus­tra Editură ,Dacia" din Cluj, cuprinzind Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian, cu alte figuri cunoscute ale is­toriei noastre m-a atras în­seşi numele şi biografia căr­turarului ardelean. Vreau să spun că lectura febrilă nu m-a dezamăgit cit de cit şi că am avut revelaţia unui scriitor, surprinzător, cum nu bănuiam. Nu vorbesc de fiinţa morală pe care o tră­dează aceste rînduri, nu vor­(Continuare in pag a 5-a)

Next