România Liberă, mai 1973 (Anul 31, nr. 8870-8896)

1973-05-01 / nr. 8870

­­I ANUL XXXI Nr. 8870 6 pagini 30 bani EDIŢIA I COTIDIANUL Proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ­­ V Împodobită toată DE MAREA SĂRBĂTOARE... De peste opt decenii Inițiul de Mai trăieşte in conştiinţa colectivă sub semnul unei duble inves­tituri simbolice : sărbătoarea muncii şi ziua soli­darităţii internaţionale a muncitorilor de pretutin­deni. Cu această îndoită semnificaţie a fost ce­lebrată şi in ţara noastră tînăra sărbătoare pro­letară, din cel dinţii an al dăinuirii sale. Prima poezie de 1 Mai, din presa muncitorească din România, apărută la 22 aprilie 1890, era un imn adresat sărbătorii muncii, sărbătoare pe care muncitorii de pe tot globul pămintesc erau che­maţi să o prăznuiască de-a valma, adică in co­muniune şi solidaritate. Tezaurului de tradiţii revoluţionare din anii cînd Armindenul roşu era sărbătorit nu o dată sub a­­meninţarea baionetelor şi cînd perspectiva bi­ruinţei idealurilor pentru care manifestau atunci detaşamentele oastei proletare nu putea fi situa­tă incă intr-un viitor concret, îi adăugăm cu fie­care 1 Mai noile datini de cinstire a muncii, de afirmare a solidarităţii internaţionale. Dacă în calendarul astronomic ziua de 1 Mai stă sub zodia primăverii ferme, la o dată cînd cumpăna anotimpului înclină puternic spre vară, în calendarul existenţei noastre sociale ne-am o­­bişnuit ca ea să reprezinte primul reper de sea­mă al anului, in funcţie de care ne potrivim proiectele, ne cumpăniră­­eforturile, ne socotim realizările, ne măsurăm faptele, bucuroşi de fie­care dată să putem constata că deşi timpul nu poate fi dat înapoi, el poate fi, în schimb, devan­sat, prin rivna braţelor şi a minţii omului demi­urg, a omului care-şi făureşte destinul, care-şi clădeşte ţara sa liberă, socialistă, înălţîndu-se odată cu ea şi pe sine. In urmă cu aproape un secol, Mihail Kogălni­­ceanu, autor al unuia dintre documentele progra­matice ale Revoluţiei de la 1848, pe care o săr­bătorim anul acesta, la cinci pătrate de veac de la săvîrşirea sa, scria că „munca liberă pro­duce îndoit decit munca silită". Tot ceea ce ve­dem în jurul nostru, tot ceea ce consemnează cronica festivă a ziarelor consacrată sărbătorii de astăzi, tot ce ne aduc la cunoştinţă veştile venite în oricare altă zi din marele cîmp al muncii, no­ţiune a cărei superbă concreteţe se identifică în­­treaga suprafaţă a scumpei noastre patrii, re­prezintă roadele muncii libere a poporului ro­mân, sub conducerea partidului său comunist. La ceasul pe care îl trăim acum, aceste roade vin să răspundă chemării partidului de a înfăptui, printr-un proces de unanimă şi entuziastă creaţie colectivă, la cotele cele mai înalte ale calităţii şi competenţei, programul elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională, prin realiza­rea înainte de termen a cincinalului. Dar munca in libertate, conştiinţa faptului că sîntem, deopotrivă posesorii mijloacelor de pro­ducţie şi creatorii tuturor bunurilor materiale şi spirituale, stăpînii şi beneficiarii produselor muncii nu sînt decit premise pentru ca roadele să sporească îndoit şi desigur să nu se mărgi­nească numai la auit. În climatul asigurat de a­­ceste premise fundamentale înscriem preocupa­rea statornică spre o creativitate superioară, spi­ritul gospodăresc şi ingeniozitatea, coordonate susceptibile să sporească rezultatele muncii nu prin eforturi fizice, ci prin perfecţionarea activi­tăţii de organizare a producţiei şi a muncii, prin racordarea procesului de muncă la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Sărbătoarea muncii se desfăşoară anul acesta în atmosfera dinamică proprie transpunerii în viaţă a importantului ansamblu de măsuri adop­tat de plenara din februarie-martie a Comitetului Central,­­ măsuri concretizate în reglementări pe linie de stat, în direcţia necontenitei perfecţionări a relaţiilor de producţie, organizării şi conducerii societăţii, pentru dezvoltarea democraţiei socia­liste, înfăptuirea acestor măsuri de importanţă car­dinală pentru societatea noastră va putea deter­mina un mai accentuat progres al industriei şi agriculturii, al invăţămîntului, ştiinţei, culturii, creşterea venitului naţional şi ridicarea pe aceas­tă bază a nivelului de trai al întregului popor. ...In vechile desene alegorice publicate de pre­sa progresistă, cea de-a doua semnificaţie a zilei de 1 Mai era reprezentată adesea printr-un grup de muncitori care fac cerc în jurul globului pă­­mîntesc, ţinîndu-se strîns de mîini. Fidel unei tradiţii care se identifică întregii istorii a mişcării muncitoreşti din ţara noastră, poporul român îşi manifestă solidaritatea internaţionalistă, mină in mină cu prietenii săi de pretutindeni, dezvoltînd legături de prietenie, alianţă şi colaborare tovă­răşească cu toate ţările socialiste, de solidaritate cu forţele care militează împotriva imperialismu­lui, pentru pace, libertate şi progres. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc ne dă prilejul să evocăm încă o dată am­pla, întensa şi neobosita activitate pe care Parti­dul Comunist Român, călăuzindu-se de principii­le şi cerinţele majore ale internaţionalismului, o desfăşoară imblitînd organic interesele şi răspun­derile naţionale şi cele internaţionale, patriotis­mul şi internaţionalismul. Din Maramureş la Dunăre, din dealurile blin­de ale Moldovei, pînă în cîmpia mănoasă a Ba­natului, salută ţara Intîiul de Mai, împodobită toată de marea sărbătoare, cum spune poetul. O vorbă înţeleaptă zice că bogăţia cea mai mare a unui popor este munca. Am putea continua lo­cuţiunea spunînd că ţara se împodobeşte astăzi şi totdeauna cu această bogăţie supremă. Ţara, poporul, toţi fiii patriei, fără deosebire de naţio­nalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secre­tarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înălţînd edificiul mereu mai mîndru al României socialiste, apropiind viitorul comunist. B. Buzilă l­ Internationalism Mihnea Gheorghiu Ziua de Int­ii Mai cade tot­deauna in toiul primăverii aşa-i calendarul ei. Cind vorbim despre condi­ţiile istorice in care ni se în­făţişează un eveniment, tre­cut sau prezent, ne-am de­prins să-i urmărim, cu egală atenţie contextul naţional şi cel internaţional, pentru că ul­timul sfert de veac a reuşit să facă opiniei publice mon­diale o educaţie politică mult mai cuprinzătoare decit şi-o puteau face înaintaşii noştri lipsiţi de mijloacele moderne de comunicare şi informare şi mai cu seamă lipsiţi de bra­vele experienţe social-econo­­mice şi istorice pe care ge­neraţiile noastre le-au avut de trăit in a doua minătuire a secolului. Acum, pacea şi prosperitatea omenirii pe în­treg globul pămintesc se ara­tă indivizibile , judecarea şi interpretarea lor pe felii geo­grafice, sau de altă natură, nt anacronice. Spiritul internaţionalist, care s-a născut din cultura şi acţiunea marxiştilor, se ame­stecă azi in tot mai nume­roasele judecăţi realiste, ale reprezentanţilor vieţii politi­(Continuare în pag a 2-a) ARMINDEN Petre Salcudeanu Băteam mingea pe vremea aceea, o minge de clipă, pe una din poienile de la mar­ginea Braşovului : aveam ani puţini la număr şi visele nu ţineau decit de dorinţele u­­nei singure zile, bucuria de a trăi de dimineaţa pînă seara in svăpăielile virstei. Pe o pajişte alăturată se strînseseră citeva familii : familii de muncitori de la C.F.R., vecini de-ai noştri — tot cartierul nostru era cefe­rist —, se adunaseră cu ne­veste şi copii şi nu lipseau nici coşurile cu bucate şi nici sticlele cu zeamă de soa­re. Copiii ni s-au alăturat, femeile s-au adunat şi ele la un loc, iar bărbaţii intre două cintece sporovăiau de ale lor, aşa cum se intimplă cu oamenii mari , largi la vor­bă şi mai grei la trup. Ca din senin au apărut citiva jandarmi călări, tăvălind in copitele cailor iarba jilavă şi coşurile cu mincare lo­vind, cu cravaşele in stingă şi-n dreapta, pînă ce în po­ieniţă n-au mai rămas decit sticlele sparte, femeile plin­­gind şi noi copiii, miraţi din cale afară că nu erau lăsaţi (Continuare în pag. a 2-a) Muncitorul în literatura Anton Breitenhofer Nu numai faptul că ne a­­flăm în preajma zilei de l Mai, zi pe care o sărbăto­rim după datină, mă determi­nă să abordez din nou tema prezenţei muncitorului în li­teratura noastră, deşi şi a­­ceasta ar fi un motiv îndea­juns de puternic. Un imbold in plus este faptul că cena­clul literar „Semenicul", din oraşul meu natal, Reşiţa, m-a invitat printr-o scrisoare să particip la o discuţie pe acea­stă temă. Mărturisesc că o voi face cu plăcere, şi aceasta ca atit mai mult, cu cit, in urmă cu citeva luni, am purtat o discuţie la fabrica de motoa­re Diesel din Reşiţa despre rolul şi însemnătatea litera­turii ca fautor de culturali­zare. Muncitorii, maiştrii, in­ginerii care au participat la această discuţie, şi-au ex­primat regretul că pre­zenţa oamenilor muncii din industrie este încă vreo pa­lidă în literatura noastră actuală. Aşa se explică faptul că cercul literar ,,Semenicul“ intenţionează să publice un caiet cu această temă. In susamintita scrisoare se ^Continuare în pae a 2-al „Am ferma convingere câ, sub conducerea eroicului nostru partid, care nu cu­noaşte azi alt fel mai nobil decit slujirea intereselor poporului, patria noastră va urca tot mai sus pe treptele progresului şi civilizaţiei, va păşi ne­abătut înainte spre pis­curile luminoase ale comunismului, ocupînd un loc de cinste în marea familie a naţiunilor socia­liste, a tuturor naţiunilor lumii“ NICOLAE CEAUŞESCU TRAIASCA I MAI IN MAREA COMPETIŢIE CU TIMPUL Din întreaga gard, corespondenţii noştri au transmis ieri: MEHEDINŢI: 100 000 000 kWh PESTE PLAN Aceasta este cantitatea de energie electrică furnizată su­plimentar sistemului naţional în primele patru luni, de către hidroenergeticienii de la Porţi­le de Fier. Cifra echivalează cu angajamentul pe întregul an. In aceste zile, instalaţiile funcţionează la capacitatea ma­ximă. GALAŢI : SE REDUCE CICLUL DE FABRICAŢIE A NAVELOR Citeva recente realizări prin autodotare ale colectivului Şan­tierului naval din Galaţi : dis­pozitivul de broşat găuri de ghid pînă la diametrul de 70 mm folosit la montarea moto­rului principal pe postament, la găurirea axului de cîrmă şi la alte lucrări, sistemul automat pentru sudură, dispozitivul de rostogolire a secţiilor de navă etc. Pentru prima dată s-a tre­cut la montarea, încă de pe cală, a motorului principal pe o navă de 18 000 tdw. Toate a­­cestea scurtează substanţial ci­clul de fabricaţie a navelor. IALOMIŢA : 70 000 ZILE-DIN MUNCA PENTRU ELIMINAREA SURPLUSULUI DE APA Acest impresionant efort de­pus de cooperatorii judeţului a făcut ca de pe 11 000 hectare să fie eliminat surplusul de apă. Lucrările agricole și-au putut urma cursul normal. DOLJ : DIN ZECE TRANSFOR­MATOARE, UNUL SE PRODUCE CU MATERIALE ECONOMISITE Greutatea transformatoarelor reproiectate de la 100 la 1 600 kVA la Fabrica de la Filiași este cu 5 pînă la 10 la sută mai mică faţă de seria anterioară. O socoteală simplă arată că cel puţin al zecelea transformator se realizează pe seama reduce­rii consumului de materiale. CLUJ : PRIMELE COTE FINALE LA BARAJUL DE LA TARNIŢA Constructorii au ajuns în zona platourilor 19 şi 20 la cea mai înaltă cotă a barajului de la Tarniţa : 97 m. Ritmul tur­nării betonului se menţine foarte ridicat. Constructorii sunt hotăriţi să pună barajul in funcţiune in trimestrul al III-lea al acestui an, cu trei luni mai devreme faţă de termenul pla­nificat. IAŞI : 80 DE FAMILII IN CASA NOUA Noii locatari s-au mutat zi­lele acestea în două blocuri predate înainte de termen de către colectivul Trustului de construcţii Iaşi. Amplasamen­tul I modernul cartier Alexan­dru cel Bun, aflat In construc­ţie. MARAMUREŞ : UN NOU PRO­CEDEU DE PREPARARE A MI­NEREURILOR COMPLEXE Este vorba de folosirea bio­xidului de sulf dozat în stare gazoasă direct în suspensia de minereu in apă. Noua tehnolo­gie este rezultatul cercetării specialiștilor Institutului de cer­cetări miniere pentru minereuri­­le neferoase din Baia Mare îm­preună cu cei de la Exploata­rea minieră Baia Sprie. Efecte :­­creşte cu 25 la sută gradul de recuperare a zincului şi sporeşte concentraţia metalelor în produ­sele livrate metalurgiei. DÎMBOVIŢA : „FRIGERO" CU NUMĂRUL 160 000 în afara acestei cifre, colecti­vul Fabricii din Găieşti anunţă că pregăteşte două noi tipuri de frigidere : „Arctic popular“ de 140 şi 180 litri şi frigiderul de 240 litri cu două comparti­mente şi două uşi. COVASNA : SUPRAFAŢA A RAMAS ACEEAŞI­­ PRODUCŢIA A SPORIT DE TREI ORI Acest rezultat obţinut la Fa­brica de confecţii Tg. Secuiesc, se datorează redistribuirii şi re­­amplasării unor utilaje, îmbună­tăţirii fluxului fabricaţiei, orga­nizării superioare a formaţiilor de lucru. Cu alte cuvinte, pe baza unui efort superior de gîn­­dire. ILFOV : O NAVA PESTE PLAN LA GIURGIU Este o navă pasager-agre­­ment construită pentru lacurile din Capitală, avînd 160 de lo­curi şi un confort îmbunătă­ţit. înainte de termen au fost livrate, de asemenea, trei excav I vatoare şi o staţie plutitoare destinate agriculturii, pentru irigare. PRAHOVA : 32 DE ÎNTREPRIN­DERI ŞI-AU SUPLIMENTAT AN­GAJAMENTELE Printre acestea, Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“, Uzina mecanică Plopeni, Combinatul petrochimic Brazi. Valoarea to­tală a angajamentelor anuale luate suplimentar este de peste 70 milioane lei. HUNEDOARA : TUNELUL DE LA VÅRFUL TĂTARULUI POATE PRIMI TRENURILE ELECTRICE CU O LUNA MAI DEVREME Acest tunel, situat pe traseul magistralei feroviare Petroşani- Mintia, în curs de electrificare, a fost realizat intr-un timp re­cord. SATU-MARE : O MASINA DE INCARCAT MINEREU CU CA­­RACTERISTICI SUPERIOARE O nouă realizare a Centrului de cercetare şi proiectare pen­tru utilaj minier şi de transport continuu, în colaborare cu u­­zina ..Unio“ — Satu Mare­­ pro­totipul maşinii de încărcat cu basculare laterală pentru căr­buni şi minereuri. Utilajul este dotat cu un sistem original de acţionare pneumo-hidraulică şi are o capacitate de încărcare cuprinsă între 25—35 mc pe oră la o distanţă medie de 10 m fa­ţă de abataj. ARGEŞ : CINCI SONDE FORATE PESTE PLAN 10 000 m.l. peste sarcinile de plan, în primele patru luni ale acestui an, au înregistrat ieri pe­troliştii argeşeni din sectorul foraj. De remarcat este faptul că acest succes a fost obţinut fără cheltuieli suplimentare de producţie şi manoperă. Cele 5 sonde de adincime mijlocie, forate de petroliştii argeşeni peste plan în întîmpinarea z­­iei de 1 Mai grăbesc ritmul de intrare în producţie a noii ca­pacităţi de extracţie. TULCEA : TEHNOLOGIE ORIGI­NALA IN CONSTRUCŢIA TUR­NURILOR DE RĂCIRE Pentru prima dată în ţară, suprastructura turnurilor de ră­cire, de formă hiperbolică, este realizată prin glisare, renun­­ţîndu-se la cofrajele păşitoare aplicate pînă acum. Noua me­todă, creaţie a specialiştilor de la Trustul de construcţii indus­triale din Constanţa, va fi apli­cată la execuţia celor două turnuri de la Uzina de alumi­nă din Tulcea. Se preconizea­ză la un turn: scurtarea cu trei luni a duratei de construcţie, reducerea consumului de mano­peră cu peste 4 000 om/ore şi o economie de 220 000 lei. BUCUREŞTI : MODERNIZAREA PRODUCŢIEI : 4 MILIARDE LEI O cifră reţine atenţia din bi­lanţul industriei Capitalei în pri­ma parte a acestui an — 4 mi­liarde lei. Aceasta este valoarea produselor noi şi reproiectate in­troduse în fabricaţie în primul trimestru. SĂLAJ : 30 DE ZILE CISTIGATE LA CONSTRUCŢIA UNUI BLOC In curînd, la Zalău, se va da în folosinţă primul bloc cu 10 nivele executat după metoda co­­frajelor de beton armat îmbi­nate pe verticală. In felul a­­cesta, durata de execuţie se re­duce cu aproximativ 30 de zile, ceea ce echivalează cu con­struirea, în termen fix, a trei blocuri in loc de două. BIHOR: UN PROCEDEU CARE REDUCE IMPORTUL La uzina „Alumina“ din O­­radea se consemnează recepţia instalaţiei pentru extragerea pentaoxidului de vanadiu ca produs secundar in fabricarea aluminei. Pentru prima dată se va obţine in tară a­­ceastă­­ substanţă, pînă acum importată. Instalaţia — rezul­tat al studiilor şi proiectelor efectuate de serviciul de cer­cetare al uzinei — este execu­tată integral din piese şi sub­ansambluri româneşti. BRAŞOV : O NOUĂ FABRICA PRODUCE CU 75 DE ZILE MAI DEVREME Noua fabrică de bere realiza­tă pe lingă cunoscuta unitate „Aurora“ din Dîrste-Braşov a început parţial să producă cu 75 de zile înainte de termen. Cu aceasta se dublează capacita­tea de producţie a întreprin­derii „Aurora“ asigurîndu-se satisfacerea cerinţelor de con­sum ale judeţelor Braşov, Har­ghita, Covasna şi Mureş. VILCEA : IMPORTANTE ECO­NOMII IN CONSTRUCŢIILE DE LOCUINŢE Pe şantierele de locuinţe se va aplica o nouă tehnologie. Prin folosirea unui singur pa­nou se înlocuiesc cofrajele din lemn cu cele metalice. Numai la construcţia unui nou bloc de garsoniere, ea va aduce o eco­nomie antecalculată de 282 000 lei. VRANCEA : VALORIFICAREA SU­PERIOARĂ A LEMNULUI La Complexul de prelucrare a Lemnului Gugeşti, a fost lan­sată în producţie o m­ă­serie de produse. Este vorba de garnitu­ra de mobilă „Nora“, obţinută pe baza adaptării unor utilaje care pînă acum produceau doar cofraje, lăzi etc. OLT , LA SLATINA, PRIMA SAR­JA INTR-O NOUA HALA In noua hală de electroliză construită în cadrul lucrărilor de extindere, de la cetatea me­talului alb de la Slatina, prin (Continuare In pag. a 2-a) Astăzi, marţi, în jurul orei 10 posturile noastre de Radio şi Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc.

Next