România Liberă, mai 1973 (Anul 31, nr. 8870-8896)
1973-05-01 / nr. 8870
I ANUL XXXI Nr. 8870 6 pagini 30 bani EDIŢIA I COTIDIANUL Proletari din toate ţările, uniţi-vă CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE V Împodobită toată DE MAREA SĂRBĂTOARE... De peste opt decenii Inițiul de Mai trăieşte in conştiinţa colectivă sub semnul unei duble investituri simbolice : sărbătoarea muncii şi ziua solidarităţii internaţionale a muncitorilor de pretutindeni. Cu această îndoită semnificaţie a fost celebrată şi in ţara noastră tînăra sărbătoare proletară, din cel dinţii an al dăinuirii sale. Prima poezie de 1 Mai, din presa muncitorească din România, apărută la 22 aprilie 1890, era un imn adresat sărbătorii muncii, sărbătoare pe care muncitorii de pe tot globul pămintesc erau chemaţi să o prăznuiască de-a valma, adică in comuniune şi solidaritate. Tezaurului de tradiţii revoluţionare din anii cînd Armindenul roşu era sărbătorit nu o dată sub ameninţarea baionetelor şi cînd perspectiva biruinţei idealurilor pentru care manifestau atunci detaşamentele oastei proletare nu putea fi situată incă intr-un viitor concret, îi adăugăm cu fiecare 1 Mai noile datini de cinstire a muncii, de afirmare a solidarităţii internaţionale. Dacă în calendarul astronomic ziua de 1 Mai stă sub zodia primăverii ferme, la o dată cînd cumpăna anotimpului înclină puternic spre vară, în calendarul existenţei noastre sociale ne-am obişnuit ca ea să reprezinte primul reper de seamă al anului, in funcţie de care ne potrivim proiectele, ne cumpănirăeforturile, ne socotim realizările, ne măsurăm faptele, bucuroşi de fiecare dată să putem constata că deşi timpul nu poate fi dat înapoi, el poate fi, în schimb, devansat, prin rivna braţelor şi a minţii omului demiurg, a omului care-şi făureşte destinul, care-şi clădeşte ţara sa liberă, socialistă, înălţîndu-se odată cu ea şi pe sine. In urmă cu aproape un secol, Mihail Kogălniceanu, autor al unuia dintre documentele programatice ale Revoluţiei de la 1848, pe care o sărbătorim anul acesta, la cinci pătrate de veac de la săvîrşirea sa, scria că „munca liberă produce îndoit decit munca silită". Tot ceea ce vedem în jurul nostru, tot ceea ce consemnează cronica festivă a ziarelor consacrată sărbătorii de astăzi, tot ce ne aduc la cunoştinţă veştile venite în oricare altă zi din marele cîmp al muncii, noţiune a cărei superbă concreteţe se identifică întreaga suprafaţă a scumpei noastre patrii, reprezintă roadele muncii libere a poporului român, sub conducerea partidului său comunist. La ceasul pe care îl trăim acum, aceste roade vin să răspundă chemării partidului de a înfăptui, printr-un proces de unanimă şi entuziastă creaţie colectivă, la cotele cele mai înalte ale calităţii şi competenţei, programul elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională, prin realizarea înainte de termen a cincinalului. Dar munca in libertate, conştiinţa faptului că sîntem, deopotrivă posesorii mijloacelor de producţie şi creatorii tuturor bunurilor materiale şi spirituale, stăpînii şi beneficiarii produselor muncii nu sînt decit premise pentru ca roadele să sporească îndoit şi desigur să nu se mărginească numai la auit. În climatul asigurat de aceste premise fundamentale înscriem preocuparea statornică spre o creativitate superioară, spiritul gospodăresc şi ingeniozitatea, coordonate susceptibile să sporească rezultatele muncii nu prin eforturi fizice, ci prin perfecţionarea activităţii de organizare a producţiei şi a muncii, prin racordarea procesului de muncă la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Sărbătoarea muncii se desfăşoară anul acesta în atmosfera dinamică proprie transpunerii în viaţă a importantului ansamblu de măsuri adoptat de plenara din februarie-martie a Comitetului Central, măsuri concretizate în reglementări pe linie de stat, în direcţia necontenitei perfecţionări a relaţiilor de producţie, organizării şi conducerii societăţii, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, înfăptuirea acestor măsuri de importanţă cardinală pentru societatea noastră va putea determina un mai accentuat progres al industriei şi agriculturii, al invăţămîntului, ştiinţei, culturii, creşterea venitului naţional şi ridicarea pe această bază a nivelului de trai al întregului popor. ...In vechile desene alegorice publicate de presa progresistă, cea de-a doua semnificaţie a zilei de 1 Mai era reprezentată adesea printr-un grup de muncitori care fac cerc în jurul globului pămîntesc, ţinîndu-se strîns de mîini. Fidel unei tradiţii care se identifică întregii istorii a mişcării muncitoreşti din ţara noastră, poporul român îşi manifestă solidaritatea internaţionalistă, mină in mină cu prietenii săi de pretutindeni, dezvoltînd legături de prietenie, alianţă şi colaborare tovărăşească cu toate ţările socialiste, de solidaritate cu forţele care militează împotriva imperialismului, pentru pace, libertate şi progres. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ne dă prilejul să evocăm încă o dată ampla, întensa şi neobosita activitate pe care Partidul Comunist Român, călăuzindu-se de principiile şi cerinţele majore ale internaţionalismului, o desfăşoară imblitînd organic interesele şi răspunderile naţionale şi cele internaţionale, patriotismul şi internaţionalismul. Din Maramureş la Dunăre, din dealurile blinde ale Moldovei, pînă în cîmpia mănoasă a Banatului, salută ţara Intîiul de Mai, împodobită toată de marea sărbătoare, cum spune poetul. O vorbă înţeleaptă zice că bogăţia cea mai mare a unui popor este munca. Am putea continua locuţiunea spunînd că ţara se împodobeşte astăzi şi totdeauna cu această bogăţie supremă. Ţara, poporul, toţi fiii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înălţînd edificiul mereu mai mîndru al României socialiste, apropiind viitorul comunist. B. Buzilă l Internationalism Mihnea Gheorghiu Ziua de Intii Mai cade totdeauna in toiul primăverii aşa-i calendarul ei. Cind vorbim despre condiţiile istorice in care ni se înfăţişează un eveniment, trecut sau prezent, ne-am deprins să-i urmărim, cu egală atenţie contextul naţional şi cel internaţional, pentru că ultimul sfert de veac a reuşit să facă opiniei publice mondiale o educaţie politică mult mai cuprinzătoare decit şi-o puteau face înaintaşii noştri lipsiţi de mijloacele moderne de comunicare şi informare şi mai cu seamă lipsiţi de bravele experienţe social-economice şi istorice pe care generaţiile noastre le-au avut de trăit in a doua minătuire a secolului. Acum, pacea şi prosperitatea omenirii pe întreg globul pămintesc se arată indivizibile , judecarea şi interpretarea lor pe felii geografice, sau de altă natură, nt anacronice. Spiritul internaţionalist, care s-a născut din cultura şi acţiunea marxiştilor, se amestecă azi in tot mai numeroasele judecăţi realiste, ale reprezentanţilor vieţii politi(Continuare în pag a 2-a) ARMINDEN Petre Salcudeanu Băteam mingea pe vremea aceea, o minge de clipă, pe una din poienile de la marginea Braşovului : aveam ani puţini la număr şi visele nu ţineau decit de dorinţele unei singure zile, bucuria de a trăi de dimineaţa pînă seara in svăpăielile virstei. Pe o pajişte alăturată se strînseseră citeva familii : familii de muncitori de la C.F.R., vecini de-ai noştri — tot cartierul nostru era ceferist —, se adunaseră cu neveste şi copii şi nu lipseau nici coşurile cu bucate şi nici sticlele cu zeamă de soare. Copiii ni s-au alăturat, femeile s-au adunat şi ele la un loc, iar bărbaţii intre două cintece sporovăiau de ale lor, aşa cum se intimplă cu oamenii mari , largi la vorbă şi mai grei la trup. Ca din senin au apărut citiva jandarmi călări, tăvălind in copitele cailor iarba jilavă şi coşurile cu mincare lovind, cu cravaşele in stingă şi-n dreapta, pînă ce în poieniţă n-au mai rămas decit sticlele sparte, femeile plingind şi noi copiii, miraţi din cale afară că nu erau lăsaţi (Continuare în pag. a 2-a) Muncitorul în literatura Anton Breitenhofer Nu numai faptul că ne aflăm în preajma zilei de l Mai, zi pe care o sărbătorim după datină, mă determină să abordez din nou tema prezenţei muncitorului în literatura noastră, deşi şi aceasta ar fi un motiv îndeajuns de puternic. Un imbold in plus este faptul că cenaclul literar „Semenicul", din oraşul meu natal, Reşiţa, m-a invitat printr-o scrisoare să particip la o discuţie pe această temă. Mărturisesc că o voi face cu plăcere, şi aceasta ca atit mai mult, cu cit, in urmă cu citeva luni, am purtat o discuţie la fabrica de motoare Diesel din Reşiţa despre rolul şi însemnătatea literaturii ca fautor de culturalizare. Muncitorii, maiştrii, inginerii care au participat la această discuţie, şi-au exprimat regretul că prezenţa oamenilor muncii din industrie este încă vreo palidă în literatura noastră actuală. Aşa se explică faptul că cercul literar ,,Semenicul“ intenţionează să publice un caiet cu această temă. In susamintita scrisoare se ^Continuare în pae a 2-al „Am ferma convingere câ, sub conducerea eroicului nostru partid, care nu cunoaşte azi alt fel mai nobil decit slujirea intereselor poporului, patria noastră va urca tot mai sus pe treptele progresului şi civilizaţiei, va păşi neabătut înainte spre piscurile luminoase ale comunismului, ocupînd un loc de cinste în marea familie a naţiunilor socialiste, a tuturor naţiunilor lumii“ NICOLAE CEAUŞESCU TRAIASCA I MAI IN MAREA COMPETIŢIE CU TIMPUL Din întreaga gard, corespondenţii noştri au transmis ieri: MEHEDINŢI: 100 000 000 kWh PESTE PLAN Aceasta este cantitatea de energie electrică furnizată suplimentar sistemului naţional în primele patru luni, de către hidroenergeticienii de la Porţile de Fier. Cifra echivalează cu angajamentul pe întregul an. In aceste zile, instalaţiile funcţionează la capacitatea maximă. GALAŢI : SE REDUCE CICLUL DE FABRICAŢIE A NAVELOR Citeva recente realizări prin autodotare ale colectivului Şantierului naval din Galaţi : dispozitivul de broşat găuri de ghid pînă la diametrul de 70 mm folosit la montarea motorului principal pe postament, la găurirea axului de cîrmă şi la alte lucrări, sistemul automat pentru sudură, dispozitivul de rostogolire a secţiilor de navă etc. Pentru prima dată s-a trecut la montarea, încă de pe cală, a motorului principal pe o navă de 18 000 tdw. Toate acestea scurtează substanţial ciclul de fabricaţie a navelor. IALOMIŢA : 70 000 ZILE-DIN MUNCA PENTRU ELIMINAREA SURPLUSULUI DE APA Acest impresionant efort depus de cooperatorii judeţului a făcut ca de pe 11 000 hectare să fie eliminat surplusul de apă. Lucrările agricole și-au putut urma cursul normal. DOLJ : DIN ZECE TRANSFORMATOARE, UNUL SE PRODUCE CU MATERIALE ECONOMISITE Greutatea transformatoarelor reproiectate de la 100 la 1 600 kVA la Fabrica de la Filiași este cu 5 pînă la 10 la sută mai mică faţă de seria anterioară. O socoteală simplă arată că cel puţin al zecelea transformator se realizează pe seama reducerii consumului de materiale. CLUJ : PRIMELE COTE FINALE LA BARAJUL DE LA TARNIŢA Constructorii au ajuns în zona platourilor 19 şi 20 la cea mai înaltă cotă a barajului de la Tarniţa : 97 m. Ritmul turnării betonului se menţine foarte ridicat. Constructorii sunt hotăriţi să pună barajul in funcţiune in trimestrul al III-lea al acestui an, cu trei luni mai devreme faţă de termenul planificat. IAŞI : 80 DE FAMILII IN CASA NOUA Noii locatari s-au mutat zilele acestea în două blocuri predate înainte de termen de către colectivul Trustului de construcţii Iaşi. Amplasamentul I modernul cartier Alexandru cel Bun, aflat In construcţie. MARAMUREŞ : UN NOU PROCEDEU DE PREPARARE A MINEREURILOR COMPLEXE Este vorba de folosirea bioxidului de sulf dozat în stare gazoasă direct în suspensia de minereu in apă. Noua tehnologie este rezultatul cercetării specialiștilor Institutului de cercetări miniere pentru minereurile neferoase din Baia Mare împreună cu cei de la Exploatarea minieră Baia Sprie. Efecte :creşte cu 25 la sută gradul de recuperare a zincului şi sporeşte concentraţia metalelor în produsele livrate metalurgiei. DÎMBOVIŢA : „FRIGERO" CU NUMĂRUL 160 000 în afara acestei cifre, colectivul Fabricii din Găieşti anunţă că pregăteşte două noi tipuri de frigidere : „Arctic popular“ de 140 şi 180 litri şi frigiderul de 240 litri cu două compartimente şi două uşi. COVASNA : SUPRAFAŢA A RAMAS ACEEAŞI PRODUCŢIA A SPORIT DE TREI ORI Acest rezultat obţinut la Fabrica de confecţii Tg. Secuiesc, se datorează redistribuirii şi reamplasării unor utilaje, îmbunătăţirii fluxului fabricaţiei, organizării superioare a formaţiilor de lucru. Cu alte cuvinte, pe baza unui efort superior de gîndire. ILFOV : O NAVA PESTE PLAN LA GIURGIU Este o navă pasager-agrement construită pentru lacurile din Capitală, avînd 160 de locuri şi un confort îmbunătăţit. înainte de termen au fost livrate, de asemenea, trei excav I vatoare şi o staţie plutitoare destinate agriculturii, pentru irigare. PRAHOVA : 32 DE ÎNTREPRINDERI ŞI-AU SUPLIMENTAT ANGAJAMENTELE Printre acestea, Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“, Uzina mecanică Plopeni, Combinatul petrochimic Brazi. Valoarea totală a angajamentelor anuale luate suplimentar este de peste 70 milioane lei. HUNEDOARA : TUNELUL DE LA VÅRFUL TĂTARULUI POATE PRIMI TRENURILE ELECTRICE CU O LUNA MAI DEVREME Acest tunel, situat pe traseul magistralei feroviare Petroşani- Mintia, în curs de electrificare, a fost realizat intr-un timp record. SATU-MARE : O MASINA DE INCARCAT MINEREU CU CARACTERISTICI SUPERIOARE O nouă realizare a Centrului de cercetare şi proiectare pentru utilaj minier şi de transport continuu, în colaborare cu uzina ..Unio“ — Satu Mare prototipul maşinii de încărcat cu basculare laterală pentru cărbuni şi minereuri. Utilajul este dotat cu un sistem original de acţionare pneumo-hidraulică şi are o capacitate de încărcare cuprinsă între 25—35 mc pe oră la o distanţă medie de 10 m faţă de abataj. ARGEŞ : CINCI SONDE FORATE PESTE PLAN 10 000 m.l. peste sarcinile de plan, în primele patru luni ale acestui an, au înregistrat ieri petroliştii argeşeni din sectorul foraj. De remarcat este faptul că acest succes a fost obţinut fără cheltuieli suplimentare de producţie şi manoperă. Cele 5 sonde de adincime mijlocie, forate de petroliştii argeşeni peste plan în întîmpinarea ziei de 1 Mai grăbesc ritmul de intrare în producţie a noii capacităţi de extracţie. TULCEA : TEHNOLOGIE ORIGINALA IN CONSTRUCŢIA TURNURILOR DE RĂCIRE Pentru prima dată în ţară, suprastructura turnurilor de răcire, de formă hiperbolică, este realizată prin glisare, renunţîndu-se la cofrajele păşitoare aplicate pînă acum. Noua metodă, creaţie a specialiştilor de la Trustul de construcţii industriale din Constanţa, va fi aplicată la execuţia celor două turnuri de la Uzina de alumină din Tulcea. Se preconizează la un turn: scurtarea cu trei luni a duratei de construcţie, reducerea consumului de manoperă cu peste 4 000 om/ore şi o economie de 220 000 lei. BUCUREŞTI : MODERNIZAREA PRODUCŢIEI : 4 MILIARDE LEI O cifră reţine atenţia din bilanţul industriei Capitalei în prima parte a acestui an — 4 miliarde lei. Aceasta este valoarea produselor noi şi reproiectate introduse în fabricaţie în primul trimestru. SĂLAJ : 30 DE ZILE CISTIGATE LA CONSTRUCŢIA UNUI BLOC In curînd, la Zalău, se va da în folosinţă primul bloc cu 10 nivele executat după metoda cofrajelor de beton armat îmbinate pe verticală. In felul acesta, durata de execuţie se reduce cu aproximativ 30 de zile, ceea ce echivalează cu construirea, în termen fix, a trei blocuri in loc de două. BIHOR: UN PROCEDEU CARE REDUCE IMPORTUL La uzina „Alumina“ din Oradea se consemnează recepţia instalaţiei pentru extragerea pentaoxidului de vanadiu ca produs secundar in fabricarea aluminei. Pentru prima dată se va obţine in tară această substanţă, pînă acum importată. Instalaţia — rezultat al studiilor şi proiectelor efectuate de serviciul de cercetare al uzinei — este executată integral din piese şi subansambluri româneşti. BRAŞOV : O NOUĂ FABRICA PRODUCE CU 75 DE ZILE MAI DEVREME Noua fabrică de bere realizată pe lingă cunoscuta unitate „Aurora“ din Dîrste-Braşov a început parţial să producă cu 75 de zile înainte de termen. Cu aceasta se dublează capacitatea de producţie a întreprinderii „Aurora“ asigurîndu-se satisfacerea cerinţelor de consum ale judeţelor Braşov, Harghita, Covasna şi Mureş. VILCEA : IMPORTANTE ECONOMII IN CONSTRUCŢIILE DE LOCUINŢE Pe şantierele de locuinţe se va aplica o nouă tehnologie. Prin folosirea unui singur panou se înlocuiesc cofrajele din lemn cu cele metalice. Numai la construcţia unui nou bloc de garsoniere, ea va aduce o economie antecalculată de 282 000 lei. VRANCEA : VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI La Complexul de prelucrare a Lemnului Gugeşti, a fost lansată în producţie o măserie de produse. Este vorba de garnitura de mobilă „Nora“, obţinută pe baza adaptării unor utilaje care pînă acum produceau doar cofraje, lăzi etc. OLT , LA SLATINA, PRIMA SARJA INTR-O NOUA HALA In noua hală de electroliză construită în cadrul lucrărilor de extindere, de la cetatea metalului alb de la Slatina, prin (Continuare In pag. a 2-a) Astăzi, marţi, în jurul orei 10 posturile noastre de Radio şi Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc.