România Liberă, iunie 1974 (Anul 32, nr. 9207-9231)

1974-06-01 / nr. 9207

mi XXXII Nr. 9207 , 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU întîlnirea cu activul de partid din judeţul Dolj ■Hmaţf tovarăş!. Şedinţa activului da partid din judeţul Dolj a fost organizată cu scopul de a dezbate unele probleme ale activităţii organizaţiei de partid, de a face un bilanţ cu privire la rezultatele obţinute in Îndeplinirea planului cincinal de către oamenii muncii din judeţ, şi, desigur, de a discuta impreună ce trebuie făcut in vederea îmbunătăţirii muncii, pentru a asigura realizarea in cele mai bune condiţiuni a Directivelor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, trebuie să vă spun de la început că această şedinţă a fost determinată şi de gravele abateri care s-au produs in activitatea unor întreprinderi din judeţul Dolj. Am dorit ca aceste probleme să facă obiectul unei analize mai temeinice în cadrul activului de partid. Doresc mai intii să mă refer la ceea ce s-a făcut In judeţ, deşi pentru fiecare din cei prezenţi aici sunt cunoscute rezultatele activităţii in cei trei ani şi cinci luni care au trecut din acest cincinal. In înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a tuturor regiunilor şi zonelor ţării, de amplasare cit mai raţională a forţelor de producţie pe teritoriul patriei noastre, şi judeţul Dolj a beneficiat, din plin, de această orientare generală. Din 1965 şi pină în prezent, producţia industrială a judeţului a crescut de la 3,9 miliarde, In 1965, la 9,8 miliarde in 1970, şi se prevede să ajungă, in 1975, la peste 18 miliarde lei. In acest fel, judeţul Dolj se va număra printre judeţele fruntaşe in ce priveşte volumul producţiei industriale. A crescut, de asemenea, in mod corespunzător, valoarea producţiei industriale pe locuitor, de la 5 700 lei în 1965, la 13 500 în 1970, şi se apreciază să ajungă la peste 24 000 in 1975. Numărul de oameni ai muncii care lucrează în industrie şi in celelalte activităţi neagricole a crescut, de asemenea, de la 175 000 in 1965, la 242 000 în 1974. A crescut, totodată, producţia agricolă, de la 2,8 miliarde în 1965, preconizindu-se să se ajungă, in 1975, la 5,6 miliarde lei. S-au realizat Investiţii importante pentru dezvoltarea impetuoasă a industriei ; pe această bază s-au creat mari unităţi de producţie, care ocupă locuri importante printre primele întreprinderi industriale din România. Succese de seamă s-au obţinut şi în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei, în ridicarea nivelului de cunoştinţe al oamenilor muncii. Mă refer la aceasta pentru că, pină la urmă, tot ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără pregătirea corespunzătoare a cadrelor pentru toate domeniile de activitate. Tocmai aceste cadre, oamenii au fost aceia care au reuşit să înfăptuiască în bune condiţiuni, sub conducerea organizaţiilor de partid, sarcinile ce le-au stat în faţă. S-a realizat, de asemenea, un număr important de construcţii de locuinţe şi alte aşezăminte social-culturale, in concordanţă cu programul şi măsurile generale de creştere a nivelului de trai al întregului popor. Au crescut veniturile şi nivelul general de trai al oamenilor muncii, al locuitorilor judeţului Dolj. De altfel, construcţiile de locuinţe realizate in Craiova sunt destul de elocvente în această privinţă. Am vizitat astăzi cîteva Întreprinderi. Voi începe cu cele industriale. Mă refer mai intîi la Combinatul Chimic, care a cunoscut o puternică dezvoltare în această perioadă şi continuă să se dezvolte, devenind una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din Republica Socialistă România. S-a vorbit aici de rezultatele sale. Doresc să arăt că şi pe primele 5 luni ale acestui an, planul de producţie se realizează în bune condiţiuni, chiar cu o depăşire. Desigur, vizita a fost destul de scurtă, dar impresiile pe care le am despre această unitate chimier sunt bune. Am vizitat uzina „Electroputere“, care s-a dezvoltat, de asemenea, foarte puternic, devenind o unitate cu peste 1I mii de oameni ai muncii, dotată cu maşini şi utilaje moderne. De asemenea, şi aici s-au obţinut o serie de rezultate pozitive. Impresii bune am şi despre celelalte două unităţi de construcţii de maşini vizitate — mă refer la Uzinele „7 Noiembrie“ şi la Uzina de reparaţii auto. Şi aici oamenii muncii, comuniştii depun eforturi pentru a realiza în bune condiţiuni sarcinile pe care Ie au. Impresii bune mi-a produs şi Fabrica de confecţii care, dacă nu mă inşel, este a doua ca mărime după cea din Bucureşti. S-a vorbit aici de rezultatele obţinute în folosirea mai eficientă a capacităţilor de producţie, de preocuparea acestui colectiv pentru creşterea productivităţii muncii. Intr-adevăr, din ceea ce am putut constata in această vizită scurtă, se pare că acest colectiv de circa 6 000 de oameni ai muncii depune eforturi susţinute pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin. Deci, aş putea spune că impresiile generale din aceste vizite sunt bune ; am rămas cu convingerea că oamenii muncii din toate aceste unităţi depun eforturi susţinute pentru a contribui la înfăptuirea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a asigura realizarea cincinalului înainte de termen. Aş dori, de aceea, să adresez tuturor oamenilor muncii de la aceste întreprinderi şi din întreaga industrie a judeţului Dolj felicitări pentru rezultatele obţinute şi urări de succese tot mai mari. (Aplauze puternice) Din păcate, trebuie însă să vorbesc şi despre o serie de lipsuri, despre unele abateri grave care s-au produs la uzinele „Electroputere“ şi la Fabrica de celule electrice din Băileşti. Desigur, sunt o serie de lipsuri legate de faptul că nici uzinele „Electroputere“, nici „7 Noiembrie" — şi mai sunt şi alte unităţi — nu şi-au realizat sarcinile de plan. Pe cinci luni din acest an, „Electroputere" a realizat planul doar în proporţie de 88 la sută, iar „7 Noiembrie“ — de 90 la sută. Mai sunt şi unele Întreprinderi din industria alimentară care, de asemenea, au serioase rămineri in urmă. Neîndeplinirea sarcinilor de către aceste Întreprinderi diminuează mult valoarea realizării şi chiar depăşirii planului de către celelalte întreprinderi. Sunt, de asemenea, serioase rămineri in urmă în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, care, pe total judeţ, nu este realizată decit în proporţie de 94 la sută. Este semnificativ că în timp ce pe ţară producţia industrială, in primele 5 luni ale acestui an, a crescut cu 15,5 la sută, în Dolj această creştere este de numai 6,5 la sută, judeţul răminînd în urmă, in această perioadă, cu aproape 140 milioane lei. După cum vedeţi, impresiile bune pe care le am, precum şi eforturile pe care le depun oamenii muncii sunt diminuate de aceste lipsuri care — este adevărat — se materializează la cîteva întreprinderi, dar cu o pondere mare, şi care influenţează negativ asupra întregii industrii din judeţ. Desigur, cauzele acestor lipsuri sunt diverse. In primul rînd ele pornesc de la felul în care conducerea uzinei „Electroputere“, comitetul oamenilor muncii, consiliul de conducere al centralei, organizaţia de partid din întreprindere au ştiut să soluţioneze problemele multiple pe care le au în faţă. Există serioase rămâneri în urmă în ceea ce priveşte buna organizare a fluxului de producţie, introducerea tehnologiilor moderne, precum şi în folosirea corespunzătoare a dotării cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, care trebuiau să creeze condiţii nu numai pentru realizarea planului, dar chiar pentru depăşirea lui. In fond, cu capacităţile existente la „Electroputere" cu dotarea realizată în ultimii 4—5 ani, cu cei 11 000 de oameni ai muncii pe care îl are, se putea face mult mai mult. Producţia pe care o realizează astăzi uzina nu corespunde efortului făcut de statul nostru pentru dezvoltarea acestei unităţi şi nu este pe măsura posibilităţilor acestui colectiv in care sunt oameni cu înaltă calificare ; îi cunosc pe unii dintre ei incă din 1946 şi ştiu că pot face mai mult. Dar, dacă vorbim de organizaţia de partid din uzină, trebuie să ne punem, totodată, şi întrebarea : ce a făcut Comitetul municipal de partid ? Mă aşteptam ca secretarul comitetului municipal să vorbească ceva mai mult despre acest lucru ; or, numai nişte lucruri generale nu ne pot satisface. In definitiv, în Craiova sunt citeva întreprinderi mari. „Electroputere“ este cea mai mare întreprindere din oraş. Ea trebuie să stea in atenţia zilnică a biroului, a comitetului orăşenesc şi, in aceeaşi măsură, a comitetului judeţean, a biroului judeţean, inclusiv a primului secretar. Nu vreau să înţeleagă cineva, — nici chiar ministrul, care este de faţă — că ministerul este în vreun fel absolvit de lipsurile care-i revin. Numărindu-se printre cele mai mari uzine din ramura respectivă, era normal ca această întreprindere să se bucure de o mai mare atenţie din partea ministerului. Or, o perioadă îndelungată din anul 1973 în uzină nu a existat o conducere corespunzătoare ; directorul centralei care a fost numit, nu s-a prezentat, iar ministerul a închis ochii, i-a admis să stea în Bucureşti. La aceste lipsuri din uzină a contribuit şi poziţia ministerului faţă de asigurarea îndrumării şi conducerii corespunzătoare a întreprinderii. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, o asemenea uzină — de altfel orice întreprindere economică — trebuie să fie in stare să treacă rapid de la o producţie la alta, în raport cu necesităţile vieţii, cu cerinţele interne şi ale pieţei internaţionale. Or, poziţia pe care o au tovarăşii de la minister, de a accepta ca uzina să producă suplimentar locomotive, este o poziţie cu care nu putem fi de acord. Din punct de vedere tehnic o asemenea uzină trebuie să fie în stare să producă orice. In timp ce noi importăm o serie de motoare și aparatură din Vest, uzina de aici se ptinge că nu are acoperită cu comenzi întreaga capacitate, deși în profilul ei intră tocmai realizarea unor asemenea motoare electrice şi aparatură. In ce priveşte aparatura ce se realizează la această uzină, trebuie arătat că se menţin în producţie tipuri vechi care nu mai corespund cerinţelor actuale. Deci, lucrurile nu sunt chiar aşa de simple şi nu se poate trece peste ele cu uşurinţa cu care s-a trecut astăzi, aici. Aceasta, în ce priveşte problema nerealizării generale a planului de producţie, a productivităţii muncii, a neajunsurilor legate de nivelul tehnic şi, în general, de organizarea activităţii in această întreprindere. Dar, la toate acestea s-au adăugat anul trecut o serie de abateri grave, de încălcări ale legilor şi disciplinei financiare, prin raportarea, pină in noiembrie 1973, a unei producţii nerealizate in valoare de 138 milioane lei. Ceea ce este grav e că nimeni din Întreprindere nu a încercat ca cel puţin să sesizeze acest lucru şi să nu admită ca el să continue. Nici comitetul orăşenesc de partid şi nici comitetul judeţean — am in vedere aici Biroul care are In atribuţiuni controlul zilnic a! activităţii — nu s-au sesizat de această situaţie, şi nu au acţionat la timp. De abia după controlul făcut de brigada Comitetului Central — al unei comisii a Controlului Muncitoresc, Secţiei Organizatorice şi altor organisme centrale, la care au participat, în spiritul metodelor noastre de muncă şi reprezentanţii comitetului de partid — comitetul judeţean a cunoscut aceste lucruri, deşi, să vă spun cinstit. impresia tovarăşilor care au făcut controlul este că ceva a ştiut şi biroul comitetului judeţean, dar a crezut că lucrurile se vor soluţiona pe parcurs. Nu există, fireşte, o certitudine în această privinţă, dar tovarăşii care au controlat ne-au informat in cadrul Secretariatului că au această impresie şi eu doresc să o pun în faţa activului de partid. Dar oricum este greu de închipuit că timp de 11 luni de zile nimeni să nu se fi sesizat în vreun fel de această situaţie. De abia după 30 noiembrie s-a acţionat pentru a se scade din ceea ce s-a raportat şi s-a reuşit să se diminueze cu ceva , dar, in fond, la sfirşitul anului întreprinderea n-a realizat cu 138 000 000 lei planul de producţie. Nu s-a recuperat nimic, ci pur şi simplu s-a pus în ordine şi s-a luat in evidenţă ceea ce nu s-a realizat în mod real. Deci nu se poate spune că s-au luat măsuri pentru a se recupera nerealizarea ; s-au luat măsuri pentru a se raporta în conformitate cu realitatea şi s-a considerat că întreprinderea n-a realizat o producţie de 138 000 000 lei. Acelaşi lucru s-a întîmplat la întreprinderea de celule electrice din Băileşti, care a raportat, de asemenea, o producţie de 50 milioane în plus peste ceea ce se realizase de fapt. E adevărat că şi această întreprindere aparţine de aceeaşi centrală. Eu mă aşteptam ca tovarăşii să ia o poziţie mai autocritică, să analizeze mai serios cum s-a putut ajunge aici, înainte de a da asigurări că lipsurile manifestate nu se vor mai repeta în viitor. Sper că vor fi luate asemenea măsuri incit să nu se mai poată ivi în viitor asemenea probleme. De altfel, Secretariatul Comitetului Central a stabilit un șir de măsuri in legătură cu cei direct vinovaţi din conducerea centralei şi uzinei ; de asemenea, a stabilit să atragă atenţia biroului comitetului judeţean şi biroului comitetului municipal Craiova pentru aceste lipsuri grave din activitatea lor. Iată, de fapt, tovarăşi, una din problemele importante pe care am dorit şi doresc să le ridic aici. Desigur, se poate intîmpla ca, într-o întreprindere sau alta, să apară unele greutăţi. Situaţia apărută la „Electroputere“ putea fi soluţionată de către însuşi colectivul de conducere al întreprinderii, împreună cu ministerul. Se puteau lua măsuri pentru a realiza în întreprindere acele aparataje si produse de care are nevoie economia naţională şi care intră în profilul acestei întreprinderi. De altfel, (Continuare in pag. a 3-a) $ 1 rw 4 'text;; ■■f: ?: • vi;«. v. -fit. IIIIpI ■r.tfr MMjI m mm Iii■ . 1X1.... A IBII■ wmiMm -I: tmm Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit scrisorile de acreditare a ambasadorilor Republicii Guineea şi Australiei In ziua de 31 mai, a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Ibrahima Camara, care ★ Vineri, 31 mai a.c., la palatul Consiliului de Stat, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a şi-a prezentat scrisorile prin care este acreditat in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Gui ★ primit pe Malcolm Richard Booker, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi pleneea in ţara noastră. (In par. a 5-a : Cuvîntările rostite cu acest prilej). ★ uipotenţiar al Uniunii Australiei în ţara noastră. (In pag. a 5-a : Cuvîntările rostite cu acest prilej). GRIUL IN ACEST AN CONDIŢIILE AGROMETEOROLOGICE ŞI MODUL CUM SE RECUPEREAZĂ INTÎRZIEREA IN VEGETAŢIA CULTURILOR DE TOAMNĂ Intr-un articol consacrat modului cum evoluează starea de vegetaţie a griului, publicat la sfirşitul lunii aprilie, se afirma faptul că există premise ca, în cazul unor condiţii favorabile, culturile să depăşească întîrzierea în dezvoltare ce se constata la acea dată. Este inutil să mai argumentăm — faptul fiind bine cunoscut — că această situaţie se datoreşte condiţiilor agrometeorologice, puţin favorabile (în special sub aspectul precipitaţiilor ce s-au menţinut incepind de la semănat şi pină la ieşirea din iarnă a culturilor în unele zone ale ţării. Cum a evoluat vremea în luna mai ? După cum ne informează sectorul de agrometeorologie al institutului de specialitate, in această perioadă au căzut precipitaţii frecvente, care însă datorită caracterului de averse, au avut o repartiţie neuniforma pe teritoriu. Cele mai mari cantităţi de apă (de peste 100 mm) s-au înregistrat în cîmpiile din vestul ţării, nordul şi vestul Olteniei, nord-vestul Moldovei şi local în sudul Transilvaniei. Cantităţile cuprinse între 75 şi 100 mm au căzut în zona centrală a Moldovei, sudul Olteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei şi local în nordvestul Munteniei. In restul teritoriului, valorile au oscilat intre 30 şi 75 mm. Precipitaţiile căzute au determinat creşteri substanţiale ale rezervelor de umi-ditate accesibilă în sol, îndeosebi in cimpia din vest şi în Oltenia. In restul teritoriului precipitaţiile căzute au asigurat evapotranspiraţia reală în proporţie de 50—90 la sută, micşorind astfel consumul apei din rezervele existente. La data actuală aprovizionarea cu apă a plantelor în culturile de grîu este bună (cu excepţia întrucîtva a unor zone reprezentate de sudul Moldovei, nord-estul Bărăganului şi partea centrală a Dobrogei) pentru dezvoltarea ulterioară a culturilor. Mai puţin favorabilă a fost vremea pentru culturile de toamnă din punct de vedere termic. In unele perioade, temperaturile melii diurne au fost cu 1—5 grade mai coborite decit mediile multianuale. In ziua de 9 mai, de pildă, temperaturile minime ale aerului au avut valorile cele mai coborite cînd în nordul Moldovei, Transilvaniei şi zonele vestice au fost cuprinse intre 2 şi 4 grade, iar în nordul Transilvaniei s-au înregistrat chiar valori negative. O imagine globală privind influenţa factorilor amintiţi asupra stării de vegetaţie a griului ne oferă agrometeorologul Elena Socor. Interlocutorul nostru a precizat că datorită refacerii rezervelor de apă din sol în zo-Ing. Th. Marcarov Rezervele de umiditate accesibilă griului de toamnă din stratul 0-100 cm in cultura (la 30 mai a.c.) 1 IUNIE -ziua copilului • încă din anii copilăriei : o educaţie prin muncă, în spiritul datoriei şi respectului faţă de colectivitate • Cel mai mare număr de copii din istoria României cuprinşi în invăţâmîntul preşcolar La Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1973, tovarăşul Nicolae Ceauşescu referindu-se la învăţămintul preşcolar arăta că „va trebui să creăm condiţii materiale ca, realmente, copiii pină la 6 ani să poată primi o anumită educaţie şi anumite cunoştinţe care să le faciliteze intrarea in învăţămîntul propriu-zis“. Grădiniţele, unităţi şcolare de mare importanţă educativă, au fost considerate, în acest context, ca parte componentă a învăţămîntului, avînd rolul de a pregăti copiii în vîrstă de 3-6 ani pentru viitorii ani de şcoală. De fapt, ele sunt concepute ca prima treaptă a învăţămîntului, în sistemul unitar, deschis şi coerent al şcolii româneşti de astăzi, cu o pronunţată funcţionalitate, slujind necesităţilor de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, încă din anii grădiniţei, copiii După cum se vede, creşterile din ultimii ani sunt considerabile, ele urmînd să fie şi mai pronunţate în anii următori, punîndu-se bazele unei trepte de învăţămint cu o pondere sporită şi cu o populaţie şcolară de mari vor fi astfel educaţi în spiritul muncii, al dragostei faţă de patrie şi partid, educaţia în familie venind să fie completată în mod generos cu disciplina, cu spiritul întrajutorării, datoriei şi respectului faţă de colectivitate. In perspectiva anului şcolar 1980/1981 este prevăzut ca întreaga populaţie preşcolară să fie cuprinsă în grădiniţe, realizîndu-se un eveniment unic în istoria învăţămîntului românesc : generalizarea învăţământului preşcolar. Dezideratul acesta se împlineşte treptat, prin condiţiile asigurate, care fac ca numărul copiilor încadraţi în grădiniţe să crească continuu. Actualmente, peste 670 000 de copii sunt cuprinşi în aproape 11 000 de unităţi. Dinamica dezvoltării învăţămîntului preşcolar înregistrează creşteri permanente, etapă cu etapă, situaţia prezentindu-se astfel proporţii. In ansamblul populaţiei şcolare această pondere reprezintă în acest an şcolar 14,5 Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) Anul şcolar Număr de copii Număr de educatoare 1938/1939 90 787 1 819 1948/1949 157 934 3 951 1958/1959 293 257 10 467 1971/1972 506 488 20 174 1973/1974 670 000 23 224 (Continuare in pag. a 2-a) IEDERA Mihnea Gheorghiu Delegaţii la Congresul Frontului Unităţii Socialiste, care au lucrat in comisia pentru dezbaterea sarcinilor ce revin acestei organizaţii in dezvoltarea comerţului, a serviciilor către populaţie, îmbunătăţirea controlului obştesc, in vederea realizării programului de ridicare continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, au avut şi prilejul să dezbată citeva cazuri concrete de dezordine, pentru a propune planul lor de măsuri. Dacă investiţiile de milioane făcute intr-o unitate industrială sau comercială, din acest sector de Lucru nu dau roadele aşteptate, se va găsi totdeauna cineva, dintre vinovaţi, care, linguşind pe unii şi poruncind altora, va produce argumente in justificarea pagubelor Dacă serviciul intr-un mare magazin se face şi neigienic şi mitocăneşte, responsabilul cu apucături de patron nu va intirzia să facă gălăgie de formă, dar susţinindu-şi in fond discipolii needucaţi şi nespălaţi, împotriva evidenţei şi dreptăţii clientului. Domeniul in care a lucrat Comisia de mai sus, unul dintre cele mai sensibile la contactul direct cu cetăţenii, trebuie să-şi revadă radical metodologia şi politica de cadre, renunţind la rebuturi şi paraziţi, la toţi cei ce s-au cuibărit aici, la dulce adăpost, agăţindu-se ca „nuia de capră“ şi iedera de pom. In unele dintre serviciile noastre publice, incepind cu cele lucrative şi sfirşind cu cele mai mult sau mai puţin decorative, pe listele de retribuţii ale statului figurează numeroase personagii volubile şi plesnind de vitalitate rude bune cu iedera. (Continuare in pag. a 2-a)