România Liberă, iunie 1974 (Anul 32, nr. 9207-9231)

1974-06-01 / nr. 9207

mi XXXII Nr. 9207 , 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Cu­vin­ta­rea tovarăşului NICOLAE CEA­UŞES­CU întîlnirea cu activul de partid din judeţul Dolj ■Hmaţf tovarăş!. Şedinţa activului da partid din judeţul Dolj a fost organizată cu scopul de a dezbate unele probleme ale activităţii orga­nizaţiei de partid, de a face un bilanţ cu privire la rezultatele obţinute in Îndeplinirea planului cincinal de către oamenii mun­cii din judeţ, şi, desigur, de a discuta impreună ce trebuie fă­cut in vederea îmbunătăţirii muncii, pentru a asigura reali­zarea in cele mai bune condi­­ţiuni a Directivelor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Na­ţionale ale partidului. Totodată, trebuie să vă spun de la început că această şedin­ţă a fost determinată şi de gra­vele abateri care s-au produs in activitatea unor întreprinderi din judeţul Dolj. Am dorit ca aceste probleme să facă obiec­tul unei analize mai temeinice în cadrul activului de partid. Doresc mai intii să mă refer la ceea ce s-a făcut In judeţ, deşi pentru fiecare din cei pre­zenţi aici sunt cunoscute rezul­tatele activităţii in cei trei ani şi cinci luni care au trecut din acest cincinal. In înfăptuirea politicii parti­dului de dezvoltare a tuturor regiunilor şi zonelor ţării, de amplasare cit mai raţională a forţelor de producţie pe terito­riul patriei noastre, şi judeţul Dolj a beneficiat, din plin, de această orientare generală. Din 1965 şi pină în prezent, produc­­ţia industrială a judeţului a crescut de la 3,9 miliarde, In 1965, la 9,8 miliarde in 1970, şi se prevede să ajungă, in 1975, la peste 18 miliarde lei. In acest fel, judeţul Dolj se va număra printre judeţele fruntaşe in ce priveşte volumul producţiei in­dustriale. A crescut, de asemenea, in mod corespunzător, valoarea producţiei industriale pe locui­­tor, de la 5 700 lei în 1965, la 13 500 în 1970, şi se apreciază să ajungă la peste 24 000 in 1975. Numărul de oameni ai muncii care lucrează în industrie şi in celelalte activităţi neagricole a crescut, de asemenea, de la 175 000 in 1965, la 242 000 în 1974. A crescut, totodată, pro­ducţia agricolă, de la 2,8 miliar­de în 1965, preconizindu-se să se ajungă, in 1975, la 5,6 mili­arde lei. S-au realizat Investiţii impor­tante pentru dezvoltarea impe­tuoasă a industriei ; pe această bază s-au creat mari unităţi de producţie, care ocupă locuri importante printre primele în­treprinderi industriale din România. Succese de seamă s-au obţi­nut şi în dezvoltarea învăţă­­mîntului, ştiinţei, în ridicarea nivelului de cunoştinţe al oa­menilor muncii. Mă refer la aceasta pentru că, pină la urmă, tot ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără pregătirea corespunzătoare a cadrelor pen­tru toate domeniile de activi­tate. Tocmai aceste cadre, oa­menii au fost aceia care au reuşit să înfăptuiască în bune condiţiuni, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, sarcinile ce le-au stat în faţă. S-a realizat, de asemenea, un număr important de con­strucţii de locuinţe şi alte aşe­zăminte social-culturale, in concordanţă cu programul şi măsurile generale de creştere a nivelului de trai al întregu­lui popor. Au crescut veniturile şi nivelul general de trai al oamenilor muncii, al locuitorilor judeţului Dolj. De altfel, con­strucţiile de locuinţe realizate in Craiova sunt destul de eloc­vente în această privinţă. Am vizitat astăzi cîteva Întreprinderi. Voi începe cu cele industriale. Mă refer mai intîi la Combinatul Chimic, care a cunoscut o puternică dezvoltare în această perioadă şi continuă să se dezvolte, devenind una din­tre cele mai mari unităţi de acest fel din Republica Socialistă România. S-a vorbit aici de re­zultatele sale. Doresc să arăt că şi pe primele 5 luni ale acestui an, planul de producţie se realizează în bune condiţiuni, chiar cu o depăşire. Desigur, vizita a fost destul de scurtă, dar impresiile pe care le am despre această unitate chimier sunt bune. Am vizitat uzina „Electro­­putere“, care s-a dezvoltat, de asemenea, foarte puternic, de­venind o unitate cu peste 1I mii de oameni ai muncii, dotată cu maşini şi utilaje moderne. De asemenea, şi aici s-au obţinut o serie de rezultate pozitive. Impresii bune am şi despre celelalte două unităţi de con­strucţii de maşini vizitate — mă refer la Uzinele „7 Noiem­brie“ şi la Uzina de reparaţii auto. Şi aici oamenii muncii, comuniştii depun eforturi pen­tru a realiza în bune condiţiuni sarcinile pe care Ie au. Impresii bune mi-a produs şi Fabrica de confecţii care, dacă nu mă inşel, este a doua ca mărime după cea din Bucu­reşti. S-a vorbit aici de re­zultatele obţinute în folosirea mai eficientă a capacităţilor de producţie, de preocuparea acestui colectiv pentru creşterea productivităţii muncii. Intr-ade­văr, din ceea ce am putut constata in această vizită scurtă, se pare că acest colectiv de circa 6 000 de oameni ai mun­cii depune eforturi susţinute pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin. Deci, aş putea spune că im­presiile generale din aceste vi­zite sunt bune ; am rămas cu convingerea că oamenii muncii din toate aceste unităţi depun eforturi susţinute pentru a contribui la înfăptui­rea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a asigura realizarea cincinalului înainte de termen. Aş dori, de aceea, să adresez tuturor oa­menilor muncii de la aceste întreprinderi şi din întreaga in­dustrie a judeţului Dolj felici­tări pentru rezultatele obţinute şi urări de succese tot mai mari. (Aplauze puternice) Din păcate, trebuie însă să vorbesc şi despre o serie de lipsuri, despre unele abateri grave care s-au produs la uzi­nele „Electroputere“ şi la Fa­brica de celule electrice din Băileşti. Desigur, sunt o serie de lipsuri legate de faptul că nici uzinele „Electroputere“, nici „7 Noiem­brie" — şi mai sunt şi alte uni­tăţi — nu şi-au realizat sarci­nile de plan. Pe cinci luni din acest an, „Electroputere" a rea­lizat planul doar în proporţie de 88 la sută, iar „7 Noiembrie“ — de 90 la sută. Mai sunt şi unele Întreprinderi din indus­tria alimentară care, de aseme­nea, au serioase rămineri in urmă. Neîndeplinirea sarcini­lor de către aceste Întreprin­deri diminuează mult valoarea realizării şi chiar depăşirii pla­nului de către celelalte între­prinderi. Sunt, de asemenea, serioase rămineri in urmă în ce priveşte creşterea productivităţii mun­cii, care, pe total judeţ, nu este realizată decit în proporţie de 94 la sută. Este semnificativ că în timp ce pe ţară producţia industrială, in primele 5 luni ale acestui an, a crescut cu 15,5 la sută, în Dolj această creştere este de numai 6,5 la sută, ju­deţul răminînd în urmă, in această perioadă, cu aproape 140 milioane lei. După cum vedeţi, impresiile bune pe care le am, precum şi eforturile pe care le depun oa­menii muncii sunt diminuate de aceste lipsuri care — este ade­vărat — se materializează la cîteva întreprinderi, dar cu o pondere mare, şi care influen­ţează negativ asupra întregii industrii din judeţ. Desigur, cauzele acestor lip­suri sunt diverse. In primul rînd ele pornesc de la felul în care conducerea uzinei „Electroputere“, comitetul oa­menilor muncii, consiliul de conducere al centralei, organi­zaţia de partid din întreprin­dere au ştiut să soluţioneze problemele multiple pe care le au în faţă. Există serioase rămâneri în urmă în ceea ce priveşte buna organizare a fluxului de pro­ducţie, introducerea tehnologii­lor moderne, precum şi în folo­sirea corespunzătoare a dotării cu maşini şi utila­je de înaltă tehni­citate, care trebu­iau să creeze con­diţii nu numai pentru realizarea planului, dar chiar pentru depăşirea lui. In fond, cu capacităţile exis­tente la „Electro­putere" cu dotarea realizată în ultimii 4—5 ani, cu cei 11 000 de oameni ai muncii pe care îl are, se putea face mult mai mult. Pro­ducţia pe care o realizează astăzi u­­zina nu corespunde efortului făcut de statul nostru pen­tru dezvoltarea a­­cestei unităţi şi nu este pe măsura po­sibilităţilor acestui colectiv in care sunt oameni cu înaltă calificare ; îi cu­­nosc pe unii dintre ei incă din 1946 şi ştiu că pot face mai mult. Dar, dacă vor­bim de organizaţia de partid din uzi­nă, trebuie să ne punem, totodată, şi întrebarea : ce a făcut Comitetul municipal de par­tid ? Mă aşteptam ca secretarul co­mitetului munici­pal să vorbească ceva mai mult des­pre acest lucru ; or, numai nişte lu­cruri generale nu ne pot satisface. In definitiv, în Craio­va sunt citeva în­treprinderi mari. „Electroputere“ este cea mai mare în­treprindere din o­­raş. Ea trebuie să stea in atenţia zil­nică a biroului, a comitetului orăşe­nesc şi, in aceeaşi măsură, a comitetului judeţean, a biroului judeţean, inclusiv a primului secretar. Nu vreau să înţeleagă cineva, — nici chiar ministrul, care este de faţă — că ministerul este în vreun fel absolvit de lipsurile care-i revin. Numărindu-se prin­tre cele mai mari uzine din ramura respectivă, era normal ca această întreprindere să se bucure de o mai mare atenţie din partea ministerului. Or, o perioadă îndelungată din anul 1973 în uzină nu a existat o conducere corespunzătoare ; di­rectorul centralei care a fost numit, nu s-a prezentat, iar mi­nisterul a închis ochii, i-a ad­mis să stea în Bucureşti. La a­­ceste lipsuri din uzină a contri­buit şi poziţia ministerului faţă de asigurarea îndrumării şi conducerii corespunzătoare a în­treprinderii. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, o a­­semenea uzină — de altfel orice întreprindere economică — tre­buie să fie in stare să treacă rapid de la o producţie la alta, în raport cu necesităţile vieţii, cu cerinţele interne şi ale pieţei internaţionale. Or, poziţia pe ca­re o au tovarăşii de la minis­ter, de a accepta ca uzina să producă suplimentar locomotive, este o poziţie cu care nu putem fi de acord. Din punct de ve­dere tehnic o asemenea uzină trebuie să fie în stare să produ­că orice. In timp ce noi impor­tăm o serie de motoare și apa­ratură din Vest, uzina de aici se ptinge că nu are acoperită cu comenzi întreaga capacitate, deși în profilul ei intră tocmai realizarea unor asemenea mo­toare electrice şi aparatură. In ce priveşte aparatura ce se realizează la această uzină, tre­buie arătat că se menţin în pro­ducţie tipuri vechi care nu mai corespund cerinţelor actuale. Deci, lucrurile nu sunt chiar aşa de simple şi nu se poate trece peste ele cu uşurinţa cu care s-a trecut astăzi, aici. Aceasta, în ce priveşte pro­blema nerealizării generale a planului de producţie, a pro­ductivităţii muncii, a neajunsu­rilor legate de nivelul tehnic şi, în general, de organizarea activităţii in această întreprin­dere. Dar, la toate acestea s-au adăugat anul trecut o serie de abateri grave, de încălcări ale legilor şi disciplinei financiare, prin raportarea, pină in no­iembrie 1973, a unei pro­ducţii nerealizate in valoare de 138 milioane lei. Ceea ce este grav e că nimeni din Întreprin­dere nu a încercat ca cel puţin să sesizeze acest lucru şi să nu admită ca el să continue. Nici comitetul orăşenesc de partid şi nici comitetul judeţean — am in vedere aici Biroul care are In atribuţiuni controlul zilnic a! activităţii — nu s-au sesizat de această situaţie, şi nu au acţio­nat la timp. De abia după con­trolul făcut de brigada Comite­tului Central — al unei comisii a Controlului Muncitoresc, Sec­ţiei Organizatorice şi altor or­ganisme centrale, la care au participat, în spiritul metodelor noastre de muncă şi reprezen­tanţii comitetului de partid — comitetul judeţean a cunoscut aceste lucruri, deşi, să vă spun cinstit. impresia tovarăşilor ca­re au făcut controlul este că ce­va a ştiut şi biroul comitetului judeţean, dar a crezut că lucru­rile se vor soluţiona pe parcurs. Nu există, fireşte, o certitudine în această privinţă, dar tovară­şii care au controlat ne-au in­format in cadrul Secretariatului că au această impresie şi eu do­­resc să o pun în faţa activului de partid. Dar oricum este greu de închipuit că timp de 11 luni de zile nimeni să nu se fi se­sizat în vreun fel de această situaţie. De abia după 30 no­iembrie s-a acţionat pentru a se scade din ceea ce s-a rapor­tat şi s-a reuşit să se diminue­ze cu ceva , dar, in fond, la sfirşitul anului întreprinderea n-a realizat cu 138 000 000 lei planul de producţie. Nu s-a re­cuperat nimic, ci pur şi simplu s-a pus în ordine şi s-a luat in evidenţă ceea ce nu s-a realizat în mod real. Deci nu se poate spune că s-au luat măsuri pen­tru a se recupera nerealizarea ; s-au luat măsuri pentru a se ra­porta în conformitate cu reali­tatea şi s-a considerat că între­prinderea n-a realizat o pro­ducţie de 138 000 000 lei. Acelaşi lucru s-a întîmplat la întreprinderea de celule elec­trice din Băileşti, care a rapor­tat, de asemenea, o producţie de 50 milioane în plus peste ceea ce se realizase de fapt. E ade­vărat că şi această întreprinde­re aparţine de aceeaşi centrală. Eu mă aşteptam ca tovarăşii să ia o poziţie mai autocritică, să analizeze mai serios cum s-a putut ajunge aici, înainte de a da asigurări că lipsurile mani­festate nu se vor mai repeta în viitor. Sper că vor fi luate asemenea măsuri incit să nu se mai poată ivi în viitor aseme­nea probleme. De altfel, Se­cretariatul Comitetului Central a stabilit un șir de măsuri in legătură cu cei direct vinovaţi din conducerea centralei şi uzi­nei ; de asemenea, a stabilit să atragă atenţia biroului comite­tului judeţean şi biroului comi­tetului municipal Craiova pen­tru aceste lipsuri grave din ac­tivitatea lor. Iată, de fapt, to­varăşi, una din problemele im­portante pe care am dorit şi do­resc să le ridic aici. Desigur, se poate intîmpla ca, într-o întreprindere sau alta, să apară unele greutăţi. Situaţia apărută la „Electroputere“ pu­tea fi soluţionată de către însuşi colectivul de conducere al între­prinderii, împreună cu ministe­rul. Se puteau lua măsuri pen­tru a realiza în întreprindere a­­cele aparataje si produse de ca­re are nevoie economia naţiona­lă şi care intră în profilul a­­cestei întreprinderi. De altfel, (Continuare in pag. a 3-a) $ 1 rw 4 'tex­t;; ■■f: ?: • vi;«. v. -fit. IIIIpI ■r.tfr MMjI m mm Iii■ . 1X1.... A IBII■ wmiMm -I­­: tm­m Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit scrisorile de acreditare a ambasadorilor Republicii Guineea şi Australiei In ziua de 31 mai, a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Ibrahima Camara, care ★ Vineri, 31 mai a.c., la palatul Consiliului de Stat, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a şi-a prezentat scrisorile prin care este acreditat in calitate de ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Gui­ ★ primit pe Malcolm Richard Boo­ker, care şi-a prezentat scriso­rile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi ple­neea in ţara noastră. (In par. a 5-a : Cuvîntările rostite cu acest prilej). ★ uipotenţiar al Uniunii Australi­ei în ţara noastră. (In pag. a 5-a : Cuvîntările rostite cu acest prilej). GRIUL IN ACEST AN CONDIŢIILE AGROMETEOROLOGICE ŞI MODUL CUM SE RECUPEREAZĂ INTÎRZIEREA IN VEGETAŢIA CULTURILOR DE TOAMNĂ Intr-un articol consacrat mo­dului cum evoluează starea de vegetaţie a griului, publicat la sfirşitul lunii aprilie, se afirma faptul că există premise ca, în cazul unor condiţii favorabile, culturile să depăşească întîrzie­­rea în dezvoltare ce se constata la acea dată. Este inutil să mai argumentăm — faptul fiind bine cunoscut — că această situaţie se datoreşte condiţiilor agrome­­teorologice, puţin favorabile (în special sub aspectul precipitaţii­lor­ ce s-au menţinut incepind de la semănat şi pină la ieşirea din iarnă a culturilor în unele zone ale ţării. Cum a evoluat vremea în luna mai ? După cum ne in­formează sectorul de agrometeo­­rologie al institutului de specia­litate, in această perioadă au căzut precipitaţii frecvente, care însă datorită caracterului de a­­verse, au avut o repartiţie ne­­uniforma pe teritoriu. Cele mai mari cantităţi de apă (de peste 100 mm) s-au înregistrat în cîm­­piile din vestul ţării, nordul şi vestul Olteniei, nord-vestul Mol­dovei şi local în sudul Transil­vaniei. Cantităţile cuprinse între 75 şi 100 mm au căzut în zona centrală a Moldovei, sudul Ol­teniei, cea mai mare parte a Transilvaniei şi local în nord­­vestul Munteniei. In restul teri­toriului, valorile au oscilat in­tre 30 şi 75 mm. Precipitaţiile că­zute au determinat creşteri sub­stanţiale ale rezervelor de um­i-­ditate accesibilă în sol, îndeo­sebi in cimpia din vest şi în Ol­tenia. In restul teritoriului pre­cipitaţiile căzute au asigurat evapotranspiraţia reală în pro­porţie de 50—90 la sută, micşo­­rind astfel consumul apei din rezervele existente. La data ac­tuală aprovizionarea cu apă a plantelor în culturile de grîu este bună (cu excepţia întrucîtva a unor zone reprezentate de su­dul Moldovei, nord-estul Bără­ganului şi partea centrală a Do­­brogei) pentru dezvoltarea ulte­rioară a culturilor. Mai puţin favorabilă a fost vremea pentru culturile de toamnă din punct de vedere termic. In unele perioade, tem­peraturile mel­ii diurne au fost cu 1—5 grade mai coborite de­cit mediile multianuale. In ziua de 9 mai, de pildă, temperaturile minime ale aerului au avut va­lorile cele mai coborite cînd în nordul Moldovei, Transilvaniei şi zonele vestice au fost cuprinse intre 2 şi 4 grade, iar în nordul Transilvaniei s-au înregistrat chiar valori negative. O imagine globală privind in­fluenţa factorilor amintiţi asu­pra stării de vegetaţie a griului ne oferă agrometeorologul Elena Socor. Interlocutorul nostru a precizat că datorită refacerii re­zervelor de apă din sol în zo-Ing. Th. Marcarov Rezervele de umiditate accesibilă griului de toamnă din stratul 0-100 cm in cultura (la 30 mai a.c.) 1 IUNIE -ziua copilului • încă din anii copilăriei : o educaţie prin muncă, în spiritul datoriei şi respectului faţă de colectivitate • Cel mai mare număr de copii din istoria României cuprinşi în invăţâmîntul preşcolar La Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1973, tovarăşul Nicolae Ceauşescu referindu-se la învăţă­­mintul preşcolar arăta că „va trebui să creăm condiţii ma­teriale ca, realmente, copiii pină la 6 ani să poată primi o a­­numită educaţie şi anumite cu­noştinţe care să le faciliteze intrarea in învăţămîntul pro­­priu-zis“. Grădiniţele, unităţi şcolare de mare importanţă e­­ducativă, au fost considerate, în acest context, ca parte compo­nentă a învăţămîntului, avînd rolul de a pregăti copiii în vîrstă de 3-6 ani pentru viitorii ani de şcoală. De fapt, ele sunt concepute ca prima treaptă a învăţămîntului, în sistemul u­­nitar, deschis şi coerent al şco­lii româneşti de astăzi, cu o pronunţată funcţionalitate, slu­jind necesităţilor de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, încă din anii grădiniţei, copiii După cum se vede, creşterile din ultimii ani sunt considera­bile, ele urmînd să fie şi mai pronunţate în anii următori, punîndu-se bazele unei trepte de învăţămint cu o pondere sporită şi cu o populaţie şcolară de mari vor fi astfel educaţi în spiritul muncii, al dragostei faţă de pa­trie şi partid, educaţia în familie venind să fie completată în mod generos cu disciplina, cu spiri­tul întrajutorării, datoriei şi respectului faţă de colectivitate. In perspectiva anului şcolar 1980/1981 este prevăzut ca în­treaga populaţie preşcolară să fie cuprinsă în grădiniţe, rea­­lizîndu-se un eveniment unic în istoria învăţămîntului ro­­mânesc : generalizarea în­văţământului preşcolar. Dezidera­tul acesta se împlineşte treptat, prin condiţiile asigurate, care fac ca numărul copiilor în­cadraţi în grădiniţe să crească continuu. Actualmente, peste 670 000 de copii sunt cuprinşi în aproape 11 000 de unităţi. Dina­mica dezvoltării învăţămîntului preşcolar înregistrează creşteri permanente, etapă cu etapă, situaţia prezentindu-se astfel­­ proporţii. In ansamblul popu­laţiei şcolare această pondere re­prezintă în acest an şcolar 14,5 Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) Anul şcolar Număr de copii Număr de educatoare 1938/1939 90 787 1 819 1948/1949 157 934 3 951 1958/1959 293 257 10 467 1971/1972 506 488 20 174 1973/1974 670 000 23 224 (Continuare in pag. a 2-a) IEDERA Mihnea Gheorghiu Delegaţii la Congresul Frontului Unităţii Socia­liste, care au lucrat in co­misia pentru dezbaterea sarcinilor ce revin acestei organizaţii in dezvoltarea co­merţului, a serviciilor către populaţie, îmbunătăţirea con­trolului obştesc, in vederea realizării programului de ri­dicare continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, au avut şi prilejul să dezbată citeva cazuri concrete de de­zordine, pentru a propune planul lor de măsuri. Dacă investiţiile de mili­oane făcute intr-o unitate industrială sau comercială, din acest sector de Lucru nu dau roadele aşteptate, se va găsi totdeauna cineva, din­tre vinovaţi, care, linguşind pe unii şi poruncind altora, va produce argumente in jus­tificarea pagubelor Dacă serviciul intr-un mare maga­zin se face şi neigienic şi mitocăneşte, responsabilul cu apucături de patron nu va intirzia să facă gălăgie de formă, dar susţinindu-şi in fond discipolii needucaţi şi nespălaţi, împotriva eviden­ţei şi dreptăţii clientului. Domeniul in care a lucrat Comisia de mai sus, unul dintre cele mai sensibile la contactul direct cu cetăţenii, trebuie să-şi revadă radical metodologia şi politica de cadre, renunţind la rebuturi şi paraziţi, la toţi cei ce s-au cuibărit aici, la dulce adă­post, agăţindu-se ca „nuia de capră“ şi iedera de pom. In unele dintre serviciile noastre publice, incepind cu cele lucrative şi sfirşind cu cele mai mult sau mai puţin decorative, pe listele de re­tribuţii ale statului figu­rează numeroase personagii volubile şi plesnind de vita­litate rude bune cu iedera. (Continuare in pag. a 2-a)

Next