România Liberă, noiembrie 1974 (Anul 32, nr. 9338-9363)

1974-11-01 / nr. 9338

mi XXXII Nr. 9338 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE U­T. b/l „Unanimitatea din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este expresia unanimităţii cu care intregul nostru popor aprobă şi înfăptuieşte neabătut politica internă şi externă a partidului - politică ce corespunde pe deplin năzuinţelor vitale ale naţiunii noastre socialiste , este unanimitatea cu care intregul nostru popor aprobă proiectul de Program şi proiectul de Direc­tive cu privire la dezvoltarea economico-socială în anii 1976-1980 şi perspectiva pinâ in 1990 — documente care prefigurează în mod minunat perspectiva făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România, înaintarea fermă a naţiunii noastre pe calea spre comunism, ridicarea nivelului da viaţă material şi spiritual al întregului nostru popor". NICOLAE CEAUŞESCU (Din Cuvîntul rostit la Plenara Consiliului Naţional a! Frontului Unității Socialiste, din 30 octombrie 1974) Frontul Unităţii Socialiste a exprimat angajarea întregii naţiuni in opera de înălţare a României Congresul al XI-lea al parti­dului, pe măsură ce ne apropiem de data de 25 noiembrie, cînd se vor deschide lucrările sale, ca­pătă­ o tot mai amplă rezonanţă în conştiinţa comuniştilor, a în­tregului nostru popor. După cum au anunţat ziarele de ieri, un nou şi important eveniment po­litic a subliniat rolul istoric al Congresului în dezvoltarea Ro­mâniei, în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre co­munism. Plenara Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii So­cialiste a dezbătut proiectele do­cumentelor Congresului al XI-lea al partidului, adoptînd în acest sens o rezoluţie care ex­primă aprobarea deplină, unani­mă a prevederilor acestor docu­mente şi hotărirea celor 34 de organizaţii componente ale Fron­tului Unităţii Socialiste — care unifică, practic, toate forţele po­litice şi sociale ale naţiunii noas­tre — de a participa la înfăptui­rea vastului program constructiv preconizat de documente, fără precedent în istoria noastră, atît prin amploarea sa, cit şi prin semnificaţia pe care o capătă pu­nerea în valoare a potenţialului creator al poporului român. Is­toria acestor ani este decisivă pentru destinul patriei noastre, pentru locul poporului român în lume. Dezbaterile din plenara Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste reflectă profunda angajare a întregii na­ţiuni în opera de înălţare a Ro­mâniei pe treptele tot mai înalte ale civilizaţiei şi culturii, ale bu­nei stării materiale şi înfloririi spirituale. Ele au avut loc într-o perioadă de puternic avânt in muncă, de efervescenţă creatoa­re ce caracterizează, societatea noastră în preajma Congresului Partidului. Dezbaterile din Con­siliul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste au încununat dis­cutarea în spirit militant, in ca­drul tuturor organizaţiilor com­ponente ale Frontului, a preve­derilor din proiectele Programu­lui partidului și Directi­velor Congresului, a Te­zelor Comitetului Central, care la rîndul ei a urmat dezbaterilor de masă ce au avut loc in întreaga țară. Examinarea publică a prevederilor documen­telor Congresului, exprimarea democratică a punctelor de vede­re referitoare la dezvoltarea pre­conizată in cele mai diverse do­menii, dar mai ales găsirea unor căi specifice fiecărui loc de muncă pentru înfăptuirea pre­vederilor, au reprezentat coor­donatele unei activităţi politice de o amploare neobişnuită, care a influenţat puternic mobiliza­rea energiilor poporului nostru în Înfăptuirea înainte de termen a actualului cincinal, pentru a pune baze trainice activităţii din cincinalul viitor. Dezbaterile din plenara Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste s-au purtat in atmosfera de lucru deosebit de exigentă imprimată vieţii noastre publice de secretarul general al partidului. Ne aflăm intr-o perioadă foarte bogată in evenimente politice cu urmări adinei în viitor şi ale căror e­­couri sunt prezente In dezbateri, in munca de fiecare zi. Abia s-au încheiat lucrările în plen ale Marii Adunări Naţionale, care a adoptat cîteva legi de o deosebită însemnătate, cum sunt cele privind retribuţia după ca­litatea şi cantitatea muncii de­puse, sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, conservarea şi utilizarea raţio­nală a fondului funciar. Nu de mult a luat sfîrşit conferinţa cadrelor din domeniul cercetă­rii şi proiectării, care a demon­strat, prin glasul secretarului general al partidului, necesita­tea transformării cincinalului viitor în cincinalul aplicării în economia românească a cuceri­rilor revoluţiei tehnico-ştiinţifi­­ce contemporane, printr-o ra­cordare a dezvoltării la cele mai recente şi importante cu­ceriri ale acestei revoluţii, cit şi prin participarea ştiinţei şi cercetării româneşti la însăşi dezvoltarea revoluţiei tehnico­­ştiinţifice mondiale. Dezbaterea şi aprobarea do­cumentelor Congresului în ple­nara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în contextul muncii avintate a po­porului nostru şi al multitudinii evenimentelor de semnificaţie majoră pentru viitor, imprimă acestui act politic o înaltă res­ponsabilitate. Vorbind in nume­le întregii naţiuni, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a exprimat voinţa tu­turor celor ce muncesc de a fă­uri viitorul României aşa cum este el prefigurat în documen­tele ce vor fi supuse aprobării Congresului al XI-lea al parti­dului. Programul partidului şi Directivele au devenit de pe a­­cum o călăuză pentru intregul popor, ele conţinînd aspiraţiile cele mai Înalte ale noastre, ale tuturor. Pentru a da cea mai sigură garanţie că prevederile Progra­mului partidului şi Directivelor se vor înfăptui întocmai şi că procesul de înfăptuire va repre­zenta mobilizarea maximă a e­­nergiilor noastre creatoare, a resurselor de care dispunem. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi-a însuşit în unanimitate propunerea, iz­­vorîtă din dorinţa fierbinte a poporului nostru şi exprimată de milioane de oameni de pe cuprinsul ţării, ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales secretar general al partidului , la apropiatul Congres. Angajîn­­du-se să militeze pentru susţi­nerea acestei propuneri, Consi­liul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste a omagiat per­sonalitatea preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, se­cretar general al partidului, înconjurat de poporul nostru cu cea mai aleasă stimă şi re­cunoştinţă. Căci dezvoltarea contemporană a României, pres­tigiul ei in lume sunt indisolu­bil legate de numele secretaru­lui general al partidului, de principiile promovate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu în viaţa politică a ţării noastre, în relaţiile internaţionale, cu o consecvenţă revoluţionară e­­xemplară. Documentele Con­gresului al XI-lea al partidului poartă amprenta personalităţii sale, conţin numeroase concep­te politice noi, o grandioasă vi­ziune de ansamblu a construcţiei României anului 2000, datorate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, luptător neînfricat şi eminent teoretician marxist-leninist, deo­sebit de apreciat în lumea con­temporană. Au mai rămas puţine zile pî­­nâ la deschiderea lucrărilor Congresului partidului. Dezba­terea documentelor Congresului va continua în întreaga ţară, In­ conferinţele organizaţiilor judeţene de partid, chemate să adopte hotărîri de mare însem­nătate pentru evoluţia în viitor a judeţelor şi localităţilor ţării, pe baza prevederilor din proiec­tele Programului partidului şi Directivelor. Se va amplifica, în zilele ce urmează, participa­rea oamenilor muncii la per­fecţionarea vieţii noastre publi­ce, ca urmare firească a tran­spunerii in viaţă a angajamen­telor asumate cu prilejul dezba­terilor documentelor Congre­sului. Frontul Unităţii Socialiste în­deplineşte în viaţa politico-so­­cială a României un rol de frunte în mobilizarea energiilor întregii naţiuni la făurirea, sub conducerea Partidului Comunist Român, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trece­rea spre comunism. El va con­tinua în viitor să-şi consolide­ze acest rol, aducind o contri­buţie de preţ la dezvoltarea şi adîncirea democraţiei socialiste, la extinderea participării mase­lor la conducerea societăţii. An­gajarea Frontului Unităţii So­cialiste în susţinerea documen­telor Congresului, exprimată u­­nanim în plenara Consiliului Naţional, va fi urmată de nu­meroase acţiuni practice, pe o mare întindere în viitor, pen­tru realizarea măreţei opere de edificare a noii orînduiri. Na­ţiunea noastră socialistă va ac­ţiona într-o strinsă unitate pen­tru triumful cauzei partidului, pentru viitorul strălucit al po­porului român. Pan Solcan • în majoritatea judeţelor se acţionează, în prezent, energic pentru încheierea grabnică a lucrărilor agricole 9 Un succes deosebit: în judeţul Dîmboviţa s-a terminat culesul porum­bului, sfeclei, cartofilor, legumelor şi strugu­rilor 9 Recoltatul porumbului se apropie de sfîrşit în Olt, Teleorman, Dolj şi Mehedinţi 9 Pînă acum, 20 de judeţe au raportat reali­zarea integrală a prevederilor la semănatul griului 9 Insămînţările se cer încheiate în cel mai scurt timp STRINGEREA GRABNICĂ A ÎNTREGII RECOLTE, Imitarea griului Pi la CORESPUNZATOARE A POPULAŢIEI CU PRODUSE ALIMENTARE ; 2. IN TOATE JUDEŢELE SE CER LUATE O SERIE DE MASURI ENER­GICE PENTRU TERMINAREA GRABNICA A CULESULUI CULTURILOR URZII ŞI EVITAREA ORICĂROR PIERDERI DE RECOLTA. Analiza, in cadrul şedinţei Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din­­ DECI TOATE CONDIŢIILE PENTRU A ASIGURA O APROVIZIONARE 28 octombrie a.c., a modului în care se desfăşoară recoltarea cultu­rilor tirzii şi semănatul griului, a permis sa se ajungă la următoarele concluzii : 1. SITUAŢIA RECOLTEI ESTE, IN ANSAMBLU BUNA, EXISTÂND Constatările corespondenţilor noştri făcute într-o serie de lucteţe demonstrează că, in ulti­mele zile, s-a trecut la o mobi­lizare şi mai amplă a forţelor existente la sate, la luarea mă­surilor ca recoltatul şi semăna­tul să se încheie cit mai repede posibil. De remarcat faptul că în multe cooperative agricole, aces­tui scop ii este subordonată în­treaga muncă organizatorică des­făşurată de or­ganele de partid şi de stat, precum şi de consi­liile locale ale Frontului Unităţii Socialiste. De altfel, primele rezultate ale măsurilor între­prinse se văd de pe acum. In cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţele Ol, Teleor­man şi Dolj, de pildă, recoltatul porumbului se execută pe ulti­mele parcele. „în 2-3 zile — ne-a declarat ing. C. Bulugiu, director general al Direcţiei a­­gricole judeţene Mehedinţi — vom încheia culesul porumbului pe cele 35 OVO hectare cultivate“. Recoltarea sfeclei de zahăr — o altă cultură importantă — a luat sfîrşit într-o serie de judeţe, cum ar fi Alba, Hunedoara, Sibiu şi altele. Acum cînd in profilul vremii pot interveni în orice moment schimbări esenţiale — ne aflăm doar în luna noiembrie — în toate judeţele se cere să se ac­­­ţioneze rapid pentru încheierea grabnică a lucrărilor agricole şi în special a culesului. INTERE­SELE ECONOMIEI NAŢIONA­LE, ALE FIECĂREI COOPERA­TIVE AGRICOLE IN PARTE, ALE ÎNTREGULUI POPOR CER CA SA SE IA TOATE MA­SURILE CA IN CEL MAI SCURT TIMP, RECOLTA SA AJUNGĂ IN HAMBARE. Bru­mele, îngheţul la sol, ninsorile şi-au făcut de pe acum apariţia în unele puncte ale ţării şi in­fluenţa lor asupra recoltei rămase în cimp, nu mai trebuie demonstrată. La o examinare a ultimelor date centralizate privind desfă-şurarea recoltărilor, reface ei restanţele nu sunt de neglijat ; circa 700 000 hectare cu porumb. Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) Inmagaxinarea noii recolte de porumb la o boxă de recepţie Sistematizarea şi simplificarea legislaţiei In realizarea hotărîrilor Con­ferinţei Naţionale a partidului şi a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu in legătură cu perfecţionarea legislaţiei s-a desfăşurat, în perioada mai 1973 — septembrie 1974, o largă ac­ţiune de simplificare şi sistema­tizare a întregului fond de acte normative. In desfăşurarea ac­ţiunii, consacrată , în­tîmpinării celui de-al XI-lea­­ Congres al partidului, alături de Consiliul Legislativ, căruia i-a fost în­credinţată această sarcină, şi-au adus o contribuţie deosebită apa­ratul Consiliului de Stat, secre­tariatul general al Consiliului de Miniştri,­ Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Tribuna­lul Suprem, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor şi Co­mitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. In acest mod acţiunea a căpătat carac­terul unei largi mişcări de în­noire a întregii activităţi nor­mative, iar soluţiile preconizate pentru fiecare act normativ re­prezintă un punct de vedere unitar. Au fost examinate toate actele normative : legi, decrete, hotă­­riri ale Consiliului de Miniştri, ordine şi instrucţiuni, reglemen­tări juridice ale organizaţiilor obşteşti şi ale organelor locale. Au fost reţinute pentru evi­denţa oficială a legislaţiei Româ­niei socialiste, ca fiind în vi­goare 25 la sută din totalul actelor normative. In Buletinul Oficial urmează a fi publicată evidenţa tuturor actelor, normative in vigoare, care va constitui un instrument practic de lucru la dispoziţia­ tu­turor celor chemaţi­­ să aplice legea. Acţiunea de simplificare şi, sis­tematizare a actelor normative va fi continuată urmind să fie prezentate conducerii de partid şi de stat propuneri cu, privire la : proiectul de program legis­lativ ; elaborarea de repertorii pe materii ; pregătirea eşalonată a colecţiei cuprinzînd legile, de­cretele şi hotărîrile Consiliului de Miniştri şi, separat, a unor colecţii de instrucţiuni,­ reali­zarea unei informatici legislative pe bază de mijloace automati­zate ; perfecţionarea continuă a legislaţiei conform prevederilor Programului Partidului Comu­nist Român. M. M. Harta Fanemanalar mataerelsgiea probabila. Amănunt« ta paf. • l-a Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepreşedintele executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit,­joi după-a­­miază, pe Robert E. Hage, vice­preşedinte executiv al firmei „Mc. ..Donnell Douglas Aircraft Corporation“ — California. Oas­petele a fost însoţit de Wiliam G. Dickman, director comercial al firmei. La întrevedere a participat: Va­sile Pungan, consilier al preşe­dintelui Republicii. A luat parte, de asemenea, Har­ry G. Barne, jr., ambasadorul S.U.A. la București. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire cordială, în cadrul căreia au fost abordate probleme pri­vind promovarea unei cooperări reciproc avantajoase între insti­tuţiile specializate româneşti si firma „Mc. Donnell Douglas Air­craft Corporation“, in domeniul aeronauticii. 1 MI MIM CONGRESULUI II MEA II PARTIDULUI A fost străpunsă prima galerie de pe Valea Sebeşului ALBA IULIA (coresp. R.L. — I. Cojocaru). De mai multă vreme, pe Valea Sebeşului în judeţul Alba îşi desfăşoară acti­vitatea un mare şantier care are misiunea să construiască noul complex hidroenergetic din această, zonă. Datorită măsurilor luate, la majoritatea obiectivelor începute pînă acum, lucrările sînt in avans faţă de grafic. Sîntem acum în măsură să anun­ţăm că minerii au străpuns galeria de deviere Caşa. Ea este prima galerie a complexului de pe Valea Sebeşului şi are o lungime de 430 metri. Conform angajamentelor­ luate , străpun­gerea a avut loc înainte de termen. Locomotiva Diesel-electrică de 4000 C.P. în producţie de serie CRAIOVA (co­resp. R. I.­­ Ion Becheru). Construc­torii de locomotive de la Uzina „Elec­­troputere“ din Cra­iova au început pro­ducţia primelor re­pere necesare cons­trucţiei noului tip de locomotivă Die­sel-electrică de 4 000 cai­­ putere. Noua maşină — una din­tre cele mai puter­nice şi mai moder­ne din lume — va dezvolta viteza de 140 pînă la 160 km pe oră, fiind echipa­tă cu motor de tip ALDO de 4 000 cai­­putere. Ea va fi u­­tilizată Inacoseot pentru remorcarea trenurilor grele de marfă şi trenurilor rapide de călători, dispunind de insta­laţie pentru încălzi­re electrică a trenu­rilor cu generator separat. Şi încă un amănunt­ : greutatea specifică pe cal-pu­­tere a noi­ maşini reprezintă doar 60 la sută din cea a vechilor tipuri de locomotive Diesel­­electrice. 10000 de autoturisme „Dacia" peste prevederile primilor 4 ani ai cincinalului PITEŞTI (coresp. R­­.­­ D. Bujdoiu) Ca urmare a înde­plinirii sarcinilor de plan pe primii 4 ani ai actualului cincinal cu 2 luni i­ jumătate mai devreme, construc­torii pitesteni da autoturisme vor realiza suplimen­tar, pînă la finele acestui an, 10 000 de autoturisme „Dacia 1300“ și piese de schimb auto în valoare de aproape jumătate miliard. în peri­oada care a trecut din acest an co­lectivul de muncă de aici raportează realizarea în mod suplimentar a 2 700 autoturisme, 7 000 bucăţi cutii de vi­teza Estafettfe şi 3700 punţi auto, destinate exportu­lui. Mai sunt două luni pînă la sfârșitul anului. Pentru industrie ele trebuie să însemne: PLANUL 74-REALIZAT INTEGRAL $1 LA TOȚI INDICATORII! PLANUL 75-CÎT MAI TEMEINIC PREGĂTIT! Două sunt obiectivele majore pe care se axează activitatea în industrie, în aceste două luni cite au mai rămas pînă la sfîrşitul anului : încheierea cu succes a planului pe 1974 — inţelegînd prin aceasta îndeplinirea sa integrală şi la toti indicatorii — şi, concomitent, pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. In aceste două direcţii se concentrează acum toate forţele, pretutindeni, în întreprinderi, centrale industriale, ministere, fiecare unitate economică fiind dornică să se înfăţişeze cu un bilanţ cit mai favorabil la obişnuita scadenţă de sfîrşit de an. Este cert, nici­ unui cetăţean al ţării noastre nu poate să-i fie indiferent mo­dul cum va fi realizat, planul, pe 197­1. Suntem­ cu toţii direct Interesaţi ca planul, privit nu ca o noţiune abstractă cei în la­turile sale concrete să nu, fie­­doar­ în­deplinit exemplar, ci chiar depăşit la prin­cipalii săi indicatori. Argumentul este, crederii, lesne , de înţeles. Dacă ne-am­­­propus în viitorul cincinal o serie de­ o­­­biective importante, dacă în dezvolta­rea economiei naţionale, în creşterea ni­velului de trai vom înregistra progrese substanţiale în perspectiva anilor ce vin, aceasta are ca singură temelie posibilă şi certă îndeplinirea în bune condiţiuni a actualului cincinal, realizarea sa înainte de termen. Or, aceasta implică, ba mai mult impune, ca o cerinţă stringentă, în­făptuirea exemplară a planului pe anul in curs. Conştiente de această relaţie directă, majoritatea colectivelor de muncă gîndesc şi acţionează în direcţia „comprimării“ timpului, hotărîte să producă peste plan importante volume de ritmuri materiale, destinate atît nevoilor interne ale econo­miei naţionale cit şi exportului. Pentru industria braşoveană, de pildă, cele două luni care au­ mai rămas din 1974 valorea­ză peste 4­ miliarde lei producție suplimen­tară, iar pentru constructorii de autotu­risme de la­ Pitești, un număr de 10 000 de „Dacia-1300“, peste plan. Sunt numai două exemple care dovedesc că, acolo unde s-a muncit bine, angajamentele au devenit fapte. De altfel, zilnic, publicăm . in* ziarul nostru veşti despre întreprinderi care lucrează în contul anului viitor sau chiar în contul, anului 1976, despre judeţe care au un avans de 3—5 luni faţă de prevederile cincinalului.* veşti care atestă puternica mobilizare de forţe in întîmpi­­narea Congresului al XI-lea al partidului. Este răspunsul oamenilor muncii, al în­tregului popor, la chemarea adresată de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care sublinia recent că perioada pînă la Congres trebuie să ne o perioadă de muncă intensă, pe toate tărîmurile, şi in primul rind in domeniul îndeplinirii planului. Faptul că pe ansamblu există numeroase­­rezultate pozitive nu poate şi nu trebuie să ne satisfacă. Nu putem ignora, totuşi, că­­ unele întreprinderi realizările nu se ridică la nivelul posibilităţilor şi, mai ales, al necesităţilor. Existenţa unor res­tanţe faţă de plan, atît din punct de ve­dere valoric cit, şi fizic, nerespectarea contractelor încheiate cu diverşi parteneri, deficienţele în materie de calitate, toate acestea diminuează în fiecare judeţ, ca şi în Capitală, realizările globale de ansam­blu care ar fi putut înregistra nivele mai ridicate. După cum faptul că în acest an au început să producă peste 420 de noi unităţi economice, cifră, de altfel, remar­cabilă, nu trebu­ie să ne facă să neglijăm că alte cîteva zeci de obiective sunt în situaţia de a nu intra în funcţiune la termenele prevăzute, lipsind astfel econo­mia naţională de o producţie luată în calcul la stabilirea planului. Constantin Vrânceanu (Continuare in pag. e 3-a)

Next