România Liberă, noiembrie 1974 (Anul 32, nr. 9338-9363)

1974-11-01 / nr. 9338

Pagina a 2-a —1 noiembrie 1974 STORIC IVERSAL UMAN Dan Zamfirescu Cu puţină vreme în urmă s-a inaugurat, la Rîmnicul Vîlcii, cenaclul literar „Casa de sub pădure“, condus de poetul Dra­goş Vrânceanu şi cu acest pri­lej am fost martorul unui mo­ment c­e neuitat pentru toţi cei ce au luat parte la deosebit de calda şedinţă inaugurală , Ion Alexandru a făcut o profesiu­ne de credinţă despre poezie, subliniind necesitatea ca po­etul să ne dezvăluie firea lu­crurilor, să „agrăiască“ despre lume şi oameni, despre făptu­ră şi istorie, d­acă vrea ca gla­sul său să fie auzit şi să în­frunte timpul. Am speranţa că tinerii şi inimoşii redactori de la Radio Craiova, care au imprimat această mărturisire de credinţă, unică în felul ei, o vor transcrie şi publica, spre a se adăuga la filele de aur ale unei „ars poetica“ româneşti inaugurată de strămoşii Do­­softei şi Miron Costin cu trei secole în urmă. Pînă atunci, ceea ce mi se pare că trebuie spus în legătură cu această confesiune, care venea de la una din cele mai puternice în­zestrări creatoare ale litera­turii române actuale, este iden­titatea de poziţie cu a unui mare poet şi filozof care scria cu două secole în urmă , atlta vreme cit un poet nu exprimă decit propriile tale sentimente subiective, el nu işi merită încă numele ; dar din clipa cind ştie să-şi Însu­şească lumea şi să o exprime, el este poet I (Goethe, citat de E. Curtius). A-ţi Însuşi lumea ! A o ad­uce in tine, cu tot clocotul ei, cu toate durerile şi grijile, speran­ţele şi desnădejdile, frumuse­ţile şi mizeriile, a o exprima, a spune în numele tuturor ceva în aşa fel incit fiecare să simtă că i-ai luat cuvîntul de pe buza, că i-ai golit sufle­tul de negura ce-l apăsa, ori că i-ai dat glas bucuriei ce nu-şi găsea vorbele cu care să se rostească ! Secole, milenii, esenţa marii poezii şi marii arte în genere a constat în a­­ceastă forţă de rezumare şi exprimare a „lumii“. Unită însă, la cei mai mari, cu năzuinţa de a interveni în lume, de a-i alina rănile, de a-i dezvălui o cale spre acea fericire după care alergăm, de la începutul veacurilor. Şi au venit clipe în care tocmai această năzuinţă a părut unora a fi ridicolă, „te­zistă“, neliterară, element exterior şi nefast perfecţiunii „estetice“ ! S-a căutat din ce în ce mai puţin „lumea“ şi din ce in ce mai mult „arta pură“, pînă ce pictura s-a dizolvat in vopsele şi poezia în cuvinte, apoi chiar în necuvinte, spre a da seamă de nişte stări su­fleteşti de nedefinit, şi despre un om care începe să se des­trame ca fumul. Oamenii, milio­anele şi miliardele de oameni sunt invitaţi să asiste de de­parte la acest ciudat şi singu­lar dans pe sîrmă, fără finali­tate şi fără rod, care vrea să fie în exclusivitate, şi cu agre­sivitate, singura artă şi singura literatură „moderne“. Marele semn de întrebare pus, nu de mult, la un con­gres internaţional de estetică, peste întreaga artă, prin înscrie­rea temei „moartea artei“ ca obiect de meditaţie serioasă, ar trebui să ne dea de gîndit asupra sfîrşitului acestui drum „modern“ soldat, foarte adesea, cu secătuirea talente­lor autentice şi invazia- in­flaţia imposturii. Şi totodată să ne facă a ne întreba de ce publicul găseşte aşa de repede drumul spre acele autentice creaţii in care simţim pulsînd o problematică umană eternă dar, în acelaşi timp, lumea noastră, cu întrebările ei specifice, cu tipul de om care şi le pune, cu stilul său propriu de a şi le rezolva. Este oare o contradicţie între istorie şi ceea ce se numeşte ..eternul omenesc“ ? De ce Ho­mer, Dante, Shakespeare, Puş­­kin, Eminescu, de ce Balzac şi Dostoievski,­­Sadoveanu ori Malraux au reuşit­­ să păstreze, din eră în eră istorică, un număr de trăsături comune, în­tre care aceea, definitorie, a comunicabilităţii 7 (N-am folo­sit intenţionat „accesibilitatea“, căci prea adesea i s-a dat o accepţie simplistă, anulînd în­suşi, sensul major conferit creaţiei artistice de orice­­ fel în concepţia politică a Parti­dului nostru, sens conţinut in cuvîntul „elevare". Or, uneori, prin „accesibilitate“ se înţe­lege modalitatea de a determi­na Ceahlăul să devină „acce­sibil“, celor ce nu vor să facă efortul de a-l escalada, spre a vedea ceea ce nu se poate ve­dea decît de acolo unde ajungi numai la capătul unui proces de ridicare spre culmi­. Apare insă cit se poate de clară diferenţa între o artă mare care cere efortul de ele­vare sufletească pînă la înăl­ţimea ei, şi între o artă care îşi fixează ca ideal, sau postu­lează non-comunicabilitatea, pretinzind că darul cunoaşterii aparţine doar cltorva „aleşi“. Cunoaştem mentalitatea ! Cine studiază agonia şi sfîrşitul an­tichităţii va descoperi că una din trăsăturile ei specifice era moda „misterelor“ rezervate „iniţiaţilor“ dispreţuitori ai vulgului. Dar lumea antică şi literatura ei s-au prăbuşit toc­mai fiindcă au pierdut, la un moment dat, capacitatea de a-şi „însuşi lumea“. Viitorul a fost al acelora care s-au hotârît să facă aceasta şi mai ales să o schimbe, să creeze o lume nouă. Pentru epoca noastră, în care istoria ne confruntă cu o situaţie nouă , paralelismul între o lume ce se scufundă su­fleteşte, oricît de mari i-ar fi aparentele triumfuri tehnice şi alta care se naşte, este foarte important să ne dăm seama că literatura română se află nu acolo unde nu se mai crede în destinul artei, ci acolo unde creatorului i se conferă marea cinste de plăsmuitor al sufle­tului unei naţii şi unei civili­zaţii. E timpul pentru fiecare scrii­tor să înveţe marea taină a creaţiei, aceea de care vorbea Goethe şi, recent un tînăr poet român de la poalele Carpaţilor. SEMNAL’ • La Muzeul de Istorie a Republicii s-a inau­gurat ieri ciclul de expuneri intitulat „Mihai Viteazul — domn român şi personalitate politică şi militară europeană“. Prima conferinţă a ciclu­lui, ţinută de prof. univ. dr. Dumitru Almaş, a avut ca temă „Sfîrşit de veac în ţările române“. Expunerile vor continua să se desfăşoare, cu o frecvenţă lunară, în sălile Muzeului în care se află exponatele legate de viaţa şi epoca marelui domnitor român. • In memoria eroilor căzuţi la Păuliş a fost ridicat un frumos ansamblu monumental pro­iectat de arhitectul Cristea Micoş şi realizat de sculptorii­ Ion Munteanu şi A. Vitroel. • La Muzeul Satului a avut loc inaugurarea cenaclului de etnografie şi folclor „Lumea satu­lui“. Prima temă : Melosul şi poezia pastorală. • Interferenţe între medicină şi artă : dr. Ni­­colae Horneţ deschide o expoziţie de pictură în holul Universităţii Populare Bucureşti (sala Dal­les). Vernisajul, astăzi, 1 noiembrie, expoziţia rămînind deschisă timp de 15 zile. • Teatrul­ Naţional din Timişoara a prezentat o nouă premieră pe ţară. Este vorba de piesa „Ordinul“ de Fritz Hochwälder, în regia lui Emil Reus. • Astăzi la ora 13:00 — vernisajul expoziţiei „Aspecte ale desenului românesc contemporan“ — la Muzeul de artă (str. Ştirbei Vodă nr. 1—3, etaj II). • Membrii salonului literar-artistic „Comentar" al Casei de cultură a sectorului IV din Capitală organizează duminică 3 noiembrie un pelerinaj la mormîntul poetului Miron Radu Paraschivescu, a cărui personalitate va fi evocată în cadrul Unei festivităţi la casa memorială de la Vălenii de Munte. Vor mai fi vizitate casa lui Nicolae Iorga și casa în care a lucrat pictorul Nicolae Tonitza. • Cu prilejul împlinirii a 94 de ani de la naşterea lui Mihail Sadoveanu, Muzeul literatu­rii române organizează o expoziţie de artă plas­tică — o ilustrare în imagini a povestirilor sadoveniene aparţinînd artistului Constantin Ba­­ciu. Vernisajul expoziţiei : marţi 5 noiembrie. • Un „poem simplu“ în ziarul „Teleormanul": „Dacă sapi pe-un deal anume ai să dai de vechi altare / Şi de umbrele străbune şiroind de pe sudoare / Ca un lan de mirodenii, vîlvorînd de-aceeaşi lună / Pusă noaptea că să are aburul de pe fîntînă“... Şi alt poem în „Steaua Roşie“: „In fiecare gest îmi port făptura / Nu mă pri­pesc, am învăţat măsura, / încrederea în azi luceşte rază, / Mă şerpuie şi-n singe germinea­ză". De fapt, publicind aceste versuri, cele două redacţii au dovedit că s-au pripit şi n-au învă­ţat măsura... • O expoziţie de înaltă ţinută artistică în sălile Casei de cultură din Giurgiu : Maria Văgii (ta­piserie) şi Silvia Grossu—Jelescu (pictură). De rafinată şi subtilă inspiraţie populară, transcriind motive folclorice într-un material puţin folosit — fibra da­tei —, cu o tematică celebrînd eve­nimentele politice ale anului, tapiseria Măriei Văgii și pictura Silviei Grossu—Jelescu oferă un moment de artă autentică. UNA PE ZI de MATTY - Dacă ar fi convinși că-s așa frumoase stofele astea, nu le-ar schimba la fiecare sezon ! PANORAMIC CINEMATOGRAFIC „0 madonă in plus“ O grupă de criminaliști s-a constituit drept erou principal intr-o serie de filme produse de studiourile DEFA. Grupa 110, o­­bligată mereu, să dezlege cite un nou mister, sub diverse baghete regizorale, n-are personaje fixe deși unele revin.­ Nu rămîne, deci, spaţiu pentru supraeroi. Munca lor înseamnă investigaţie, mi­gală, tatonări. Fără spectaculoase bătăi şi urmăriri incredibile. Doar modestă cercetare, în schimb, în majoritate, istoriile, narate în această serie cu intrigă poliţistă, au o trăsătură domi­nantă : încercarea de a desco­peri resorturile morale, slăbiciu­nile umane sau erorile iniţiale de conduită ce duc la infracţiu­ne. Pe autorii seriei îi intere­sează, mai degrabă, de ce s-a a­­juns la greşeală, decît cine a co­mis infracţiunea. Acest interes duce la o structurare aparte. Pelicula care ne povesteşte despre „O­ madonă în plus“ se numără printre cele mai mo­deste ale seriei. Lucrată fără subtilitate, ne lasă fără vrere să descoperim misterul de la înce­put, ne lămureşte şi cauzele mo­rale, aflăm cine greşeşte şi cine nu. Astfel, lămuriţi, prea lun­gile discuţii nu contribuie la sti­mularea interesului nostru, ci dimpotrivă. „Alexandru Macedon“ Din nu prea îndepărtata peri­oadă de încântare a publicului în faţa filmului istoric de mare fast, s-a rătăcit pe ecranele noastre un „Alexandru Macedon“ sub chipul lui Richard Burton, care se face, cu nemărginite eforturi, că are 22 de ani, că este viteaz, cuceritor, inteligent, invincibil, dar nu şi nemuritor. La marile studiouri producătoa­re de mamuţi istorici, existau minţi dotate cu puterea de a gindi bugete uriaşe pentru su­praproducţii minore. Banii se cheltuiau pe statui de ghips imi­­tînd marmura, pe coifuri de car­ton imitînd metalul, pe bumbac imitînd mătasea şi pe actori mi­­mînd istoria. Din atîta mimare şi imitare, victime rămîneau în primul rînd istoria şi bunul gust. Pentru că falsul se iţea în fie­care secvenţă. Spaţiul şi aerul resping statuile, in cazul nostru, Burton e aproape ridicol în cos­tumaţia sa istorică, împodobit cu breton blond şi cîrlionţat. Acest Robert Rossen amestecă epoci şi popoare, povestind lung şi obo­sitor un destin excepţional, re­constituind, în falset, o mare personalitate istorică. E tirziu să ne mai supărăm pe rămăşiţele unui gen deja părăsit de produ­cători şi public. Florica Ichim Iordan Iovkov este un Rebrea­­nu al literaturii bulgare. Scrii­tori contemporani, (Iovkov se naşte, în 1880, numai cu cinci ani înaintea lui Rebreanu) por­­tretişti ai satului şi ai ţărănimii din mijlocul cărora au plecat, amîndoi, îşi angajează opera în­­frămîntările vremii de partea progresului social şi politic. În Nona, ecranizare a unui roman devenit clasic, Ferma de lungă frontieră, întîlnim aceleaşi nota­ţii realist-obiective, animate de­ sentimente pătimaş dezlănţuite, fie că e vorba de setea de pă­­mînt a ţăranilor asupriţi, fie că e vorba de imposibile iubiri în­câlcind bariere sociale. Chiar şi pentru cine nu cunoaşte roma­nul, sursa literară apare evi­dentă de la primele secvenţe. O desfăşurare de largă respiraţia epică, conflicte multiple, o tipo­logie nuanţată — ne introduc în viaţa, unui sat bulgar din primul pătrar al veacului nostru. Regizorul şi scenaristul (Grişa Ostrovski — Ştefan Tanev) au esenţializat un material iniţial , amplu, lăsînd imaginea să vor­bească patetic şi afectuos în lo­cul cuvintelor, punind în valoare pitorescul satului, al oamenilor lui, al unei naturi generoase, implicind emoţional spectatorul. Este desigur şi meritul celor două protagoniste ale filmului, actriţe de frunte ale cinemato­grafului bulgar. Romancierul a intuit imposibi­litatea personajelor sale de a e­­vada din destinul propriu atîta vreme cit nu se pot integra u­­nui destin colectiv. Or, nici Nona — eroină damnată, ro­mantică, obsedată de misterul morţii mamei sale, încercînd e­­vadarea doar prin iubire şi eşuind, nici iubitul ei, tînărul ofiţer de grăniceri, nu se pot integra unor aspiraţii mai înalte. Prima lor declaraţie de dragos­te, solemnă ca o rugăciune, va fi întreruptă de primul foc de armă ce răsună pe uliţele, doar aparent liniştite, ale satului, ca un semnal de alarmă. Singurul care va părăsi satul, învăţătorul, este cel care a aprins scînteia răzmeriţei în sufletul obidit al ţăranilor. Focul ce mistuie ham­barele moşierului spulberă parcă dramele individuale. Chiar şi tragedia Nonei rămîne doar cea a unui om neputincios, anunţînd nevoia unor profunde înnoiri. Adina Darian Jona“ Pictoriţele din Cîmpeniţa Cine vizitează Şcoala generală din satul Cîmpeniţa — aşezare durată Intr-un pitoresc peisaj din inima Transilvaniei — ră­­mine impresionat de numeroa­sele tablouri de artă naivă, ex­puse aici in clase şi pe coridoa­re. Este, de fapt, o expoziţie permanentă, care înmănunchea­ză zeci de lucrări, cu o tematici extrem de diversă, realizate in­tr-o paletă­­ coloristică bogată. Iar specificul său cu totul apar­te constă in faptul că aceste lu­crări sunt semnate doar de fe­mei din sat. Din noianul de tit­luri spicuim citeva : „Carnaval" și „Bărci" de Erzsébet Abran, „Pomi înfloriţi" de Maria Biro, „Pe cimp“ de Iren Toth etc. De altfel, lucrările pictoriţelor din Cîmpeniţa au fost admirate şi la Tg. Mureş, unde Centrul de îndrumare judeţean a organizat anume pentru ele o expoziţie, iar alte lucrări au fost expusa şi la Bucureşti, în cadrul Bie­nalei naţionale a artiştilor ama­tori. (V. LAZAR) Lozul cel mare „Cu ăştia trei lei am să pun mina pe lozul cel mare !" — se lăuda Ştefan Butilă, din Ad­­jud, faţă de cei cîţiva prieteni cu care îşi pierdea vremea pe peronul gării Mărăşeşti. Cu cei trei lei s-a apropiat de tonetă şi şi-a ales un loz in plic. Re­­zervindu-și plăcerea de a-l fila pe îndelete, i-a întins vinzătoa­rei o bancnotă de 25 lei. Numai că, in vreme ce aceasta era pre­ocupată să-i numere restul, S.B. a şterpelit o întreagă pungă cu lozuri şi a fugit. S-a ascuns intr-un vagon garat pe o linie mai îndepărtată şi a desfăcut toate cele 300 de lozuri. Dar nici vorbă de „ciştigul cel mare" ! Dezolat, a revenit pe peron, pentru a încerca să mai ia o pungă , dar a fost prins şi dat pe mina miliţiei. Astfel, cu cei 3 lei, S.B. n-a reuşit altceva de­cit să dobândească 3 ani de în­chisoare. (C. AZOIŢII) Spectacole—schimb de experienţă Ţinlnd seama de faptul că viitorii învăţători vor lucra, ma­joritatea, in mediul sătesc — formaţiile artistice ale Liceului pedagogic din Buzău, conduse de profesorul de muzică Ştefan Stănescu, fac dese deplasări în comunele judeţului. Ele prezin­tă spectacole culturale cu sco­pul de a realiza un schimb de experienţă , se produc forma­ţiile artistice locale, ca şi cele ale oaspeţilor, urmate de con­vorbiri privind răspîndirea cul­turii in lumea satului, rolul ca­drului didactic in viaţa spiritua­li a comunei etc. In colaborare cu cenaclul literar din Buzău orchestra de muzică populară „Mugurel" a elevilor de la liceul amintit a susţinut spectacole de „Poezie şi muzică“ in comune­le Pietroasa, Săgeata, Cislău, Pătirlagele etc. Şi este de subli­niat că atit repertoriul orches­trei cit şi cel al grupului vocal se compune aproape in întregi­me din piese ale folclorului muzical cules din părţile Buzău­lui. (M. VLADESCU) Vînzătorul de... tractoare­­fantomă S-a trezit vesel intr-o bună dimineaţă. S-a uitat in oglindă şi şi-a zis­: „De azi înainte, băiete, eşti inginer şi te cheamă Radu" ! Cu noua identitate şi „specializare“ E­ne Constantin din localitatea Sihlea (judeţul Vrancea) a poposit la Brăila, ca inginer in Ministerul... mecanic, ocupindu­-se de... desfacerea tractoarelor. Şi, cu această auto­­investitură, lua legătura telefo­nică cu diverse cooperative a­­gricole de producţie : „Aveţi nevoie de un tractor nou ? A­­tunci trimiteţi un delegat cu 2 860 de lei, să-l ridice de la baza X. Să Întrebe de mecanicul Florea, care este însărcinat cu livrarea”. Şi, cum tot el era şi­, mecanicul Florea, se ducea re­pede la baza X, incasa banii da la delegat şi apoi se făcea ne­văzut. Aşa a procedat cu dele­gatul cooperativei agricole Fru­muşica — Galaţi căruia i-a luat 2 860 lei, cu un altul de la cooperativa agricolă Tulcea da la care a încasat 2 100 de lei, cu un al treilea de la cooperativa agricolă Perieţi — Ialomiţa de la care a primit alti 1 840 lei etc In ziua de 13 octombrie Insă prezentindu-se la cooperativa a­­gricolă Ianca — Brăila ca să încaseze suma pentru un alt tractor-fantomă vindut, a fost reţinut de miliţie şi trimis in faţa justiţiei. Postură în care s-a mai aflat, de vreme ce E.C. este recidivist, suferind o condamna­re de 10 ani pentru „activităţi“ similare. Se mai pune, însă, şi întrebarea cum de s-au putut lăsa înşelate unităţile respective de primul escroc care le-a ieşit în cale ? (V. CHIURTU) Şcoli populare de artă la sate Comitetul judeţean Olt de cul­tură şi educaţie socialistă a luat iniţiativa de a înfiinţa şcoli populare de artă pe lingă cămi­nele culturale din comunele judeţului. Astfel, la Scorniceşti, Oboga, Cezieni, Vădastra şi în alte localităţi, funcţionează a­­cum clase de canto, pian, vioa­ră, teatru, pictură, artizanat etc., pe care tinerii le frecventează pentru a-şi dezvolta cunoştinţe­le şi talentele, sub îndrumarea unor specialişti. (D. BUJDOIU) Rubrică redactată de Pia Rădulescu COTIDIENE «COTIDIENE SEMNAL Aprovizionarea populaţiei Capitalei pentru toamnă şi iarnă in dezbaterea deputaţilor municipali Ieri, deputaţii municipali, în­truniţi în cadrul celei de a 22-a sesiuni a Consiliului popu­lar al municipiului Bucureşti, au dezbătut o seamă de aspecte privind modul în care se des­făşoară aprovizionarea de toam­nă şi iarnă a populaţiei Capi­talei. Comparativ cu anii precedenţi, anul 1974 reprezintă, atit sub raportul investiţiilor comerciale cît şi al volumului vînzărilor, creşteri substanţiale. Preocupîn­­du-se ca amplasarea unităţilor comerciale să se facă în mai strînsă legătură cu numărul populaţiei din diverse cartiere ale oraşului — în special din cartierele nou construite — şi cu cerinţele acesteia, municipa­litatea a întreprins unele mă­suri pentru ca reţeaua de des­facere să se extindă şi să se diversifice. In momentul de faţă, unele zone cum sînt Berceni- Sud, Titan, Pantelimon, Colenti­­na, beneficiază de un număr mai mare de unităţi comerciale, pînă la sfîrşitul anului urmînd să se construiască alte 18 ma­gazine noi, in special la parte­rul blocurilor nou construite. Totodată, capacitatea de desfa­cere a mărfurilor a fost mărită şi prin introducerea în circuitul comercial a unor spaţii folosite în alte scopuri, precum şi prin intermediul sistemului de co­merţ mobil. Cît priveşte canti­tăţile de mărfuri puse la dispo­ziţia bucureştenilor în acest mo­ment de virf al aprovizionării pentru sezonul rece, ele sunt substanţial mai mari în com­paraţie cu toamna anului prece­dent. Unele acţiuni întreprinse anterior, privind preluarea canti­tăţilor de legume şi fructe de la diverşi furnizori din ţară, s-au dovedit eficiente, pînă la ora ac­tuală fiind preluate cantităţile ne­cesare de cartofi şi ceapă, iar la celelalte mărfuri această activita­te desfăşurîndu-se conform grafi­celor. In plus, darea în folosin­ţă a două depozite de mare ca­pacitate, Berceni şi Chitila, va permite ca întreaga cantitate de ceapă şi mere să fie însilozată în Capitală, ceea ce va însemna o aprovizionare mai bună cu aceste produse în timpul iernii. In această toamnă, In afara unităţilor fixe de desfacere, s-au mai organizat încă 120 de puncte sezoniere, precum şi livrarea la domiciliu a cartofilor şi cepei. Totodată, Intr-un număr mare de unităţi alimentare, se asigură constituirea unui stoc de iarnă pentru diverse produse cum sunt : făina, zahărul, uleiul, ore­zul, conserve de legume, etc. Concomitent se desfăşoară diver­se acţiuni pentru sporirea fon­dului de marfă afectat pieţelor, pentru îmbunătăţirea aprovizio­nării cu peşte, carne şi produse din, carne, pentru asigurarea la rampele de descărcare a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport necesare operaţiunilor de sortare şi transport al pro­duselor. Se prevede in acelaşi timp îmbogăţirea gamei şi volu­mului de semi-preparate de tip „gospodina“ şi extinderea vîn­­zării lor în magazinele alimen­tare şi de alimentaţie publică. Organizaţiile comerciale se preocupă în această perioadă şi de asigurarea cantităţilor nece­sare de mărfuri industriale so­licitate : stofe şi confecţii de iarnă, încălţăminte cauciucată, diferite obiecte de uz casnic ; pînă la 15 noiembrie este prevă­zut a se livra întreaga cantitate de combustibil solid pentru un număr de 221 000 familii înscri­se pentru aprovizionare. Dacă timpul va fi nefavorabil, ur­mează să se organizeze 25 de puncte pentru vinzarea directă din camioane a cărbunilor pre­­ambalaţi. Deputaţii au dezbătut totodată şi unele aspecte privind condi­ţiile de dezvoltare a bazei ma­teriale a comerţului în anul vii­tor, cind vor intra în funcţiune 78 noi magazine comerciale. în acest sens, sesiunea a hotărît ca diversele întreprinderi subordo­nate Consiliului popular, intere­sate în această acţiune, să se preocupe de realizarea cu prio­ritate a blocurilor de locuinţe la parterul cărora vor fi amena­jate magazine precum şi de re­introducerea în circuitul comer­cial a unor spaţii noi. ★ Sesiunea a eliberat din funcţia de membru şi vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular al municipiului Bucu­reşti pe tovarăşul Virgil Florea, care a primit alte însărcinări ; deputaţii au ales ca vicepreşedin­te al Comitetului executiv pe to­varăşul Gh. I. Dumitru şi ca membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular al muni­cipiului Bucureşti pe tovarăşii Cornel Nicoda şi Tiberiu Turcuş. Ioana Patraşcu Acţiuni ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste O CONTRIBUŢIE VALOROASĂ LA GOSPODĂRIREA LOCALITĂŢILOR BACAU (coresp. R. I. — C Azoiţii). Consiliile Frontului U­­nităţii Socialiste din judeţul Bacău au acumulat o bogată experienţă în organizarea şi conducerea lucrărilor gospodă­reşti, în mobilizarea largă a cetăţenilor la înfăptuirea obiec­tivelor înscrise în programele de lucru. In municipiile Bacău şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Co­­măneşti, Moineşti, Buhuşi, fie­cărei organizaţii componente a F.U.S. i-au fost repartizate o­­biective precise de a căror e­­xecuţie s-a preocupat de-a lun­gul întregului an. In munici­piul Bacău, bunăoară, sindica­telor le-a revenit sarcina mo­bilizării membrilor lor la exe­cutarea arterelor de ocolire a o­­raşului, tineretul a participat la contstruirea şi amenajarea ba­zelor sportive, ştrandurilor şi locurilor de joacă pentru copii iar organizaţia de femei şi-a a­­dus o valoroasă contribuţie la înfrumuseţarea grădinilor şi spaţiilor verzi, la plantarea a peste două milioane de flori. Valoarea lucrărilor executate de la Începutul anului numai în această localitate depăşeşte 100 milioane lei. Rezultate tot atât de bune au fost obţinute şi în cele 80 de comune ale judeţului. La Ră­­căciuni, Mărgineni, Luizi-Călu­­găra, Tg. Trotuş, Sascut, Un­gureni şi în numeroase alte co­mune au fost executate prin munca patriotică a cetăţenilor lucrări de alimentare cu apă, construcţii de şcoli, dispensare, cămine culturale, amenajări de creşe, grădiniţe pentru copii, a­­teliere şcolare. O contribuţie deosebit de însemnată la înfăp­tuirea acestor lucrări şi-au a­­dus-o consiliile săteşti ale F.U.S. care îşi exercită cu tot mai mult succes rolul de foru­muri ale obştei chemate să or­ganizeze participarea activă a întregii populaţii la viaţa poli­tică, economică şi social-cultu­­rală a localităţilor respective. A­­preciind rezultatele obţinute pînă acum, Biroul executiv al Consiliului judeţean al F.U S. a adoptat recent noi măsuri menite să ridice pe un plan superior activitatea de înfru­museţare şi bună gospodărire a tuturor localităţilor din judeţ. PESTE 2 000 HECTARE VOR FI REDATE AGRICULTURII SLATINA (coresp. R. I. — D. Bujdoiu) Consiliile s.locale ale Frontului Unităţii S­ocialiste din judeţul­ Olt au iriga­t o acţiune de depistare a terenurilor ne­­folosite sau insuficient folosite şi de integrare a lor în circuitul agricol. Astfel, în comunele Verguleasa, Izbiceni, Vădastra, Osica, Turia, Stoeneşti şi în al­te 50 de localităţi au fost or­ganizate echipe care au trecut la depistarea şi inventarierea terenurilor agricole insuficient folosite, a terenurilor ocupate cu tufărişuri, cu vegetaţie ne­rentabilă, mlăştinoase etc., care vor fi defrişate, desecate, ■­ ame­najate, pentru a fi redate cir­cuitului agricol. Datorită spri­jinului dat de organizaţiile să­teşti ale Frontului Unităţii So­cialiste, au fost descoperite şi vor fi ameliorate peste 2 000 ha. ce vor fi cultivate în anul vii­tor, cu cereale, urmînd ca a­­cea­stă acţiune de mărire a su­prafeţei arabile şi de bună gos­podărire a pămîntului să se extindă în toate satele şi co­munele judeţului. Cronică legislativă îmbunătăţiri la regimul construcţiei de locuinţe proprietate personală şi la vinzarea unor asemenea locuinţe din fondul de stat Prin decret al Consiliului de Stat au fost aduse unele îmbunătăţiri dispoziţiilor Le­gii nr. 4/1973 privind dezvol­tarea construcţiei de locuin­ţe, vinzarea de locuinţe din fondul de stat către popula­ţie şi construirea de case de odihnă proprietate per­sonală. Principalele modificări au în vedere în primul rînd stabilirea unor înlesniri la plata dobînzilor datorate pentru împrumuturile acor­date de C.E.C. Dobinda la creditul reprezentind­­ avan­sul pentru cumpărarea lo­cuinţei deţinută in calitate de chiriaş, se reduce de la 8 la sută la 6 la sută, iar ter­menul de rambursare a aces­tui credit se diferenţiază, în funcţie de retribuţia sau pensia lunară, de la 5 la 10 ani, faţă de 5 ani cît era pînă în prezent în toate ca­zurile. In aceeaşi ordine de idei s-a stabilit ca valoarea anexelor gospodăreşti, cu ex­cepția garajelor, se include in prețul de vinzare al lo­cuinţelor la care se calcu­lează creditul acordat. Totodată, conform Decre­tului, se prelungeşte pînă la 31 martie 1975, termenul de înstrăinare a celei de a doua locuinţe executată fără auto­rizaţie de construcţie preala­bilă şi pentru care nu s-a eliberat autorizaţia de înstră­inare. Decretul dispune apoi că pentru persoanele care nu au înstrăinat cea de a doua locuinţă deoarece a­­ceasta este folosită de uni­tăţi socialiste în alte scopuri decit aceea de locuinţă, ter­menul de un an curge de la data eliberării acesteia. Decretul dispune apoi că în situaţia cind o persoană domiciliază şi are in proprie­tate o locuinţă in mediul ur­ban şi dobindeşte prin moş­tenire de la părinţi o a doua locuinţă situată în localită­ţile rurale sau balneo-clima­­tice, se propune ca această din urmă locuinţă să poată fi considerată, la cerere, drept casă de odihnă, dacă se încadrează, ca mărime, în prevederile legale. BAROMETRU Starea vremii (în paranteze tempe­ratura aerului ieri la ora 14 și fe­nomenul meteorologic) ROMÂNIA BUCUREŞTI (11 - variabil), CON­STANŢA (14 — variabil), SULINA (12 — variabil), GALAŢI (10 — variabil), PIATRA NEAMŢ (9 — variabil), IAŞI (11 — variabil), SUCEAVA (8 — no­­ros), CLUJ—NAPOCA (8 — noros), SATU MARE (7 —- variabil), ORADEA (7 — variabil), ARAD (6 — variabil), TIMIŞOARA (7 — variabil), SEMENIC (—4 — noros) SIBIU (8 — variabil), BRAŞOV (8 — noros), PREDEAL (4 — variabil), SINAIA (1 — variabil), CRAIOVA (10 - variabil). EUROPA SOFIA (11 — noros), BELGRAD (6 — acoperit), BUDAPESTA (8 — varia­bil), MOSCOVA (5 - burnița) VARSO­VIA (4 - ploaie), PRAGA (4 — va­­riabil), BERLIN (4 — acoperit), ATENA (21 — variabil), ROMA (10 — varia­bil), PARIS (6 - ploaie), LONDRA (5 — senin), MADRID (10 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteo­rologul de serviciu TAMARA LIMBA­­ŞEANU ne comunică : STAREA VREMII : Se menţin, rece, cu cerul variabil. PRECIPITAŢII : Ploi locale în regiu­nile din sud-vestul Ţârii. TEMPERATURA : Maximele între 4 şi 14 grade, iar minimele între­­5 şi 5 grade. LA BUCUREŞTI : Vremea se menţine rece, cu cerul variabil, favorabil ploii spre sfîrşitul intervalului. Maxima între 10 şi 12 grade, iar minima între 0 şi 2 grade. „Románia liberó•• / MEMENTO TEATRE LUCIA DI LAMERMOOR : Opera Română (11 48 20), ora 19; CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF : Teatrul National București, sala Mică(14 71 71), ora 19,30 ; LA CALUL BĂLAN : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Măgu­­reanu (14 60 60), ora 19,30 şi ELISA­­BETA I , ora 19,30 la sala Studio (12 44 16) ; PRESUL : Teatrul de Co­medie (16 64 60), ora 19,30; LADY Xi Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; MATCA; Tea­­trul Mic (14 70 81), ora 19,30; SIM­­BATA LA VERITAS ; Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19,30; UN BAIAT DE ZAHAR ARS , ora 19,30, Teatrul „C. Tănase", sala Victoria (50 20 48); SI­CILIANA , Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; SIMBATA LA VERITAS : Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59), ora 20; BU ALI : Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 15 ; CONCERT SIMFONIC : Ate­­neul Romăn, ora 20 ; MARELE SPEC­­TACOL : Circul Bucureşti (110120), ora 19.30. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I 14,30 : Fotbal : Dinamo Bucureşti — Jiul Petroşani ; 16,15 : Teleşcoală­­ Electrotehnică. Pregătire tehnico-produc-, tivâ — Materiale electrotehnice. Li­teratura română — Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu ; 17,30 : Emisiune de limba germană ; 19,20 ; 1001 de seri ! 19,30 : Telejurnal ; 20 s România de astâzî, România de mîine ; 20,30 . Film artistic r „Conspiraţia*. Scenariul Titus Popovici, Petre Sălcudeanu. În distribuţie : Fory Etterle, Marion Cio­­banu, Victor Rebengiuc, Maria-Clara Sebök, Silviu Stănculescu, Ernest Maffeî. Regia Manole Marcus ; 21,55 : Întîlnire cu Ioana Radu ; 22,10 : 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 : Film artistic­­ „Dincolo de noro e cerul“. Cu : Ghenadi Saifulin, Larisa Moh­ovamaia, Serghei Nikonenko, Vladislav Delzețki. Regia : Iurii Egorov ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Surorile Materassi ; 20,50 : Inscripţii pe celu­loid ; 21,25 : Telex ; 21,30 : Al XI-lea Festival de muzică uşoară — Venefia 1974. 22 : Cărţi şi idei. CINEMATOGRAFE POllilA ACUZA. LEGEA ACHITA i Patna [II 86 25), orele 9,30 - 12,15 -15 — 17,30 — 20 ; București (15 61 54), orele 8,30 - 10,45 13,15 - 16 -18,30 — 20,45 ; Sala Palatului, orele 17.15 — 20,15 ; ALEXANDRU MACEDON­­ Scala (1103 72), orele 10 - 13 - 16,30 — 19,30 ; Festival­ (15 63 84), orele 9 — 12 _ 15 - 17,45 - 20,30 ; Favorit (31 86 15), orele 10,15 - 13 - 16,30 - 19,30 ; ........... O MADONA IN PLUS­­ luminat (16 23 351, orele 9 - 11,15 - 13,30 -­­ 16 - 18,15 - 20,30. DUHUL AURULUI ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 — 18,15 - 20,30 I Viitorul 111 48 03), orele 15,30 - 18 , 20 I „STEJAR" EXTREMA URGENTA­­ Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Ra­hova (23 91 001, orele 16 — 18,15 — 20,30. ATAC ÎMPOTRIVA LUI ROMMEL I Victoria (16 28 791, orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Dacia 150 35 941, orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 . Miorița (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15. VIZUINA VULPII : Buzesti 150 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18.15 - 20.30. URMARESTE-MA . Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15.45 - 18 - 20,15. CHITTY, CHITTY BANG - BANG­­ Doina (16 35 38), orele 11 — 14 — 19. La orele 9,45 — 17 Program de desene pentru copii. NONA; Unirea 117 10 21), orele 16 - 18 - 20. MISTERUL VASULUI „MARY DEARE" ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30 ; Me­lodia (12 06 88), orele 9— 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45 ; Modern (23 7101), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. TATAL RISIPITOR : Ferentari (80 49 85), orele i5,3G _ 18 — 20,15 ; Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20. RUY BLAS : fcxcetsior (65 49 45), orele 9 _ 11,15 - 13,30 _ 16 — 18.15 - 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18.15 — 20,30 I Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15,45 _ 18 - 20,15. FLOAREA DE PIATRA , Cotroceni (49 48 48), orele 14 — 16 — 18 — 20. SUFLETUL NEGRULUI CHARLEY­­ Grivița (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 _ 16 - 18,15 - 20,30 . Aurora (35 04 66) orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 . Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. ULTIMA LUPTA: Cringasi (49 21 15), orele 16 — 18,30. CEL MAI BUN OM PE CARE-L CU­NOSC­­ Mosilor (12 52 93), orele 15,30 - 18 - 20. RAUL ROSU I Bucegi (17 05 47), orele 15,15 - 17,45 - 20,15. PRIETENA MEA SYBILLE I Cosmos (3519 15), orele 15,30 - 18 , 20,15. EXTRAVAGANTUL DOMN DEEDS ; Ura (3­ 71 71), orele 15,30 - 18 -20,15 . Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15. TARA LUI SANNIKOV ; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. FARA UN ADIO ■ Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 18 - 20,15. GOANA DUPĂ AUR : Ciulești (17 55 46), orele 15,30 - 17,45 - 20 . Floreasco (33 29 71), orele 16 — 18 - 20. PIELE DE MAGAR ■ Pocea (31 32 52), orele 16 — 18 - 20. CASA PĂPUȘILOR, Volga III 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CONTESA WALEWSKA , Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15. SCURTA VACANTA , Arta 121 31 86), orele 15,30 — 17,45 - 20. 36 DE ORE­­ Vitan (21 39 82) orele 15,30 - 18 _ 20.15. VAFJ DANA ; Înfrăţirea între popoare (67 14 70), orele 16 - 19,30 Cinemateca sala Umor 4( 04) GHEPARDUL (ambele serii) : ora 14,30 ; MOARTEA UNUI CICLIST : ora 18,45 ; STRĂINUL : ora 20,45 ;

Next