România Liberă, iulie 1978 (Anul 36, nr. 10476-10501)
1978-07-01 / nr. 10476
ANUL XXXV Nr. 10476 6 pagini 30 bani ECONOMIA ROMÂNEASCĂLA JUMĂTATEA CINCINALULUI 1 iulie 1978. Iată-ne, aşadar, mijlocul unui nou cincinal pe ire il parcurgem călăuziţi de atomicul ideal al făuririi unei societâţi deplin stâpîne pe destiul ei, prosperă şi iluminată de nalte crezuri comuniste. Branţul pe care il facem acum in 1 _ro decit caracterul de lucru al I Întăririi din mers a faptelor implinite. Responsabilităţii asui,nato ceas de ceas in înfăptuirea programelor complexe de dezoltare, pe care le-au pus în ■■ţa ţării Congresul al XI-lea şi Inferinţa Naţională ale parti.lui, i se adaugă luciditatea a■''lizei, ca o permanenţă a capacităţii noastre de a hotărî cu f temeinicie paşii ce ii avem de ' rimat. Au trecut numai doi ani ş i şase luni, de cind porneam •xpre împlinirea a ceea ce secret, darul general al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a do- I finit a fi o etapă calitativă nouă ,şi istoriei prezente a României : cincinalul revoluţiei tehnice şi ştiinţifice. Dar, acest scurt interval de vreme a intrat, incarnat de evenimente şi de roade, in memorie, drept mărturie a elanurilor noastre constructive neobosite, ce urmează cu abnegaţie linia politică clarvăzătoare a Programului Partidului Comunst Român. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu amintea recent că ,în prima jumătate a cincinalului, industria , a realizat o producţie suplimenară de peste 40 miliarde lei, reîndu-se astfel condiţii ca pânăn 1980 să înfăptuim cincinalul, ci şi programul suplimentar datorat de Conferinţa Naţională, asigurînd peste prevederile planu lui, o producţie industrială de cel puţin 100 miliarde lei“. Şi aceasta, să nu uităm, in conf r imo eforturilor remarcabile cu Ic re poporul nostru a învins inmomentele de grea cumpănă, după cum nu trebuie omis faptul , mai avem obstacole de trecut ■si că drumul spre stadiul de ţară o dezvoltare medie implică o ■ linamică a perfecţionărilor vie- Jmii economice şi sociale foarte susţinută. Curajul de a clădi, de a gîndi şi a făptui cu pro■ priile forţe, ne-a ajutat să ajungem pină aici, şi astăzi putemspune cu legitimitatea probelor materiale pe care le avem că cincinalul revoluţiei tehnice şi ştiinţifica nu este numai un deziderat. Realitatea lui a devenit palpabilă ! Două evenimente politice majore au dominat în acest interval viaţa ţării, dindu-i un contur mai precis : Conferinţa Naţională a partidului şi Congresul Consiliilor oamenilor muncii. S-a conferit un cadru organizatoric adecvat şi profund democratic al vieţii economice de ansamblu, caracterul participativ al făuritorilor de bunuri la elaborarea şi înfăptuirea politicii noastre economice devenind astăzi, prin cadrul nou creat, o funcţie activă. S-au conturat şi au început să intre in aplicare noile măsuri de perfecţionare a mecanismului economico-financiar. Activităţile de conducere şi planificare a economiei au căpătat un cadru mai elastic şi mai simplu de funcţionare. Altă serie de măsuri, vizind resorturile mai intime ale angrenajului economic, pină la nivelul indicatorilor, au intrat in aplicare de puţin timp, iar de astăzi sunt generalizate, menite fiind să sporească decisiv eficienţa muncii şi a producţiei. Sporirea necontenită a avuţiei naţionale a permis accelerarea programului de creştere a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor, prin recentele măsuri de sporire a retribuţiilor şi de reaşezare a sistemului de remunerare pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, stimulînd, in acelaşi timp, calitatea şi perfecţionarea continuă a prestaţiei in producţie. în ansamblu, imperativele trecerii cantităţi intr-o nouă calitate se răsfrîng asupra întregului angrenaj al vieţii economice şi sociale a ţării. Lupta pentru realizarea unei producţii bazate pe o productivitate cit mai înaltă, intr-un ritm la fel de susţinut al dezvoltării, cu cheltuieli materiale şi de producţie cit mai raţionale se poartă astăzi de pe baricadele calităţii. Rezultatele obţinute pină acum, in toate ramurile de activitate sunt un prim argument al acestei noi strategii a muncii, căreia ne-am consacrat in aceşti ani şi, totodată, un imbold dătător de vigoare pentru materializarea exemplară a obiectivelor viitoare. Bilanţul ce-l facem acum nu trebuie înţeles decât ca un îndemn pentru înfăptuirea integrală a acestui cincinal, pe care l-am numit „al revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi al calităţii“, ca un îndemn la realizarea tuturor sarcinilor ce nu revin in industrie şi în construcţii, în transporturi şi in agricultură, în cercetare şi proiectare, în toate domeniile de activitate. Corneliu Antim Intrăm în a doua jumătate a cincinalului REZULTATELE OBŢINUTE: IMBOLD PENTRU O MUNCĂ DE CALITATE SUPERIOARĂ (în pagina a 3-a) ”Twv ■ . Zăcăminte de inepuizabile bogăţii FILE DE CARNET de Ion Dodu Bălan „Pe un picior de plai, pe o gură de rai, / Stau citeodată împietrit şi mut / Să-nţeleg o hclipă ne-nţelesul grai...“ ■mărtu- Ilsea Nicolae Labiş in poezia sa Ioniţa, din volumul Lupta cu Jrţia, sugermd, astfel, caractedeschis al cercetătorilor cu pire la această capodoperă a păturii noastre populare, pre originile, valoarea, semnaţia Mioriţei s-a scris şi cel mai adesea contrapriu. S-a scris mult şi se va scrie fiindcă procesul deveniei istorice nu este încă in- Weiat, in ciuda faptului că s-auscurs 126 de ani de la publicarea baladei de către Vasile Alecsandri care pretinde că a auzit-o prima dată pe muntele Ceahlăului, din gura baciului Udrea. De atunci s-au descoperit, in diverse regiuni ale ţării, peste 800 de variante, semn că asupra motivului mioritic, profund simbolic şi reprezentativ pentru spiritualitatea noastră, ■ geniul creator al poporului român a lucrat şi lucrează necontenit, exprimindu-se in noi şi variate ipostaze. Dacă bogăţiile materiale aricit de mari, sunt (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL ALFRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ZIUA CONSTRUCTORILOR DE lit prima linie a progresului tehnic Pentru constructorii de maşini prima duminică a lunii iulie are o semnificaţie deosebită, o încărcătură emoţională aparte : este ziua în care oamenii muncii din întreaga ţară sărbătoresc „ZIUA CONSTRUCTORILORDE MAŞINI“, aducind astfel un binemeritat omagiu sutelor de mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni care, cu pricepere şi devotament, muncesc intr-un domeniu de majoră importanţă pentru edificarea unei industrii moderne, a unei economii puternice, a unei Românii socialiste multilateral dezvoltate. în acest, cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, in această perioadă de intensă luptă pentru tranisformarea cantităţii într-o nouă calitate, construcţiei de maşini ii revin cu prioritate răspunderi şi obligaţii majore, ca promotor al progresului tehnic în întreaga economie. Şi, constructorii de maşini se pot mindri, pe bună dreptate, cu obţinerea unor rezultate valoroase, în toate direcţiile ce caracterizează progresul tehnic : produse noi cu performanţe ridicate, promovarea mecanizării şi automatizării — atit în unităţile proprii cit şi în celelalte sectoare prin maşinile şi utilajele ce le execută — reducerea consumurilor materiale şi energetice, sporirea valorii obţinute din tona de metal, creşterea productivităţii muncii. Aşa cum ne arată rezultatele obţinute pină acum, aşă cum dovedesc ştirile primite zilnic la redacţie, constructorii de maşini, fiecare colectiv, fiecare om, işi mobilizează toată priceperea, toate forţele — stimulaţi şi de noile măsuri privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar — pentru ca promovind tot mai intens progresul tehnic — principală resursă de creştere a productivităţii muncii şi micşorarea consumurilor materiale — să obţină scăderea costurilor de fabricaţie şi a cheltuielilor ■ materiale, sporind astfel eficienţa întregii activităţi. Din sutele şi sutele de produse prezentate cu ocazia „Săptămînii ştiinţei şi tehnicii româneşti“ am ales cîteva din diferite sectoare, pentru a ilustra, concret, avantajele introducerii progresului tehnic. 9 Maşina orizontală de alezat şi frezat, cu afişaj de cote AFP 180 A - reducerea importului în 1977 cu circa 34 milioane lei valută. 9 Bloc electronic de control activ =- spor producţie 10 milioane lei, creşterea productivităţii muncii cu 10—15 la sută, reducere import circa 2 milioane lei valută. A Excavator P-801, cu acţionare complet hidrostatică (produs modernizat) ■= economii de metal in valoare de peste 13 milioane lei, reducere import cu 900 000 Iei valută anual, imbunătăţirea condiţiilor de lucru. • Agregat pentru cimentare şi fisurare 2ACF-1050 = spor producţie 30 milioane lei pe an, creştere export circa 16 milioane lei valută pe an. • Televizor cu 5 circuite integrate* sporeşte beneficiul cu încă 10 milioane lei. O Ştanţă cu acţiune succesivă, cu partea activă din carburi metalice , creşte de 3,5 ori durata de exploatare, productivitatea muncii se dublează, coeficientul de utilizare a tablei sporeşte cu 3 la sută. • în acest an se prevede o creştere cu 21,6 la sută a producţiei nete faţă de realizările din 1977. • Productivitatea muncii, la producţia netă, va trebui să fie cu 18,1 la sută mai mare. • La începutul acestui an ponderea produselor noi realizate de construcţia de maşini in actualul cincinal a reprezentat 44 la sută. ® în anul 1978 se vor mai asimila peste 2 000 de produse noi şi modernizate. ® în domeniul maşinilorunelte, mecanicii fine, electrotehnicii, contribuţia concepţiei proprii va atinge, în acest cincinal, 55 la sută din valoarea producţiei faţă de 32 la sută in perioada 1971—1975. O Pentru crearea unei puternice baze materiale in activitatea de cercetare s-au alocat în acest cincinal fonduri aproape duble decit in cincinalul trecut şi de circa 6 ori mai maxT decit in etapa 1966—1970. ® Să amintim CÎTEVA PRODUSE REPREZENTATIVE care, prin complexitatea lor, prin gradul înalt de tehnicitate, de automatizare, sunt competitive cu cele ■ mai bune produse fabricate in lume, instalaţia de foraj de 10 000 m, petrolierul de 150 000 tdw, locomotivele Diesel electrice de 3 000 şi 4 000 CP, maşinile de prelucrat prin electroeroziune cxx comandă electronică, calculatorul Felix 512, convertizorul de oielărie de 150 tone, motoarele navale, cu puteri pină la 20 000 CP, coloanele de sinteză şi evaporatoarele pentru industria amoniacului, sistema de maşini agricole pentru terenuri in pantă ,și multe altele. FLUX CONTINUU LA SECERIŞ @ Cu ce randament sunt folosite combinele ? Experienţa unor cooperative agricole • Explicaţia unor decalaje intre cantităţile recoltate şi cele transportate • Măsuri urgente ce se impun acum cind se trece la secerişulgriului Practic, la această dată, secerişul orzului pe cele 200,00 hectare cultivate, se apropie de sfîrşit ixx judeţul OLT. In ciuda ploilor căzute pe parcurs, executarea acestei lucrări s-a înscris, in mai multe cooperative agricole, in limitele perioadei optime. Dacă insistăm asupra erologului campaniei agricole de vară o facem deoarece învăţămintele ce se desprind, îşi păstrează deplina valabilitate pentru viitoarea etapă : secerişul griului. O lucrare care in judeţul Olt se va desfăşura pe o suprafaţă de patru ori mai mare decit cea care a fost ocupată de orz. În acele cooperative agricole de producţie unde munca a fost bine organizată, lucrările de la recoltat pină la semănatul culturilor duble s-au efectuat un flux continuu. Folosirea cu randament sporit a combinelor a fost elementul principal în funcţie de care s-au organizat toate celelalte lucrări. Prin organizarea activităţii pe parcursul a 18-20 ore, la Valea Mare, bunăoară, zilnic cele şase combine au depăşit tonajul planificat la recoltarea orzului. Unii mecanizatori ca Toma Popescu şi Ilie Ghioca, au reuşit să recolteze zilnic cu combinele cite 45 de tone. Aşa se explică faptul de ce aici recoltarea celor 150 hectare de orz n-a durat decit trei zile. Că totul a depins de seriozitatea cu care au fost pregătite utilajele pentru recoltarea păioaselor, pe de o parte, de modul cum au fost organizate formaţiile de lucru, pe de altă parte, o demonstrează şi felul cum s-a desfăşurat recoltatul orzului intr-o serie de unităţi vecine. Dacă la Valea Mare combinele au funcţionat — aşa cum s-a văzut — foarte bine, in schimb la Perieţi şi Turia secerişul orzului s-a lungit prea mult, lucru care trebuie evitat acum cind se trece la griu. Constatăm că aici nu toate combinele au funcţionat din prima zi, iar din cele 12 piese de balotat pare numai două au putut fi folosite cum trebuie. în plus, nu s-au asigurat suficienţi cooperatori la piese in aşa fel incit concomitent cu recoltarea să aibă loc eliberarea terenului şi insămînţarea culturilor duble. Asemenea deficienţe organizatorice s-au făcut şi la cooperativa agricolă din Dobrosloveni, ca şi în alte unităţi. In judeţul Olt, existenţa a două zone distincte a permis ca o parte din utilaje să fie deplasate din nord (Potcoava, Vilcele, Balş) în sud (Vişina, Corabia). Sunt cooperative agricole unde, datorită preocupării existente, această intr-ajutorare şi-a demonstrat eficienţa. Dar am constatat, din păcate, că unele maşini au fost transferate — uneori la distanţe mari — pentru a suplini in fapt nişte deficienţe... locale. Bunăoară, mai multe combine de la S.M.A. Potcoava au fost deplasate in zona deservită de S.M.A. Radomireşti, pentru că aici o serie de combine erau garate in curtea secţiilor de mecanizare, fiind defecte. 60 de pluguri au fost deplasate zeci de kilometri, în zona Cox'abiei, insă odată ajunse aici x n-au tras nici cel puţin o brazdă, pentru că, unităţile în care au fost repartizate n-au luat măsuri pentru eliberarea terenului de paie. Trebuie arătat că asemenea fenomene n-au fost înregistrate numai la Cox'abia, din moment ce în judeţul Olt mai sunt de eliberat de paie circa 10 000 de hectare Este credem momentul potrivit să amintim aici experienţa bună pe care am intilnit-o la Osica de Sus, unde cu mijloace proprii, printre care s-au numărat şi aproape 100 de atelaje, a fost eliberată operativ întreaga suprafaţă de paie. Ceea ce s-a mai constatat în Olt este faptul că transportul producţiei nu a ţinut pasul cu ritmul recoltării care — aşa cum am văzut — putea fi mai alert. O analiză efectuată într-o cooperativă agricolă ne-a dat posibilitatea să stabilim că încărcarea buncărului combinei se face in 20 de minute, în schimb descărcarea durează 47 de minute, ceea ce înseamnă că aici maşinile mai mult stau decit lucrează. Situaţia se datoreşte faptului că mijloacele de transport din dotare, inclusiv cele inchiriate, nu sunt folosite cum trebuie.Dacă zilnic cele 1 500 de remorci aflate in dotarea secţiilor de mecanizare ar fi efectuat un singur drum înainte de intrarea combinelor in Ian, s-ar fi transportat din cimp peste 7 500 tone de produse. Or, acest lucru nu s-a intimplat şi ploaia din noaptea de 27/28 iunie a găsit pe cimp peste 15 000 Dumitru Tecută (Continuare in pag. a 3-a) Sîmbătă 1 iulie 1978 STAREA VREMII 1.0 . VAVîtSf PiCAiS [ce creți ce-\ Marta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a I-a PREŞEDINTELE DEM CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELEI CEAUŞESCU AU PRIIT PE AMIRALUL EMILIO EDON MASSER ÎMPREUNA CU SOŢIA Vineri, 30 iunie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit,, la Snagov, pe amiralul Emilio Eduardo Massera, comandant şef a I marinei şi membru al Juntei tbrilitare de cavcinămint din Republica Argentina, împreună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre România şi Argentina, exprimindu-se hotărirea de a se aprofunda cooperarea reciprocă avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun, în timpul întrevederii s-au abordat unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovată de România, activităţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea in interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea lor în domeniul politicii externe, contribuind la soluţionarea pozitivă a problemelor care confruntă omenirea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni, la promovarea unor relaţii interstatale noi, întemeiate pe egalitate şi echitate, care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubitoare de pace in vederea soluţionării, pe cale politică, a tratativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu participarea pârţilor direct interesate, fără nici un amestec din afară, respectindu-se interesele fundamentale ale popoarelor, dreptul lor de a trăi libere şi independente, de a se dezvolta potrivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată hotărîrea României şi Argentinei de a acţiona, atit in cadidrul „Grupului celor 77“, cit şi d in diferite organisme internaţionale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini economice mondiale, care să asigure un progres mai rapid al ţârilor în curs de dezvoltare, promovarea intereselor vitale ale acestora, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. După întrevedere, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe amiralul Emilio Eduardo Massera şi pe soţia sa la dejun, întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU 55 a primit pe ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria Vineri după-amiază, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la Snagov, pe Sid Ahmed Ghozali, ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria, care a participat la lucrările Comisiei mixte românoalgeriene pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi cooperării economice, ştiinţifice şi tehnice ce s-au desfăşurat la Bucureşti. La intrevedere a participat Cornel Biutică, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Ministrul algerian a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea preşedintelui Republicii Algeriene Democraticeşi Populare, Houai’i Boumediene, iar poporului român prieten, urări de noi succese pe calea progresului şi bunăstării. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis preşedintelui Houari Boumediene un cordial salut împreună cu urări de bunăstareşi fericire poporului algerian prieten. Ixx timpul, întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Algeria, colaborarea şi cooperarea româno-algeriană care se diversifică continuu in domenii largi de activitate, potrivit înţelegerilor şi acordurilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt dintre şefii celor două state. S-a subliniat că actuala sesiune a Comisiei mixte a identificat noi domenii şi forme de cooperare pentru extinderea raporturilor bilaterale de prietenie şi cooperare, in folosul şi spre binele ambelor popoare, in interesul cauzei, păcii şi colaborării internaţionale. S-a făcut, de asemenea, un schimb de vederi in probleme internationale actuale. In acest cadru, reliefindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării in, întreaga lume, a fost subliniată însemnătatea întăririi solidarităţii tuturor forţelor progresiste, a ţărilor in curs de dezvoltare, a tuturor statelor itt lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a tendinţelor de reîmpărţirea lumii itt zone de influenţă, pentru soluţionarea itt interesul popoarelor a problemelor care confruntă omenirea, pentru instaurarea unei noi ordini economice mondiale, a unor relaţii interstatale bazate pe egalitate in drepturi şi avantaj reciproc, pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, care să asigure dezvoltarea liberă a tuturor naţiunilor, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale popoarelor, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate. /■ întreprinderea de autoturisme din Piteşti AUTOMOBILUL NR. 400000 In primele ore ale dimineţii de vineri, de pe banda de montaj a cunoscutei întreprinderi de autoturisme din Piteşti a coborit cel de-al 400 000-lea automobil realizat de la intrarea ixt producţie a unităţii. Experienţa acumulată de muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici intr-un timp relativ scurt le-a permis ca, in prezent, să poată asambla cite un automobil la fiecare 4—5 minute. Concomitent cu eforturile depuse pentru continua creştere a producţiei, colectivul întreprinderii manifestă şi o permanentă preocupare pentru diversificarea acesteia, în condiţiile ridicării nivelului ei calitativ. Ca urmare, în afară de „Dacia 1300“ berlină normală, nomenclatorul de fabricaţie al Întreprinderii piteştene mai cuprinde tipurile break, autosatară, autocamion« „Dacia 1301", „1 cia 1300' Lux“ şi « toutilitară. De remarcat fap că, datorită perfimantelor lor, autoirismele de or romaneşti sunt mai frecvent intuite pe autostrăzile şoselele din 20 ţâri ale Europei, siei, Africii şi Affricii Latine, unde află in circulaţie proape 100 000 de sentenea autovehicle. (Agerpres).