România Liberă, iulie 1978 (Anul 36, nr. 10476-10501)

1978-07-01 / nr. 10476

ANUL XXXV­ Nr. 10476 6 pagini 30 bani ECONOMIA ROMÂNEASCĂ­­LA JUMĂTATEA CINCINALULUI 1 iulie 1978. Iată-ne, aşadar, mijlocul unui nou cincinal pe ire il parcurgem călăuziţi de­­ atomicul ideal al făuririi unei s­ocietâţi deplin stâpîne pe desti­­ul ei, prosperă şi iluminată de nalte crezuri comuniste. Br­­anţul pe care il facem acum in 1 _ro decit caracterul de lucru al I Întăririi din mers a faptelor i­mplinite. Responsabilităţii asu­­i,nato ceas de ceas in înfăptuirea programelor complexe de dez­­oltare, pe care le-au pus în ■■ţa ţării Congresul al XI-lea şi Inferinţa Naţională ale parti­­.lui, i se adaugă luciditatea a­­■''lizei, ca o permanenţă a ca­pacităţii noastre de a hotărî cu f temeinicie paşii ce ii avem de ' rimat. Au trecut numai doi ani ş i şase luni, de cind porneam •­xpre împlinirea a ceea ce secre­­t, darul general al partidului to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a do- I finit a fi o etapă calitativă nouă ,şi istoriei prezente a României : cincinalul revoluţiei tehnice şi ştiinţifice. Dar, acest scurt in­terval de vreme a intrat, incar­nat de evenimente şi de roade, in memorie, drept mărturie a elanurilor noastre construc­tive neobosite, ce urmează cu abnegaţie linia politică clarvă­zătoare a Programului Partidului Comunst Român. în acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu amintea recent că ,­în prima ju­mătate a cincinalului, industria , a realizat o producţie suplimen­­ară de peste 40 miliarde lei, reîndu-se astfel condiţii ca până­n 1980 să înfăptuim cincinalul, ci şi programul suplimentar d­a­torat de Conferinţa Naţională, asigurînd peste prevederile pla­nu lui, o producţie industrială de cel puţin 100 miliarde lei“. Şi aceasta, să nu uităm, in con­­f r imo eforturilor remarcabile cu Ic re poporul nostru a învins in­­momentele de grea cumpănă, după cum nu trebuie omis faptul , mai avem obstacole de trecut ■si că drumul spre stadiul de ţară o dezvoltare medie implică o ■ linamică a perfecţionărilor vie- J­mii economice şi sociale foarte susţinută. Curajul de a clădi, de a gîndi şi a făptui cu pro­■ priile forţe, ne-a ajutat să ajun­gem pină aici, şi astăzi putem­­spune cu legitimitatea probelor materiale pe care le avem că cincinalul revoluţiei tehnice şi ştiinţifica nu este numai un de­ziderat. Realitatea lui a devenit palpabilă ! Două evenimente politice ma­jore au dominat în acest interval viaţa ţării, dindu-i un contur mai precis : Conferinţa Naţională a partidului şi Congr­esul Consi­liilor oamenilor muncii. S-a con­ferit un cadru organizatoric a­­decvat şi profund democratic al vieţii economice de ansamblu, caracterul participativ al făuri­torilor de bunuri la elaborarea şi înfăptuirea politicii noastre economice devenind astăzi, prin cadrul nou creat, o funcţie ac­tivă. S-au conturat şi au început să intre in aplicare noile măsuri de perfecţionare a mecanismului economico-financiar. Activităţile de conducere şi planificare a e­­conomiei au căpătat un cadru mai elastic şi mai simplu de funcţionare. Altă serie de mă­suri, vizind resorturile mai in­time ale angrenajului economic, pină la nivelul indicatorilor, au intrat in aplicare de puţin timp, iar de astăzi sunt generalizate, menite fiind să sporească decisiv eficienţa muncii şi a producţiei. Sporirea necontenită a avuţiei naţionale a permis accelerarea programului de creştere a nive­lului de trai material şi spiritual al întregului popor, prin recen­tele măsuri de sporire a retri­buţiilor şi de reaşezare a siste­mului de remunerare pe­ baza principiilor eticii şi echităţii so­cialiste, stimulînd, in acelaşi timp, calitatea şi perfecţionarea continuă a prestaţiei in produc­ţie. în ansamblu, imperativele tre­cerii cantităţi intr-o nouă cali­tate se răsfrîng asupra întregu­lui angrenaj al vieţii economice şi sociale a ţării. Lupta pentru realizarea unei producţii bazate pe o productivitate cit mai înal­tă, intr-un ritm la fel de susţinut al dezvoltării, cu cheltuieli ma­teriale şi de producţie cit mai raţionale se poartă astăzi de pe baricadele calităţii. Rezultatele obţinute pină acum, in toate ra­murile de activitate sunt un prim argument al acestei noi strategii a muncii, căreia ne-am consacrat in aceşti ani şi, totodată, un im­bold dătător de vigoare pentr­u materializarea exemplară a o­­biectivelor viitoar­e. Bilanţul ce-l facem acum nu trebuie înţeles decât ca un îndemn pentru în­făptuirea integrală a acestui cin­cinal, pe care l-am numit „al revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi al calităţii“, ca un îndemn la realizarea tuturor sarcinilor ce nu revin in industrie şi în con­strucţii, în transporturi şi in a­­gricultură, în cercetare şi pro­iectare, în toate domeniile de activitate. Corneliu Antim Intrăm în a doua jumătate a cincinalului REZULTATELE OBŢINUTE: IMBOLD PENTRU O MUNCĂ DE CALITATE SUPERIOARĂ (în pagina a 3-a) ”T­w­v ■ . Zăcăminte de inepuizabile bogăţii FILE DE CARNET de Ion Dodu Bălan „Pe un picior de plai, pe o gură de rai, / Stau citeodată îm­pietrit şi mut / Să-nţeleg o hclipă ne-nţelesul grai...“ ■mărtu- Ilsea Nicolae Labiş in poezia sa Ioniţa, din volumul Lupta cu Jrţia, suger­md, astfel, caracte­­deschis al cercetătorilor cu pire la această capodoperă a păturii noastre populare, pre originile, valoarea, sem­­naţia Mioriţei s-a scris şi cel mai adesea contra­­priu. S-a scris mult şi se va scrie fiindcă procesul deve­ni­ei istorice nu este încă in- Weiat, in ciuda faptului că s-au­­scurs 126 de ani de la publica­rea baladei de către Vasile Alecsandri care pretinde că a auzit-o prima dată pe muntele Ceahlăului, din gura baciului Udrea. De atunci s-au descope­rit, in diverse regiuni ale ţării, peste 800 de variante, semn că asupra motivului mioritic, pro­fund simbolic şi reprezentativ pentru spiritualitatea noastră, ■ geniul creator al poporului ro­mân a lucrat şi lucrează necon­tenit, exprimindu-se in noi şi variate ipostaze. Dacă bogăţiile materiale aricit de mari, sunt (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL­­FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ZIUA CONSTRUCTORILOR DE lit prima linie a progresului tehnic Pentru constructorii de maşini prima duminică a lunii iulie are o semnificaţie deosebită, o în­cărcătură emoţională aparte : este ziua în care oamenii muncii din întreaga ţară sărbătoresc „ZIUA CONSTRUCTORILOR­­DE MAŞINI“, aducind astfel un binemeritat omagiu sutelor de mii de muncitori, ingineri şi tehnicieni care, cu pricepere şi devotament, muncesc intr-un dome­niu de majoră importanţă pentru edificarea unei industrii moderne, a unei economii puternice, a unei Românii socialiste multilateral dezvoltate. în acest, cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţi­fice, in această perioadă de intensă luptă pen­tru tranisformarea cantităţii într-o nouă calitate, construcţiei de maşini ii revin cu prioritate răs­punderi şi obligaţii majore, ca promotor al pr­o­­gresului tehnic în întreaga economie. Şi, con­structorii de maşini se pot m­indri, pe bună drep­tate, cu obţinerea unor rezultate valoroase, în toate direcţiile ce caracterizează progresul teh­nic : produse noi cu performanţe ridicate, pro­movarea mecanizării şi automatizării — atit în­ unităţile proprii cit şi în celelalte sectoare prin maşinile şi utilajele ce le execută — reducerea consumurilor materiale şi energetice, sporirea valorii obţinute din­ tona de metal, creşterea productivităţii muncii. Aşa cum ne arată rezultatele obţinute pină acum, aşă cum dovedesc ştirile primite zilnic la redacţie, constructorii de maşini, fiecare co­lectiv, fiecare om, işi mobilizează toată price­perea, toate forţele — stimulaţi şi de noile mă­suri privind perfecţionarea mecanismului eco­nomico-financiar — pentru ca promovind tot mai intens progresul tehnic — principală resursă de creştere a productivităţii muncii şi micşorare­­a consumurilor materiale — să obţină scăderea costurilor de fabricaţie şi a cheltuielilor ■ mate­riale, sporind astfel eficienţa întregii activităţi. Din sutele şi sutele de produse prezentate cu ocazia „Săptămînii ştiinţei şi tehnicii r­omâneşti“ am ales cîteva­ din diferite sectoare, pentru a ilustra, concret, avantajele introducerii progresului tehnic. 9 Maşina orizontală de alezat şi frezat, cu afişaj de cote AFP 180 A - reducer­ea impor­tului în 1977 cu circa 34 mi­lioane lei valută. 9 Bloc electronic de control activ =- spor producţie 10 mi­lioane lei, creşterea productivi­­tăţii muncii cu 10—15 la sută, reducere import circa 2 milioane lei valută. A Excavator P-801, cu acţio­nare complet hidrostatică (pro­dus modernizat) ■= economii de metal in valoare de peste 13 mi­lioane lei, reducere import cu 900 000 Iei valută anual, imbu­­nătăţirea condiţiilor de lucru. • Agregat pentru cimentare şi fisurare 2ACF-1050 = spor producţie 30 milioane lei pe an, creşter­e export circa 16 milioane lei valută pe an. • Televizor cu 5 circuite in­tegrate­­* sporeşte beneficiul cu încă 10 milioane lei. O Ştanţă cu acţiune succesivă, cu partea activă din carburi metalice , creşte de 3,5 ori durata de exploatare, producti­vitatea muncii se dublează, coeficientul de utilizare a­ tablei sporeşte cu 3 la sută. • în acest an se prevede o creştere cu 21,6 la sută a pro­ducţiei nete faţă de r­ealizările din 1977. • Productivitatea muncii, la producţia netă, va trebui să fie cu 18,1 la sută mai mare. • La începutul acestui an ponderea produselor noi reali­zate de construcţia de maşini in actualul cincinal a reprezentat­­ 44 la sută. ® în anul 1978 se vor mai asimila peste 2 000 de produse noi şi modernizate. ® în domeniul maşinilor­­unelte, mecanicii fine, electro­tehnicii, contribuţia concepţiei propr­ii va atinge, în acest cin­cinal, 55 la sută din valoarea producţiei faţă de 32 la sută in per­ioada 1971—1975. O Pentru­ crearea unei puter­nice baze materiale in activita­tea de cercetare s-au alocat în acest cincinal fonduri aproape duble decit in cincinalul trecut şi de cir­ca 6 ori mai maxT decit in etapa 1966—1970. ® Să amintim CÎTEVA PRO­DUSE REPREZENTATIVE care, prin complexitatea lor, prin gradul înalt de tehnicitate, de automatizare, sunt competitive cu cele ■ mai bune produse fabri­cate in lume, instalaţia de foraj de 10 000 m, petrolierul de 150 000 tdw, locomotivele Diesel electrice de 3 000 şi 4 000 CP, maşinile de prelucrat pr­in elec­­troeroziune cxx comandă electro­nică, calculatorul Felix 512, con­­vertizorul de oielărie de 150 tone, motoarele navale, cu pu­teri pină la 20 000 CP, coloanele de sinteză şi evaporatoarele pentru industria amoniacului, sistema de maşini agricole pen­tru terenur­i in pantă ,și multe altele. FLUX CONTINUU LA SECERIŞ @ Cu ce randament sunt folosite combinele ? Experienţa unor coo­perative agricole • Explicaţia unor decalaje intre cantităţile recoltate şi cele transportate • Măsuri urgente ce se impun acum cind se trece la secerişul­­griului Practic, la această dată, sece­rişul orzului pe cele 20­0,00 hec­tare cultivate, se apr­opie de sfîrşit ixx judeţul OLT. In ciuda ploilor căzute pe parcurs, exe­cutarea acestei lucrări s-a în­scris, in mai multe cooperative agricole, in limitele perioadei optime. Dacă insistăm asupra er­ologului campaniei agricole de vară o facem deoarece învă­ţămintele ce se desprind, îşi păstrează deplina valabilitate pentru viitoarea etapă : sece­rişul griului. O lucrare care in judeţul Olt se va desfăşura pe o suprafaţă de patr­u ori mai mare decit cea care a fost ocupată de orz. În acele cooperative agricole de pr­oducţie unde munca a fost bine organizată, lucr­ările de la recoltat pină la semănatul cul­turilor duble s-au efectuat un flux continuu. Folosir­ea cu ran­dament sporit a combinelor a fost elementul principal în func­ţie de care s-au organizat toate celelalte lucrări. Prin organiza­rea activităţii pe parcursul a 18-20 ore, la Valea Mare, bună­oară, zilnic cele şase combine au depăşit tonajul planificat la recoltarea orzului. Unii meca­nizatori ca Tom­a Popescu şi Ilie Ghioca, au reuşit să recol­teze zilnic cu combinele cite 45 de tone. Aşa se explică faptul de ce aici recoltarea celor 150 hectare de orz n-a durat decit trei zile. Că totul a depins de seriozi­tatea cu care au fost pregătite utilajele pentru r­ecoltar­ea pă­­ioaselor, pe de o parte, de modul cum au fost organizate for­maţiile de lucru, pe de altă parte, o demonstrează şi felul cum s-a desfăşurat recoltatul orzului intr-o serie de unităţi vecine. Dacă la Valea Mare combinele au funcţionat — aşa cum s-a văzut — foarte bine, in schimb la Perieţi şi Turia sece­rişul orzului s-a lungit prea mult, lucru care trebuie evitat acum cind se tr­ece la griu. Constatăm că aici nu toate combinele au funcţionat din prima zi, iar din cele 12 piese­­ de balotat pare numai două au putut fi folosite cum trebuie. în plus, nu s-au asigurat suficienţi cooperatori la pi­ese in aşa fel incit concomitent cu recoltarea să aibă loc eliberarea terenului şi insămînţarea culturilor duble. Asemenea deficienţe organizato­rice s-au făcut şi la cooperativa agricolă din Dobrosloveni, ca şi în alte unităţi. In judeţul Olt, existenţa a două zone distincte a permis ca o parte din utilaje să fie depla­sate din nord (Potcoava, Vilcele, Balş) în sud (Vişina, Corabia). Sunt cooperative agricole unde, datorită preocupării existente, această intr-ajutorare şi-a de­monstrat eficienţa. Dar am con­statat, din păcate, că unele maşini au fost transferate — uneori la distanţe mari — pen­tru a suplini in fapt nişte defi­cienţe... locale. Bunăoară, mai multe combine de la S.M.A. Potcoava au fost deplasate in zona deservită de S.M.A. Rado­­mir­eşti, pentru că aici o serie de combine erau garate in curtea secţiilor de mecanizare, fiind defecte. 60 de pluguri au fost deplasate zeci de kilometri, în zona Cox'abiei, insă odată ajunse aici x n-au tras nici cel puţin o brazdă, pentru că, uni­tăţile în care au fost repartizate n-au luat măsuri pentru elibe­rarea terenului de paie. Trebuie arătat că asemenea fenomene n-au fost înregistrate­ numai la Cox'abia, din moment ce în ju­deţul Olt mai sunt de eliberat de paie circa 10 000 de hectare Este credem momentul potrivit să amintim aici experienţa bună pe­ care am­ intilnit-o la Osica de Sus, unde cu mijloace proprii, pr­intre care s-au numărat şi aproape 100 de atelaje, a fost eliberată operativ întreaga su­prafaţă de paie. Ceea ce s-a mai constatat în Olt este faptul că transportul producţiei nu a ţinut pasul cu ritmul recoltării care — aşa cum am văzut — putea fi mai­ alert. O analiză efectuată într-o cooperativă agricolă ne-a dat posibilitatea să stabilim că în­cărcarea buncărului combinei se face in 20 de minute, în schimb descărcarea durează 47 de minute, ceea ce înseamnă că aici maşinile mai mult stau decit lucrează. Situaţia se dato­­reşte faptului că mijloacele de transport din dotare, inclusiv cele inchiriate, nu sunt folosite cum trebuie.­­Dacă zilnic cele 1 500 de remorci aflate in dota­rea secţiilor de mecanizare ar fi efectuat un singur drum îna­inte de intrarea combinelor in Ian, s-ar fi transportat din cimp peste 7 500 tone de produse. Or, acest lucru nu s-a intimplat şi­ ploaia din noaptea de 27/28 iu­nie­ a găsit pe cimp peste 15 000 Dumitru Tecută (Continuare in pag. a 3-a) Sîmbătă 1 iulie 1978 STAREA VREMII 1.0 . V­AVîtSf PiCAiS [ce creți ce-\ Marta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a I-a PREŞEDINTELE DEM CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELEI CEAUŞESCU AU PRIIT PE AMIRALUL EMILIO EDON MASSER ÎMPREUNA CU SOŢIA Vineri, 30 iunie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit,, la Snagov, pe amiralul Emilio Eduardo Massera, co­mandant şef a­ I marinei şi mem­bru al Juntei tbrilitare de cavci­­­nămint din Republica Argenti­na, împreună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvolta­rea pe multiple planuri a cola­­borării dintr­e România şi Ar­gentina, exprimindu-se hotă­­rirea de a se aprofunda coope­rarea reciproc­ă avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de inte­res comun, în timpul întrevederii s-au a­­bordat­ unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii exter­ne promovată de România, acti­vităţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea in interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucra­rea lor în domeniul politicii externe, contribuind la soluţio­narea pozitivă a problemelor care confruntă omenir­ea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării­ între naţiuni,­­ la promovarea unor relaţii inter­statale noi, întemeiate pe ega­litate şi echitate, care să asigu­re dezvoltarea liberă şi inde­pendentă a tuturor popoarelor. A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubi­toare de pace in vederea solu­ţionării, pe cale politică, a tra­tativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu par­ticiparea pârţilor dir­ect intere­sate, fără nici un amestec din afară, respectindu-se interese­le fundamentale ale popoarelor, dreptul lor de a trăi libere şi independente, de a se dezvolta potrivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată hotărîrea României şi Argen­tinei de a acţiona, atit in ca­­di­drul „Grupului celor 77“, cit şi d in diferite organisme interna­ţionale, pentru lichidarea sub­dezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini economice mon­diale, care să asigure un pro­gres mai rapid al ţârilor în curs de dezvoltare, promovarea intereselor vitale ale acestora, înfăptuirea năzuinţelor de pro­gres şi bunăstare ale tuturor popoar­elor. După întrevedere, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe amiralul Emilio Eduardo Massera şi pe soţia sa la dejun, întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU 5­5 a primit pe ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria Vineri după-amiază, preşedin­tele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la Snagov, pe Sid Ah­med Ghozali, ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria, care a participat la lu­­cr­ările Comisiei mixte româno­­algeriene pentru dezvoltarea re­laţiilor comerciale şi cooperării economice, ştiinţifice şi tehnice ce s-au desfăşurat la Bucureşti. La intr­evedere a participat Cornel Biu­tică, viceprim-minis­­tru al guvernului, ministrul co­merţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Ministrul algerian­ a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea preşedintelui Republicii Algerie­ne Democratice­­şi Populare, Houai’i Boumediene, iar po­porului român prieten, urări de noi succese pe calea pr­ogresului şi bunăstării. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis preşedin­telui Houari Boumediene un cor­dial salut împreună cu urări de bunăstare­­şi fericire poporului algerian prieten. Ixx timpul, întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele re­laţii dintre România şi Algeria, colaborarea şi cooperarea româ­no-algeriană care se diversifică continuu in domenii largi de ac­tivitate, potrivit înţelegerilor şi acordurilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt dintre şefii celor două state. S-a subliniat că actuala se­siune a Comisiei mixte a iden­tificat noi domenii şi forme de cooperare pentru extinderea ra­­porturilor bilaterale de prietenie şi cooperare, in­ folosul şi spre binele ambelor popoare, in in­teresul cauzei, păcii şi colaboră­rii internaţionale. S-a făcut, de asemenea, un schimb de veder­i in pr­obleme internationale actuale. In acest cadru, reliefindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării in, întreaga lume, a fost­ subli­niată însemnătatea întăririi so­lidarităţii tuturor forţelor pro­gresiste, a ţărilor in curs de dezvoltare, a tuturor statelor itt lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialis­­mului, a tendinţelor de reîmpăr­ţire­­a lumii itt zone de in­fluenţă, pentru soluţionarea itt interesul popoarelor a probleme­lor care confruntă omenirea, pentru instaurarea unei noi or­dini economice mondiale, a unor relaţii interstatale bazate pe ega­litate in drepturi şi avantaj re­ciproc, pe respectul independen­ţei şi suveranităţii naţionale, care să asigure dezvoltarea li­beră a tuturor naţiunilor, în­făptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale popoarelor, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate. /■ întreprinderea de autoturisme din Piteşti AUTOMOBILUL NR. 400000 In primele ore ale dimineţii de vineri, de pe banda de mon­taj a cunoscutei în­treprinderi de auto­turisme din Piteşti a coborit cel de-al 400 000-lea automobil realizat de la intra­rea ixt producţie a unităţii. Experienţa acumu­lată de muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii de aici intr-un timp relativ scurt le-a permis ca, in prezent, să poată a­­sambla cite un auto­mobil la fiecare 4—5 minute. Concomitent cu e­­forturile depuse pen­tru continua creştere a producţiei, colec­tivul întreprinderii manifestă şi o per­manentă preocupar­e pentru diversificarea acesteia, în condiţiile ridicării nivelului ei calitativ. Ca urmare, în afară de „Dacia 1300“ berlină nor­mală, nomenclatorul de fabricaţie al În­treprinderii piteştene mai cuprinde tipu­rile break, autosa­tară, autocamion« „Dacia 1301", „1 cia 1­300' Lux“ şi « toutilitară. De remarcat fap că, datorită perfi­mantelor lor, autoi­rismele de or romaneşti sunt mai frecvent int­uite pe autostrăzile şoselele din 20 ţâri ale Europei, siei, Africii şi Aff­ricii Latine, unde află in circulaţie proape 100 000 de sentenea autovehic­le. (Agerpres).

Next