România Liberă, februarie 1980 (Anul 38, nr. 10967-10991)

1980-02-01 / nr. 10967

f Vineri 1 februarie 1980 STAREA VREMil CEk WMi*. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 2-a Anul XXXVIII Nr. 10967 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uni­ți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Să înfăptuim hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului MODERNIZASE $1 EFICIENTĂ ÎN HAMU — Transporturile sînt profund implicate in vastul program de dezvoltare economico-socială a tării si, potrivit prevederilor Di­rectivelor Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, vor cunoaşte in continuare, in cincinalul 1981—1985, ritmuri înalte de extindere a activităţi­lor specifice. Care sunt direcţiile prioritare de acţiune pentru asi­gurarea dinamismului prevăzut? — Cincinalul 1981—1985 mar­chează intrarea societăţii româ­neşti într-o fază nouă, superioa­ră, a dezvoltării sale, în care vor avea loc afirmarea cu putere a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane in toate domeniile, accelerarea trecerii, pe baza a­­cumulărilor cantitative obţinute în cincinalul actual, la o nouă calitate, a activităţii economice şi sociale, ridicarea pe o treap­tă mai înaltă­ a gradului de bună­stare şi civilizaţie ale poporului nostru. Cunoscut fiind faptul că, în cincinalul 1981—1985, transpor­turile trebuie să asigure desfă­şurarea ritmică a activităţilor e­­conomice şi accelerarea circu­laţiei mărfurilor, punem un ac­cent deosebit pe creşterea gra­dului de folosire a mijloacelor de transport, pe extinderea teh­nologiilor moderne şi pe îmbu­nătăţiri în toate sectoarele de activitate, astfel incit aceste mă­suri, împletite cu modernizarea în continuare a bazei materiale, să asigure o eficienţă sporită în transporturi în condiţiile­­Satis­facerii integrale a cererilor de transporturi ale economiei şi ale populaţiei, în cadrul acţiunilor pentru realizarea sistemului u­­nitar, integrat, al transporturi­lor, obiectiv prevăzut de Pro­gramul partidului, un rol im­portant revine raionării şi opti­mizării transporturilor de măr­furi, astfel incit să se reducă distanţele de transport, iar de­plasarea mărfurilor să se facă cu mijloacele care­ necesită chel­tuieli minime, calculate pe între­gul flux de transport de la ex­peditor pină la destinatar. — Ce contribuţii vor aduce sectoarele ramurii la creşterea volumului de transport prevăzut şi care sint in acest context schimbările calitative pe care le consideraţi necesare in activi­tatea fiecăruia? — în condiţiile geografice şi economice specifice ţării noas­tre şi în corelaţie cu creşterea producţiei din toate ramurile e­­conomiei naţionale, calea ferată rămine în continuare principa­lul mijloc de transport intern de mărfuri, volumul acestora ur­­mind să sporească în anul 1985 cu 19 la sută faţă de anul 1980. De asemenea, va fi sporit volu­mul transporturilor de călători cu precădere pe distanţe mijlocii şi mari pe care această catego­rie de transporturi sunt cu deo­sebire avantajoase, în sensul măsurilor luate de conducerea de partid şi de stat pentru mai buna gospodărire şi economisire a energiei şi combustibililor. Preluarea acestor creşteri de trafic se va face in primul rînd prin utilizarea mai eficientă a locomotivelor şi vagoanelor de care dispunem. Astfel, a fost pre­văzută reducerea imobilizărilor în reparaţii cu peste 20 la sută, sporirea tonajului pe trenul de marfă şi a vitezei comerciale cu circa 6 la sută, precum şi a vo­lumului de mărfuri paletizate, pachetizate şi contained­zate de peste două ori in anul 1985, faţă de anul 1980. Totodată, împreună cu beneficiarii transporturilor, se va acţiona hotărît pentru dez­voltarea şi modernizarea frontu­rilor de încărcare — descărcare astfel incit staţionările de va­goane să se încadreze în dura­tele normate. Avem în vedere acţiuni pri­vind înzestrarea tehnică a căi­lor ferate şi, de asemenea, lu­crări importante de completare a reţelei şi de eliminare a locu­rilor înguste, cum sunt realiza­rea unor linii de legătură Curtea de Argeş — Rîmnicu Vîlcea şi Deva — Brad, precum şi a podu­rilor duble de cale ferată şi şo­sea peste Dunăre şi braţul Bor­­cea, din zona Cernavodă — Fe­teşti. Va fi începută şi con­strucţia liniilor Ciceu — Odor­­hei, Nehoiaşi — întorsura Bu­­­zăului şi altele. Continuarea acţiunilor de elec­trificare şi dublare a căilor fe­rate, înzestrarea cu vagoane şi locomotive de mare capaci­tate, perfecţionarea sisteme­lor de dirijare automată a cir­culaţiei, precum şi mecaniza­rea lucrărilor de reparaţii şi în­treţinere a liniilor, vor conduce la sporirea eficienţei activităţi­lor feroviare materializată în preluarea pe­ seama creşterii productivităţii muncii a peste 90 la sută din sporul de trafic prevăzut, precum şi prin fap­tul, deosebit de semnificativ, că în anul 1985 consumul de com­bustibil convenţional va fi mai mic decit cel din anul 1980, cu toate că, aşa cum am arătat, Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) Convorbire cu ing. Vasile Bulucea ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor • Acţiuni pentru realizarea sistemului unitar, integrat al transporturilor • Suportul tehnic, tehnologic şi organizatoric al creşterii trafi­cului de mărfuri şi călători • Importante lucrări capitale transmontane şi transdanubiene • Canalul Dunăre—Marea Neagră, o complexă arteră de transport • în curînd, trenuri electrice etajate în zonele Bucureşti, Ploieşti, Braşov. O uzină născută dintr-o idee Un vot In duminica primăvăratică de 9 martie, cind un popor întreg — chemat la urne pentru a-şi alege deputaţii in Marea Adu­nare Naţională şi in consiliile populare — îşi va da votul, in gestul solemn şi de înaltă res­ponsabilitate se vor răsfringe ne­număratele gesturi de muncă şi creaţie ale tuturor, întocmai aşa cum arăta recent, la Congresul Frontului Democraţiei şi Unită­ţii Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Să facem totul ca pregătirea şi desfăşurarea ale­gerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în consi­liile populare să marcheze o şi mai puternică afirmare a înaltei răspunderi patriotice a fiecărui cetăţean în munca şi lupta pen­tru înfăptuirea hotărîrilor Con­gresului al XII-lea al partidului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste­­“. Prin tot ceea ce făptuim, prin tot ceea ce ne propune să rea­lizăm în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, milităm — consecvent — pentru neconte­nita creştere a „calităţii vie­ţii“, inţelegind prin aceasta şi permanenta perfecţionare şi dez­voltare a democraţiei socialiste. La noi, politicul şi activitatea productivă de orice fel, se află intr-un fecund dialog, inm­urin­­du-se reciproc şi neîntrerupt Iar ceea ce ne focalizea­ză energiile şi priceperea, devotamentul manifest, este tocmai Înalta răspundere PATRIOTICA a fiecăruia faţă FILE DE CARNET de Mihai Stoian de îndatoririle sale fundamen­tale : muncă exemplară, cinste, spirit de economie, disciplină — toate asigurînd mersul înainte al societăţii româneşti con­temporane. Cu alte cuvinte, omul este zilnic pus în situaţia de a opta pentru o serie de atitudini ■— de lucru, de viaţă — şi fap­tele demonstrează cu pregnanţă opţiunea întregului popor, cate­gorică, pentru socialism, pentru iubire de patrie, pentru pace şi independenţă. Toţi cei care au copii ştiu un adevăr indiscutabil : cind stai intr-una in preajma copiilor tăi, iţi dai mai greu seama cit de mult au­­crescut, te deprimi — pe nesimţite — cu dezvoltarea lor zilnică, şi doar atunci cind altcineva iţi atrage aten­ţia, spunindu-ţi „Cum au mai crescut !■­, ai revelaţia realită­ţii care se află doar la un pas.. Ceva relativ­­asemănător se pe­trece şi cu tot ceea ce se află in jurul nostru. Omul se obiş­nuieşte — şi aşa-i normal ! — cu noul, cu binele, inglobîndu-l rapid modului său de existenţă curentă. Totuşi, printr-un mic efort de memorie — memorie afectivă — încercaţi să priviţi, seara, cind locuitorii unui car­tier bucureştean, Drumul Ta­berei sau Balta Albă, revin la casele lor, cind ferestrele se lu­minează şi, dintr-o privire dată roată, poţi cuprinde spaţiul da , existenţă a zeci de mii de oa­meni ; simţămîntul pe care-l încerci este realmente compleşi­­tor, fiindcă reflectă exact (Continuare in pag. a 5-a) pentru noi înşine Au îndeplinit planul cincinal Odată cu încheierea primei luni a anului, colectivul întreprinde­rii mecanice din Drobeta-Turnu Severin a atins cotele finale de plan revenite,din actualul cinci­nal, la principalii indicatori eco­nomici. Dedicat alegerilor de la 9 martie, succesul oamenilor muncii din această unitate are la bază îmbunătăţirea structurii de fabricaţie, in sensul profilării şi specializării pentru realizarea unor subansamble destinate în­­treprinderilor constructoare de maşini, intre care echipamentul pentru frîne de locomotive elec­trice şi Diesel electrice, mai buna folosire a fondurilor fixe şi creş­terea pe această bază a produc­tivităţii muncii. Dealtfel, nivelul acestui important indicator de plan a crescut, în cei patru ani ai cincinalului, cu 55,5 la sută peste prevederi. ALEGERILE DE LA 9 MARTIE ALBUM ROMANESC Construcţia unei uzine în România de astăzi a devenit un fapt obişnuit. Această filă a „albumului“ nostru rea­duce în memoria cititorilor o emblemă de curînd­ intrată în nomenclatorul mărcilor româneşti : „M­E­TOF“ — Ga­laţi, adică întreprinderea navală de e­­lice­ turnate din oţel şi fontă, piesă uni­cat în ansamblul construcţiei de maşini, •o demonstrare vie a atenţiei deosebite pe care conducerea partidului şi­ sta­tului o acordă valorificării ideilor va­loroase ale oamenilor muncii. A­­ceastă ultramodernă unitate indus­trială este în final rodul unei idei. Iar ideea, născută la rîndul ei în turnăto­ria şantierului naval gălăţean, aparţine unui tehnician, Mircea Roibu, care a conceput şi a obţinut un aliaj pentru elice navale superior tuturor standar­delor realizate pe continentul nos­tru. Rezultatele obţinute confirma­seră marea valoare a aliajului ro­mânesc : datorită lui, au putut fi turnate pentru diverse nave elice care, dacă ar fi fost importate, ar fi necesitat fonduri valutare echivalente cu preţul a cîtorva cargouri de 4 500 rdw. „M­ETOF“ şi-a şi înscris numele pe lis­tele de cereri ale unor firme navale cunoscute, din străinătate. România devine astfel, din importator, exporta­tor de elice. Printre ultimele piese realizate aici se numără și elicea de navă cu diametrul de 8 metri și greu­tate brută de 52 000 kilograme. TRIBUNA DEMOCRAŢIEI Dialoguri cetăţeneşti d­a­in sate din Cimpia Dunării CRONICA ELECTORALĂ (In pagina a 3-a ) It»­r Lovére. TOVARĂŞUL IHM CEAUŞESCU s-a intilnit cu tovarăşul Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.D.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, joi după-amiază, cu tovarăşul Andrei Gromîko,­­membru al Biroului Politic al H.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., care face o vizită de prietenie în ţara noastră. La întrevedere au participat tovarăşii Paul Niculescu, membru al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernu­lui, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe, Va­­sile Şandru, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, V.F. Maltev, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V. I. Drozdenko, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovie­tice la Bucureşti. în cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri cu privire la securitatea europea­nă, situaţia din Orientul Mij­lociu, din Asia de sud-est şi la alte probleme internaţiona­le actuale. Andrei Gromîko a făcut­ şi o expunere asupra si­tuaţiei actuale a relaţiilor so­­vieto-americane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat aprecierea Româ­niei cu privire la situaţia in­ternaţională actuală, preocu­parea faţă de accentuarea în­­­..pre ţării şi a subliniat necesi­tatea de a se acţiona pentru a împiedica înrăutăţirea aces­tei situaţii şi de a se asigura continuarea politicii de destin­dere, de pace şi colaborare internaţională. Destinul socialist al unui nou oraş Reportaj de Radu Selejan De la izvoare pină la Topliţa, Mureşul învaţă să „umble“, îşi statorniceşte apele între maluri trainice din ce in ce mai înde­părtate unele de altele pină ce oamenii ii pot spune pe drept cuvînt : rîu, adună pîraie din munţii care-i străjuie mersul, se împlineşte, creşte in zece kilo­metri cu­ alte rîuri într-o sută de kilometri şi ajunge în pragul defileului care-i poartă numele fiu-implinit, rîu-bărbat, netemă­tor de lumea mare care-i stă înainte,­ pe care o va străbate, cunoscind-o, sporindu-i frumuse­ţea. Topliţa este intîiul oraş al Mureşului, intîiul oraş ale cărui „cartiere“ se întind pe vreo 15 kilometri de-a lungul malului sting, însoţindu-l pină ce intră în munţii defileului. Mi s-au părut aceste cătune-cartiere asemenea satelor din Munţii Apuseni, cu casele aşezate in jurul cite unei fintîni precum puii in jurul mamei lor. De veacuri, Topliţa a trăit la umbra munţilor Căli­­man şi Gurghiu şi s-a hrănit cu pădurile lor, coborindu-i pină pe malurile Mureşului de unde, pre­schimbate ori nu în cherestea, luau alte­ drumuri. Oameni ai Topliţei, bătrini în­văţători au încercat în nenumă­rate rînduri să încropească o istorie adevărată a acestor locuri, a oamenilor din această aşezare. N-au fost ajutaţi însă nici de istorici, nici de arheologi în sta­bilirea unor adevăruri privind existenţa cetăţii dace de pe Dealul Cetăţii. Cert este că, a­­flîndu-se la răscrucea drumuri­lor ce veneau dinspre Braşov, Reghin şi treceau în Moldova pe Valea Bilborului, cum şi în veci­nătatea renumitelor izvoare de ape minerale de la Borsec, To­­pliţa­ s-a păstrat de-a lungul veacurilor ca o statornică şi vrednică aşezare românească. Dar, inclusiv în vremea cind era reşedinţă de raion, Topliţa rămâ­nea de neuitat în amintirile ce­lor care-i treceau pragul doar datorită frumuseţilor pe care i le-a dăruit natura. „Pină in 1974, ne spune prima­rul oraşului Toader Bendriş, oraşul Topliţa a fost cam negli­jat. Era doar cu nume oraş. Din punct de vedere economic rămă­sese cu mult în urma celorlalte oraşe din judeţul Harghita. în acel an a început renaşterea sa, după vizita de lucru efectuată şi pe aceste străvechi meleaguri româneşti de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa se face că, in următorii ani, la indicaţiile se­cretarului general al partidului, a fost construită o fabrică de mo­bilă pentru mai deplina valorifi­care a aurului verde, a belşugului de păduri de pe aceste pămin­turi, Topliţa fiind un centru­ fo­restier cu tradiţie. 600 de ţapinari şi-au schimbat meseria, deve­nind „timplari“ de mobile cunos­cute şi apreciate in ţară şi peste hotare. A fost construită şi o în­treprindere de tricotaje, unde lu­crează peste 1 100 de femei, sofii şi fete ale ţapinarilor pentru care pădurea, nu poate fi socotit un loc de muncă. Şi, pentru că va­lorificarea masei lemnoase nu poate fi făcută oricum, a fost construită şi o fabrică de PAL. Toate aceste obiective au întărit puterea economică a Topliţei, au creat alte posibilităţi de urbani­zare, au determinat mutaţii cali­tative semnificative in viaţa so­cială şi spirituală a oamenilor“. Astfel, dacă in cincinalul pre­cedent au fost construite 360 de apartamente, astăzi, în Topliţa sunt cca. 2 000 de­ apartamente. Liceul industrial aparţinînd Mi­nisterului Industriei Chimice pregăteşte viitorii specialişti in prelucrarea metalelor, avindu-se in vedere că în Topliţa urmează să fie construită o fa­brică pentru piese de schimb şi utilaje anticorosive, iar liceul de matematică şi fizică se dovedeşte a fi cel mai redutabil din judeţ în ce priveşte învăţătura, locul trei pe ţară la Olimpiada de fizică-chimie fiind cucerit de Dănuţ Dobreanu, elev al acestei şcoli. Merită subliniat faptul că, din cei aproape 15 000 locuitori ai oraşului Topliţa, aproape 5 000 sunt elevi. Continuăm discuţia la primărie cu o întrebare despre calitatea muncii în acest cincinal. Traian Antal, vicepreşedintele Consiliu­lui popular orăşenesc, ne răs­punde : „în primul rînd, trebuie să subliniez faptul că, în acest cincinal, a fost rezolvată în To­­pliţa problema activizării forţei de muncă feminine. Apoi, dato­rită dezvoltării gradului de cali­ficare al muncitorilor de la fabri­ca de mobilă a crescut şi com­plexitatea acesteia, în prezent pregătindu-ne să facem şi mo­bilă stil. Concomitent, a avut loc mecanizarea şi automatizarea unor operaţiuni care se executau manual in exploatările forestiere datorită cărora productivitatea muncii a sporit cu peste 200 la cupări permanente pentru valori­ficarea superioară a masei lem­noase. Astfel, la noi se prelu­crează crengile şi rumeguşul pentru fabricarea PA­L-ului, dar şi cetina de brad din care se extrag uleiuri speciale, eterice pentru industria farmaceutică, uleiuri mult căutate şi pe piaţa externă...“ Eugen Hirişcău, secretar ad­junct cu probleme de propa­gandă, intervine vorbind despre viaţa spirituală a oraşului : „La recent Încheiată faza interjude­ţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“, artiştii a­­matori din Topliţa au cucerit pa­tru locuri întii. în această a doua ediţie a prestigiosului festival al muncii şi creaţiei, artiştii ama­tori din Topliţa, făcînd parte din diferite­ formaţii au prezentat 150 de spectacole, inclusiv în satele din jur, aplaudaţi fiind de peste 60 000 spectatori. Poate şi de a­­ceea, în oraşul nostru se va con­strui o casă de cultură cu 500 de locuri...“ Secole şi veacuri la rînd. To­­pliţa, deşi recunoscut ca oraş, a trecut printr-o mare sărăcie urbană. Cu nu prea multe de­cenii în urmă, cele mai multe „instituţii“ ale oraşului erau cîrciumile, în care forestierii erau ademeniţi să-şi lase agoniseala trudită din greu în pădure. Astăzi, oraşul este un adevărat şantier. Peste cităva vreme, cen­trul civic va fi cu adevărat al (Continuare în pag. a 8-a) ISTORIE LA ZI Construcţii noi la Topliţa

Next