România Liberă, august 1980 (Anul 38, nr. 11123-11148)

1980-08-01 / nr. 11123

. Personalitatea oricărui port din lume cred că rezidă tocmai in mixtura fascinantă, atit de di­­versă și de încărcată de vitali­tate, a pieselor care o compun. Cu această convingere am por­nit să descopăr măsura unică a ceea ce este si ceea ce va deveni in curînd portul Constanţa — Agigea, artera prin care fiinţa românului îşi face simţit pulsul in trupul planetei. Un ghid turistic din altă ţară situa Constanţa printre primele 6 porturi ale Europei după di­mensiunile amenajărilor por­tuare. Mărturisesc că nu l-am crezut decit în măsura în care ceea ce spusese era foarte fla­­tant. Şi iată-mă pe urmele acelei afirmaţii răscolind cifre, com­­parindu-le, sondînd publicaţii de specialitate. Şi afirmaţia acelui ghid s-ar putea să nu fie reală, criteriul său de clasi­ficare nefiind validat de statis­ticile economice. Căci acestea iau în consideraţie numai ni­velul traficului de mărfuri, in­dice care în 1978 ne situa pe locul 14 în lume şi pe locul 9 in Europa. Alte referinţe ? Con­stanţa are un trafic mai mare decit al multor porturi cele­bre : Liverpool, Hong-Kong, Amsterdam, Napoli, Los An­geles, Gdansk, Lisabona, Bor­deaux, Barcelona, Copenhaga, Pireu, fiind întrecut de prea bă­­trînele şi sonorele cetăţi mari­time : Rotterdam, New York, Londra, Anvers, Hamburg, Le Havre, Marsilia... Ambiţiile economic-industriale ale unei ţări mijlocii, aflată în plin proces de dezvoltare, se resimt aici, în tentacularul ţinut litoral al Constanţei, în dimen­siunea traficului ce se realizează acum : aproape 50 milioane de tone. Dublul cantităţii manipu­late acum 5 ani şi de 6 ori mai mult decit in anul Congresului al IX-lea ! Aici, în portul Con­stanţa, un popor de oameni muncitori, dinamici şi între­prinzători, întinde mîini priete­neşti, încărcate de rodul faptei lor zilnice, la peste 140 popoare prietene. In fiecare an, în acva­­toriile Constanţei flutură peste 100 de pavilioane de companii maritime. In întimpinarea aces­tor cărăuşi ai apelor de pretu­tindeni se află in permanenţă la datorie 27 000 de constănţeni, al căror destin s-a legat definitiv cu marea. Ei sunt mintea şi bra­ţele portului, una dintre marile porţi maritime ale lumii. ★ Portul văzut de pe apă. Colind printre cele 65 de dane operative pe un traseu şerpuit împreună cu ing. Dan Stafie, şeful servi­ciului O.P.M., şi cu Ion Lungu — Constanţa - Agigea, mare poartă maritimă Imagine de pe şantierul noului port maritim Agigea Evoluţia vremii impune ca în agricultură să se lucreze cu toate forţele Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la secerişul griului. Datele au fost centralizate în seara zilei de 30 iulie După absolvire... FILE DE CARNET de Ion Dodu Bălan „Gata“ — imi spune deunăzi, ttvnvnf fsn mi nuan­! I n i si o rt c­ o pe umeri o grea povară — un proaspăt absolvent de facultate. ,Am scăpat, am pus punct, am isprăvit cu cititul şi buchiseala“. L-am privit uimit şi descumpă­nit, ‘cu credinţa că acest verdict asupra propriei pregătiri intelec­tuale e semnul unei oboseli ner­voase, trecătoare. Citise, proba­bil, prea mult în vremea din urmă, şi i s-a lăsat un fel de lehamite, ca de orice lucru care te solicită prea mult. Altfel nu se poate­­ e de neconceput ca un tinăr absolvent al oricărui tip de şcoală să gindească in felul a­­cesta simplist şi învechit. Absolvirea şcolii nu înseamnă încheierea studiului. Şcoala ne învaţă, in primul rînd, să învă­ţăm, să învăţăm tot timpul vieţii, să ne informăm necontenit, să ne reinem la curent cu evoluţia şti­inţei şi culturii in general, cu e­­voluţia domeniului în care lu­crăm, în special. S-a spus de multă vreme, pe bună dreptate, că nu pentru şcoală învăţăm ci pentru viaţă. Or, pentru viaţă trebuie să învăţăm tot timpul vie­ţii. Şcoala ne cultivă şi ne dez­voltă gustul pentru citit, pasiunea pentru cunoaştere, dar nu ne poate da niciodată totul. In cîţi­­va ani, o bună parte din cunoş­tinţele însuşite in şcoală, indi­ferent de gradul ei, se perimea­ză, devin, intr-un fel sau altul. (Continuare în pag. a 5-a) Pentru ca secerişul să fie grabnic Încheiat, Comandamen­tul central pentru agricultură a stabilit o serie de măsuri care trebuie necondiţionat înfăptuite în toate judeţele care mai au suprafeţe nerecoltate. In primul rînd se cere ca secerişul să fie declanşat în toate zonele de­oarece data la care ne găsim face ca lanurile — nu numai acolo unde s-au folosit soiurile mai timpurii — să ajungă în faza optimă de recoltare. De­sigur că în zonele cu vegetaţie mai întârziată este nevoie ca, prin cercetarea lanurilor, să se stabilească ordinea in care vor intra combinele pe diferite par­cele. O altă măsură care trebuie să fie în atenţia comandamentelor locale pentru agricultură este folosirea din zori şi până seara a combinelor, astfel ca viteza zilnică de lucru să fie realizată şi depăşită. Din controalele e­(Continuare în pag. a 2-a) SECERIŞUL TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIAT In momentul de faţă - datorită întîrzie­­rilor provocate de evoluţia nefavorabilă a vremii — strîngerea, fără pierderi, a recol­tei de grîne, constituie cea mai impor­tantă sarcină care stă în faţa lucrătorilor de pe ogoare. Este în interesul economiei naţionale, al fiecărei cooperative agricole ca griul de pe cele 785 000 hectare care au mai rămas de recoltat să ajungă ne­întârziat în magazii. In condiţiile în care în unele judeţe — în special din vestul şi nordul Transilvaniei — au căzut ploi abun­dente şi s-au produs furtuni, pierderile de boabe ca urmare a amînării secerişului, pot fi mai mari decît în alţi ani. Or, acest lucru trebuie evitat cu desăvîrşire. Deci strîngerea grabnică a recoltei este o sar­cină care obligă la mobilizarea totală a forţelor existente la sate. (Continuare în pag. a 3-a) Avanpremieră la „Tîrgul de mostre 1980“ O gamă diversificată de bunuri electrocasnice In cadrul marii expoziţii de bunuri de consum ce se va des­chide in Capitală, un loc impor­tant îl vor ocupa articolele e­­lectrocasnice şi de uz gospodă­resc. In legătură cu înfăptuirile din acest domeniu, cu noile pro­duse ce se vor expune la „Tîr­gul de mostre“, cit şi cu unele necesităţi şi probleme ce se cer rezolvate, am solicitat o se­rie de amănunte tovarăşei CONSTANTINA ARSENIE, se­cretar de stat în Ministerul Co­merţului Interior. „ Am dori să ne arătaţi mai întii, cum sunt satisfăcute cerin­ţele de aprovizionare ale popu­laţiei cu asemenea produse ? — Tendinţa de înzestrare a locuinţelor cu echipament mo­dern electro-menajer, menit să uşureze munca în gospodărie, să contribuie la creşterea gradului de confort, de civilizaţie, se ac­centuează în mod firesc, odată cu creşterea veniturilor popula­ţiei. In scopul satisfacerii în mai bune condiţiuni a cerinţelor cumpărătorilor, ministerele pro­ducătoare şi-au intensificat pre­ocupările pentru lărgirea gamei de bunuri electrocasnice, potri­vit programelor speciale întoc­mite împreună cu Ministerul Co­merţului Interior, pe baza pre­vederilor din Programul de dez­voltare şi diversificare a pro­ducţiei bunurilor de consum în actualul cincinal. Astăzi, produsele din sectorul metalochimic insumeaza peste 95 000 de articole. Vinzările de mărfuri au înregistrat, an de an, un ritm ascendent. Se estimează că, la sfirșitul actualului cinci­nal, aproape 90 la sută din gos­podării vor dispune de aparate de radio, 65 la sută de televizoa­re, 49 la sută de frigidere, a­­proape 30 la sută de mașini de spălat rufe, iar peste 8 la sută de autoturisme. • O preocupare permanentă pentru comerţ şi industrie o constituie înnoirea produselor. Astfel în actualul cincinal au intrat in circuitul comercial noi aparate pentru pregătirea şi păstrarea hranei (mixere şi ro­boţi de bucătărie, prăjitorul u­­niversal, rîşniţe electrice de ca­fea, plite electrice cu unul şi două ochiuri, frigidere cu com­presor etc.), aparate pentru în­treţinerea locuinţelor şi asigu­rarea confortului. (aspiratoare Mircea Scripcă (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Vineri 1 august 1980 mecanic navigator. Este un­ghiul din care portul se desface ca o copleşitoare alcătuire a mării. Ce ciudată este această impresie pentru naşterea căruia omul a aşternut pe trupul por­tului peste 220 km de drumuri de tot felul, a ridicat silozuri şi re­zervoare pentru aproape 200 000 tone de mărfuri, de la cereale pînă la melasă și ulei, iar pe cei 15 km cheiul de acostare a pus Corneliu Antim a­UGUST| XXXVII ^1944-1980J» Rezultate de prestigiu în întrecerea socialistă • In cinstea apropiatei săr­bătoriri a zilei de 23 August, din judeţul Galaţi sîntem in­formaţi că energeticienii au încheiat luna iulie cu un bo­gat bilanţ, cantitatea de ener­gie electrică realizată supli­mentar in această perioadă insumind mai mult de 5 000 Mwh. De remarcat că în­treaga cantitate de energie electrică produsă peste sar­cinile de plan a fost obţinută pe seama utilizării unor re­surse energetice secundare — gazele de cocs şi de furnal — de la agregatele platfor­mei siderurgice gălăţene. O­ri oamenii muncii din cadrul întreprinderii Lamino­rul de tablă Galaţi au reali­zat în această lună, peste prevederile planului mai mult de 600 tone de profile. Adău­gate la cantitatea obţinută suplimentar în celelalte şase luni ale anului rezultă o pro­ducţie fizică suplimentară la acest sortiment de aproape 5 500 tone. • La rîndul lor, printr-o bună organizare a muncii şi ca urmare a întreţinerii şi exploatării in condiţii opti­me a instalaţiilor şi agrega­telor din dotare, oamenii muncii de la Furnalul nr. 5 de 2 700 mc din cadrul com­binatului siderurgic Galaţi au realizat zilnic în luna iu­lie, 5 800 tone fontă de bună calitate. F2a15. Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, în sta­ţiunea Neptun, pe Edem Kodjo, secretar general al Organizaţiei Unităţii Africane, aflat intr-o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat Ştefan Andrei, ministrul aface­rilor externe. Cu acest prilej, secretarul ge­neral al O.U.A. a arătat că se simte onorat de întrevederea acordată şi a reliefat profunda satisfacţie de a se întilni cu şeful statului român. In acelaşi timp, el a dat o înaltă apreciere spri­jinului activ al României, al preşedintelui ei, acordat luptei popoarelor africane pentru eli­berare naţională, împotriva po­liticii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, de discriminare rasială şi apartheid, pentru con­solidarea independenţei şi suve­ranităţii naţionale, pentru o dez­voltare economică şi socială in­dependentă, reliefînd în acest context prestigiul de care se bucură în rindul popoarelor afri­cane şeful statului român, care desfăşoară o intensă activitate j­usă în slujba păcii, colaborării şi­ înţelegerii între naţiuni, în­făptuirii idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tu­turor popoarelor, a dezideratelor majore ale umanităţii. In timpul convorbirii s-a sub­liniat evoluţia continuă a rela­ţiilor de colaborare şi cooperare pe plan politic, economic, teh­­nico-ştiinţific şi în alte domenii de interes reciproc dintre Româ­nia şi ţările africane şi s-a ex­primat dorinţa comună de a in­tensifica şi adinei aceste relaţii, spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii, destinderii şi în­ţelegerii internaţionale. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale actualită­ţii politice internaţionale, expri­­mindu-se îngrijorarea faţă de situaţia mondială complexă, care se menţine încă încordată dato­rită intensificării politicii de for­ţă şi dictat, de reîmpărţire a sferelor de influenţă, încălcării drepturilor popoarelor de a se dezvolta liber, independent, fără nici un amestec din afară. In acest cadru s-a apreciat că se impune reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere, co­laborare şi respect al indepen­denţei naţionale, pentru soluţio­narea pe cale politică, prin tra­tative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru în­tărirea cursului spre destindere, pace şi independenţă corespun­zător intereselor fundamentale şi aspiraţiilor legitime ale tuturor popoarelor. S-a relevat, de asemenea, că in condiţiile actuale se impune întărirea unităţii de acţiune şi solidaritate a ţărilor în curs de dezvoltare în vederea lichidării fenomenului subdezvoltării, a decalajului dintre ţările bogate şi cele sărace, consecinţe ale În­delungatei perioade de domina­ţie colonialistă şi imperialistă, făuririi unei noi ordini econo­mice internaţionale bazată pe echitate şi justiţie. Legat de a­­ceasta, s-a sublimat importanţa bunei pregătiri a sesiunii spe­ciale a O.N.U. din acest an con­sacrată problemelor noii ordini economice internaţionale. Exprimindu-se sprijinul deplin cu lupta de eliberare naţională a popoarelor din Africa şi din întreaga lume, s-a subliniat cu deosebită satisfacţie victoria obţinută de poporul Zimbabwe, care atestă încă o dată voinţa popoarelor de a pune definitiv capăt dominaţiei străine, de a păşi pe calea dezvoltării noi, de sine stătătoare. De ambele părţi a fost reliefată însemnătatea luptei pentru independenţa Na­mibiei, împotriva politicii rasiale din Africa de Sud. A fost reafirmată hotărîrea României şi O.U.A. de a con­lucra şi în viitor tot mai struns pentru a-şi aduce în continuare contribuţia la lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a politicii de dominaţie şi asu­prire, la înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor popoarelor. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU­­ Edem Kodjo, secretar general al O.U.A. Georgio Napolitano, membru al Direcţiunii P. C. Italian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi, in staţiunea Nep­tun, pe tovarăşul Georgio Na­politano, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian, aflat într-o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La primire au luat parte tova­răşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe, Ghi­­zela Vass, membru al C.C. al P.C.R. A participat, de asemenea, Antonio Rubbi, şeful secţiei re­laţii internaţionale a C.C. al PiC.I. Exprimînd satisfacţia pentru invitaţia de a vizita România, pentru posibilitatea de a se în­­tîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut căl­duros din partea tovarăşului Enrico Berlinguer, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ita­lian, împreună cu urări de să­nătate şi succes în activitatea de înaltă răspundere pe care o des­făşoară în fruntea partidului şi statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită, în numele său, al C.C. al P.C.R., al comuniştilor români, tovarăşului Enrico Ber­linguer, comuniştilor italieni un salut prietenesc şi cele mai bune urări de succes în întreaga lor activitate. In cadrul întrevederii, s-a pro­cedat la o informare reciprocă cu privire la preocupările actuale şi de perspectivă ale celor două partide. S-a exprimat cu acest prilej hotărîrea P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare re­laţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, pe baza egalităţii în drepturi, a res­pectării dreptului fiecărui partid de a-şi elabora în mod indepen­dent tactica şi strategia revolu­ţionară, a neamestecului în tre­burile interne. Totodată, s-a reafirmat hotărîrea de a extinde raporturile cu partidele socia­­liste, social-democrate, cu toate forţele progresiste in lupta pen­tru pace, colaborare internaţio­nală, democraţie şi progres so­cial, pentru înfăptuirea aspira­ţiilor şi intereselor fundamentale ale popoarelor. S-a scos in evidenţă preocupa­rea celor două partide faţă de marile probleme care confruntă astăzi omenirea, subliniindu-se de ambele părţi importanţa in­tensificării eforturilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, ale forţelor progresiste şi antiimpe­­rialiste, ale tuturor popoarelor în direcţia reluării şi continuării politicii de pace, destindere şi respect al independenţei şi su­veranităţii naţionale. S-a evi­denţiat necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi con­flict care mai dăinuie încă in diferite zone ale lumii. In legătură cu situaţia de pe continentul nostru, unde are loc o sporire a efectivelor militare şi a armamentelor, se acumulează continuu tot mai numeroase mijloace de distrugere în masă, inclusiv nucleare, s-a reliefat necesitatea bunei pregătiri a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un nou impuls transpunerii în viaţă a Actului final de la Helsinki, în­tăririi colaborării dintre statele europene şi, îndeosebi, să ducă la măsuri concrete de dezanga­jare militară şi dezarmare, de reducere a cheltuielilor militare, să dea o nouă perspectivă păcii, destinderii, securităţii şi colabo­rării pe continent. De ambele părţi s-a subliniat importanta adoptării de măsuri practice, eficiente, în domeniul dezarmării, şi in primul rînd al dezarmării nucleare. S-a relevat, de asemenea, ne­cesitatea sporirii eforturilor in direcţia lichidării subdezvoltării, reducerii decalajelor economice dintre state şi făuririi unei noi ordini economice internaţionale. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele raporturi de prie­tenie, solidaritate şi strînsă co­laborare dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Comunist Italian, bazate pe stimă şi res­pect reciproc, şi s-a exprimat dorinţa de a extinde şi ampli­fica aceste relaţii. Evidenţiind in acelaşi timp bunele raporturi statornicite între România şi Italia, s-a exprimat hotărîrea celor două partide de a acţiona în continuare pentru amplifica­rea şi adîncirea acestor relaţii, pe plan politic, economic, teh­­nico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii, în interesul celor două ţări şi popoare prietene, al cau­zei generale a destinderii, păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. întrevederea" s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovără­șească. „Este de datoria tuturor ţărilor de pe continentul nostru să acţioneze pentru pregătirea temeinică a reuniunii de la Madrid, în vederea înfăptuirii documentelor de la Helsinki şi continuării destinderii. Mai mult ca oricînd se impun acţiuni hotărîte pentru trecerea fără de care nu pot fi concepute securitatea şi pacea“ NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU O EUROPĂ A PĂCII C I A o i­n Trecerea timpului dă perspec­tivă, selectează şi determină di­mensiunea evenimentelor şi ac­ţiunilor internaţionale, mai ales a unui astfel de eveniment cu caracter multilateral şi de an­vergură, cum a fost Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, desfăşurată în urmă cu cinci ani la Helsinki, la nivelul şefilor de state şi guverne din 33 de ţări europene, precum şi din Statele Unite ale Americii şi Canada. Nu este vorba de simpla curgere cronologică ci de confruntarea cu faptele, cu ana­liza lucidă şi responsabilă a ce­lor întîmplate, dar mai ales a ceea ce s-a obţinut şi ce nu s-a obţinut în lumina documentu­lui de referinţă istorică semnat atunci în capitala finlandeză. Prin formularea şi adoptarea într-un cadru democratic — pentru întîia oară a fost posibi­lă o astfel de reuniune în pro­blemele securităţii şi păcii în Europa — a Actului final, sta­tele participante­ s-au angajat în faţa popoarelor lor să acţio­neze pentru asigurarea dezvol­tării libere a fiecărei naţiuni la adăpost de orice agresiune sau imixtiune în treburile sale in­terne, să contribuie eficient la deschiderea unei ere noi de pace trainică in Europa şi în lume. Pentru România a fost şi este evident că evenimentul de la Helsinki prezenta nu numai o importanţă deosebită pentru is­toria Europei, dar constituia doar o primă etapă a luptei di­ficile şi complexe, dar vitale pentru securitate şi pace pe con­tinent şi în lume. „Nu trebuie — spunea la 1 august 1975, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, de la tribuna înaltului for al state­lor participante, să se creeze iluzia că putem sta liniştiţi şi în siguranţă ; dimpotrivă, trebuie să fim conştienţi că urmează o etapă nouă, hotăritoare pentru viaţa popoarelor europene, aceea a realizării în fapte a păcii, bu­năstării şi libertăţii". Se poate spune că în această perioadă a crescut conştiinţa faptului că trebuie acţionat cu mai multă energie pentru res­pectarea şi înfăptuirea Actului final. Pornind de la Helsinki, s-au întreprins paşi în direcţia abordării problemelor dezarmă­rii, a dezvoltării schimburilor, a transformării securităţii euro­pene într-un proces continuu. In acelaşi timp, trebuie eviden­ţiat cu sinceritate că din cauza faptului că nu s-a acţionat ferm şi consecvent în înfăptuirea ce­lor stabilite la Helsinki, a tra­tării problemelor de fond ale continentului, nu s-au obţinut progrese în domeniul dezarma­­rării şi dezangajării militare ci dimpotrivă că s-au accelerat înarmările convenţionale şi nu­cleare şi încălcat principiile fundamentale, că s-au întreprins măsuri cu caracter restrictiv în domeniul colaborării economice, şi a fost înveninată atmosfera propice conlucrării, că s-au creat momente deosebit de pe­riculoase, încercîndu-se pune­rea în discuţie a oportunităţii procesului însuşi de destindere şi înfăptuire a securităţii euro­pene. Dar aceşti cinci ani au dovedit mai mult ca oricînd că Actul final de la Helsinki şi securita­tea europeană, nu pot fi trata­te ca o tranzacţie într-un cerc restrîns, puţind fi manipulate conform unor interese înguste sau de conjunctură, sau ca fe­nomene de conjunctură. Tot ce s-a obţinut pozitiv în cadrul Conferinţei general-europene s-a datorat marilor schimbări petre­cute în viaţa internaţională con­temporană, profundele transfor­mări revoluţionare naţionale şi sociale, care au făcut să avan­seze considerabil lupta împo­triva politicii de inegalitate, de forţă şi dictat, pentru afirma­rea voinţei popoarelor de a fi deplin stăpîne pe destinele lor. O manifestare deosebită a aces­tor mutaţii — care au făcut po­sibil şi procesul securităţii eu­ropene — o reprezintă rolul pe­ (Continuare în pag. a 6-a) la dezangajare militară şi dezarmare. C AI A DAD A Dll IN­TCDN­ATIA1IAI C u uLHounHnn m i li­ iih i iuiihl­ Cinci ani de la semnarea Actului final de la Helsinki AVEM RĂSPUNDEREA ÎN FAŢA ISTORIEI DE A FACE TOTUL PENTRU PACE ÎN EUROPA ŞI ÎN ÎNTREAGA LUME (în pagina a 6-a)

Next