România Liberă, august 1980 (Anul 38, nr. 11123-11148)
1980-08-01 / nr. 11123
. Personalitatea oricărui port din lume cred că rezidă tocmai in mixtura fascinantă, atit de diversă și de încărcată de vitalitate, a pieselor care o compun. Cu această convingere am pornit să descopăr măsura unică a ceea ce este si ceea ce va deveni in curînd portul Constanţa — Agigea, artera prin care fiinţa românului îşi face simţit pulsul in trupul planetei. Un ghid turistic din altă ţară situa Constanţa printre primele 6 porturi ale Europei după dimensiunile amenajărilor portuare. Mărturisesc că nu l-am crezut decit în măsura în care ceea ce spusese era foarte flatant. Şi iată-mă pe urmele acelei afirmaţii răscolind cifre, comparindu-le, sondînd publicaţii de specialitate. Şi afirmaţia acelui ghid s-ar putea să nu fie reală, criteriul său de clasificare nefiind validat de statisticile economice. Căci acestea iau în consideraţie numai nivelul traficului de mărfuri, indice care în 1978 ne situa pe locul 14 în lume şi pe locul 9 in Europa. Alte referinţe ? Constanţa are un trafic mai mare decit al multor porturi celebre : Liverpool, Hong-Kong, Amsterdam, Napoli, Los Angeles, Gdansk, Lisabona, Bordeaux, Barcelona, Copenhaga, Pireu, fiind întrecut de prea bătrînele şi sonorele cetăţi maritime : Rotterdam, New York, Londra, Anvers, Hamburg, Le Havre, Marsilia... Ambiţiile economic-industriale ale unei ţări mijlocii, aflată în plin proces de dezvoltare, se resimt aici, în tentacularul ţinut litoral al Constanţei, în dimensiunea traficului ce se realizează acum : aproape 50 milioane de tone. Dublul cantităţii manipulate acum 5 ani şi de 6 ori mai mult decit in anul Congresului al IX-lea ! Aici, în portul Constanţa, un popor de oameni muncitori, dinamici şi întreprinzători, întinde mîini prieteneşti, încărcate de rodul faptei lor zilnice, la peste 140 popoare prietene. In fiecare an, în acvatoriile Constanţei flutură peste 100 de pavilioane de companii maritime. In întimpinarea acestor cărăuşi ai apelor de pretutindeni se află in permanenţă la datorie 27 000 de constănţeni, al căror destin s-a legat definitiv cu marea. Ei sunt mintea şi braţele portului, una dintre marile porţi maritime ale lumii. ★ Portul văzut de pe apă. Colind printre cele 65 de dane operative pe un traseu şerpuit împreună cu ing. Dan Stafie, şeful serviciului O.P.M., şi cu Ion Lungu — Constanţa - Agigea, mare poartă maritimă Imagine de pe şantierul noului port maritim Agigea Evoluţia vremii impune ca în agricultură să se lucreze cu toate forţele Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la secerişul griului. Datele au fost centralizate în seara zilei de 30 iulie După absolvire... FILE DE CARNET de Ion Dodu Bălan „Gata“ — imi spune deunăzi, ttvnvnf fsn mi nuan! I n i si o rt c o pe umeri o grea povară — un proaspăt absolvent de facultate. ,Am scăpat, am pus punct, am isprăvit cu cititul şi buchiseala“. L-am privit uimit şi descumpănit, ‘cu credinţa că acest verdict asupra propriei pregătiri intelectuale e semnul unei oboseli nervoase, trecătoare. Citise, probabil, prea mult în vremea din urmă, şi i s-a lăsat un fel de lehamite, ca de orice lucru care te solicită prea mult. Altfel nu se poate e de neconceput ca un tinăr absolvent al oricărui tip de şcoală să gindească in felul acesta simplist şi învechit. Absolvirea şcolii nu înseamnă încheierea studiului. Şcoala ne învaţă, in primul rînd, să învăţăm, să învăţăm tot timpul vieţii, să ne informăm necontenit, să ne reinem la curent cu evoluţia ştiinţei şi culturii in general, cu evoluţia domeniului în care lucrăm, în special. S-a spus de multă vreme, pe bună dreptate, că nu pentru şcoală învăţăm ci pentru viaţă. Or, pentru viaţă trebuie să învăţăm tot timpul vieţii. Şcoala ne cultivă şi ne dezvoltă gustul pentru citit, pasiunea pentru cunoaştere, dar nu ne poate da niciodată totul. In cîţiva ani, o bună parte din cunoştinţele însuşite in şcoală, indiferent de gradul ei, se perimează, devin, intr-un fel sau altul. (Continuare în pag. a 5-a) Pentru ca secerişul să fie grabnic Încheiat, Comandamentul central pentru agricultură a stabilit o serie de măsuri care trebuie necondiţionat înfăptuite în toate judeţele care mai au suprafeţe nerecoltate. In primul rînd se cere ca secerişul să fie declanşat în toate zonele deoarece data la care ne găsim face ca lanurile — nu numai acolo unde s-au folosit soiurile mai timpurii — să ajungă în faza optimă de recoltare. Desigur că în zonele cu vegetaţie mai întârziată este nevoie ca, prin cercetarea lanurilor, să se stabilească ordinea in care vor intra combinele pe diferite parcele. O altă măsură care trebuie să fie în atenţia comandamentelor locale pentru agricultură este folosirea din zori şi până seara a combinelor, astfel ca viteza zilnică de lucru să fie realizată şi depăşită. Din controalele e(Continuare în pag. a 2-a) SECERIŞUL TREBUIE GRABNIC ÎNCHEIAT In momentul de faţă - datorită întîrzierilor provocate de evoluţia nefavorabilă a vremii — strîngerea, fără pierderi, a recoltei de grîne, constituie cea mai importantă sarcină care stă în faţa lucrătorilor de pe ogoare. Este în interesul economiei naţionale, al fiecărei cooperative agricole ca griul de pe cele 785 000 hectare care au mai rămas de recoltat să ajungă neîntârziat în magazii. In condiţiile în care în unele judeţe — în special din vestul şi nordul Transilvaniei — au căzut ploi abundente şi s-au produs furtuni, pierderile de boabe ca urmare a amînării secerişului, pot fi mai mari decît în alţi ani. Or, acest lucru trebuie evitat cu desăvîrşire. Deci strîngerea grabnică a recoltei este o sarcină care obligă la mobilizarea totală a forţelor existente la sate. (Continuare în pag. a 3-a) Avanpremieră la „Tîrgul de mostre 1980“ O gamă diversificată de bunuri electrocasnice In cadrul marii expoziţii de bunuri de consum ce se va deschide in Capitală, un loc important îl vor ocupa articolele electrocasnice şi de uz gospodăresc. In legătură cu înfăptuirile din acest domeniu, cu noile produse ce se vor expune la „Tîrgul de mostre“, cit şi cu unele necesităţi şi probleme ce se cer rezolvate, am solicitat o serie de amănunte tovarăşei CONSTANTINA ARSENIE, secretar de stat în Ministerul Comerţului Interior. „ Am dori să ne arătaţi mai întii, cum sunt satisfăcute cerinţele de aprovizionare ale populaţiei cu asemenea produse ? — Tendinţa de înzestrare a locuinţelor cu echipament modern electro-menajer, menit să uşureze munca în gospodărie, să contribuie la creşterea gradului de confort, de civilizaţie, se accentuează în mod firesc, odată cu creşterea veniturilor populaţiei. In scopul satisfacerii în mai bune condiţiuni a cerinţelor cumpărătorilor, ministerele producătoare şi-au intensificat preocupările pentru lărgirea gamei de bunuri electrocasnice, potrivit programelor speciale întocmite împreună cu Ministerul Comerţului Interior, pe baza prevederilor din Programul de dezvoltare şi diversificare a producţiei bunurilor de consum în actualul cincinal. Astăzi, produsele din sectorul metalochimic insumeaza peste 95 000 de articole. Vinzările de mărfuri au înregistrat, an de an, un ritm ascendent. Se estimează că, la sfirșitul actualului cincinal, aproape 90 la sută din gospodării vor dispune de aparate de radio, 65 la sută de televizoare, 49 la sută de frigidere, aproape 30 la sută de mașini de spălat rufe, iar peste 8 la sută de autoturisme. • O preocupare permanentă pentru comerţ şi industrie o constituie înnoirea produselor. Astfel în actualul cincinal au intrat in circuitul comercial noi aparate pentru pregătirea şi păstrarea hranei (mixere şi roboţi de bucătărie, prăjitorul universal, rîşniţe electrice de cafea, plite electrice cu unul şi două ochiuri, frigidere cu compresor etc.), aparate pentru întreţinerea locuinţelor şi asigurarea confortului. (aspiratoare Mircea Scripcă (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Vineri 1 august 1980 mecanic navigator. Este unghiul din care portul se desface ca o copleşitoare alcătuire a mării. Ce ciudată este această impresie pentru naşterea căruia omul a aşternut pe trupul portului peste 220 km de drumuri de tot felul, a ridicat silozuri şi rezervoare pentru aproape 200 000 tone de mărfuri, de la cereale pînă la melasă și ulei, iar pe cei 15 km cheiul de acostare a pus Corneliu Antim aUGUST| XXXVII ^1944-1980J» Rezultate de prestigiu în întrecerea socialistă • In cinstea apropiatei sărbătoriri a zilei de 23 August, din judeţul Galaţi sîntem informaţi că energeticienii au încheiat luna iulie cu un bogat bilanţ, cantitatea de energie electrică realizată suplimentar in această perioadă insumind mai mult de 5 000 Mwh. De remarcat că întreaga cantitate de energie electrică produsă peste sarcinile de plan a fost obţinută pe seama utilizării unor resurse energetice secundare — gazele de cocs şi de furnal — de la agregatele platformei siderurgice gălăţene. Ori oamenii muncii din cadrul întreprinderii Laminorul de tablă Galaţi au realizat în această lună, peste prevederile planului mai mult de 600 tone de profile. Adăugate la cantitatea obţinută suplimentar în celelalte şase luni ale anului rezultă o producţie fizică suplimentară la acest sortiment de aproape 5 500 tone. • La rîndul lor, printr-o bună organizare a muncii şi ca urmare a întreţinerii şi exploatării in condiţii optime a instalaţiilor şi agregatelor din dotare, oamenii muncii de la Furnalul nr. 5 de 2 700 mc din cadrul combinatului siderurgic Galaţi au realizat zilnic în luna iulie, 5 800 tone fontă de bună calitate. F2a15. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, în staţiunea Neptun, pe Edem Kodjo, secretar general al Organizaţiei Unităţii Africane, aflat intr-o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, secretarul general al O.U.A. a arătat că se simte onorat de întrevederea acordată şi a reliefat profunda satisfacţie de a se întilni cu şeful statului român. In acelaşi timp, el a dat o înaltă apreciere sprijinului activ al României, al preşedintelui ei, acordat luptei popoarelor africane pentru eliberare naţională, împotriva politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, de discriminare rasială şi apartheid, pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru o dezvoltare economică şi socială independentă, reliefînd în acest context prestigiul de care se bucură în rindul popoarelor africane şeful statului român, care desfăşoară o intensă activitate jusă în slujba păcii, colaborării şi înţelegerii între naţiuni, înfăptuirii idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor popoarelor, a dezideratelor majore ale umanităţii. In timpul convorbirii s-a subliniat evoluţia continuă a relaţiilor de colaborare şi cooperare pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de interes reciproc dintre România şi ţările africane şi s-a exprimat dorinţa comună de a intensifica şi adinei aceste relaţii, spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii, destinderii şi înţelegerii internaţionale. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale actualităţii politice internaţionale, exprimindu-se îngrijorarea faţă de situaţia mondială complexă, care se menţine încă încordată datorită intensificării politicii de forţă şi dictat, de reîmpărţire a sferelor de influenţă, încălcării drepturilor popoarelor de a se dezvolta liber, independent, fără nici un amestec din afară. In acest cadru s-a apreciat că se impune reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru întărirea cursului spre destindere, pace şi independenţă corespunzător intereselor fundamentale şi aspiraţiilor legitime ale tuturor popoarelor. S-a relevat, de asemenea, că in condiţiile actuale se impune întărirea unităţii de acţiune şi solidaritate a ţărilor în curs de dezvoltare în vederea lichidării fenomenului subdezvoltării, a decalajului dintre ţările bogate şi cele sărace, consecinţe ale Îndelungatei perioade de dominaţie colonialistă şi imperialistă, făuririi unei noi ordini economice internaţionale bazată pe echitate şi justiţie. Legat de aceasta, s-a sublimat importanţa bunei pregătiri a sesiunii speciale a O.N.U. din acest an consacrată problemelor noii ordini economice internaţionale. Exprimindu-se sprijinul deplin cu lupta de eliberare naţională a popoarelor din Africa şi din întreaga lume, s-a subliniat cu deosebită satisfacţie victoria obţinută de poporul Zimbabwe, care atestă încă o dată voinţa popoarelor de a pune definitiv capăt dominaţiei străine, de a păşi pe calea dezvoltării noi, de sine stătătoare. De ambele părţi a fost reliefată însemnătatea luptei pentru independenţa Namibiei, împotriva politicii rasiale din Africa de Sud. A fost reafirmată hotărîrea României şi O.U.A. de a conlucra şi în viitor tot mai struns pentru a-şi aduce în continuare contribuţia la lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a politicii de dominaţie şi asuprire, la înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor popoarelor. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Edem Kodjo, secretar general al O.U.A. Georgio Napolitano, membru al Direcţiunii P. C. Italian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi, in staţiunea Neptun, pe tovarăşul Georgio Napolitano, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian, aflat într-o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. A participat, de asemenea, Antonio Rubbi, şeful secţiei relaţii internaţionale a C.C. al PiC.I. Exprimînd satisfacţia pentru invitaţia de a vizita România, pentru posibilitatea de a se întîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea tovarăşului Enrico Berlinguer, secretar general al Partidului Comunist Italian, împreună cu urări de sănătate şi succes în activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în fruntea partidului şi statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită, în numele său, al C.C. al P.C.R., al comuniştilor români, tovarăşului Enrico Berlinguer, comuniştilor italieni un salut prietenesc şi cele mai bune urări de succes în întreaga lor activitate. In cadrul întrevederii, s-a procedat la o informare reciprocă cu privire la preocupările actuale şi de perspectivă ale celor două partide. S-a exprimat cu acest prilej hotărîrea P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, pe baza egalităţii în drepturi, a respectării dreptului fiecărui partid de a-şi elabora în mod independent tactica şi strategia revoluţionară, a neamestecului în treburile interne. Totodată, s-a reafirmat hotărîrea de a extinde raporturile cu partidele socialiste, social-democrate, cu toate forţele progresiste in lupta pentru pace, colaborare internaţională, democraţie şi progres social, pentru înfăptuirea aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale popoarelor. S-a scos in evidenţă preocuparea celor două partide faţă de marile probleme care confruntă astăzi omenirea, subliniindu-se de ambele părţi importanţa intensificării eforturilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, ale forţelor progresiste şi antiimperialiste, ale tuturor popoarelor în direcţia reluării şi continuării politicii de pace, destindere şi respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. S-a evidenţiat necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict care mai dăinuie încă in diferite zone ale lumii. In legătură cu situaţia de pe continentul nostru, unde are loc o sporire a efectivelor militare şi a armamentelor, se acumulează continuu tot mai numeroase mijloace de distrugere în masă, inclusiv nucleare, s-a reliefat necesitatea bunei pregătiri a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un nou impuls transpunerii în viaţă a Actului final de la Helsinki, întăririi colaborării dintre statele europene şi, îndeosebi, să ducă la măsuri concrete de dezangajare militară şi dezarmare, de reducere a cheltuielilor militare, să dea o nouă perspectivă păcii, destinderii, securităţii şi colaborării pe continent. De ambele părţi s-a subliniat importanta adoptării de măsuri practice, eficiente, în domeniul dezarmării, şi in primul rînd al dezarmării nucleare. S-a relevat, de asemenea, necesitatea sporirii eforturilor in direcţia lichidării subdezvoltării, reducerii decalajelor economice dintre state şi făuririi unei noi ordini economice internaţionale. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele raporturi de prietenie, solidaritate şi strînsă colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Italian, bazate pe stimă şi respect reciproc, şi s-a exprimat dorinţa de a extinde şi amplifica aceste relaţii. Evidenţiind in acelaşi timp bunele raporturi statornicite între România şi Italia, s-a exprimat hotărîrea celor două partide de a acţiona în continuare pentru amplificarea şi adîncirea acestor relaţii, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii, în interesul celor două ţări şi popoare prietene, al cauzei generale a destinderii, păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume. întrevederea" s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. „Este de datoria tuturor ţărilor de pe continentul nostru să acţioneze pentru pregătirea temeinică a reuniunii de la Madrid, în vederea înfăptuirii documentelor de la Helsinki şi continuării destinderii. Mai mult ca oricînd se impun acţiuni hotărîte pentru trecerea fără de care nu pot fi concepute securitatea şi pacea“ NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU O EUROPĂ A PĂCII C I A o in Trecerea timpului dă perspectivă, selectează şi determină dimensiunea evenimentelor şi acţiunilor internaţionale, mai ales a unui astfel de eveniment cu caracter multilateral şi de anvergură, cum a fost Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, desfăşurată în urmă cu cinci ani la Helsinki, la nivelul şefilor de state şi guverne din 33 de ţări europene, precum şi din Statele Unite ale Americii şi Canada. Nu este vorba de simpla curgere cronologică ci de confruntarea cu faptele, cu analiza lucidă şi responsabilă a celor întîmplate, dar mai ales a ceea ce s-a obţinut şi ce nu s-a obţinut în lumina documentului de referinţă istorică semnat atunci în capitala finlandeză. Prin formularea şi adoptarea într-un cadru democratic — pentru întîia oară a fost posibilă o astfel de reuniune în problemele securităţii şi păcii în Europa — a Actului final, statele participante s-au angajat în faţa popoarelor lor să acţioneze pentru asigurarea dezvoltării libere a fiecărei naţiuni la adăpost de orice agresiune sau imixtiune în treburile sale interne, să contribuie eficient la deschiderea unei ere noi de pace trainică in Europa şi în lume. Pentru România a fost şi este evident că evenimentul de la Helsinki prezenta nu numai o importanţă deosebită pentru istoria Europei, dar constituia doar o primă etapă a luptei dificile şi complexe, dar vitale pentru securitate şi pace pe continent şi în lume. „Nu trebuie — spunea la 1 august 1975, preşedintele Nicolae Ceauşescu, de la tribuna înaltului for al statelor participante, să se creeze iluzia că putem sta liniştiţi şi în siguranţă ; dimpotrivă, trebuie să fim conştienţi că urmează o etapă nouă, hotăritoare pentru viaţa popoarelor europene, aceea a realizării în fapte a păcii, bunăstării şi libertăţii". Se poate spune că în această perioadă a crescut conştiinţa faptului că trebuie acţionat cu mai multă energie pentru respectarea şi înfăptuirea Actului final. Pornind de la Helsinki, s-au întreprins paşi în direcţia abordării problemelor dezarmării, a dezvoltării schimburilor, a transformării securităţii europene într-un proces continuu. In acelaşi timp, trebuie evidenţiat cu sinceritate că din cauza faptului că nu s-a acţionat ferm şi consecvent în înfăptuirea celor stabilite la Helsinki, a tratării problemelor de fond ale continentului, nu s-au obţinut progrese în domeniul dezarmarării şi dezangajării militare ci dimpotrivă că s-au accelerat înarmările convenţionale şi nucleare şi încălcat principiile fundamentale, că s-au întreprins măsuri cu caracter restrictiv în domeniul colaborării economice, şi a fost înveninată atmosfera propice conlucrării, că s-au creat momente deosebit de periculoase, încercîndu-se punerea în discuţie a oportunităţii procesului însuşi de destindere şi înfăptuire a securităţii europene. Dar aceşti cinci ani au dovedit mai mult ca oricînd că Actul final de la Helsinki şi securitatea europeană, nu pot fi tratate ca o tranzacţie într-un cerc restrîns, puţind fi manipulate conform unor interese înguste sau de conjunctură, sau ca fenomene de conjunctură. Tot ce s-a obţinut pozitiv în cadrul Conferinţei general-europene s-a datorat marilor schimbări petrecute în viaţa internaţională contemporană, profundele transformări revoluţionare naţionale şi sociale, care au făcut să avanseze considerabil lupta împotriva politicii de inegalitate, de forţă şi dictat, pentru afirmarea voinţei popoarelor de a fi deplin stăpîne pe destinele lor. O manifestare deosebită a acestor mutaţii — care au făcut posibil şi procesul securităţii europene — o reprezintă rolul pe (Continuare în pag. a 6-a) la dezangajare militară şi dezarmare. C AI A DAD A Dll INTCDNATIA1IAI C u uLHounHnn m i li iih i iuiihl Cinci ani de la semnarea Actului final de la Helsinki AVEM RĂSPUNDEREA ÎN FAŢA ISTORIEI DE A FACE TOTUL PENTRU PACE ÎN EUROPA ŞI ÎN ÎNTREAGA LUME (în pagina a 6-a)