România Liberă, aprilie 1981 (Anul 39, nr. 11329-11354)

1981-04-01 / nr. 11329

. De la 5 aprilie Ora oficială de vară Venind în întîmpinarea răsă­riturilor de soare, ne vom po­trivi din nou ceasurile după ora oficială de vară. ÎN NOAPTEA DE 4/5 APRILIE, ORA ZERO DEVINE ORA UNU. Prima du­minică a lui prier a fost consa­crată din anul 1979 drept ziua acestei tranziţii, aflată sub sem­nul preţuirii virtuţilor luminii naturale şi al reducerii ilumina­tului electric. Raţiunea introdu­cerii orei oficiale de vară este aceea a bunului gospodar. Ceea ce se economiseşte sunt, în pri­mul rind, importante resurse energetice, ceea ce se cîştigă este timp luminos pentru odihnă şi recreere. Evaluările făcute de Centrala Industrială de reţele electrice (C.I.R.E.) arată că în anul 1930 aplicarea orei oficiale de vară a condus la o economie de 210 mi­lioane de kWh. Considerăm deo­sebit de semnificativ comenta­riul făcut în legătură cu aceas­ta, la centrala industrială amin­tită, de ing. Victor Mirea,­ direc­tor, care, referindu-se la avanta­jele obţinute, ne-a furnizat ur­mătoarele argumente cifrice : ».Sutele de milioane de k­Wh economisiţi anul trecut echiva­lează, de pildă, cu prezervarea a nu mai puţin de 75 000 tone păcură, combustibil preţuit in aur pe piaţa mondială. Deosebit de important este şi faptul că aplicarea orei oficiale de vară a determinat o diminuare a pute­rii absorbite din reţeaua electri­că la orele de virf, cu circa 450 megawaţi. Adică mai mult decit reprezintă un grup energetic gi­gant de tipul celor montate la termocentralele de la Rovinari şi Turceni“. Care sunt orele de virf ale zi­lei in consumul de energie elec­trică ? Iată-le, aşa cum ni le-au comunicat specialiştii. Orele 19— 22, în aprilie ; 20—22, în mai ; 21 —22, în iunie şi iulie ; în august intervalul este identic cu cel­ din mai şi în septembrie cu cel din aprilie. Cît de important poate fi gestul simplu de a nu aprinde timp de o oră în apartament un bec obişnuit (60 waţi), care nu ne este neapărat necesar, sau de a nu-l uita aprins cînd nu ne trebuie ne-o­ demonstrează ur­mătoarele cifre : circa 54 milioa­ne kilowatt-are economie posi­bilă pe ansamblul gospodăriilor Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) ­în întîmpinarea Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor din România I la Îmbunătăţirea activităţii TRANSPORTURI ŞI La îndeplinirea importantelor sarcini din domeniul transportu­rilor şi telecomunicaţiilor, sindi­catele îşi aduc o însemnată con­tribuţie. In legătură cu acţiunile întreprinse pe această linie, cu rezultatele obţinute şi cu măsu­rile prevăzute in acest domeniu, am solicitat o serie de amănunte tovarăşului NICULAE IOSIF, preşedintele Comitetului Uniunii sindicatelor din transporturi şi ■telecomunicaţii. — însemnatele realizări obţi­nute pe ansamblul economiei na­ţionale — ne declară interlocu­torul — înglobează şi eforturile deosebite depuse de oamenii muncii din această ramură, la care aportul sindicatelor este evident prin mobilizarea mem­brilor lor la folosirea judicioasă, eficientă a mijloacelor moderne din dotare. Pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a transporturilor si telecomunica­ţiilor, in cincinalul precedent s-au alocat 96 miliarde lei, res­pectiv 10,6 la sută din bugetul ţării noastre. Aceasta a permis executarea unor importante obiective de in­vestiţii. In transportul feroviar a continuat acţiunea de extindere a tracţiunii electrice, lungimea liniilor electrificate ajungînd — la sfirşitul anului 1980 — la 2 367 km. în prezent peste 50 la sută din totalul macazurilor de cale ferată sunt centralizate elect­ro­­dinamic. S-au asfaltat drumuri publice pe o lungime de aproape 7 600 km. în sectorul de trans­porturi auto au fost date în func­ţiune 72 noi staţii de întreţinere şi 35, de autogări. Concomitent, flota maritimă şi fluvială a fost Convorbire cu tovciraşul Niculae Iosif preşedintele Comitetului Uniunii sindicatelor din transporturi­­­şi telecomunicaţii înzestrată cu nave însumînd o capacitate de 1,6 milioane tdw. Au fost dezvoltate, în continuare, şi telecomunicaţiile , prin ex­tinderea telefoniei automate ur­bane şi interurbane, precum şi prin construirea de noi radio-re­­lee şi staţii de radio şi televi­ziune. Această dotare, conjugată cu priceperea şi hărnicia oame­nilor muncii din această ramură, s-a concretizat în creşterea volu­mului mărfurilor transportate in­­tr-un ritm mediu anual de 5,6 la sută, realizarea unei producţii industriale suplimentare de peste 7 miliarde lei, sporirea continuă a productivităţii muncii, reduce­rea cheltuielilor de producţie, depăşirea planului de beneficii cu 9,9 la sută, reprezentând va­loric aproape un miliard lei. Realizările obţinute reflectă şi activitatea desfăşurată de orga­nele şi oganizaţiile sindicale din unităţile, de transport şi teleco­municaţii, de Comitetul Uniunii, care au antrenat oamenii muncii la îndeplinirea exemplară a pla­nurilor anuale, la extinderea ini­ţiativelor valoroase în muncă, la reducerea cheltuielilor, creşterea productivităţii muncii, a eficien­ţei economice în unităţi. Viaţa ne-a dovedit că îndeplinirea sar­cinilor încredinţate depinde, în însemnată măsură, de îmbunătă­ţirea permanentă a muncii orga­nizatorice. în cincinalul prece­dent, Comitetul Uniunii s-a stră­duit să perfecţioneze forma şi structura organizatorică a sin­dicatelor, să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele proprii de muncă, precum şi ale organelor şi organizaţiilor sindicale afi­liate. — Ce acţiuni au fost între­prinse şi ce iniţiative valoroase au fost extinse ? — în primul rind, a fost acor­dată o aten­ţie deosebită pregă­tirii şi desfăşurării in bune con­­diţiuni a adunărilor generale ale oamenilor muncii. Cadrul demo­cratic in care s-au desfăşurat adunările a permis ca, în cinci­nalul trecut, să participe la dis­Mircea Scripcă (Continuare in pag. a 3-a) 1 Proletar! din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXIX nr. 11329 Miercuri 1 aprilie 1981 6 pagini 30 bani Actualitatea agricolă # La Călaraşi, lupta pentru recoltă înseamnă şi lupta cu apele • Digurile care protejează incintele sunt supraînalţate # In multe locuri , se lucrează din plin la pregătirea terenului şi semănat # Cum se iroseşte uneori o zi-lumină INIMA TARII A NOASTRĂ De pe faţa şi din adîncul ce­lor 3 738 de kilometri pătraţi ai judeţului lor, dîmboviţenii au realizat anul trecut 22,8 mi­liarele de lei şi i-au înscris în avuţia patriei, iar anul acesta i-a găsit pregătiţi pentru şi mai mult. Miliardele reprezintă echi­valentul bunurilor pe care le-a creat şi le creează economia de mare perspectivă a judeţului, uzinele şi fabricile de oţeluri superioare, întreprinderile de utilaj petrolier şi de maşini unelte, puternicele combinate de prelucrare a lemnului, agri­cultura, horticultura, zooteh­nia. în Dîmboviţa sunt intens exploatate sursele de energie, pe faţă pămîntului pulsează sonde petroliere, in adine se sapă spre a fi adus la lumină şi a da ener­gie şi lumină cărbunele. Cu o dinamică tonifiantă produc şi cresc noi surse energetice, ju­deţul Dîmboviţa prin relieful său şi cursurile de apă care-l străbat fiind unul dintre posibi­lele motoare de energie şi lu­mină. Hărăziţi prin codri şi poieni, prin păşuni mustoase creşterii animalelor, dîmboviţenii o fac şi au s-o facă tot mai intens. Pe dealurile dîmboviţene, din tată în fiu, din veacuri şi mile- Reportaj de Virgil Brâdâţeanu nii livezi adună din pămînt dul­ceaţă şi-şi pîrguiesc sub soare rodul, soiuri vechi şi soiuri noi de mere, de pere şi gutui, peste care domn pare să fie contem­poranul nostru „deliciosul de Voineşti“. Lingă Tirgovişte, la Viforîta, la Doiceşti şi mai de­parte in sus, pină la Cîndeşti, prunele sunt dulci ca mierea şi înmiresmate ca florile din care se adună mierea, veche bogăţie a unor locuri pe care au tocmit aşezări, şi şi-au dus viaţa voie­vozi cu nume în cartea ţării şi a lumii şi mulţi, mulţi oameni de­rind de o deosebită vrednicie şi nesfirşită omenie. Tirgovişte a fost capitala Ţă­rii Româneşti din 1386, cînd şi-a aşezat aici scaunul acel domn „atît de simplu, după vorbă, după port“ care a fost Mircea. „De la Mircea pînă la Vladimi­­rescu, nu este un singur nume ilustru care să nu fie scris cu singe pe pămîntul Tîrgoviştei. Acolo este leagănul luptelor şi sacrificiilor patriotice“, scria In urmă cu un secol Ion Ghica, meditînd la ceea ce leagă dintot­­deauna prezentul de trecut şi face din pămînt vatră. Iar locu­rile dîmboviţene au temei de vatră românească prin sîngele vărsat In via sa plămadă, prin lumina revărsată de pe aceste meleaguri de meşteri in a da înţelepciunii haina cuvîntului, pricepuţi in a da cuvîntului prin tipar valoare de bun a tot mai mulţi. Aici, la începutul seco­lului al XVI-lea, a soo® de sub teascuri, cărţi prima tipografie din Ţara Românească şi vechea cetate păstrează mărturiile şi azi şi le cinsteşte cum se cuvine în Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi,­in Casa de cineva a Softei Brâncoveanu, fiica domnului care cu sacrifi­ciul vieţii sale şi a coconilor lui, s-a ştiut dator să lase în „car­tea ţării" lumina unei vieţi pil­duitoare. Oraşul cu impetuoasa sa dez­voltare urbanistică, industrială şi edilitară, poartă concret, con­vingător şi sugestiv în fiinţa sa de-acum, trecutul. Dacă Dîmbo­viţa este in inima ţării, Tîrgo­­vişte este în inima ţării şi a ju­deţului care coboară din munţi (Continuare in pag. a 2-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU l - a primit pe ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe Adrien Mansvelt, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Ţărilor de Jos în ţara noastră. (Continuare in vag. a I-a) * 1 m In ce ritm se seamâna Pe zi ce trece, oria semănatului se extinde, astfel că in prezent, această lucrare a fost declanşată in toate judeţele ţării. In Bără­gan, Dobrogea, Banat s-a trecut, de citeva zile, la semănatul fiorii-soarelui existind, la ora actuală, condiţii ca In cursul acestei Un exemplu în acest sens ne oferă judeţul CALARASI unde, de-a lungul Borcei şi Dunării, am întîlnit zeci de semănători lucrînd la adăpostii digurilor care, practic, au crescut peste noapte. în aşteptarea clipei cînd nivelul fluviului va atinge punc­tul maxim, oamenii din partea locului — ajutaţi de detaşamente ale forţelor armate — lucrează de citeva zile şi nopţi la consolida­rea şi înălţarea digurilor. Se apără ţie furia apelor o supra­faţă de peste 70 000 hectare cît însumează incintele indiguite unde îşi desfăşoară activitatea întreprinderile agricole de stat Pietroiu, Roşeti, Grădiştea, Cio­căneşti şi altele. „In baltă — ne spune inginerul Mircea Muntea­­nu, directorul I.A.S. Roşeţi — avem peste 3 000 hectare semă­nate din toamnă, iar alte 6 500 hectare urmează să se semene, in aceste file, cu floarea-soarelui, sâptâmîni să se realizeze primele suprafeţe cu porumb. La data la care ne găsim­­ am intrat în luna aprilie , realizările la semănat sunt sub posibilităţi. De aceea sunt necesare mă­suri grabnice pentru a se recupera rămâne­rile în urmă, pentru ca semănatul tuturor culturilor să se încheie în limitele perioadei optime. Sub semnul acestor urgenţe trebuie să se acţioneze în toate judeţele, inclusiv în cele care există terenuri cu exces de umiditate sau acolo unde apele - în ciuda măsurilor luate pentru înălţarea digurilor - s-au revărsat, prevăzută. Inginerul-şef al consi­liului — tovarăşul Marcu Stelian — ne arăta că acum eforturile sunt concentrate la Spanţov, Chi­­selet, Coconi şi Mănăstirea pen­tru ca semănatul sfeclei-de-za­­hăr­­să se termine în această săp­­tănjînă. Totodată, aici s-au de­clanşat lucrările la floarea-soa­relui, urmărindu-se ca semănatul să se încheie în cel mai scurt timp. Rezultate bune la semănat s-au obţinut şi în consiliul unic Cuza Vodă. Şi aici, semănatul sfeclei-de-zahăr pe cele 600 hec­tare este avansat şi s-a trecut la floarea-soarelui. Ne oprim la Ceacu, una din cooperativele agricole din acest consiliu. La punctul „Canton“, semănatul florii-soarelui se apro­ porumb şi soia, în incinta indi­­guită Călăraşi-Riul, unde avem cea mai marte parte a terenu­rilor, digurile ce le protejează de apele Borcei sunt, la ora actuală, supraînalţate. N-a fost om dis­ponibil in întreprindere care să nu-şi fi adus contribuţia la pre­venirea inundaţiilor. Am primit un sprijin susţinut din partea militarilor care au muncit, ca şi noi, fără răgaz. Sperăm ca efor­turile să nu fie zadarnice“. După cum ne spune inginerul Gh. Zăvoi, director tehnic la I.A.S. Ciocăneşti, şi aici s-au luat măsuri pentru protejarea terenurilor împotriva inundaţii­lor. S-au supraînălţat digurile, s-au instalat fascine pentru a împiedica erodarea taluzurilor şi producerea infiltraţiilor. Urgenţa lucrărilor pe diguri­­ care mă­soară în judeţul Călăraşi circa 215 kilometri — impunea să se lucreze ziua şi noaptea. Deoarece grupurile electrogene existente în zonele în care se lucra erau insuficiente, întreprinderile agri­cole de stat „de pe terasă“ (deci neafectate de creşterea apelor) au expediat urgent ceea ce era nevoie pentru a se lucra şi noap­tea. La un moment dat, oamenii de pe diguri nu mai aveau saci suficienţi pentru a-i umple cu pămînt. S-a făcut apel ca să se colecteze din alte locuri din judeţ numărul de saci necesari. In citeva ore au sosit în „punctele fierbinţii* de pe diguri sacii soli­citaţi. Spuneam că la adăpostul digu­rilor ce sunt supravegheate ziua şi noaptea se pregăteşte terenul şi se execută însămînţâri. Se lu­crează în acelaşi ritm şi in multe, unităţi agricole „de pe terasă“, în consiliul unic agroindustrial Chiselei, semănatul culturilor din prima epocă s-a efectuat pe mai bine de jumătate din suprafața Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) <-■* ■ 1­ 4,săp­m PREMIERĂ TEHNICĂ Pe platforma Combinatului chimic din Rimnicu Vilcea a fost integrată in circuitul productiv, la întreaga sa capacitate, o instalaţie pentru fabricarea secundar butilaminei, premieră tehnică pe plan naţional. Finalizată după un proiect elaborat de Institutul de ingine­rie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică din Bucureşti, noua capacitate productivă este dotată cu utilaje şi aparatură de măsură şi control realizate, aproape în exclusi­vitate, în ţara noastră, care conferă procesului tehnologic un m­art grad de automatizare. Avînd o puritate de peste 99 la sută, superioară parametrilor tehnici proiectaţi secundar, bu­­tilamina fabricată la Rimnicu Vilcea se utilizează ca materie primă în producţia de pesticide de mare eficienţă pentru agricultură, de coloranţi sintetici, medicamente, detergenţi, amestecuri anticorozive, precum şi ca substanţă auxiliară in tehnica extracţiilor fine din industria metalurgică şi in teh­nica de laborator, contribuind, astfel, la eliminarea importului. In anii construcţiei socialiste municipiul Tirgovişte a deve­nit unul din centrele industri­ale şi urbane de primă mă­rime din sudul ţării. Noua cetate a siderurgiei româneşti, reşedinţă a judeţului Dîmbo­viţa, a cunoscut o înflorire urbană pe măsura dezvoltării sale economice Hidrocentrala de la Siriu Ritmuri înalte de lucru Constructorii care edifică la Siriu — localitate de pe Valea Buzăului — un nou o­­biectiv hidrotehnic înregis­trează, în aceste zile, rit­muri înalte de lucru. Pe șan­tierul barajului de regulari­zare a debitului apei rîului Buzău s-au încheiat două din principalele lucrări. Este vor­ba despre galeria de injec­ţie şi staţia de tratare a apei afluentului Siriu, care va asi­gura apa potabilă necesară viitorului oraş Nehoiu, pre­cum şi a unităţilor economi­ce din localitate. Tot aici se desfăşoară, pe o distanţă de 7 km., lucrările de săpare a galeriei de aducţiune Siriu- Nehoiaşu, unde va fi am­plasată noua centrală hidro­electrică. Cîntarea României în satul meu există un izvor, ţişnind acolo din trunchiul unui copac retezat, un „ştiubei“, cum zicem noi, menit să ocrotească apa care, la rindu-i primăvara, înverzeşte totul, pămînt şi ar­bori, ba chiar şi coaja acelei tulpini vii din care ies, sub soa­re, ramuri din ce in ce mai pre­lungi, din ce în ce mai pline de vitalitate. Toată _____ cimpia din jur se înviorează, astfel, parcă din­­tr-o, dată, vă­­ioaga devine o luncă superbă conducind iz­vorul spre piriu, apoi spre rin apoi spre fluviu. Incit aș spune, fără nici o exa­gerare, că acel fir abia, șoptitor se varsă de-a dreptul în mare. Comparaţia s-ar putea face cu impunătorul nostru Festival na­ţional „Cîntarea României“ ca­­re-şi trage izvoarele de pretu­tindeni, din toate aşezările de muncă şi de viaţă, fiind mereu o revărsare tumultuoasă de idei şi de fapte ce îmbracă, în cele din urmă, întreaga noastră ţară în frumuseţea creaţiei.. Veneam dinspre Dunăre şi-am văzut constructorii Alexandriei, zidarii şi producătorii de rul­menţi, am urcat spre Moldova şi, intr-un sat de dincolo de Vaslui, am stat de vorbă cu un ţăran vestit pentru pasiunea cu care-şi trece pe sub priviri toate cărţile bibliotecii şi care, la în­trebarea mea „ce mai citeşti?", mi-a răspuns, făcând un gest scurt spre cimpia : „gata ! acu­ma-■ citesc griul“! La Tirgu Jiu am văzut o expoziţie de o inesti­mabilă valoare cuprinzînd ino­vaţii la maşinile de scos petrol şi cărbune din marele bazin energetic al Gorjului. La Cra­iova am asistat, la „Electropu­­tere“, la naşterea artificială a unui fulger, adică la probarea unui aparat înzestrat cu forţa a doi nori grei, dar şi cu puterea de a reţine energia produsă de ciocnire. La uzinele „Semănă­toarea“ am vă­zut combină de tip nou auto­propulsată cu numărul 5 000, intrată in pro­ducţia de serie, abia anul tre­cut, iar la Baia Mare — un spectacol, un fel de gală a tuturor jocurilor şi dan­surilor de pe cuprinsul româ­nesc. La Alba Iulia, la Deva, la Reşiţa, la Sibiu, la Tîrgu Mureş, la Piteşti, la Slatina, am văzut muzee noi, am luat parte la ce­nacluri şi şezători literare, am trecut prin expoziţii de sculp­tură şi pictură, am ascultat poe­mele simfonice noi, toate sub semnul Festivalului nostru na­ţional „Cîntarea României“. Şi am văzut şi marile spectacole care, dincolo de priveliştile de azi, de frumuseţea satelor şi oraşelor noastre, ne-au dus nu o dată intr-un chip tulburător, in lumea legendelor şi balade­lor, întocmai ca nişte cronici săpate in piatră — acele în­cleştări cu un profund răsunet in conştiinţe, pentru împlinirea idealurilor fundamentale ale poporului. Şi poate că, aşa cum spune o baladă, după toate (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Vasile Baran tins Semănători pentru terenuri în pantă mare PIATRA NEAMŢ : Con­structorii de maşini agricole de la întreprinderea meca­nică „Ceahlăul" au realizat un nou tip de semănătoare destinată efectuării lucrări­lor atit pe terenurile în pantă mare, nemecanizabile, cit şi pe suprafeţele mici­mii11 grădini, curţi, loturi Indivi­duale. De construcţie simplă, uşoară, semănătoarea poate fi tractată de un singur cal şi este prevăzută cu dispozi­tive de semănat fre două rân­­duri. Cu ea se pot semăna culturi proşitoare Îndeosebi porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui. Primele lo­turi de asemenea semănă­tori vor fi livrate în cursul acestei săptămini. (Const. A­­zoiţii) Instalaţie automatizată de condiţiona­rea aerului CLUJ-NAPOCA . Specia­liştii de la Institutul de cer­cetări şi proiectări de echi­pamente pentru industria a­­limentară şi frigorifică din Cluj-Napoca, împreună cu cei de la întreprinderea „Tehnofrig“ din localitate au realizat o instalaţie complet automatizată de condiţionare a aerului, destinată brută­riilor, atelierelor de trata­mente termice, halelor meta­lurgice, siderurgice etc. Experimentată la Combina­tul metalurgic din Cîmpia Turzii, instalaţia a dat rezul­tate deosebite. Iată de ce, pe lingă numeroşi benefi­ciari din ţară instalaţia a fost solicitată şi peste ho­tare. (L. Virgil). Cărămizi din cenuşă de termocentrală CONSTANŢA: Cenuşa provenită de la arderea com­bustibilului utilizat la ter­mocentrala Ovidiu II a înce­put să fie utilizată, în ames­tec cu praf de piatră şi ci­ment, la fabricarea unor că­rămizi (în compoziţia lor in­tră circa 40 la sută cenuşă de termocentrală). Probele efec­tuate s-au soldat cu bune re­zultate, cărămizile puţind fi utilizate la construcţia zidu­rilor despărţitoare ale blo­curilor de locuinţe cu puţine etaje, la obiectivele agrozoo­tehnice etc. Cărămizile din cenuşă de termocentrală se fabrică după o tehnologie simplă, cu un consum mic de energie iar materia primă poate fi obţinută din abun­denţă de la termocentrale. In imediata vecinătate a termo­centralei Ovidiu II s-a or­ganizat o primă stație de fa­bricare a cărămizilor de acest tip, urmînd ca aici să se pro­ducă, în anul 1981, peste 260 000 bucăți de blocuri de zidărite, fiecare bloc cores­­punzind cu 4—6 cărămizi. (Ion Popovici). Noi medicamente româneşti CLUJ-NAPOCA . La între­prinderea de medicamente „Terapia“ se află intr-o fază avansată de fabricaţie noi produse româneşti. între a­­cestea se numără „Piritino­­lul“, activator metabolic al celulei cerebrale,­­ cu efecte favorabile in cazurile de aste­nie psihică şi surmenaj inte­lectual. Apoi, un medicament cu acţiune­­ amelioratoare în tulburări ale somnului pro­vocate de stări depresive, care va putea înlocui Noxy­­ronul. De asemenea, se fabri­că Alsatiranul, utilizabil în tratamentul hipertensiunii arteriale, fiind şi un polimi­­neralizant şi polivitaminizant cu acţiune de fortificare a organismului după eforturi fizice şi intelectuale. (Virgil Lazăr). Livezi In fiecare comună GALAŢI. Consiliul popu­lar judeţean a luat măsuri ca în toate comunele să se găsească puieţi de pomi fructiferi, pe care să-i plan­teze locuitorii. Ca urmare, numai In această primăvară vor fi plantaţi In localităţile judeţului Galaţi 5000 puieţi de meri, 30 000 pruni, 27 009 caişi, 4 200 cireşi, 6 590 vişini, 5 000 nuci şi peste 154 000 tufe de zmeură. (Viorel Chiurtu).

Next