România Liberă, aprilie 1981 (Anul 39, nr. 11329-11354)
1981-04-01 / nr. 11329
. De la 5 aprilie Ora oficială de vară Venind în întîmpinarea răsăriturilor de soare, ne vom potrivi din nou ceasurile după ora oficială de vară. ÎN NOAPTEA DE 4/5 APRILIE, ORA ZERO DEVINE ORA UNU. Prima duminică a lui prier a fost consacrată din anul 1979 drept ziua acestei tranziţii, aflată sub semnul preţuirii virtuţilor luminii naturale şi al reducerii iluminatului electric. Raţiunea introducerii orei oficiale de vară este aceea a bunului gospodar. Ceea ce se economiseşte sunt, în primul rind, importante resurse energetice, ceea ce se cîştigă este timp luminos pentru odihnă şi recreere. Evaluările făcute de Centrala Industrială de reţele electrice (C.I.R.E.) arată că în anul 1930 aplicarea orei oficiale de vară a condus la o economie de 210 milioane de kWh. Considerăm deosebit de semnificativ comentariul făcut în legătură cu aceasta, la centrala industrială amintită, de ing. Victor Mirea, director, care, referindu-se la avantajele obţinute, ne-a furnizat următoarele argumente cifrice : ».Sutele de milioane de kWh economisiţi anul trecut echivalează, de pildă, cu prezervarea a nu mai puţin de 75 000 tone păcură, combustibil preţuit in aur pe piaţa mondială. Deosebit de important este şi faptul că aplicarea orei oficiale de vară a determinat o diminuare a puterii absorbite din reţeaua electrică la orele de virf, cu circa 450 megawaţi. Adică mai mult decit reprezintă un grup energetic gigant de tipul celor montate la termocentralele de la Rovinari şi Turceni“. Care sunt orele de virf ale zilei in consumul de energie electrică ? Iată-le, aşa cum ni le-au comunicat specialiştii. Orele 19— 22, în aprilie ; 20—22, în mai ; 21 —22, în iunie şi iulie ; în august intervalul este identic cu cel din mai şi în septembrie cu cel din aprilie. Cît de important poate fi gestul simplu de a nu aprinde timp de o oră în apartament un bec obişnuit (60 waţi), care nu ne este neapărat necesar, sau de a nu-l uita aprins cînd nu ne trebuie ne-o demonstrează următoarele cifre : circa 54 milioane kilowatt-are economie posibilă pe ansamblul gospodăriilor Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) în întîmpinarea Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor din România I la Îmbunătăţirea activităţii TRANSPORTURI ŞI La îndeplinirea importantelor sarcini din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, sindicatele îşi aduc o însemnată contribuţie. In legătură cu acţiunile întreprinse pe această linie, cu rezultatele obţinute şi cu măsurile prevăzute in acest domeniu, am solicitat o serie de amănunte tovarăşului NICULAE IOSIF, preşedintele Comitetului Uniunii sindicatelor din transporturi şi ■telecomunicaţii. — însemnatele realizări obţinute pe ansamblul economiei naţionale — ne declară interlocutorul — înglobează şi eforturile deosebite depuse de oamenii muncii din această ramură, la care aportul sindicatelor este evident prin mobilizarea membrilor lor la folosirea judicioasă, eficientă a mijloacelor moderne din dotare. Pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a transporturilor si telecomunicaţiilor, in cincinalul precedent s-au alocat 96 miliarde lei, respectiv 10,6 la sută din bugetul ţării noastre. Aceasta a permis executarea unor importante obiective de investiţii. In transportul feroviar a continuat acţiunea de extindere a tracţiunii electrice, lungimea liniilor electrificate ajungînd — la sfirşitul anului 1980 — la 2 367 km. în prezent peste 50 la sută din totalul macazurilor de cale ferată sunt centralizate electrodinamic. S-au asfaltat drumuri publice pe o lungime de aproape 7 600 km. în sectorul de transporturi auto au fost date în funcţiune 72 noi staţii de întreţinere şi 35, de autogări. Concomitent, flota maritimă şi fluvială a fost Convorbire cu tovciraşul Niculae Iosif preşedintele Comitetului Uniunii sindicatelor din transporturişi telecomunicaţii înzestrată cu nave însumînd o capacitate de 1,6 milioane tdw. Au fost dezvoltate, în continuare, şi telecomunicaţiile , prin extinderea telefoniei automate urbane şi interurbane, precum şi prin construirea de noi radio-relee şi staţii de radio şi televiziune. Această dotare, conjugată cu priceperea şi hărnicia oamenilor muncii din această ramură, s-a concretizat în creşterea volumului mărfurilor transportate intr-un ritm mediu anual de 5,6 la sută, realizarea unei producţii industriale suplimentare de peste 7 miliarde lei, sporirea continuă a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, depăşirea planului de beneficii cu 9,9 la sută, reprezentând valoric aproape un miliard lei. Realizările obţinute reflectă şi activitatea desfăşurată de organele şi oganizaţiile sindicale din unităţile, de transport şi telecomunicaţii, de Comitetul Uniunii, care au antrenat oamenii muncii la îndeplinirea exemplară a planurilor anuale, la extinderea iniţiativelor valoroase în muncă, la reducerea cheltuielilor, creşterea productivităţii muncii, a eficienţei economice în unităţi. Viaţa ne-a dovedit că îndeplinirea sarcinilor încredinţate depinde, în însemnată măsură, de îmbunătăţirea permanentă a muncii organizatorice. în cincinalul precedent, Comitetul Uniunii s-a străduit să perfecţioneze forma şi structura organizatorică a sindicatelor, să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele proprii de muncă, precum şi ale organelor şi organizaţiilor sindicale afiliate. — Ce acţiuni au fost întreprinse şi ce iniţiative valoroase au fost extinse ? — în primul rind, a fost acordată o atenţie deosebită pregătirii şi desfăşurării in bune condiţiuni a adunărilor generale ale oamenilor muncii. Cadrul democratic in care s-au desfăşurat adunările a permis ca, în cincinalul trecut, să participe la disMircea Scripcă (Continuare in pag. a 3-a) 1 Proletar! din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXIX nr. 11329 Miercuri 1 aprilie 1981 6 pagini 30 bani Actualitatea agricolă # La Călaraşi, lupta pentru recoltă înseamnă şi lupta cu apele • Digurile care protejează incintele sunt supraînalţate # In multe locuri , se lucrează din plin la pregătirea terenului şi semănat # Cum se iroseşte uneori o zi-lumină INIMA TARII A NOASTRĂ De pe faţa şi din adîncul celor 3 738 de kilometri pătraţi ai judeţului lor, dîmboviţenii au realizat anul trecut 22,8 miliarele de lei şi i-au înscris în avuţia patriei, iar anul acesta i-a găsit pregătiţi pentru şi mai mult. Miliardele reprezintă echivalentul bunurilor pe care le-a creat şi le creează economia de mare perspectivă a judeţului, uzinele şi fabricile de oţeluri superioare, întreprinderile de utilaj petrolier şi de maşini unelte, puternicele combinate de prelucrare a lemnului, agricultura, horticultura, zootehnia. în Dîmboviţa sunt intens exploatate sursele de energie, pe faţă pămîntului pulsează sonde petroliere, in adine se sapă spre a fi adus la lumină şi a da energie şi lumină cărbunele. Cu o dinamică tonifiantă produc şi cresc noi surse energetice, judeţul Dîmboviţa prin relieful său şi cursurile de apă care-l străbat fiind unul dintre posibilele motoare de energie şi lumină. Hărăziţi prin codri şi poieni, prin păşuni mustoase creşterii animalelor, dîmboviţenii o fac şi au s-o facă tot mai intens. Pe dealurile dîmboviţene, din tată în fiu, din veacuri şi mile- Reportaj de Virgil Brâdâţeanu nii livezi adună din pămînt dulceaţă şi-şi pîrguiesc sub soare rodul, soiuri vechi şi soiuri noi de mere, de pere şi gutui, peste care domn pare să fie contemporanul nostru „deliciosul de Voineşti“. Lingă Tirgovişte, la Viforîta, la Doiceşti şi mai departe in sus, pină la Cîndeşti, prunele sunt dulci ca mierea şi înmiresmate ca florile din care se adună mierea, veche bogăţie a unor locuri pe care au tocmit aşezări, şi şi-au dus viaţa voievozi cu nume în cartea ţării şi a lumii şi mulţi, mulţi oameni derind de o deosebită vrednicie şi nesfirşită omenie. Tirgovişte a fost capitala Ţării Româneşti din 1386, cînd şi-a aşezat aici scaunul acel domn „atît de simplu, după vorbă, după port“ care a fost Mircea. „De la Mircea pînă la Vladimirescu, nu este un singur nume ilustru care să nu fie scris cu singe pe pămîntul Tîrgoviştei. Acolo este leagănul luptelor şi sacrificiilor patriotice“, scria In urmă cu un secol Ion Ghica, meditînd la ceea ce leagă dintotdeauna prezentul de trecut şi face din pămînt vatră. Iar locurile dîmboviţene au temei de vatră românească prin sîngele vărsat In via sa plămadă, prin lumina revărsată de pe aceste meleaguri de meşteri in a da înţelepciunii haina cuvîntului, pricepuţi in a da cuvîntului prin tipar valoare de bun a tot mai mulţi. Aici, la începutul secolului al XVI-lea, a soo® de sub teascuri, cărţi prima tipografie din Ţara Românească şi vechea cetate păstrează mărturiile şi azi şi le cinsteşte cum se cuvine în Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi,in Casa de cineva a Softei Brâncoveanu, fiica domnului care cu sacrificiul vieţii sale şi a coconilor lui, s-a ştiut dator să lase în „cartea ţării" lumina unei vieţi pilduitoare. Oraşul cu impetuoasa sa dezvoltare urbanistică, industrială şi edilitară, poartă concret, convingător şi sugestiv în fiinţa sa de-acum, trecutul. Dacă Dîmboviţa este in inima ţării, Tîrgovişte este în inima ţării şi a judeţului care coboară din munţi (Continuare in pag. a 2-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU l - a primit pe ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe Adrien Mansvelt, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Ţărilor de Jos în ţara noastră. (Continuare in vag. a I-a) * 1 m In ce ritm se seamâna Pe zi ce trece, oria semănatului se extinde, astfel că in prezent, această lucrare a fost declanşată in toate judeţele ţării. In Bărăgan, Dobrogea, Banat s-a trecut, de citeva zile, la semănatul fiorii-soarelui existind, la ora actuală, condiţii ca In cursul acestei Un exemplu în acest sens ne oferă judeţul CALARASI unde, de-a lungul Borcei şi Dunării, am întîlnit zeci de semănători lucrînd la adăpostii digurilor care, practic, au crescut peste noapte. în aşteptarea clipei cînd nivelul fluviului va atinge punctul maxim, oamenii din partea locului — ajutaţi de detaşamente ale forţelor armate — lucrează de citeva zile şi nopţi la consolidarea şi înălţarea digurilor. Se apără ţie furia apelor o suprafaţă de peste 70 000 hectare cît însumează incintele indiguite unde îşi desfăşoară activitatea întreprinderile agricole de stat Pietroiu, Roşeti, Grădiştea, Ciocăneşti şi altele. „In baltă — ne spune inginerul Mircea Munteanu, directorul I.A.S. Roşeţi — avem peste 3 000 hectare semănate din toamnă, iar alte 6 500 hectare urmează să se semene, in aceste file, cu floarea-soarelui, sâptâmîni să se realizeze primele suprafeţe cu porumb. La data la care ne găsim am intrat în luna aprilie , realizările la semănat sunt sub posibilităţi. De aceea sunt necesare măsuri grabnice pentru a se recupera rămânerile în urmă, pentru ca semănatul tuturor culturilor să se încheie în limitele perioadei optime. Sub semnul acestor urgenţe trebuie să se acţioneze în toate judeţele, inclusiv în cele care există terenuri cu exces de umiditate sau acolo unde apele - în ciuda măsurilor luate pentru înălţarea digurilor - s-au revărsat, prevăzută. Inginerul-şef al consiliului — tovarăşul Marcu Stelian — ne arăta că acum eforturile sunt concentrate la Spanţov, Chiselet, Coconi şi Mănăstirea pentru ca semănatul sfeclei-de-zahărsă se termine în această săptănjînă. Totodată, aici s-au declanşat lucrările la floarea-soarelui, urmărindu-se ca semănatul să se încheie în cel mai scurt timp. Rezultate bune la semănat s-au obţinut şi în consiliul unic Cuza Vodă. Şi aici, semănatul sfeclei-de-zahăr pe cele 600 hectare este avansat şi s-a trecut la floarea-soarelui. Ne oprim la Ceacu, una din cooperativele agricole din acest consiliu. La punctul „Canton“, semănatul florii-soarelui se apro porumb şi soia, în incinta indiguită Călăraşi-Riul, unde avem cea mai marte parte a terenurilor, digurile ce le protejează de apele Borcei sunt, la ora actuală, supraînalţate. N-a fost om disponibil in întreprindere care să nu-şi fi adus contribuţia la prevenirea inundaţiilor. Am primit un sprijin susţinut din partea militarilor care au muncit, ca şi noi, fără răgaz. Sperăm ca eforturile să nu fie zadarnice“. După cum ne spune inginerul Gh. Zăvoi, director tehnic la I.A.S. Ciocăneşti, şi aici s-au luat măsuri pentru protejarea terenurilor împotriva inundaţiilor. S-au supraînălţat digurile, s-au instalat fascine pentru a împiedica erodarea taluzurilor şi producerea infiltraţiilor. Urgenţa lucrărilor pe diguri care măsoară în judeţul Călăraşi circa 215 kilometri — impunea să se lucreze ziua şi noaptea. Deoarece grupurile electrogene existente în zonele în care se lucra erau insuficiente, întreprinderile agricole de stat „de pe terasă“ (deci neafectate de creşterea apelor) au expediat urgent ceea ce era nevoie pentru a se lucra şi noaptea. La un moment dat, oamenii de pe diguri nu mai aveau saci suficienţi pentru a-i umple cu pămînt. S-a făcut apel ca să se colecteze din alte locuri din judeţ numărul de saci necesari. In citeva ore au sosit în „punctele fierbinţii* de pe diguri sacii solicitaţi. Spuneam că la adăpostul digurilor ce sunt supravegheate ziua şi noaptea se pregăteşte terenul şi se execută însămînţâri. Se lucrează în acelaşi ritm şi in multe, unităţi agricole „de pe terasă“, în consiliul unic agroindustrial Chiselei, semănatul culturilor din prima epocă s-a efectuat pe mai bine de jumătate din suprafața Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) <-■* ■ 1 4,săpm PREMIERĂ TEHNICĂ Pe platforma Combinatului chimic din Rimnicu Vilcea a fost integrată in circuitul productiv, la întreaga sa capacitate, o instalaţie pentru fabricarea secundar butilaminei, premieră tehnică pe plan naţional. Finalizată după un proiect elaborat de Institutul de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică din Bucureşti, noua capacitate productivă este dotată cu utilaje şi aparatură de măsură şi control realizate, aproape în exclusivitate, în ţara noastră, care conferă procesului tehnologic un mart grad de automatizare. Avînd o puritate de peste 99 la sută, superioară parametrilor tehnici proiectaţi secundar, butilamina fabricată la Rimnicu Vilcea se utilizează ca materie primă în producţia de pesticide de mare eficienţă pentru agricultură, de coloranţi sintetici, medicamente, detergenţi, amestecuri anticorozive, precum şi ca substanţă auxiliară in tehnica extracţiilor fine din industria metalurgică şi in tehnica de laborator, contribuind, astfel, la eliminarea importului. In anii construcţiei socialiste municipiul Tirgovişte a devenit unul din centrele industriale şi urbane de primă mărime din sudul ţării. Noua cetate a siderurgiei româneşti, reşedinţă a judeţului Dîmboviţa, a cunoscut o înflorire urbană pe măsura dezvoltării sale economice Hidrocentrala de la Siriu Ritmuri înalte de lucru Constructorii care edifică la Siriu — localitate de pe Valea Buzăului — un nou obiectiv hidrotehnic înregistrează, în aceste zile, ritmuri înalte de lucru. Pe șantierul barajului de regularizare a debitului apei rîului Buzău s-au încheiat două din principalele lucrări. Este vorba despre galeria de injecţie şi staţia de tratare a apei afluentului Siriu, care va asigura apa potabilă necesară viitorului oraş Nehoiu, precum şi a unităţilor economice din localitate. Tot aici se desfăşoară, pe o distanţă de 7 km., lucrările de săpare a galeriei de aducţiune Siriu- Nehoiaşu, unde va fi amplasată noua centrală hidroelectrică. Cîntarea României în satul meu există un izvor, ţişnind acolo din trunchiul unui copac retezat, un „ştiubei“, cum zicem noi, menit să ocrotească apa care, la rindu-i primăvara, înverzeşte totul, pămînt şi arbori, ba chiar şi coaja acelei tulpini vii din care ies, sub soare, ramuri din ce in ce mai prelungi, din ce în ce mai pline de vitalitate. Toată _____ cimpia din jur se înviorează, astfel, parcă dintr-o, dată, văioaga devine o luncă superbă conducind izvorul spre piriu, apoi spre rin apoi spre fluviu. Incit aș spune, fără nici o exagerare, că acel fir abia, șoptitor se varsă de-a dreptul în mare. Comparaţia s-ar putea face cu impunătorul nostru Festival naţional „Cîntarea României“ care-şi trage izvoarele de pretutindeni, din toate aşezările de muncă şi de viaţă, fiind mereu o revărsare tumultuoasă de idei şi de fapte ce îmbracă, în cele din urmă, întreaga noastră ţară în frumuseţea creaţiei.. Veneam dinspre Dunăre şi-am văzut constructorii Alexandriei, zidarii şi producătorii de rulmenţi, am urcat spre Moldova şi, intr-un sat de dincolo de Vaslui, am stat de vorbă cu un ţăran vestit pentru pasiunea cu care-şi trece pe sub priviri toate cărţile bibliotecii şi care, la întrebarea mea „ce mai citeşti?", mi-a răspuns, făcând un gest scurt spre cimpia : „gata ! acuma-■ citesc griul“! La Tirgu Jiu am văzut o expoziţie de o inestimabilă valoare cuprinzînd inovaţii la maşinile de scos petrol şi cărbune din marele bazin energetic al Gorjului. La Craiova am asistat, la „Electroputere“, la naşterea artificială a unui fulger, adică la probarea unui aparat înzestrat cu forţa a doi nori grei, dar şi cu puterea de a reţine energia produsă de ciocnire. La uzinele „Semănătoarea“ am văzut combină de tip nou autopropulsată cu numărul 5 000, intrată in producţia de serie, abia anul trecut, iar la Baia Mare — un spectacol, un fel de gală a tuturor jocurilor şi dansurilor de pe cuprinsul românesc. La Alba Iulia, la Deva, la Reşiţa, la Sibiu, la Tîrgu Mureş, la Piteşti, la Slatina, am văzut muzee noi, am luat parte la cenacluri şi şezători literare, am trecut prin expoziţii de sculptură şi pictură, am ascultat poemele simfonice noi, toate sub semnul Festivalului nostru naţional „Cîntarea României“. Şi am văzut şi marile spectacole care, dincolo de priveliştile de azi, de frumuseţea satelor şi oraşelor noastre, ne-au dus nu o dată intr-un chip tulburător, in lumea legendelor şi baladelor, întocmai ca nişte cronici săpate in piatră — acele încleştări cu un profund răsunet in conştiinţe, pentru împlinirea idealurilor fundamentale ale poporului. Şi poate că, aşa cum spune o baladă, după toate (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Vasile Baran tins Semănători pentru terenuri în pantă mare PIATRA NEAMŢ : Constructorii de maşini agricole de la întreprinderea mecanică „Ceahlăul" au realizat un nou tip de semănătoare destinată efectuării lucrărilor atit pe terenurile în pantă mare, nemecanizabile, cit şi pe suprafeţele micimii11 grădini, curţi, loturi Individuale. De construcţie simplă, uşoară, semănătoarea poate fi tractată de un singur cal şi este prevăzută cu dispozitive de semănat fre două rânduri. Cu ea se pot semăna culturi proşitoare Îndeosebi porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui. Primele loturi de asemenea semănători vor fi livrate în cursul acestei săptămini. (Const. Azoiţii) Instalaţie automatizată de condiţionarea aerului CLUJ-NAPOCA . Specialiştii de la Institutul de cercetări şi proiectări de echipamente pentru industria alimentară şi frigorifică din Cluj-Napoca, împreună cu cei de la întreprinderea „Tehnofrig“ din localitate au realizat o instalaţie complet automatizată de condiţionare a aerului, destinată brutăriilor, atelierelor de tratamente termice, halelor metalurgice, siderurgice etc. Experimentată la Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii, instalaţia a dat rezultate deosebite. Iată de ce, pe lingă numeroşi beneficiari din ţară instalaţia a fost solicitată şi peste hotare. (L. Virgil). Cărămizi din cenuşă de termocentrală CONSTANŢA: Cenuşa provenită de la arderea combustibilului utilizat la termocentrala Ovidiu II a început să fie utilizată, în amestec cu praf de piatră şi ciment, la fabricarea unor cărămizi (în compoziţia lor intră circa 40 la sută cenuşă de termocentrală). Probele efectuate s-au soldat cu bune rezultate, cărămizile puţind fi utilizate la construcţia zidurilor despărţitoare ale blocurilor de locuinţe cu puţine etaje, la obiectivele agrozootehnice etc. Cărămizile din cenuşă de termocentrală se fabrică după o tehnologie simplă, cu un consum mic de energie iar materia primă poate fi obţinută din abundenţă de la termocentrale. In imediata vecinătate a termocentralei Ovidiu II s-a organizat o primă stație de fabricare a cărămizilor de acest tip, urmînd ca aici să se producă, în anul 1981, peste 260 000 bucăți de blocuri de zidărite, fiecare bloc corespunzind cu 4—6 cărămizi. (Ion Popovici). Noi medicamente româneşti CLUJ-NAPOCA . La întreprinderea de medicamente „Terapia“ se află intr-o fază avansată de fabricaţie noi produse româneşti. între acestea se numără „Piritinolul“, activator metabolic al celulei cerebrale, cu efecte favorabile in cazurile de astenie psihică şi surmenaj intelectual. Apoi, un medicament cu acţiune amelioratoare în tulburări ale somnului provocate de stări depresive, care va putea înlocui Noxyronul. De asemenea, se fabrică Alsatiranul, utilizabil în tratamentul hipertensiunii arteriale, fiind şi un polimineralizant şi polivitaminizant cu acţiune de fortificare a organismului după eforturi fizice şi intelectuale. (Virgil Lazăr). Livezi In fiecare comună GALAŢI. Consiliul popular judeţean a luat măsuri ca în toate comunele să se găsească puieţi de pomi fructiferi, pe care să-i planteze locuitorii. Ca urmare, numai In această primăvară vor fi plantaţi In localităţile judeţului Galaţi 5000 puieţi de meri, 30 000 pruni, 27 009 caişi, 4 200 cireşi, 6 590 vişini, 5 000 nuci şi peste 154 000 tufe de zmeură. (Viorel Chiurtu).