România Liberă, aprilie 1981 (Anul 39, nr. 11329-11354)

1981-04-01 / nr. 11329

Pagina a 2-a — 7 aprilie 1981 Astăzi începe „Luna cârţii în întreprinderi şi instituţii" A VI-a, ediţie a „Aurii cărţii in întreprinderi şi instituţii“, dedicată, în acest an, aniversării a 60 de ani de la crearea Partidului Comunist Romiin, începe astăzi, printr-o suită de manifestări menite sâ contribuie la intensificarea contactului oamenilor muncii cu cartea, la îmbunătăţirea activităţii de difuzare a principalelor apariţii editoriale in mijlocul celor cărora le sunt destinate, întregului nostru public cititor. Organizată de Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Scriitorilor, actuala ediţie a „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii" este marcată prin inaugurarea unor ample expoziţii de carte la casele de cultură ale sindicatelor din Baia Mare, Buftea, Gheorghieni, Iaşi, precum şi la cluburile muncitoreşti din oraşele Motru, Lupeni, din întreprinderile bucureştene 23 August, Semănătoarea, întreprinderea de confecţii şi tricotaje, C.I.L. Pipera şi altele. Actuala ediţie programează festivitatea de închidere a acestor manifestări culturale în oraşul Hunedoara. In acest an, activităţile „Lunii" vor fi structurate în trei decade distincte. Astfel, trtuva 1 şi 10 aprilie va avea loc „Decada cărţii socialpolitice", Intre 10—20 aprilie „Decada cărţii tehnico-ştiinţifice", iar intre 21 şi 30 aprilie se va desfăşura „Decada cărţii beletristice". In toată luna aprilie vor avea loc, cu acest prilej, în toate judeţele ţării. Intîlniri ale cititorilor cu scriitori, oameni de ştiinţă, redactori şi directori de edituri, activişti de partid, personalităţi din diferite domenii de activitate cara, in cadrul unor dezbateri organizate pe diferite teme, mese rotede, simpozioane sau consfătuirii, vor participa şi vor contribui astfel la dezvoltarea unui dialog amplu, folositor deopotrivă pentru beneficiarii activităţii editoriale din ţara noastră şi pentru cei care se ocupă de realizarea ei. In principalele întreprinderi şi instituţii, la casele de cultură, la cluburile şi căminele muncitoreşti, în librării şi biblioteci vor fi organizate expoziţii de carte şi standuri cu vinzare conţinind principalele apariţii editoriale din ultimii ani. Cu această ocazie vor avea loc şi lansări de noi volume, in prezenţa autorilor. Manifestare de anvergură: „Luna cărţii in Întreprinderi şi instituţii" prilejuieşte efectuarea unui bilanţ edificator pentru producţia şi difiszarea cărţii in cincinalul recent încheiat. Au apărut, în perioada amintită, 246 032 000 exemplare , în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Dintre acestea : 1 853 titluri de lucrări social-politice, într-un tiraj de peste 36 milioane exemplare ; 3152 titluri de cărţi tehnico- ştiinţifice intr-un tiraj însumînd peste 12 milioane exemplare ; 6 000 volume de literatură beletristică într-un tiraj de 146 milioane exemplare ; 1 604 titluri în limbile naţionalităţilor conlocuitoare în tiraj de 13 682 000 exemplare. în aceeaşi perioadă s-au vîndut publicului cititor cărţi în valoare de aproape două miliarde lei, iar dintre acestea, cărţi in valoare de peste 345 milioane lei s-au difuzat prin standuri in întreprinderi şi instituţii. S-au impus în această perioadă serii şi colecţii noi, care au stimit interesul cititorilor reuşind să organizeze activitatea editorială pe cîteva coordonate principale. Amintim, cu acest prilej, cîteva din aceste colecţii şi serii care s-au dovedit deosebit de inspirate. In domeniul literaturii social-politice : „Din gîndirea social-politică a preşedintelui României", „Probleme ale organizării şi conducerii politice şi economico-sociale" ; „Dezbateri ideologice“ , „Evocări", „Idei contemporane", „Clasicii filozofiei universale", „Probleme internaţionale" etc. In domeniul cărţii tehnicoştiinţifice, s-au trupus, de asemenea, cîteva colecţii : „Cartea muncitorului", „Tehnologia construcţiilor de maşini", „Fizică modernă aplicată“, „Matematica in cibernetică şi informatică" , „Ştiinţa pentru toţi", „Orizonturi“ etc. Putem cita, in domeniul beletristicii, serii şi colecţii de mare importanţă : Scriitori români ; Restitutio ; Memorialistică ; Documente literare; Biblioteca de proză contemporană; Mari scriitori români ; Biblioteca Eminescu ; Reporter XX, precum cele ale Editurii Univers, privind literatura străină : Clasicii literaturii universale, Romanul secolului XX, Globus, Romanul istoric, Orfeu etc. Actuala ediţie a „Lunii cărţii in întreprinderi şi instituţii" îşi propune totodată, ca prin amplificarea şi intensificarea activităţii propagandistice, de continuare a dialogului cu publicul cititor, să dezbată împreună cu acesta proiectele viitoarelor apariţii editoriale pentru ca acestea să răspundă pe mai departe interesului şi exigenţelor, cititorilor. Ileana Dincă în inima ţării şi a noastră (Urmare din port. 1) spre văi cu turme şi cu ape şi care vine către azi din vechime. Şi-n inima Târgoviştei, a judeţului şi a ţării îşi trăieşte nemurirea prin spiritualitate materială „Curtea domnească", poate cea mai frumoasă şi mai intim românească incintă din cite s-au putut păstra, şi reface pe Însângeratele noastre pămintuli Este aici loc de reculegere şi de regăsire, deschis tuturor, loc cu miresme de floare in nopţi de vară şi miros de fin posit ce îmbogăţeşte cu prospeţimi toamna, cu adieri ce vin din lunca Ialomiţei spre a se molcomi aici, cu amintiri bogate cu istoria. In complex, bastionul Chindiei, celebrul turn ridicat în secolul al XV-lea, pentru veghe, pază și apărare, azi pare o metaforă în piatră făcută să îndemne menestrelii la serenade pentru Închipuite castelane. Aici a gîndit cindva la Înflorirea renascentistă a ţării Petru Cercel, a cărui ctitorie din Curtea veche pare făcută să-i păstreze luminoasa spiritualitate. Şi nu ne-a mirat, ne-a Înfiorat doar, cînd intr-o noapte de vară l-am intilnit pe locurile de unde sufletul nu-i plecase niciodată şi i-am ascultat serenada dedicată frumuseţii şi iubirii. Am uitat atunci că asistăm la un spectacol şi am trăit în mirajul artei care îmbogăţeşte viaţa cu suflet din sufletul vremurilor ce au trecut sau au să vină. Se petrecea un spectacol insolit, cu „Serenada din trecut" de Mircea Dem. Rădulescu şi un spectacol se realiza un mare moment, poate nu numai pentru noi de neuitat. Pe meleaguri dimboviţene nu zămislit poezie Văcăreştii, Cîrlova şi ne-au lăsat de cinste moştenire, de aici a plecat patetic făuritorul de cultură stegar al revoluţiei care a fost Ion Heliade Rădulescu şi tot da aici poetul Grigore Alexandrescu. Aici, în inima ţării, s-au născut literaţi care ilustrează scrisul românesc şi al lumii, aici într-o aşezare care-i poartă azi numele a venit pe lume Caragiale, din aceste părţi sunt Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfiirescu, Al. Brătescu-Voineşti. Sub cerul acestor locuri au văzut lumina şi s-au încîntat de culoare Nicolae Grigorescu şi Gheorghe Petraşcu. Aici, în inima ţării păminturile zămislesc oameni de soi, dătători de legi şi datini, izvoditori de lumină şi creatori de frumos. Hărăzite, părţile dimboviţene au dat şi dau ţării oameni, care dau, la rindul lor, şi ei ţării frumuseţi şi bogăţie. In Dîmboviţa, frumoase, aducătoare de belşug şi putere sunt marile înălţimi, sunt bogate văile şi plaiurile, apele purtătoare de viaţă şi de energie şi, asemenea lor, adincurile. Cine n-a auzit de vechiul centru petrolier de la Moreni, de minele de cărbuni de la Doiceşti, Aninoasa şi Şotînga ? Este cunoscută puterea industrială a Fienilor, intensitatea activităţii forestiere din părţile Morenilor, perspectivele hidrocentralelor. Sunt cunoscute bogăţiile horticole de la Voineşti, Cîndeşti şi Malucu-flori. Se ştie mult, dar parcă nu destul despre frumuseţile naturale, de rezervorul acesta de sănătate dătătoare de echilibru şi putere care este al nostru şi poate fi al fiecăruia. Aici calea duce degrabă din cîmpie spre înălţimi, spre locurile unde se întîlnesc Bucegii cu masivul Leaota, unde încerci comuniunea cu nesfîrşitul, înălţimi şi chei, văi, codri şi poiene, toate intr-o intimă ordine a naturii, sînt părţi ale unei neîntrerupte, monumentale simfonii. Ca s-o asculţi nu trebuie decit să vrei şi să faci... pasul către înălţimi prin mulţimea de cabane dimboviţene : Leaota (1 370 m), Scropoasa, Cheile Zănoagei (1 400 m), Padina (1 535), Peştera (1 630), atit de puţin departe de noi, oriunde ne-am afla şi atît de aproape de cer... Ca şi altele, rindurile acestea sînt o chemare către locuri cu sănătate in frumuseţe, cu puteri purificatoare in istorie şi în lumină, către locuri in care oamenii cultivă frumosul de cind se ştiu şi de aici frumosul multor aşezări, al caselor, sub munte mai cu seamă, pe dealuri şi-nfloritele văi dimboviţene, la Cîndeşti, la Runcu, la Pietroşiţa. Sunt aşezări cu porţi cioplite meşteşugit, cu ţesături care bucură ochiul în straiele oamenilor, cu covoare, ştergare şi scoarţe încântătoare în interioarele sărbătoreşti: Tătărani, Scheiu şi Ludeşti, Dealu Frumos şi Malu-cu-flori, Moreni şi cite altele încă sînt aşezări cu sănătoase vechi obiceiuri, cu cîntece de plai şi balade, cu frecvenţe specifice, azi cînd îi este dat fiecărui ins să fie el însuşi şi să-şi manifeste deplin capacitatea de a crea şi a făuri din prea plinul sufletului pentru frumuseţea vieţii şi mai binele oamenilor. Aşezat în inima ţării, judeţul Dîmboviţa işi are loc in inima noastră prin tot ce poartă din istorie către ziua de azi, prin tot ceea ce, vorbind sufletului şi minţii, are virtutea de a trece în alcătuirea spirituală a fiecăruia, prin toate cite bogăţia locurilor şi vrednicia oamenilor le dau ţării şi nouă, tuturor. UNA PE ZI de MATTY " ...Filmul s-a cam terminat în coadă de pește. Apropo, ai mai fost la pescuit ? ! Ca toţi scriitorii mari, Octavian Goga — unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai liricii româneşti — nu încape într-o singură formulă artistică, indiferent cit de cuprinzătoare şi care ar fi ea. Aceasta cu atît mai mult, cu cit nu putem scăpa din vedere caracterul profund contradictoriu al activităţii lui politice şi al creaţiei sale in totalitatea ei : poezie, publicistică, teatru, memorialistică. Nu numai prin împrejurările biografice, dar chiar prin structura poeziei sale, Goga este un poet de tranziţie, în sensul cel mai propriu al cuvîntului ; el leagă gusturile estetice şi atitudinile lirice a două veacuri ; cu el se încheie şirul de poeţi romantici-vaticinari şi dominaţia unui anume tip de poezie tradiţională ; după el se deschide tot mai larg calea poeziei moderne, inaugurată de Macedonski şi continuată de Bacovia, Minulescu, Arghezi, Blaga, Philippide şi alţii. Goga va determina el însuşi o direcţie nouă in poezia românească ilustrată de Aron Cotruş, Mihai Beniuc şi mulţi alţii. Poetul de la Răşinari a fost un continuator al marilor tradiţii, ştiind a le da dimensiunile şi nervul epocii sale. Poezia lui continua şi afirma energia spirituală, ţinuta demnă, fermitatea şi aspiraţiile confraţilor răşinăreni, jalea şi minia mocnită a strămoşilor iobagi de pe Tîrnava, dar şi sensibilitatea rănită a intelectualului epocii sale, neliniştile şi frămîntârile lui, nu numai pe coordonatele „dezrădăcinării", ci ale condiţiei umane, in genere. De aceea, opera lui artistică nu poate fi Înghesuită in limitele unei formule estetice unice. Ea urmează complexitatea epocii pe care o exprimă şi meandrele biografiei poetului. Opera şi activitatea lui Octavian Goga sunt profund contradictorii. Din ele se conturează imaginea poetului militant cu „pieptul zbuciumat de daruri", purtind in braţul său „tăria urii şi-a iubirii", privind spre aprnis celor rămaşi in urmă, in umbra istoriei, girboviţi de povara nedreptăţilor; e imaginea poetului mulţimii care, ignorînd propriile necazuri, vibrează intr-o tulburătoare listenie, la suferinţele celor obidiţi şi plinge „de durerea altor inimi". Figura acestui poet, aşa cum se desprinde ea din zguduitoarea frescă a satului transilvănean, închegată in volumul Poezii (1905) din acel tulburător şi tragic Ne cheamă pâmintul (1909), ecou simbolic al răscoalelor ţărăneşti din 1907 ; imaginea omului Înstrăinat, „fără ţară", care se simte „o lacrimă târzie din plînsul unei mii de de ani", imaginea poetului profet care se impune solemn din volumele Din umbra zidurilor (1913), Cintece fără pară (1916) şi postumul Din larg (1939), se proiectează luminos şi trainic, nu insă fără unele umbre şi grave contradicţii, pe fruntarul literelor româneşti, intre valorile poetice de prim rang. In contrast cu acest chip luminos se situează, din păcate, evoluţia sumbră, de tristă condiţii, a politicianului Goga, imaginea brăzdată de grave contradicţii, a unui om care a păşit de la lumină la întuneric, punindu-se in slujba unor interese străine, ajungind să prezideze un guvern cu o orientare profund reacţionară. Istoria nu poate escamota acest adevăr amar al unui destin contradictoriu, aşa cum ea reţine ceea ce este valoros in opera poetului. Preocuparea artistică cea mai de seamă din c cricul lui Octavian Goga era aceea de a realiza monografia lirică a satului românesc din Transilvania, cu toate dramele şi bucuriile lui, cu oamenii şi idealurile lor. Pentru a descifra semnificaţia adiner şi exactă a versurilor lui Goga, trebuie să arătăm că nu e vorba de un sat etern, înţeles ca unică şi indestructibilă celulă naţională, hărăzit să asigure perenitatea neamului, ci de un sat bine definit, de un sat al durerii şi al revoltei, cu o fizionomie morală determinată de condiţiile istorice concrete ale Transilvaniei dominată de imperiul habsburgic. O asemenea oprimare a fiinţei naţionale „trezea protestare — spune Goga — şi eu m-am născut cu pumnii strinşi, sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revoltă, cel mai puternic sentiment care m-a călăuzit în viaţă şi din care a derivat şi formula mea literară". Poezia lui e protestatară, luptătoare, energică. Nu e vorba de o revoltă măruntă, personală şi anarhică in poezia lui Goga, ci de răzvrătirea unei colectivităţi solidare. Înţeleasă in înlănţuirea destinului ei istoric. Nu e mînia trecătoare a clipei, ci o revoltă gravă, dureroasă, stîrnită de o Îndelungată asuprire naţională şi socială, căreia i-au fost victime şi strămoşii poetului, şi tinereţea lui, şi întreaga colectivitate etnică din care făcea parte. Ca pinzele bătrânului Brueghel, poezia lui Goga, privită in Întreaga ei desfăşurare, respiră un aer de grandoare şi tristeţe. Imensele scene de fundal desfăşurate peste Întinderea spaţiului şi timpului nostru istoric, din Oltul, Plugarii, Noi, Clăcaşii. La noi, asigură o anume majestate, uneori tragică, alteori senină, episoadelor şi figurilor din primul plan, micilor tablouri rustice, ocupaţiilor zilnice, evenimentelor din viaţa ţăranilor, integrate ,in ritmul vieţii universale. Se desprind pe rind şi se perindă, ca pe o peliculă de film, tablouri colective, infăţişind, ca şi la St. O. Iosif şi Coşbuc, petreceri rurale, figuri individuale şi scene colective memorabile, adesea tragice din existenţa oamenilor. Pentru realizarea idealurilor sociale şi naţionale, in poezia lui Goga întreaga natură se solidarizează cu cei oprimaţi, de la stropul de rouă şi firul de busuioc, de la bătrînul OR şi străvechiul codru pînă la „cetatea eternelor stele“. Natura patriei e o prezenţă eternă, care a asistat la marile noastre momente de răscruce, a simţit truda noastră, a cunoscut datinile şi obiceiurile de la noi. Natura, în poezia lui Goga, însumează memoria vie a poporului in desfăşurarea lui istorică. Natura e şi ea oglindită folcloric, în sensul că nu se urmăreşte descrierea peisagistică ci sugestia direct lirică. Cu volumul Din umbra zidurilor (1913), în poezia lui Goga se va auzi tot mai puţin glasul pătimirii obşteşti şi tot mai mult durerea sa proprie. Deşi nu încetează cu desăvirşire să scrie poezie socială, totuşi versul său e acum mai mult oftat intim „în umbra zidurilor" oraşului, un „strigăt în pustiu“ al unei adinei dureri personale, grefate pe străvechea jale naţională. Dar in direcţia poeziei cu preocupări mai personale, Goga descoperă modalităţi de expresie noi, ce se valorifică artistic prin influenţa binefăcătoare asimbolismului, care-l va anunţa şi-i va îmbogăţi universul poetic, precum şi structura lui stilistică. Se conturează acum o a treia dimensiune a liricii sale, după refugiul în trecut şi in viitor, refugiul in subiectivitate, cu o Intensă preocupare de eul propriu. Poet naţional în toată puterea cuvîntului, expresie a unorrealităţi istorice şi «odaie concrete in Transilvania Înrobită imperiului austro-ungar, Goga n-a fost doar glasul unei provincii şi n-a exprimat In scrisul său doar problemele trecătoare ale clipei istorice, ci a prins, in oglinda clipei, structura psihică a poporului nostru, a concentrat in ea un îndelungat trecut istoric şi a tăiat din unghiul momentului respectiv, cu mari fascicole de lumină, o cale către viitor. Prin substanţa poeziei sale, prin inovaţiile prozodice, prin puternica lui personalitate creatoare, Goga marca un moment nou in evoluţia poeziei româneşti. Poezia luptătoare Ion Dodu Bălan EXPOZIŢIE DE ARTĂ POPULARA La Muzeul satului şi de artă populară din Capitală s-a deschis, marţi, expoziţia „Unelte de prelucrare a fibrelor animale şi vegetale". Expoziţia relevă specificul etnie, unitatea şi continuitatea meşteşugului ţesutului, subliniind, totodată, valenţele artistice ale uneltelor gospodărești folosite în acest scop. Casa de cultură din Focșani * Astăzi, 1 aprilie ora 17, la Biblioteca municipală „Mihail Sadoveanu“ are loc prezentarea discului Electrecord „Fabule" de Ionel Gologan. Va vorbi istoricul literar D. Murăraşu. * Sub auspiciile Festivalului naţional „Cîntarea României" la Suceava a ieşit de sub tipar o culegere de poezii care înmănunchează peste 130 creaţii precum şi o culegere de lucrări muzicale semnate de 11 compozitori din judeţul Suceava. Alte trei culegeri de teatru, de proză şi de istorie literară se află in curs de apariţie. Examen inopinat Serviciul de circulaţie al miliţiei Cluj ne informează despre surpriza neplăcută produsă de un examen inopinat, organizat de Întreprinderea de transporturi auto Cluj, in rindurile şoferilor de coloană, revizorilor tehnici şi tehnicienilor cu siguranţa circulaţiei. La examenul respectiv, 29 la sută din personalul susmenţionat, nu numai că n-a trecut proba de cunoaştere a legislaţiei rutiere, dar n-a înregistrat nici măcar punctajul minim necesar pentru obţinerea permisului de conducere auto. Traian Matiş, tehnician cu siguranţa circulaţiei la autobaza nr. 3 — marfă, de pildă, a obţinut... 29 de puncte din totalul de 46, iar Nicolae Floren şi Vasile Sasu, ambii şefi de coloană, doar 34 de puncte. (VIRGIL LAZAR) Micii tehnicieni în şcolile din judeţul Hunedoara există 3 490 de cercuri ştiinţifice şi tehnico-aplicative, în care lucrează peste 75 la sută din numărul total al elevilor. Mulţi dintre aceşti mici tehnicieni se afirmă cu idei mari, ba unii au devenit chiar inovatori. Anul trecut, de pildă, s-au realizat in cercurile ştiinţifice şi tehnicoaplicative cîteva mii de creaţii tehnice, foarte utile atit in şcoli, cit şi in întreprinderi. Cele mai valoroase dintre ele au fost prezentate in cadrul expoziţiei judeţene de creaţie tehnico-ştiinţifică, deschisă la Deva in a doua jumătate a lunii martie si au concurat foarte bine cu realizările celor virstnici. (I. CO.JOCARU) Podul O jumătate a podului rutier din localitatea Năneşti aparţine judeţului Vrancea, cealaltă jumătate a judeţului Galaţi. Şi, cum hotarul se află la mijlocul podului, fiecare din cele două judeţe a avut grijă să adreseze călătorului cite o urare frumoasă — fiecare la capătul său de pod. ..Drum bun !" — scriu vrincenii la ieşirea de pe teritoriul lor. „Bine-aţi venit !------replică gălăţenii. Dar cit de binevenit eşti, te convingi imediat ce treci de mijlocul podului. Pentru că, dacă partea vrinceană a podului este asfaltată şi bine întreţinută, cea gălăţeană este desfundată şi plină de gropi ! Ar trebui ca cine să aducă jumătatea gălăţeană de pod la acelaşi numitor cu surata ei !... (ANICA FLORESCU) Se fac că nu văd... In trei comune din judeţul Buzău i-au aplicat, numai in luna februarie, amenzi intre 2 000 şi 3 000 lei, unui număr de 15 cetăţeni pentru contravenţie la legea sistematizării. De relevat că amenzile respective n-au fost aplicate de primării — cum ar fi fost normal, de vreme ce ele sunt cele care au obligaţia de a veghea, pe plan local, la respectarea legilor — ci de către organe de control judeţene. Înseamnă deci, că nu numai cetăţenii poartă răspunderea încălcării legii, ci chiar şi primăriile ! Astfel cum ar fi putut Gh. Roşea, din satul Deduleşti (comuna Topliceni) să ridice o casă întreagă pe terenul cooperativei agricole, fără nici o formă legală ? Şi fără ca primăria să observe , după cum nu l-a „observat“ nici pe Nicolae Dediu, preşedintele cooperativei agricole care şi-a construit şi el, în acelaşi sat, o casă fără respectarea legii sistematizării. Deci, odată cu contravenienţii ar trebui traşi la răspundere factorii responsabili de la primăriile locale, care s-au făcut că nu văd încălcările de la normele de sistematizare ’ (AL. MIHAI) Delapidatori Prin falsificarea actelor de livrare, prin recepţia necorespunzătoare a mărfurilor şi, mai ales, prin lipsa unui control atent, Nicolae Constantin, de la secţia economică Hălchiu-Braşov, şi gestionarul Tonei Diter au reuşit să fure 2 300 kilograme carne. Valorificarea cărnii furate se făcea prin magazinul cooperativei de consum, iar cei doi au împărţit frăţeşte suma de peste 85 000 lei, delapidată in acest fel. Îndeletnicirea lor a fost repede descoperită şi stopată. Urmează împărţirea pedepselor (DUMITRU BUJDOIU) Cu pietre Intîi a aruncat cu piatra şi apoi s-a căit. Aşa a făcut Ion Curelea, din Mărginenii de Jos (Prahova). Duşmănindu-şi vecinii, Ion şi Ecaterina Birliba, s-a apucat să-i bombardeze cu pietre, lovindu-i. Pentru fapta lui, judecătoria din Cimpina i-a administrat şase luni închisoare , cu executarea la locul de muncă. Şi atunci, Curerea a întocmit un recurs plin de căinţe, la Tribunalul judeţean. „Am patru copii şi soţia bolnavă“ — argumenta el cererea. De ce nu s-o fi gindit la aceste argumente înainte de a da cu pietre ? Așa că recursul a fost respins. (M. ALEXANDRU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu mmwswEMMM Cîntarea României (Urmare din pag. 1) furtunile, spiritul martirilor se odihneşte acum sub lumina acestui soare, sub lumina lumii pe care o visau, o lume în care români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, cetăţeni ai României socialiste muncesc şi creează pentru înflorirea patriei comune. Născindu-se primăvara, partidului i s-a spus, în vibrante imnuri, primăvară, fiindcă, întocmai ca şi primăvara, Partidul Comunist Român a înnoit faţa întregii ţări scoţind-o din greaua şi lunga iarnă a vechilor întocmiri sociale. Zidind o ţară vouă, independentă şi suverană, partidul nostru s-a rostit pe sine legind, totodată, cu demnitate, in numele poporului, o adincă prietenie şi frăţie cu toate popoarele lumii iubitoare de pace şi libertate. Născindu-se odată cu primăvara, partidul a adus pe meleagurile româneşti o primăvară socială. Pretutindeni în ţară te văd marile desfăşurări de forţe, in oraşe şi sate — cîmpia şi dealul românesc, pămintul, apele şi grădinile sale intruchipind la un loc leagănul de vremuri a tot ceea ce am gindit şi am împlinit, a tot ceea ce ne-am propus să înfăptuim. Muncă şi creaţie, un larg timp de afirmare şi de participare pasionată la întregul proces revoluţionar, mereu mai frumoasa şi mai tinăra înfăţişare a patriei — aceasta este Cîntarea României. * La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare s-a deschis expoziţia judeţeană a artiştilor plastici amatori din judeţul Maramureş. Cele peste 200 de lucrări expuse, pictură, sculptură, grafică şi pirogravură omagiază aniversarea a 60 de ani de la crearea partidului.* La Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu s-a inaugurat expoziţia judeţeană de artă fotografică, in cadrul căreia sunt prezentate circa 120 de lucrări alb-negru şi color — reportaje, eseuri, portrete — semnate de 40 de autori. * Secţia de artă a Muzeului „Delta Dunării“ din Tulcea şi-a îmbogăţit recent colecţiile cu o serie de lucrări reprezentative ale artei plastice româneşti semnate de Octav Băncilă, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Romulus Ladea, Dumitru Ghiaţă etc. ,Románia liberól• Ca oameni ai muncii la I.C.E-C.H.I.M. Bucureşti, precum şi in numele a numeroşi cetăţeni din diferite cartiere care-şi au locul de muncă in această zonă, considerăm nejustificată măsura devierii tramvaiului 30 Uz Gara de Nord, aceasta creind mari neajunsuri, mai ales in orele de vîrf, unui număr mare de cetăţeni, in zona cuprinsă intre intersecţia Splaiului Independentei cu bd. Schitu Măgureanu şi stăvîlarul Ciurel, există numeroase platforme industriale, organizaţii centrale, institute de cercetări, obiective culturale, platforme de învăţămint, precum şi numeroase conexiuni care, ca urmare a acestei devieri de traseu vor fi lipsite de o importantă linie de transport. Noul traseu al tramvaiului 30 serveşte doar platforma Gării de Nord, punct şi aşa aflat în atenţia centrală a I.T.B. şi servit de numeroase linii de tramvai, troleibuz şi autobuz. În cazul special al marilor cartiere din estul Capitalei, cu o populaţie depăşind pe cea a unor mari oraşe din ford (cartierul Titan, Zona Dudeşti, zona Mihai Bravu, calea Dudeşti etc.), vechiul traseu al tramvaiului 30 făcea legătura directă Est-Vest, asigurind transportul la locurile de muncă din vestul Capitalei pentru un foarte mare număr de muncitori. Rugăm de aceea, insistent, să se revină asupra acestei mături şi, în noua situaţie, de a stabili locul de întoarcere a tramvaiului 30 tot la podul Grozăveşti, de unde să treacă apoi tot prin Gara de Nord. DAN BREŢCANU str. Barajul Uzului nr. 4, Bucureşti Sunt fapte mărunte, fără importanţă, în genere, din cauza urmărilor şi eficienţei lor minime. Dar tocmai din aceeaşi cauză, cel care le săvârşeşte fără a le da atenţie, îşi dovedeşte prin ele nivelul şi comportamentul propriu. lată cîteva din cele mai mărunte : doi copii admirind iepuraşii dintr-o cuşcă de pe peronul unei gări şi-au exprimat dorinţa să ia unul acasă. La care mama lor le-a răspuns că nu se poate „pentru că ne văd oamenii de pe peron". Răspunsul are o îndoită semnificaţie : mama n-a folosit prilejul spre a forma în mintea copiilor noţiunea de respect pentru lucrul altuia ci, dimpotrivă şi-a dovedit tendinţa contrarie, inspirind şi celor mici că ar putea fura, dacă n-ar fi nimeni de faţă. Cu dublă semnificaţie se pot cita şi faptele de a pune mina pe plinea expusă spre vinzare sau de a prezenta la schimb borcanele pentru produse lactate insuficient spălate, ceea ce dovedeşte lipsă de respect pentru alţii dar şi starea înapoiată de igienă proprie, in contrast cu transparenţa perfectă a sticlelor prezentate de bunele gotpodine. Asemenea contraste intre oameni, demonstrate de micile lor fapte, vedem, din păcate zilnic, D. BARAN Str. Bratocea nr. 2, Bucureşti Referindu-mă la o sesizare cu privire la distrugerea in totalitate a trotuarului de pe str. Abrud, pe o distanţă de circa 700 m.l., de către I.D.E.B., ţin să arăt că, după apariţia acesteia, I.D.E.B. a turnat beton pe 200 m.l. din strada lordache Golescu spre bd. 1 Mai, în perioada 20—26 decembrie 1980 De la acea dată n-a mai fost turnat nici un metru liniar. Locuitorii străzii Abrud sunt in aceeaşi situaţie, adică circulă pe partea carosabilă a străzii, fiind expuşi accidentelor din cauza maşinilor întreprinderilor care construiesc blocuri pe partea autostrăzii podul Grant-Turda. Singura problemă rezolvată este aceea că s-a deblocat strada de pămint, circulaţia autovehiculelor făcindu-se in condiţiuni mai bune. I.D.E.B. ne-a comunicat că lucrările de betonare a trotuarului au început dar n-a precizat şi cînd le va termina. Ţin sâ vă informez că întreprinderea respectivă a mai fost somată şi chiar amendată de către Consiliul popular al sectorului 1, pentru starea străzii Abrud, dar se pare că sancţiunile n-au avut nici un efect. VASILE BAlACEANU str. Abrud nr. 114 A, Bucureşti Îmi permit să vă relatez cîteva aspecte legate de recuperarea ambalajelor de sticlă în municipiul Tirgu Mureş. In urma reorganizării sistemului de recuperare a ambalajelor de sticlă de la cetățeni au apărut o serie de factori care ne fac să pierdem mult timp. La unitatea „Eforie", de pildă, ni se spune : „Fini la vară nu luăm nici un borcan“. La unitatea „Triumf, se primesc uneori anumite tipuri de borcane, iar alteori nici unele. Cele în care se comercializează diferite creme indigene pentru copii, de exemplu, nu te primesc• Această situaţie in contradicţie cu legislaţia în vigoare, persistă de multă vreme. O soluţie care ar duce la uşurarea operaţiunilor de recuperare, ar consta, după părerea mea, intr-o mai accentuată tipizare a ambalajelor de sticlă, in prezent, există nu mai puțin de șapte tipuri de sticle de un litru. Și încă o problemă : s-a tot discutat despre recuperarea ambalajelor de sticlă ciobite sau care nu intră în stasurile actuale, dar nu s-a făcut nimic concret. Acestea ar trebui recuperate în acelaşi mod ca celelalte sticle şi borcane şi apoi dirijate spre unităţile industriale pentru retopire. Prof. ŞTEFAN SOMEŞAN str. Păcii nr. 72 A, Tirgu Mureş Miercuri 1 aprilie 1981 Soare'* rât ar* la ora 1,57 şi apun* la ora 18,43 TEATRE GENEROASA FUNDARE . Teatrul Naţional „I. L Corogiole" (14 71 71), ora 17,30 «Io mied ! ORAŞUL VIITORULUI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulendra" - sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 44), ora 19,30 şi JUDECATA IN NOAPTE, ora 17,30 ;ala Studio (12 44 1«) I. ZĂPĂCITUL Teatrul de Comedt* (16 «4 «0), ora 17,30 ; MICUL INFERN : Teatrul „C. I. Nettem" (59 31 03), ora 17,30 si PLOAIA Sl ANCHETATORUL, ora 19 «la Studio ; STOP PE AUTOSTRADA : Tea- trul Foarte Mic (14 07 05), ora 20 ; WOYZECK : Teatrul Giulesti - solo Majort Ic (14 72 34), ora 19,30 : 5PIRLA NĂZDRĂVANUL : Teatrul „Ion Crorangă" (30 26 55), orele 10 şi 17 : IDEMA, SLĂBICIUNEA MEA I : Teatrul „C. Tănase" — solo Savoy (15 56 78), ora 19,30 DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR : teatrul „Ion Votilescu" (12 27 45), va 1 7,30 ; ILEANA SINZIANA, ora 10 noi FRAŢII CRIŞ, ora 17 : Teatrul Jandiärlea - salo Vidtorio (15 23 77) ; LA FINTINA DORULUI : Ansamblu! Raptodio Română (13 13 00), ora 18.30 ; „ORGA ŞI MUZICA MARILOR EPOCI CREATOARE" - RECITAI FLORIN CHIRIACESCU - J. S. BACH - „ARTA FUGI!" : Ateneu! Român, ora 19.30 ; CONCERT SIMFONIC : Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu“ 14 26 10), ora 19 în «la „George nescu* ; MONDO CIRC : Circul București (110120), ora 19.30. TELEVIZIUNE j 16 î Telex ; 16,05 t Teleşcoala ; 16,30 : Curs de limba gurmand j 16,30 | Profesiunile cincinalului j 17,13 t Acţia da opinia ; 16 l Molodii popatero j 16,63) Mult o dutco şi fru-Mmba ce-o vorbim j 18,30 j 1001 de ieri ; 19 i Telejurnal 19,23 s Actualitatea economică j 19,40 i Fapte de eroi al muncii fl vieţii socialiste j 20 I Omul fl sanatatea i 20,20 i Telecinemateca i „Fructele muntei" j Cu t Henry Fonda, Jane Derweil, John Carradine, Charlie Grapewin, Grant Mitchell j Regia i John Ford ; 22,20 e Telejurnal. 19 I Telejurnal j 19,23 i Buletinu rutier al Capitalei t 19,40 : Studie „T* ’81 1 20,03 I Doua Inimi intr-un vals t 20,23 : Din țările socialiste 20,30 i Studioul şlagărelor ; 21,33 Teleenciclopedia i 22,20 - Telejurnal. CINEMATOGRAFE STELE DE IARNA ! Scala (11 03 72), oral* 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 ; Cultural (S3 50 13), orala 9 - 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; STAR I Sala Mare a Palatului, orala 17 - 20.15 DETECTIVUL Sola mlor a Palatului, oral* 17 — 20,15 ; ULTIMA ROMANTA DE DRAGOSTE : Patria (11 86 25), oral* 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Capriol (16 29 17), oral* 9 - 11,15 - 13,30 - 15,43 - 18 - 20,15 ; OMUL ȘI FIARA luceafărul (15 87 67), oral* 8 - 11 - 14,15 - 17,15 - 20,15; București (15 61 54), oral* 9,15 - 12,30 - 15,45 - 19 ; Modern (23 71 01, orel* 9 - 12,15 - 16 - 19,15; CONTRABANDIȘTII DIN RAJGROT : Central (14 12 24), oral* 9-10.45 -12.30 - 14,15 - 16 - 18 - 20 ; CASTELUL DIN CARPAT : Victoria (1628 79), orala 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Grivița (17 08 58), orel* 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18 - 20 ; Studio (59 53 15), orala 12- 14 - 16 - 18 - 20 ; PRIN CENUȘA IMPERIULUI : Efori* (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,43 - 18 - 20,15 ; ÎNTOARCEREA LUI HORDUBAL : Timpuri Noi (15 61 10), orei* 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20 ; PRIMAVARA PENTRU O ORA Doino (16 15 38), orei* 9,15 - 11 - 12,45 - 14,30 - 16,15 ; MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI : Doino, ora 18 ; CONFIDENTE: Favorit (45 31 70), orale 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; FEBRA AURULUI Excelsior (65 49 45), orale 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; PENTRU PRIMA OARA CĂSĂTORITĂ : Buzești (50 43 58), orele 15,30 -17,45 - 20 ; CACTUS JACK: Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 18 - 20 ; Tomis (21 49 46), orala 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ȘANTAJ: Dacia (50 35 94), orale 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Arta (21 31 86), orale 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Miorița (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; PAR ŞI IMPAR: Giuleşt (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 -- 20 ; Lira (31 71 71), orele 15,30 -17,45 - 20 ; AM FOST ȘAISPREZECE : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 ; IANCU JIANU ZAPCIUL - IANCU JIANU HAIDUCUL : Cotroceni (49 48 48) orele 15,30 - 19; Munca (21 50 97), orale 15 - 18,30 ; JANDARMUL $I EXTRATERESTRII : Aurora (35 04 66), orale 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; LANCEA DE ARGINT : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 12,45 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,43 - 20 ; POARTA DE AUR A INCASILOR : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; CAPCANA MERCENARILOR : Pacea (60 30 85), orale 14,30 - 17 - 19,30 ; VIZITA LA DOMICILIU - CA ATOMII MARCATI: Flacăra (20 33 40), orele 14,30 - 18 ; S.O.S. TITANIC: Volga (79 71 26), orale 9 - 11,13 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; PRUNCUL, PETROLUL ȘI ARDELFNIH: Viitorul (13 48 03), orele 15.30 - 17.30 - 19.30 ; LOVE STORY PE RING I Popular (35 15 17), oral* 13.30 - 17.30 - 19.30 ! PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu ECATERINA ION BORDEI ne comunică : VREMEA va continua sâ se încălzească uşor. Vor cădea ploi izolate îndeosebi în vestul ţârii. Maximele de azi vor fi cuprinse între 15 si 25 grade, mai scâzute pe litoral, iar minimele de la noapte între 0 şi 10 grade. BUCUREŞTI : Vremea va continua sâ se încâlzeascâ uşor. Maxima de azi va fi cuprinsă între 13 şi 20 grade, iar minima de la noapte între 1 şi 3 grade.