România Liberă, august 1981 (Anul 39, nr. 11433-11457)

1981-08-01 / nr. 11433

Proletari din toate ţările, iniţirvă . COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI­ ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE iNTlLNIREA PRIETENEASCĂ DINTRE TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU SI LEONID BREJNEV La 31 iulie In Crimeea a avut loc o întîlnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al P.C.R., preşedintele Re­publicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Brejnev, se­cretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbirii tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L.I. Brej­­nev au acordat o atenţie deose­bită celor mai importante direc­ţii ale colaborării romăno-sovie­­tice. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice îşi propun ca şi în vi­itor­ sa lărgească şi să ridice uti­­litatea relaţiilor reciproce, să în­tărească prietenia romăno-so­­vietică pe baza principiilor ega­lităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, ale solidarităţii socia­liste, în actualul cincinal schimbu­rile comerciale dintre România şi Uniunea Sovietică urmează să crească de circa două ori, in comparaţie cu cincinalul ante­rior. Totodată, există încă re­zerve importante pentru adînci­­rea colaborării economice. Par­ticiparea României la construc­ţia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei­­tomo-electrice din sudul Ucrai­nei, a unor întreprinderi pentru extracţia minereului de fier pre­cum şi a altor obiective ii va permite să obţină din Uniunea Sovietică cantităţi suplimentare de gaze, energie electrică şi alte produse. De asemenea, s-au dis­cutat probleme privitoare la po­sibilităţile livrării de petrol din Uniunea Sovietică. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale probleme ale politicii internaţionale. Ei au su­bliniat că actuala agravare a si­tuaţiei din lume afectează inte­resele tuturor ţărilor şi tuturor continentelor.,­­Este necesar­­• să se acţioneze împotriva agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere şi colaborare, pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase dintre state. Hotărîrea NATO privind am­plasarea de noi arme nucleare cu rază medie de acţiune în Plecarea de pe aeroportul Otopeni Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar- ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brej­nev, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., con­silier al secretarului general al partidului, preşedintele repu­blicii. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de to­varăşa Elena Ceauşescu, de to­varăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nico­lae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Ena­­che, Mihai Gere, Suzana Gâdea, Europa determină intensificarea cursei înarmărilor. Aceasta apasă ca o povară grea pe umerii popoarelor, împiedică eforturile lor, creatoare, soluţionarea pro­blemelor stringente. Abordarea raţională şi responsabilă de către guverne a problemelor limitării şi încetării cursei înar­mărilor, în primul rind a celor nucleare, înfăptuirea de măsuri de încredere şi dezangajare în domeniul militar — iată in ce direcţie trebuie să fie îndreptată in primul rind, in prezent act­­Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cor­nel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. A fost de faţă V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii So­vietice la­ Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit vitatea de politică externă. Nu trebuie să rămână în afara aten­ţiei nici o iniţiativă menită să ducă — pe baza principiilor ega­lităţii şi securităţii egale — la slăbirea confruntării militare. Republica Socialistă Româ­nia şi Uniunea Sovietică sunt adepte ferme ale înfăptuirii in­tegrale şi necondiţionate a prin­cipiilor şi înţelegerilor realizate la Conferinţa istorică de la Helsinki, a cărei a şasea aniversare este marcată în aceste zile. A fost exprimată tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. ★ La sosirea în Crimeea,­­pe ae­roportul din Simferopol, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat şi salutat cu căldură speranţa că statele semnatare ale Actului final vor face totul ca la reluarea lucrărilor reu­niunii de la Madrid, să se­ a­jungă la­ înţelegeri cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre statele participante la întîlnire, la convocarea conferinţei euro­pene privind măsuri de încre­dere şi dezarmare, la asigurarea continuităţii procesului început la Helsinki. Rezultate bogate şi rodnice ar putea d­e unirea posibilităţilor tehnico-ştiinţifice şi de n­altă de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Makarenko, prim­­secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor lo­cale de partid şi de stat, natură ale statelor cu sisteme sociale diferite pentru soluţio­narea problemei energetice. A­­ceasta ar permite o utilizare mai raţională a potenţialelor­­exis­tente şi accelerarea activităţii de punere in valoare a noi surse de energie. în legătură cu aceas­ta, a fost evidenţiată actualitatea propunerilor ţărilor socialiste cu privire la convocarea unei con­ferinţe general-europene consa­crate problemelor energeticii, care să examineze totalitatea acestor probleme din regiune, in perioada următoare şi in pers­pectivă., România şi Uniunea Sovietica sunt gata să-şi aducă contribuţia la asigurarea suc­cesului unei asemenea conferinţe. întîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev ■ s-a desfăşurat ,într-o atmosferă prietenească, sinceră. La convorbiri au participat to­varăşii : Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, Constantin Mitea, consilier­a secretarului general al P.C.R., președintele Republicii Socialiste România, Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., și Anatoli Blatov, consilier al se­cretarului general al C.C. al P.C.U.S. LA întoarcerea în Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întors, vineri seara,­­ din Uniunea Sovietică, unde a făcut o vizită la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului­ Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. . al P.C.R., ministrul afacerilor­­ externe, Constantin Mitea, mem­bru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al parti­dului, preşedintelui republicii. In întâmpinare, pe aeroportul Otopeni, au venit tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae­­ Constantin, Constantin Dăscăles­cu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe O­urc­a, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Cons­tantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. Era de faţă ambasadorul Uniu­nii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost oferite buchete de flori. ★ La plecare de la reşedinţa unde au avut loc convorbirile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de tova­răşii Leonid Brejnev, Andrei Gromiko, Anatoli Blatov, consi­lier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Pe aeroportul Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de V. S. Makarenko, prim-secretar al Comitetului re­gional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alți conducători ai organelor locale de partid şi de stat. ­ ACTUALITATEA AGRICOLĂ • Secerişul griului poate fi încheiat pe ultimele suprafeţe în cel mai scurt timp • Livrările la fondul de stat trebuie urgen­tate • Legumele şi fructele să ajungă rapid din grădini şi li­vezi in pieţe • Deşi a plouat, culturile agricole, aflate în perioada consumului maxim, au nevoie de apă Pe agenda agricolă a lunii au­gust — azi păşim în prima zi a sa — continuă să figureze o se­­­rie de lucrări de cea mai mare importanţă pentru ca în acest sector al economiei naţionale să se obţină rezultate cit mai bune. Nu trebuie uitat că acum se asigură nu numai cele necesare, constituirii fondului de stat, dar se pun bazele recoltei ce se va strînge în cel de-al doilea an al actualului cincinal. Dar să ve­dem care sunt prioritățile acestei perioade în agricultură : încheierea grabnică a seceri­șului. Potrivit ultimelor date centralizate, a mai rămas de strins griul de pe circa 230 000 hectare, suprafaţă ce este con­centrată în special în judeţele Cluj, Suceava, Botoşani, Neamţ, Harghita, Muriţ şi Iaşi. Prin concentrarea combinelor dispo­nibile aflate în fiecare judeţ, a maşinilor trimise în ajutor, prin apelarea la echipele de cosaşi şi secerători (în cazul lanurilor culcate de vînturi şi averse de ploaie), prin folosirea fiecărei ore bune de lucru există condi­ţii ca strîngerea recoltei să fie terminată în cel mai scurt timp. De asemenea, trebuie urgentat transportul grînelor (inclusiv în judeţele unde secerişul s-a în­cheiat) la locurile stabilite şi în primul rind la bazele de recep­ţie pentru onorarea obligaţiilor asumate prin contract de unită­ţile agricole. Este necesar, în această perioadă, ca in 4—5 zile să se termine recoltatul şi transportul inului pentru ulei şi în 10 zile a celui cultivat pentru fibră. Irigarea culturilor agricole. Deşi a plouat in ultimele zile (cantităţi mai mari de apă s-au înregistrat în judeţele Olt, Dolj, Vilcea, Teleorman), culturile agricole, aflate in perioada con­sumului maxim, au nevoie de multă apă. Pornind de la aceas­tă situaţie, Ministerul Agricultu­rii şi Industriei Alimentare a stabilit ca in această lună să se aplice udările la capacitatea maximă, a amenajărilor şi a in­stalaţiilor de irigaţii. Potrivit aprecierilor specialiştilor, udă­rile trebuie să se aplice atît la culturile semănate în ogor pro­priu (porumb, legume, sfeclă de zahăr, soia, plante furajere), cit şi la culturile duble. Cerinţele sporite in apă ale culturilor a­­gricole obligă să se folosească nu numai marile sisteme, dar şi posibilităţi locale, inclusiv apa de acumulări, rîuri sau fintîni. Deoarece din sondajele făcute Se constată că nu peste tot se realizează programele stabilite. (Continuare In pag. « S-a) Harta cu fenomenele meteorologice. Amănunte în pagina a 2-a In întîmpinarea marii s ă rb ă t o r i a poporului nostru Entuziastă întrecere socialistă Spiritul de întrecere este cel care animă din totdeauna fiinţa umană şi, implicit, colectivită­ţile, în tot ceea ce reprezintă activitate. Competiţia conţine în înţelesul ei mai adine crezul perfectibilităţii, acestuia dedi­­cindu-i-se cele mai ardente şi mai nobile energii de care este in stare omenirea. De aici, şi ipostaza dublă ce defineşte si­multan capacitatea de angajare competitivă : una pentru su­premaţia muncii şi a roadelor ei, un­ sens cantitativ şi calitativ deopotrivă, în care sunt cuprinse grupuri mai mici sau mai mari de oameni activi şi o alta, care se constituie ca o permanenţă, morală prin excelenţă, a virtu­ţilor umane : întrecerea cu tine însuţi. Autodepăşirea. Accepţia cea mai îndirjită şi mai înaltă a perfectabilităţii. In această lumină privite, în­trecerile socialiste dintre între­prinderi şi instituţii, cărora le suntem­ an de an şi lună de lună martori, sunt expresia cea mai sintetică, dar şi mai larg cu­prinzătoare a luptei pentru mai bine, căreia socialismul i-a consacrat cea mai de seamă aspiraţie a sa. Tradiţia întrecerilor de muncă, aceste mereu reînnoite „olim­piade a faptelor noastre zilnice“, este îndelungă şi capătă, pe mă­sură ce masele de oameni ai muncii participă tot mai con­ştient şi responsabil la pro­păşirea economică şi socială a ţârii, caracterul unor admirabile dovezi de autodepăşire. Capa­citatea de efort se converteşte tot mai convingător în capaci­tate de creaţie, munca produc­tivă şi criteriul eficienţei deve­nind coordonate ferme ale acti­vităţii ce se desfăşoară pretu­tindeni în ţară. Planurile noas­tre de muncă, obiectivele ce ni le-am propus nu sunt ale unei ambiţii de pionierat teh­­nico-economic, cum unii comen­tatori de aiurea au lăsat să se înţeleagă, ci sunt materializarea riguroasă a unei capacităţi reale, existente, materiale şi spiritual-umane, a cărei stare de maturitate şi echilibru lăuntric dă suport credibil tuturor pre­­vizunilor noastre. în acest context, angajamen­tele colectivelor de oameni ai muncii, chemările la întrecere, intrate şi ele de mulţi ani într-o spectaculoasă tradiţie muncito­rească, sunt o emanaţie particu­lară, diferenţiată de la unitate la unitate, a democratismului formulării şi adoptării deciziilor ce jalonează şi dimensionează, conform aptitudinilor şi înzes­trărilor reale de care dispunem la un moment dat, însăşi dez­voltarea noastră. In preajma a­­propiatei sărbători naţionale — 23 August — ritmul întrecerilor Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) Producţia Trustului de con­strucţii Bacău a crescut in SO de ani de la înfiinţare, de aproape 100 ori, constructorii băcăuani înălţimi şi dind în fo­losinţă in acest interval peste ISO de obiective agroindustriale şi aproximaţii 50 000 aparta­mente, atît cit­t să­ cuprindă populaţia, unei localităţi de ta­lia municipiului Bacău. Dispu­­nînd de o bază tehnico-mate­­rială puternică, de oameni te­meinic pregătiţi, cu o bogată experienţă, colectivul Trustului a reuşit să predea la cheie in primul semestru al acestui an peste 2 300 apartamente, cu aproape 100 mai mult față de prevederile planului. (Const. Azoiții). Puterea pîinii Am avut şansa să cunosc noul Bărăgan, al ogoarelor fără ha­turi, după ce-mi făcusem sta­giul de un an ca reporter la Hunedoara. In pofida diferenţei evidente dintre truda pămintu­­lui şi truda focului, am putut găsi asemănări in privinţa in­vestiţiei de patimă şi­­ sudoare, dar mai ales in dimensiunile co­losale pe care le capătă produc­ţia, aici — a ce­realelor, dinco­lo — a oţelului , precum şi in ce­ea ce priveşte rostul ,funda- I______ mental al aces­tora in economie, căci atît pli­nea, cit şi otelul pun pe umerii lor ţara. Lucrul a devenit şi mai evident in Bărăganul nou, cu şe­­surile lui de griu fără capăt, cu întregi orizonturi de porumb foşnind în vint, cu mări de floa­­rea-soarelui ce-­şi leagănă coro­lele galbene pe valuri verzi de clorofilă. Toate acestea vădind puterea, de germinaţie a pămin­­tului dar şi voinţa civil­izatorie a omului, reflectate acum in gran­doarea acestor peisaje. Intrucit plinea d­in Bărăgan, ca şi oţe­lul Hunedoarei, este o putere. Puterea piinii. Poate că acest stagiu de călire la foc m-a făcut atunci, cind m-am dat jos din tren, să op­tez, nu pentru satul din apro­pierea gării, ci pentru cei zece kilometri de mers pe jos, pe o căldură infernală, pină la un al­tul, aflat in plin Bărăgan. Aşa­­ mi-a fost dat să pătrund în tropicele române, in pofida spa­ţiului lor îndărătnic şi a unui soare torid, care m-a făcut, în tot timpul mersului, să regret opţiunea, iar după ce am ajuns la destinaţie, in pofida oameni­lor înşişi, care, după ce şi-au ciştigat­ dreptul de a fiinţa aici, luptind cu uriaşele bălării şi cu lupii, utili­zau acum ener-CARNET Nicorovici gia, iscusinţa şi ambiţia, do­­bindite în con­fruntarea cu na­tura­, împotriva bietului repor- . ■ ter, sub Ur­ma — desigur,­ măi , blinda — a ironiei, dar, oricum, pină te în­veţi cu ea, incomodă. Dar, şi in acest caz, stagiul hunedorean mi-a fost de folos, căci mi-a permis să înţeleg că, in felul lor de a fi nu se manifestă de­cit reversul unui legitim orgo­liu, bazat pe faptul real şi ade­vărat că aici, la ei, este puterea piinii, şi că nimeni nu-i bate in muncă. Aşa cum a ţinut să mă încredinţeze însuşi pre­şedintele cooperativei lor, un ins înalt, aprig, tăios la vorbă, pre­­tinzind, nici mai mult nici mai puţin, că el are curajul să meargă cu oamenii lui la con­curs de secerat pe tot globul. Localnicii, in acei ani de în­ceput nu apucaseră incă a re­colta cu mașinile. Mia de hec­tare de griu o tăiau cu sece­(Continuare în pag. a 2-a) FILE DE de Vasile

Next