România Liberă, august 1981 (Anul 39, nr. 11433-11457)
1981-08-01 / nr. 11433
Proletari din toate ţările, iniţirvă . COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE iNTlLNIREA PRIETENEASCĂ DINTRE TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU SI LEONID BREJNEV La 31 iulie In Crimeea a avut loc o întîlnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbirii tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L.I. Brejnev au acordat o atenţie deosebită celor mai importante direcţii ale colaborării romăno-sovietice. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice îşi propun ca şi în viitor sa lărgească şi să ridice utilitatea relaţiilor reciproce, să întărească prietenia romăno-sovietică pe baza principiilor egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, ale solidarităţii socialiste, în actualul cincinal schimburile comerciale dintre România şi Uniunea Sovietică urmează să crească de circa două ori, in comparaţie cu cincinalul anterior. Totodată, există încă rezerve importante pentru adîncirea colaborării economice. Participarea României la construcţia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centraleitomo-electrice din sudul Ucrainei, a unor întreprinderi pentru extracţia minereului de fier precum şi a altor obiective ii va permite să obţină din Uniunea Sovietică cantităţi suplimentare de gaze, energie electrică şi alte produse. De asemenea, s-au discutat probleme privitoare la posibilităţile livrării de petrol din Uniunea Sovietică. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale probleme ale politicii internaţionale. Ei au subliniat că actuala agravare a situaţiei din lume afectează interesele tuturor ţărilor şi tuturor continentelor.,Este necesar• să se acţioneze împotriva agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere şi colaborare, pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase dintre state. Hotărîrea NATO privind amplasarea de noi arme nucleare cu rază medie de acţiune în Plecarea de pe aeroportul Otopeni Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar- general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al partidului, preşedintele republicii. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Suzana Gâdea, Europa determină intensificarea cursei înarmărilor. Aceasta apasă ca o povară grea pe umerii popoarelor, împiedică eforturile lor, creatoare, soluţionarea problemelor stringente. Abordarea raţională şi responsabilă de către guverne a problemelor limitării şi încetării cursei înarmărilor, în primul rind a celor nucleare, înfăptuirea de măsuri de încredere şi dezangajare în domeniul militar — iată in ce direcţie trebuie să fie îndreptată in primul rind, in prezent actIon Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit vitatea de politică externă. Nu trebuie să rămână în afara atenţiei nici o iniţiativă menită să ducă — pe baza principiilor egalităţii şi securităţii egale — la slăbirea confruntării militare. Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică sunt adepte ferme ale înfăptuirii integrale şi necondiţionate a principiilor şi înţelegerilor realizate la Conferinţa istorică de la Helsinki, a cărei a şasea aniversare este marcată în aceste zile. A fost exprimată tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. ★ La sosirea în Crimeea,pe aeroportul din Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat şi salutat cu căldură speranţa că statele semnatare ale Actului final vor face totul ca la reluarea lucrărilor reuniunii de la Madrid, să se ajungă la înţelegeri cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre statele participante la întîlnire, la convocarea conferinţei europene privind măsuri de încredere şi dezarmare, la asigurarea continuităţii procesului început la Helsinki. Rezultate bogate şi rodnice ar putea de unirea posibilităţilor tehnico-ştiinţifice şi de naltă de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Makarenko, primsecretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor locale de partid şi de stat, natură ale statelor cu sisteme sociale diferite pentru soluţionarea problemei energetice. Aceasta ar permite o utilizare mai raţională a potenţialelorexistente şi accelerarea activităţii de punere in valoare a noi surse de energie. în legătură cu aceasta, a fost evidenţiată actualitatea propunerilor ţărilor socialiste cu privire la convocarea unei conferinţe general-europene consacrate problemelor energeticii, care să examineze totalitatea acestor probleme din regiune, in perioada următoare şi in perspectivă., România şi Uniunea Sovietica sunt gata să-şi aducă contribuţia la asigurarea succesului unei asemenea conferinţe. întîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev ■ s-a desfăşurat ,într-o atmosferă prietenească, sinceră. La convorbiri au participat tovarăşii : Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Constantin Mitea, consiliera secretarului general al P.C.R., președintele Republicii Socialiste România, Andrei Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., și Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. LA întoarcerea în Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întors, vineri seara, din Uniunea Sovietică, unde a făcut o vizită la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. . al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al partidului, preşedintelui republicii. In întâmpinare, pe aeroportul Otopeni, au venit tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Ourca, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. Era de faţă ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost oferite buchete de flori. ★ La plecare de la reşedinţa unde au avut loc convorbirile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de tovarăşii Leonid Brejnev, Andrei Gromiko, Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Pe aeroportul Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de V. S. Makarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alți conducători ai organelor locale de partid şi de stat. ACTUALITATEA AGRICOLĂ • Secerişul griului poate fi încheiat pe ultimele suprafeţe în cel mai scurt timp • Livrările la fondul de stat trebuie urgentate • Legumele şi fructele să ajungă rapid din grădini şi livezi in pieţe • Deşi a plouat, culturile agricole, aflate în perioada consumului maxim, au nevoie de apă Pe agenda agricolă a lunii august — azi păşim în prima zi a sa — continuă să figureze o serie de lucrări de cea mai mare importanţă pentru ca în acest sector al economiei naţionale să se obţină rezultate cit mai bune. Nu trebuie uitat că acum se asigură nu numai cele necesare, constituirii fondului de stat, dar se pun bazele recoltei ce se va strînge în cel de-al doilea an al actualului cincinal. Dar să vedem care sunt prioritățile acestei perioade în agricultură : încheierea grabnică a secerișului. Potrivit ultimelor date centralizate, a mai rămas de strins griul de pe circa 230 000 hectare, suprafaţă ce este concentrată în special în judeţele Cluj, Suceava, Botoşani, Neamţ, Harghita, Muriţ şi Iaşi. Prin concentrarea combinelor disponibile aflate în fiecare judeţ, a maşinilor trimise în ajutor, prin apelarea la echipele de cosaşi şi secerători (în cazul lanurilor culcate de vînturi şi averse de ploaie), prin folosirea fiecărei ore bune de lucru există condiţii ca strîngerea recoltei să fie terminată în cel mai scurt timp. De asemenea, trebuie urgentat transportul grînelor (inclusiv în judeţele unde secerişul s-a încheiat) la locurile stabilite şi în primul rind la bazele de recepţie pentru onorarea obligaţiilor asumate prin contract de unităţile agricole. Este necesar, în această perioadă, ca in 4—5 zile să se termine recoltatul şi transportul inului pentru ulei şi în 10 zile a celui cultivat pentru fibră. Irigarea culturilor agricole. Deşi a plouat in ultimele zile (cantităţi mai mari de apă s-au înregistrat în judeţele Olt, Dolj, Vilcea, Teleorman), culturile agricole, aflate in perioada consumului maxim, au nevoie de multă apă. Pornind de la această situaţie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a stabilit ca in această lună să se aplice udările la capacitatea maximă, a amenajărilor şi a instalaţiilor de irigaţii. Potrivit aprecierilor specialiştilor, udările trebuie să se aplice atît la culturile semănate în ogor propriu (porumb, legume, sfeclă de zahăr, soia, plante furajere), cit şi la culturile duble. Cerinţele sporite in apă ale culturilor agricole obligă să se folosească nu numai marile sisteme, dar şi posibilităţi locale, inclusiv apa de acumulări, rîuri sau fintîni. Deoarece din sondajele făcute Se constată că nu peste tot se realizează programele stabilite. (Continuare In pag. « S-a) Harta cu fenomenele meteorologice. Amănunte în pagina a 2-a In întîmpinarea marii s ă rb ă t o r i a poporului nostru Entuziastă întrecere socialistă Spiritul de întrecere este cel care animă din totdeauna fiinţa umană şi, implicit, colectivităţile, în tot ceea ce reprezintă activitate. Competiţia conţine în înţelesul ei mai adine crezul perfectibilităţii, acestuia dedicindu-i-se cele mai ardente şi mai nobile energii de care este in stare omenirea. De aici, şi ipostaza dublă ce defineşte simultan capacitatea de angajare competitivă : una pentru supremaţia muncii şi a roadelor ei, un sens cantitativ şi calitativ deopotrivă, în care sunt cuprinse grupuri mai mici sau mai mari de oameni activi şi o alta, care se constituie ca o permanenţă, morală prin excelenţă, a virtuţilor umane : întrecerea cu tine însuţi. Autodepăşirea. Accepţia cea mai îndirjită şi mai înaltă a perfectabilităţii. In această lumină privite, întrecerile socialiste dintre întreprinderi şi instituţii, cărora le suntem an de an şi lună de lună martori, sunt expresia cea mai sintetică, dar şi mai larg cuprinzătoare a luptei pentru mai bine, căreia socialismul i-a consacrat cea mai de seamă aspiraţie a sa. Tradiţia întrecerilor de muncă, aceste mereu reînnoite „olimpiade a faptelor noastre zilnice“, este îndelungă şi capătă, pe măsură ce masele de oameni ai muncii participă tot mai conştient şi responsabil la propăşirea economică şi socială a ţârii, caracterul unor admirabile dovezi de autodepăşire. Capacitatea de efort se converteşte tot mai convingător în capacitate de creaţie, munca productivă şi criteriul eficienţei devenind coordonate ferme ale activităţii ce se desfăşoară pretutindeni în ţară. Planurile noastre de muncă, obiectivele ce ni le-am propus nu sunt ale unei ambiţii de pionierat tehnico-economic, cum unii comentatori de aiurea au lăsat să se înţeleagă, ci sunt materializarea riguroasă a unei capacităţi reale, existente, materiale şi spiritual-umane, a cărei stare de maturitate şi echilibru lăuntric dă suport credibil tuturor previzunilor noastre. în acest context, angajamentele colectivelor de oameni ai muncii, chemările la întrecere, intrate şi ele de mulţi ani într-o spectaculoasă tradiţie muncitorească, sunt o emanaţie particulară, diferenţiată de la unitate la unitate, a democratismului formulării şi adoptării deciziilor ce jalonează şi dimensionează, conform aptitudinilor şi înzestrărilor reale de care dispunem la un moment dat, însăşi dezvoltarea noastră. In preajma apropiatei sărbători naţionale — 23 August — ritmul întrecerilor Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) Producţia Trustului de construcţii Bacău a crescut in SO de ani de la înfiinţare, de aproape 100 ori, constructorii băcăuani înălţimi şi dind în folosinţă in acest interval peste ISO de obiective agroindustriale şi aproximaţii 50 000 apartamente, atît citt să cuprindă populaţia, unei localităţi de talia municipiului Bacău. Dispunînd de o bază tehnico-materială puternică, de oameni temeinic pregătiţi, cu o bogată experienţă, colectivul Trustului a reuşit să predea la cheie in primul semestru al acestui an peste 2 300 apartamente, cu aproape 100 mai mult față de prevederile planului. (Const. Azoiții). Puterea pîinii Am avut şansa să cunosc noul Bărăgan, al ogoarelor fără haturi, după ce-mi făcusem stagiul de un an ca reporter la Hunedoara. In pofida diferenţei evidente dintre truda pămintului şi truda focului, am putut găsi asemănări in privinţa investiţiei de patimă şi sudoare, dar mai ales in dimensiunile colosale pe care le capătă producţia, aici — a cerealelor, dincolo — a oţelului , precum şi in ceea ce priveşte rostul ,funda- I______ mental al acestora in economie, căci atît plinea, cit şi otelul pun pe umerii lor ţara. Lucrul a devenit şi mai evident in Bărăganul nou, cu şesurile lui de griu fără capăt, cu întregi orizonturi de porumb foşnind în vint, cu mări de floarea-soarelui ce-şi leagănă corolele galbene pe valuri verzi de clorofilă. Toate acestea vădind puterea, de germinaţie a pămintului dar şi voinţa civilizatorie a omului, reflectate acum in grandoarea acestor peisaje. Intrucit plinea din Bărăgan, ca şi oţelul Hunedoarei, este o putere. Puterea piinii. Poate că acest stagiu de călire la foc m-a făcut atunci, cind m-am dat jos din tren, să optez, nu pentru satul din apropierea gării, ci pentru cei zece kilometri de mers pe jos, pe o căldură infernală, pină la un altul, aflat in plin Bărăgan. Aşa mi-a fost dat să pătrund în tropicele române, in pofida spaţiului lor îndărătnic şi a unui soare torid, care m-a făcut, în tot timpul mersului, să regret opţiunea, iar după ce am ajuns la destinaţie, in pofida oamenilor înşişi, care, după ce şi-au ciştigat dreptul de a fiinţa aici, luptind cu uriaşele bălării şi cu lupii, utilizau acum ener-CARNET Nicorovici gia, iscusinţa şi ambiţia, dobindite în confruntarea cu natura, împotriva bietului repor- . ■ ter, sub Urma — desigur, măi , blinda — a ironiei, dar, oricum, pină te înveţi cu ea, incomodă. Dar, şi in acest caz, stagiul hunedorean mi-a fost de folos, căci mi-a permis să înţeleg că, in felul lor de a fi nu se manifestă decit reversul unui legitim orgoliu, bazat pe faptul real şi adevărat că aici, la ei, este puterea piinii, şi că nimeni nu-i bate in muncă. Aşa cum a ţinut să mă încredinţeze însuşi preşedintele cooperativei lor, un ins înalt, aprig, tăios la vorbă, pretinzind, nici mai mult nici mai puţin, că el are curajul să meargă cu oamenii lui la concurs de secerat pe tot globul. Localnicii, in acei ani de început nu apucaseră incă a recolta cu mașinile. Mia de hectare de griu o tăiau cu sece(Continuare în pag. a 2-a) FILE DE de Vasile