România Liberă, septembrie 1981 (Anul 39, nr. 11458-11483)

1981-09-01 / nr. 11458

Proletari din toate ţările,, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE I 1 te/forr „Dispunem de tot ce este necesar din punct de vedere material, avem mijloacele necesare, dispunem de seminţe şi materialul necesar pentru a realiza ce ne-am propus în agricultură. Mai presus de toate, dispunem de forţa oame­nilor muncii , muncitorii ţârani, cooperatorii specialişti, cadre cu inalta calificare. Aceasta este forţa principală, hotâritoare, oamenii, cu care putem realiza orice" NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU O NOUĂ CALITATE ÎN AGRICULTURĂ Recenta Consfătuire de lucru ■pe problemele agriculturii, or­ganizată din iniţiativa tovară­şului Nicolae Ceauşescu, de­monstrează, încă o dată, grija permanentă pe care o poartă partidul, secretarul său general, dezvoltării agriculturii — baza asigurării­ unei bune aprovizio­nări a populaţiei cu produse a­­groalimentare şi a industriei cu materii prime — clarviziunea revoluţionară cu care acţio­nează in vederea­ înfăptuirii noii revoluţii agrare în ţara noastră, obiectiv prioritar stabilit de Congresul al XII-lea al partidu­lui. Din magistrala cuvintare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită cu acest prilej, s-a con­turat cu claritate ce trebuie fă­cut pentru îmbunătăţirea acti­vităţii in agricultură, pentru în­făptuirea programului de creş­tere a producţiei agricole. Interdependenţa intre sporirea producţiei agricole şi îmbună­tăţirea continuă a aprovizio­nării populaţiei, realizarea unei noi calităţi a vieţii şi muncii ,u toate domeniile este evidentă pentru oricine. Ca urmare a e­­forturilor depuse în agricultură — in ciuda condiţiilor meteoro­logice nu întotdeauna favora­bile —, a rezultatelor obţinute (care pe ansamblu sunt satisfă­cătoare), în perioada care a tre­cut de la începutul anului, s-au realizat, in linii generale pre­vederile de­­plan privind apro­vizionarea populaţiei cu pro­duse agroalimentare,­­ iar la unele produse s-au înregistrat chiar creşteri însemnate faţă de nivelul consumului din 1980. Ro­mânia se situează, în general, cu un consum destul de ridicat de legume, printre primele 10 ţări din lume. Acelaşi loc n­­­ ocupăm din punct de vedere al caloriilor pe locuitor. De re­marcat că producţia agricolă — cu toate că nu peste tot­­ s-au realizat integral prevederile­­ de plan — asigură o aprovizionare corespunzătoare şi in perioada toamnă-iarnă, precum şi în lu­nile următoare pina lu­ recolta ’82. Dar, aşa cum a subliniat se­cretarul general al partidului, contribuţia agriculturii­ nu se reduce doar la satisfacerea ce­rinţelor de consum ale popu­laţiei, ci rolul acesteia este mult mai mare în progresul întregii economii naţionale, in construi­rea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Referindu-se la rolul agriculturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarca : „Să nu uităm nici un moment că aceasta constituie una din laturile fundamentale ale Pro­gramului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate în România, că realizarea programului din agricultură este o parte componentă a rea­lizării sarcinii strategice de tre­cere a României de la stadiul de ţară socialistă in curs de dezvoltare la stadiul de ţară socialistă mediu dezvoltată“. Mai mult decit pină acum, agri­cultura românească are obliga­ţia sa asigure materiile prime solicitate de industria prelucră­toare­­şi unele disponibilităţi pentru export. Nu trebuie omis faptul că modernizarea conti­nuă a agriculturii impune pro­curarea unor materii şi mate­riale din import şi, în aceste condiţii, este normal ca expor­tul surplusului de produse agri­cole să compenseze aceste chel­tuieli. Rezultatele obţinute­­ în agri­cultură scot in evidenţă faptul că unităţile, agricole , dispun de o bază materială, de cadre de specialişti şi de al­e­­ condiţii pentru a obţine recolte ridicate şi stabile chiar în condiţii me­teorologice mai puţin favora­bile. Experienţa multor între­prinderi agricole de stat, coope­rative agricole, consilii unice şi chiar judeţe care au realizat în acest an producţii medii spo­rite (adesea peste prevederile planului) este grăitoare in acest sens. Dovadă că recoltele de­pind de modul cuan se acţio­nează de la pregătirea terenului şi pină la cules sunt rezultatele diferite, obţinute in condiţii cli­matice şi de sol similare, situa­ţii care se intilnesc in toate ju­deţele. Secretarul general al partidului a arătat, cu acest pri­lej, că la griu, de pildă, toate judeţele ţării pot obţine cel pu­ţin 3 000 kg. la hectar, iar un număr de 15 judeţe (in special din zonele naturale mai favo­rabile) între 4 000 şi 5 000 kg la hectar. Răspunderea pentru recoltă impune o grijă deosebită în fiecare unitate agricolă, co­mună, consiliu şi judeţ pentru folosirea raţională a pământului, a mijloacelor mecanice şi a în­grăşămintelor chimice, aplica­rea întocmai a tehnologiilor de cultură, executarea lucrărilor a­­gricole — prin mobilizarea tu­turor forţelor din sate — in perioade cit mai scurte. Reţine atenţia măsura ce se va lua ca mecanizatorii să devină muncitori permanenţi ai I­A.S. sau membri ai cooperativelor agricole. Deosebit de stimulator pentru conducerile unităţilor agricole cultivatoare este sis-­­tem­ul de plată preconizat pentru muncile prestate de Ing. Th. Marcarov (Continuare în pag. a 3-a) . Costineşti FILE DE CARNET de Titu Popescu ! La tineri, exasperarea aştep­tării ia forme muzicale. Nerăb­darea, caracteristică virstei, ru­­­rfează timpul de aşteptare in­­cfidente alerte, sincopate, ca pentru a-i biciui prea lenta tre­­cere. Întotdeauna, la această vârstă, se aşteaptă evenimente frumoase, unice, minunate, toate d­e o­ importanţă vitală. Tinere­ţea nu poate să aştepte. Este, «Oare, virsta cind orice formă, d­e indiferenţă îşi primeşte cea mai alraslică sancţionare. Şi poate este­ firesc să fie aşa, de vreme ce frumuseţea nu se poate alcătui din goluri, ab­senţe sau neimpliniri. Tinerii practică un interesant procedeu de substituţie : cind timpul de­vine răgaz, cintă ; cind preocu­pările lasă loc reveriei, cintă. Dar un cântec este , prin fe­brilitate,­ fervoarea idealurilor, eminenţa tranşărilor, vocaţia purităţii, melodicitatea gesturi­lor genuine, acurateţea ritmu­lui vital — întreagă această vîrstă de aur. Chemat imperios de frenezia ritmică a unei plaje juvenes­­cente, vrăjită de soarele cobo­­rit in perdele de lumină, Nep­tun a fost nevoit să-şi pără­sească reşedinţa lui subacvatică, vitrificată in mişcătoarea sin­gurătate a apelor, pentru a se întrupa, din spume de apă şi Stropi de foşnitoare valuri, la (Continuare în pag. a 2-a) Utilaj de înaltă precizie Un nou produs reprezentativ al industriei româneşti con­­­scuctoare de maşini-unelte a intrat in fabricaţie, la întreprin­derea de­­maşini-unelte şi agre­gate (I.M.U.A.) Bucureşti. Este­­ vorba de maşina de găurit in coordonate, cu doi montanţi, tip G.C 2 M—1200, destinată atelie­relor mecanice şi sculăriilor, care asigură o precizie înaltă de lucru şi deci o calitate superioa­ră în prelucrarea pieselor co­roanelor, plăcilor, matriţelor, ca şi­, a pieselor sudate sau turna­te —, in special in faza de fi­nisare. Se realizează astfel o fa­milie nouă de mașini de găurit în coordonate de precizie. .Noul utilaj este de tip portal, cu o construcție deosebit de ri­­­­gidă. Diametrul pinolei este de , 125 mm, cursa acesteia ajun­­­­gind la 250 mm ; avansul se­ rea­­lizează manual sau automat. Prin caracteristicile sale, noua maşină de găurit in coordonate de precizie este competitivă cu­ produsele similare fabricate de . finie de.­­renume. internațional. Eficienţa creaţiei tehnice de masă Concomitent cu realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă, numeroase colective de oameni­, ai muncii din unităţile industriale brăile­­­­ne desfăşoară o susţinută şi rodnică activitate pe linia crea­ţiei tehnice de masă, a valorifi­cării acesteia. La întreprinderea de utilaj greu Progresul­ Brăila, de pildă, numai in primul se­mestru din acest an, peste 4 000 de muncitori, ingineri şi tehni­cieni au venit cu propuneri con­crete pentru asimilarea unor noi produse, pentru reducerea importului, obţinerea unor noi tehnologii de fabricaţie, precum şi realizarea unui volum spo­rit de autoutilări, propuneri care aplicate in producţie s-au soldat cu o eficienţă economică de a­­proape 6 milioane lei. Colecti­­­­vele din atelierele­­de proiectare constructivă şi tehnologică, de exemplu, au elaborat în această perioadă 150 de programe pentru maşinile automate. De aseme­nea, cele 15 programe stabilite pentru producţia­­ strungurilor BORWK — ca să mai dăm un exemplu — au condus în prima parte a anului la diminuarea manoperei cu 12 000 ore, iar ca urmare a tipizării tehnologiilor pentru 58 de repere s-a înre­gistrat o­ gamă­ de peste 2 000 de tipodimensiuni. (Agerpres). Specialiştii ne explică IATĂ DE CE TREBUIE SĂ CREASCĂ SUBSTANŢIAL PRODUCTIVITATEA MUNCII La întreprinderea „23 August“ Bucureşti, de unde prezentăm ima­ginea alăturată, introducerea progresului tehnic, îmbunătăţirea or­ganizării producţiei, a muncii şi a conducerii, precum şi ridicarea calificării forţei de muncă sunt principalele direcţii în care se ac­ţionează in vederea creşterii productivităţii muncii (Relatarea în pagina a 3-a) „La trecutu-ţi mare, mare viitor“ Născut şi copilărit în preajma munţilor, hrănit, cumva, de sen­timentul stenic al durabilităţii­ şi statorniciei lor, mi-a fost dat ca, jumătate din anii pe care-i nu­măr, pină azi, să-i­­petrec totuşi in Cimpie, adică in ţinutul Ba­natului şi al Timişoarei. In pri­mii ani, adaptarea , la noul pei­saj şi la noua lume şi menta­litate s-a făcut pentru mine cu greu. In acei ani, alergam de îndată tot mereu in preajma al­tor munţi decit ai naşterii mele, alergam spre munţii sudici ai Banatului, spre Anina, ca spre un mit al copilăriei mele. Se poate spune că ei au devenit apoi munţii mei adoptivi. Şi lingă relieful lor, am avut cele dinţii revelaţii ale noului ţinut pe care-l descopeream şi căruia mă adaptam, şi tot de ei am­ le­gat, prin timp, noua iubire ce se năştea în mine faţă de­ rea­lităţile sociale şi umane desco­perite in acei ani. Pornind de la ei, ca­ intr-o transhumantă, am cobori­t apoi spre­ Cimpia necunoscută şi ora­şul mare din vestul banatic,­spre Timişoara, descoperindu-i, le­­gindu-mi-i de suflet, căutindu-mi destinul în ei şi prin ei, lărgin­du-mi interesul de zone umane moi şi acaparărilor. Abia de-a­­tunci mi-am dat seama că ţinu­tul şi oamenii între care in­tram, necunoscut, aveau să se în­scrie, prin ani, în memoria mea, cu nişte puncte d­e interes, deo­sebit, pulsind luminos şi con­stant, de­-a lungul timpului scurs, care, în loc să se şteargă sau să-şi stingă atracţia şi lu­mina lor, dimpotrivă, de-a lun­gul acestor ani, s-au imprimat ca nişte peceţi străvechi intr-o rocă a timpului. Căci, azi, atun-, cind o privire lungă,­ ca prin­­tr-um ochean , inters, de-a lungul tuturor acelor intîmplări ome­neşti, a evenimentelor, a locu­rilor, a oamenilor, a ceea ce s-a malţat in acest răstimp de 30 de ani, de la acel 23 August­ 1944 al Eliberării noastre şi pină azi, desprind nişte date, nişte sigilii de neşters, nişte etaloane unice ale acestui colţ de ţară care e Banatul, sigilii şi etaloane ce-i fac specificul, culoarea, farme­cul, ii dau greutatea, noutatea şi interesul, între toate celelalte ţinuturi româneşti, făcînd ■ din această alcătuire de pâmint, oa­meni şi cer, o veritabilă ţară in miniatură. Căci ce nu se află in Banat, care să nu fie ceva spe­cific, care să nu-i dea un etalon aparte ? Aproape totul, cristali­zat, intr-o creaţie unică, dar, în acelaşi timp, aproape tot ceea ce îl diferenţiază de alte părţi ale României. Iată, Cetatea de foc a Reşiţei, fundată, cu mai bine de­­­ două secole in urmă şi­­care,,în aceste decenii de socialism românesc, a ridicat pentru întreaga industrie siderurgică românească mari (Continuare in pag. a 3-a) BANATUL, UN LOC al Înfloririi Reportaj de Ion Arieşanu Una din modernele hale ale Întreprinderii de aparate electrice de măsură din Timișoara (imaginea din stingă). Banda de montaj a întreprinderii „Electromotor" din aceeași localitate (imaginea din dreapta). Harta cu fenomenele meteorologice. Amănunte *1» pagina a 2*« PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAB­ŞESCUI Delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit, luni, delegaţia Adunării­ Naţionale a Republicii Zambia, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele Adunării, care a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră, la invitaţia­­Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie au făcut parte deputaţii Saundres Chikwanda Zimba, Frederick Shumba Hypundy, Ignatius Bulanda , Ngosa, Mubita Albert Limbo, Denny Honey Kappandula. La întrevedere au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Con­stantin Teodorescu şi Decebal Urdea, deputaţi. A fost prezent D. B. Moombe, însărcinat cu afaceri ad-int­erim al Republicii Zambia in ţara noastră."­­Exprimînd gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru primire, preşedintele Adunării Naţionale zambiene a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi urări priete­neşti din partea preşedintelui Republicii Zambia, dr. Kenneth David Kaunda, iar poporului român prieten succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Mulţumind , pentru salut­­ şi ■ urările ce i-au fost adresate, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rindul său, preşedin­telui Republicii Zambia calde urări de sănătate şi fericire per­sonală, de progres şi prosperitate pentru poporul zambian prieten. In cadrul întrevederii au fost evocate cu Satisfacţie bunele re­laţii de prietenie şi colaborare româno-zambiene, care au cu­noscut un curs mereu ascendent şi au cuprins în ultimii ani tot mai multe domenii de activitate. S-a exprimat convingerea că di in viitor se vor lărgi şi diversi­­fica aceste relaţii pe­ plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes comun, pe baza înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la cel mai înalt nivel din la Bucureşti şi Lusaka. în acest cadru, a fost subliniat rolul­­parlamentarilor români şi zambieni in adincirea raporturilor , româno-zambiene, spre binele ambelor­­ţări şi po­poare, al cauzei păcii şi înţele­gerii in Europa, în Africă şi in­­întreaga­­ lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de­­vederi îri probleme actuale ale vieţii internaţionale, în cadrul, discuţiilor s-a relevat necesitatea de a se acţiona pen­tru oprirea Înrăutăţirii climatu­lui mondial,, pentru soluţionarea ,pe­ cale politică,­ prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lu­mii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltu­ielilor militare, pentru reluarea şi întărirea cursului spre destin­dere, pace şi independenţă, ceea ce­ corespunde pe deplin inte­reselor fundarheritale şi aspira­ţiilor legitime ale popoarelor. în acest cadru, a fost relie­fată însemnătatea­ luptei pentru independenţa f­amiliei, împo­triva politicii rasiste agresive a guvernu­lui m­inioritar din Africa de Sud. S-a­­relevat, totodată, faptul că interesele păcii şi destinderii reclamă ■ lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi, ordini economice internaţio­nale, precum şi întărirea cola­borării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare pentru valori­ficarea mai largă a posibilităţi­lor de care dispun, pentru o con­tribuţie mai mare în lupta­ îm­potriva politicii, imperialiste,, de forţă şi dictat, pentru promova­rea unor relaţii de deplină ega­litate între state­ ,de res­pect al independenţei naţionale, al drep­tului fiecărui popor de a-şi făuri destinele- aşa cum le do­resc, întrevederea­ s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială,­ prie­tenească. ... Delegaţia parlamentară din Japonia­ ­Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, dele­gaţia parlamentară din Japonia, condusă de Gamri Yamashita, preşedintele Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei japoneze, care, la invitaţia Ma­rii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită in ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte Tsuruo Yamaguchi, Hideyoshi Hirose, Mitsuo Higashinaka, membri ai Comitetului de con­ducere­ al lucrărilor Dietei, pre­cum şi Hideo Shindo, directo­rul Direcţiei pentru comisii a Camerei Reprezentanţilor. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român din Uniunea interparla­mentară, preşedintele Comisiei pentru invăţămint, ştiinţă şi cul­tură, şi Mihai­­ Dragănescu, membru al Comisiei pentru in­dustrie şi activitate economico­­finan­ciară a M.A.N. A fost de faţă Yazu­ru Mura­kami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei, mul­ţumind pentru întrevederea a­­cordată, a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald sa­lut din partea­­ parlamentului şi a poporului japonez, iar poporu­lui român noi succese drn dez­voltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, cele mai bune urări parlamentarilor din Japonia, întregului popor japonez prieten. în timpul întrevederii s-a re­levat că raporturile româno­­japoneze cunosc un curs ascen­dent prin dezvoltarea schimbu­rilor economice, tehnico-ştiinţi­fice şi culturale, prin lărgirea colaborării bilaterale şi a con­lucrării internaţionale. S-a sub­liniat importanţa deosebită a vizitei efectuate în Japonia de. .tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi’ Tovarăşa Elena Ceauşescu, vizită care a dat un nou impuls rela­ţiilor româno-japoneze, şi s-a apreciat că sunt posibilităţi pen­tru extinderea în continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cau­zei păcii, destinderii şi coope­rării între toate popoarele lumii. Schimbul de vederi în pro­bleme internaţionale a scos în evidenţă necesitatea intensifică­rii eforturilor tuturor statelor şi popoarelor pentru oprirea agra­vării situaţiei politice mondia­le, pentru soluţionarea proble­melor conflictuale din diferite zone ale globului,­numai pe cale paşnică, prin tratative. De am­bele părţi s-a subliniat rolul în­semnat pe care il au parlamen­tele, parlamentarii în strîngerea legăturilor de prietenie şi cola­borare între ţări şi popoare, în intensificarea eforturilor ce se întreprind in direcţia consolidă­rii păcii, înfăptuirii unor măsuri concrete de dezarmare, şi în special de dezarmare nucleară, democratizării vieţii internaţio­nale şi edificării unei noi ordini economice mondiale, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. » Ministrul industriei şi resurselor miniere din R.A. Egipt Luni, 31 august, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Taha Zaky, ministrul industriei şi resurselor miniere din R. A. Egipt, aflat intr-o vi­zită in ţara noastră. La întrevedere a luat­ parte tovarăşul­­Ioan Avram, ministrul industriei, construcţiilor de ma­şini. . Au participat Ion Iosefids, am­basadorul României la Cairo, ş­ .Mohammed Wafie Hosny, amba­sadorul R. A. Egipt, la Bucureşti. Ministrul egiptean a arătat că îi revine deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat,­a, guvernului şi a po­porului egiptean. în acelaşi timp, oaspetele, a da­t o înaltă, apre­ciere succeselor obţinute de poporul român in dezvoltarea e­­conomică şi socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să­­ se transmită preşedintelui Anwar El Sadat, guvernului şi poporu­lui egiptean prieten salutul său călduros împreună cu cele mai bune urări de progres şi prospe­ritate, în cadrul întrevederii s-au evocat cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Egipt care cunosc o dezvoltare rodnică, pe multiple planuri, pe baza im­portantelor măsuri stabilite cu prilejul întîlnirilor la nivel înalt de la Bucureşti, şi Cairo. S-a a­­preciat că există, premise pentru lărgirea in­ continuare a coope­rării economice româno-egipte­­ne, inclusiv constituirea de so­cietăţi mixte în diverse sectoare de activitate. Abordindu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale ac­tuale s-a relevat necesitatea re­luării şi continuării politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, soluţio­nării pe cale politică, prin tra­tative a stărilor de încordare şi conflict, creării unui climat da securitate şi largă colaborare intre toate popoarele lumii. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială.

Next