România Liberă, septembrie 1981 (Anul 39, nr. 11458-11483)
1981-09-01 / nr. 11458
Pagina a 2-a — 1 septembrie 1981 Literatura şi politicul Sub acest titlu a apărut cu cîteva luni în urmă in revista „Steaua“ (nr. 5, mai 1981) un grupaj de articole semnate de mai mulţi scriitori şi cercetători ai fenomenului cultural, fiecare dintre ele fiind extrem de interesant şi toate laolaltă alcătuind o curajoasă, memorabilă dezbatere pe o temă de incontestabilă actualitate. Iată, mai intîi, în ordinea sumarului participanţii la discuţie şi denumirile intervenţiilor : Francisc Păcurariu (Orizontul social-politic), Petru Poantă (O realitate inedită), Fodor Sándor (Căsnicie durabilă), Nicolae Manolescu (Averile şi puterile), Grigore Zanc (Condiţia literaturii), Adrian Popescu (Casa inefabilă), Eugen Uricaru (Descoperirea valorilor umane), Aurel Şorobetea (Citeva însemnări), Norman Manea (Recapitulare), T. Tihan (Unicitatea punctului de vedere) şi Achim Mihu (Cedrii fără spin). Varietatea , punctelor de vedere este asigurată prin însăşi diversitatea de preocupări a autorilor : Achim Mihu este sociolog, Grigore Zanc scrie proză şi eseuri filosofice, Aurel Şorobetea a publicat două volume de versuri şi unul de reportaje cu tentă eseistică vizînd o radiografie spirituală a vieţii clujene, Francisc Păcurariu este romancier, poet, traducător şi unul dintre cei mai avizaţi comentatori şi popularizatori la noi ai literaturii sudamericane. Petru Poantă, cronicarul literar al revistei, s-a impus de mult prin subtilitatea şi fineţea interpretărilor critice etc. Legătura dintre opiniile exprimate acum şi atitudinea constant manifestată In activitatea autorilor este pretutindeni vizibilă ; intervenţia lui Nicolae Manolescu se sprijină pe experienţa sa in investigarea romanului românesc din Arca lui Noe, în articolul lui Norman Manea regăsim, în fond, perspectiva acutinterogativă din volumul de confesiuni eseistice Anii de ucenicie ai lui August Prostul, tableta lui Adrian Popescu se înfrăţeşte cu somptuoasa lui poezie şi chiar îi transcrie, un limbaj noţional, o direcţie fundamentală („călătoria spiritului spre propria esenţă şi identitate, regăsirea unei respiraţii universale, comuniunea cu oamenii pe care nu-i cunoşti, dincolo de orice mărunte deosebiri“), tensiunea ideologică a prozei lui Eugen Uricaru îşi găseşte aici spaţiul potrivit pentru a dobîndi o expresie directă ş.a.m.d. Nu am subliniat întîmplător această convergenţă , fiindcă nu rareori între punctele de vedere înfăţişate cu un prilej ori altul şi opera propriu-zisă întilnim mai degrabă distorsiuni şi neconcordanţe, participarea la discuţii şi intervenţiile publice , în diverse chestiuni fiind devalorizate atunci încă din punctul iniţial prin adoptarea unei atitudini formale şi înşiruirea frazeologică de locuri comune. Dezbaterea din „Steaua“ atrage atenţia în primul rind prin autenticitatea opiniilor : nu se intră intr-un ritual stereotip al reluării pe tonuri diferite de banalităţi solemne, se caută, cu înfrigurată dorinţă de aproximare a adevărului, formularea de întrebări şi răspunsuri vizînd însăşi esenţa relaţiei avute în vedere. Este, cu alte cuvinte, o discuţie efectiv angajată , des- pre literatura angajată şi despre angajarea scriitorului ; căci, oricît ar părea de bizare prin absurditatea ineficientă pe care o creează şi o întreţin," există încă numeroase opinii şi dezbateri total neangajate vorbind tocmai despre... angajare şi implicare ! „Că scriitorul, ca individ, nu poate fi conceput în afara sistemului este un fapt evident“ — scrie Petru Poantă. Şi continuă, fixînd cu precizie ţinta discuţiei, fondul ei grav şi posibilităţile de a-l sonda : „Problema tulburătoare rămîne însă alta, a locului şi a rolului pe care le ocupă în acest sistem şi, prin extensie, a nevoii societăţii de universul imaginar. El alege sau este ales, «ilustrează» politicul in implicaţiile sale umane ori politica în tehnicile sale concrete, încearcă să surprindă cit mai exact imaginea societăţii sau participă la configurarea unui anumit «mit» politic — iată pro- ÎNSEMNĂRI CRITICE de Mircea Iorgulescu bleme pe care şi le pune tot mai acut o literatură numită politică, dar al cărei statut este deocamdată incert şi numai pentru că nu şi-a precizat »formele» specifice. Marile revoluţii social-politice din secolul nostru au pus pentru prima dată în mod radical asemenea probleme, în faţa scriitorului se iveşte deodată o realitate inedită care il surprinde“. Singura obiecţie ce se poate face în legătură cu aceste afirmaţii priveşte aspectul lor aşa-zicînd static : în realitate, sistemele politice evoluează, chiar dacă în forme şi ritmuri firesc diferite, apoi scriitorul nu este doar „surprins“ de o realitate în continuă mişcare, ci, de fapt, participă la ea, o trăieşte, îi aparţine, o exprimă, indiferent de raportul in care se află cu sistemul dat. între politic şi politică trebuie apoi, cred, făcută o distincţie cit mai limpede ; politizarea existenţei, fenomen specific secolului, nu se identifică şi nu se confundă cu existenţa politică. Viaţapolitică e una, politizarea vieţii cu totul altceva. Aşa se explică, de pildă, cum opere ale trecutului pot căpăta, în anumite contexte, un pronunţat caracter politic , se ştie că deseori pe listele de autori interzişi de regimuri dictatoriale, fasciste, s-au aflat tragicii greci, Shakespeare, Cervantes, Dostoievski etc. în acest sens, literatura este prin însăşi condiţia ei mai apropiată de politic decit de politică ; este şi punctul de vedere al lui Fodor Sándor („Cu cit literatura ştie şi poate să ne atragă atenţia asupra unor adevăruri de bază ale societăţii şi ale individului, cu atât este ea mai politică“). Acelaşi autor nu ezită să numească, deschis, riscul de a se abandona specificitatea creaţiei artistice : „Căsnicia celor două noţiuni, a literaturii cu politicul, o dorim însă nu numai durabilă, trainică, dar spre binele literaturii noastre — şi bună, fericită. Pentru aceasta nu e insă destul apropierea în mod cit se poate de cinstit de adevărul obiectiv. Adevărul social şi cel al individului trebuie investigat prin adevăr artistic. Degeaba intenţia, bună, tendinţa cinstită a diletantului , el niciodată nu va putea exprima vreun adevăr d in artă şi literatură. El este şi rămîne cel mai notoriu mincinos în artâ : vrind “să ne convingă de contrariul nu face decit ne îndoape cu banalităţi şi locuri comune pe care ar dori să le primim drept adevăruri, adevăruri politice şi artistice“. Operînd cu termenii folosiţi in eseul său despre romanul, românesc, Nicolae Manolescu distinge de fapt între romanul politic şi romanul despre politică, această importantă diferenţiere teoretică apărind dealtfel sub diverse forme, şi la Eugen Uricaru, Norman Manea, Achim Mihu, Grigore Zanc, Aurel Şorobetea. Cu argumente deosebite, personale, fiecare subliniind insă că oautentică literatură politici nu se poate realiza în absenţa limbajului specific, participanţii la dezbaterea din „Steaua“ iau o binevenită atitudine critică faţă de pseudo-literatura faptului divers, a consemnării superficiale. „Implicarea în social, în politic — precizează astfel Eugen Uricaru — nu presupune alterarea specificului artistic, ci dimpotrivă adincirea, aprofundarea lui pe potriva noii sensibilităţi a nevoii publice de artă adevărată“. Tot el mai notează dealtfel că o operă artisticeşte inferioară „subminează credibilitatea ideologiei prin această cale de comunicare“. Oferind, în articolul său, în fond, un veritabil eseu prin întindere şi profunzime, o demonstraţie convingătoare în favoarea artei angajate, Norman Manea citează exemplul lui Engels care, într-un moment nu foarte prielnic mişcării revoluţionara, anume după infringerea Comunei din Paris, il considera totuşi pe scriiitorul procomunard Jules Vallés drept „un jalnic frazeolog, sau mai exact un condeier-frazeolog, fără absolut nici o însemnătate şi care a trecut la extrema stingă din lipsă de talent şi a devenit un scriitor tendenţios pentru a strecura măcar astfel publicului maculatura sa infectă“. Ideea lui Engels că idealurile revoluţionare sunt de fapt incompatibile cu arta proastă, cu „frazeologia“ care le alterează nobleţea, se regăseşte în întreg studiul lui Achim Mihu, a cărui perspectivă sistematică asupra raportului dintre literar şi politic este una profundă şi echilibrată, situată la o altitudine intelectuală remarcabilă. Nu pot de aceea decit să subscriu aprecierilor sale : „Politicul cit și literatura, sau raporturile dintre ele, trebuie judecate din punctul de vedere al măsurii în care servesc omul şi idealul realizării lui depline. în această alternativă, literatura nu va mai fi un barometru al politicului, decit numai în măsura în care acesta din urmă este o expresie a cerinţelor noului umanism“. Dar bucuria de a consemna această discuţie serioasă şi la obiect, foarte utilă, este totuşi umbrită de mîhnirea de a constata că la citeva luni după apariţia ei nu a fost, cum s-ar fi cuvenit, preluată şi continuată : discuţiile nu însoţesc viaţa literară, ci chiar o compun, sunt substanţa ei... gBMium • în municipiul Cluj-Napoca s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului dansului bărbătesc din Transilvania. Cu acest prilej, în centrul municipiului s-a desfăşurat o paradă a portului popular. • La Galeriile de artă din Satu Mare s-a deschis expoziţia de artă decorativă organizată de Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă şi filiala legală a Uniunii Artiştilor Plastici. • La Rimnicu Vilcea s-au desfăşurat Cursurile muzicale de vară, organizate, de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Vîlcea şi de societatea „Prietenii muzicii şi teatrului“, in colaborare cu Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti şi ajunse la cea de a şasea ediţie. • în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ a avut loc la Galaţi prima ediţie a Festivalului-concurs de muzică uşoară şi populară românească „Steaua Dunării“, la care au participat peste 60 de concurenţi din 25 de judeţe. * La Galeriile de artă „Dacia“ din municipiul Tulcea s-a deschis expoziţia pictorului Mircea Vremir. Lucrările expuse fac parte dintr-un ciclu de linogravuri, intitulat „Delta“. * Colectivul secţiei române a Teatrului Naţional din Tg. Mureş a prezentat prima premieră a noii stagiuni pe platforma industrială de la Tîrnăveni, cu piesa „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, în regia Ralucai Iorga Mîndrilă. * La Sălişte, in judeţul Sibiu, s-a deschis un Parc de sculptură, rod al colaborării între Consiliul popular al comunei și Uniunea Artiștilor Plastici. * La Enisala, înjudețul Tulcea, a fost descoperită o periondă medievală din secolele XV— XVIII, cea mai mare de pînă acum cercetată pe teritoriul nord-dobrogean. * Pictoriţa Marioara Pruteanu-Corduban, cîştigătoarea premiului „Voroneţ“ la ediţia din acest an a Festivalului „Voroneţiana“, a deschis o expoziţie personală la Galeria de artă din Suceava. UNA PE ZI de MATTY. „Precis că și 109 se retrage azi mai devreme... Magazine cu produse apicole în staţiuni balneare in oraşul balnear Olăneşti (judeţul Vilcea) se fac pregătiri pentru deschiderea celui de al şaptelea magazin de produse apicole din judeţ. Necesitatea magazinului — menţionează Gheorghe Catrinescu, secretarul filialei vilcene a Asociaţiei crescătorilor de albine din ţara noastră — s-a impus ca urmare a practicii adoptate de mulţi medici balneologi de a recomanda pacienţilor produse apicole, ca remedii naturale în completarea curei cu ape minerale. Magazinul de produse apicole de la Olăneşti va fi al treilea deschis într-o staţiune balneară , după cele de la Govora şi Călimăneşti. Alte magazine cu acest profil funcţionează la Rimnicu Vilcea, la Drăgăşani, Horezu şi Bălceşti, iar in anul următor, va fi deschis un magazin pentru desfacerea produselor apicole şi in staţiunea de odihnă de la Voineasa. (ION BECHERU) Recidivă Romeo : Hăducani, din Mieu, avea de executat o pedeapsă de un an şi jumătate la locul de muncă. Dar n-a avut răbdare nici măcar să-şi ispăşească pedeapsa, că iar s-a apucat de furat. A iutei un miel de la ferma I A.Ş. din localitate, l-a sacrificat, poate l-a şi consumat , dar astfel şi-a atras o nouă pedeapsă, pentru infracţiunea comisă. Pedeapsa a fost de şase luni dar, adăugindu-se celei anterioare neterminată, a ajuns la doi ani, pe care acum trebuie să-i execute un penitenciar. (AL. MIHAI). Diplome La întreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj a avut loc o festivitate : reprezentantul întreprinderii demaşini de cusut „Verities“, din Witenberg (R.D. Germania), Dieter Gebei, a înmînat directorului unităţii clujene, ing. Ioan Munteanu, o diplomă de onoare ca semn al preţuirii colaborării dintre cele două întreprinderi.Diploma a fost prilejuită de livrarea de către întreprinderea clujeană a celei de a 300 000-a măsuţă pentru maşinile de cusut — mobilier de mare fineţe şi calitate, livrat de ani de zile fabricii din ţara prietenă. O diplomă asemănătoare a fost înminată reprezentanţilor firmei româneşti „Tehnoforestexport“, ca simbol al recunoaşterii cooperării cu firma „Holz und Papier“ din R.D.Q. Festivitatea a prilejuit un rodnic dialog pe tema extinderii, în acest cincinal, a cooperării. (VIRGIL LAZAR) Clubul „Activis“ Constituit în intenţia de a atrage la activităţi obşteşti şi culturale, cetăţenii trecuţi de pragul pensionării, clubul „Activis“ de pe lingă Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din municipiul Craiova este rodul unor animatori entuziaşti între activităţile inaugurate şi formaţiile artistice înfiinţate pînă acum se numără teatrul, cenaclul literar, grupul vocal, cercul rebusiştilor, urmînd să li se adauge un cerc plastic, de artizanat, de filatelie şi altele cire se vor mai dovedi necesare. Tot aici funcţionează un cabinet, medical, un cabinet de consultaţii juridice, un cabinet de gimnastică medicală şi un cerc de turism. (B. ION) Sticle goale Timp de 12 ani, Ioana Doroftei, din Hunedoara, a lucrat ca achizitoare de sticle goale. La inceput s-a ocupat, intr-adevăr, numai de achiziţionarea sticlelor, dar mai tîrziu i-a venit chef şi de îmbogăţire pe seama lor. Ajutată de funcţionari de la depozitul de resort, achizitoarea a măsluit o serie de borderouri care cuprindeau evidenţa sticlelor şi, prin jonglerii in evidenţă, sutele se transformau în mii, iar miile în zeci de mii. După fiecare „jonglerie“, achizitoarea şi complicii luau cota parte , şi aşa au încasat, o mare sumă de bani. Acum, I.D. a fost condamnată la 1 5 ani închisoare, i s-a confiscat o parte din avere şi trebuie să plătească unităţii daune de peste mi lei. (I. COJOCARUI) fitulul Laureaţi ai Festivalului naţional 59Cîntarea României46 VALOROASĂ INTERPRETARE A UNEI LUCRĂRI MUZICALE CONTEMPORANE Creaţia noastră muzicală contemporană a beneficiat in actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ de o prezentare artistică la cele mai înalte cote interpretative din partea instituţiilor profesioniste. Este poate cel mai mare cîştig realizat în ultimul sfert de veac de către compozitorii români ce şi-au audiat lucrările la o ţinută artistică pe care de, sigur că nu şi-au gîndit-o niciodată. Este cazul operei Trei generaţii de Sergiu Sarchizov, reprezentaţie a Teatrului liric din Constanţa, urmărită zilele acestea — în premieră — de publicul bucureştean. Sândind îndeaproape textul Luciei Demetrius, compozitorul Sergiu Sarchizov a reuşit printr-o autentică măestrie de dramaturg muzical, rod al experienţei acumulate de-a lungul anilor în abordarea genului vocal de la miniatură pina la cele mai complexe forme muzicale, să creeze o partitură închegată, emoţionantă, solid construită arhitectonic, într-un limbaj contemporan elevat. Exista pericolul ca cele trei acte, care de fapt pornesc parcă fiecare de la capăt, extrem de condensate în fonna lirico-dramatică, să văduvească spectacolul în ansamblu, să rateze punctul culminant al oricărei opere, să devină o suită de trei opere într-un act. Sergiu Sarchizov a simțit pericolul, investind muzica cu un flux continuu, ascendent, spre a împrumuta libretului valoare de monolit. Desigur, că locul primordial in unitatea operei îl asigură orchestra, extrem de colorată si eficientă in economia generală a spectacolului. Pe parcursul îndelungatei elaborări, se pare că orchestraţia s-a bucurat de o maximă continuitate, fapt care explică timbrul personal al autorului. Din păcate, opera Trei generaţii este lipsită de finalurile actelor II şi III, lipitura celor două momente corale nefiind abil condusă şi perfect sudată cu restul acţiunii. Eroii sunt caracterizaţi prin citeva linii muzicale personale, esenţiale, inconfundabile, poate uneori cam schematice (Pavel, Alexandru Irimescu), dar şi cu unele portrete de referinţă (Ruxandra, Domnişoara Maori). Ţesătura vocală a operei împacă echilibrat dualismul dintre tradiţia lirică, şi exigenţa limbajului modern. Compozitorul nu face excese experimentale, stăpineşte cu certitudine glasul uman in toate valenţele sale, dar, mai ales, ii protejează cu acea ştiinţă a dramaturgului muzical ajuns la maturitate (indeosebi în faţa orchestrei). De altfel, uvertura operei constituie un argument al condeiului exersat, înzestrat, al lui Sergiu Sarchizov. Teatrul liric din Constanţa s-a apropiat cu dragoste de partitura Trei generaţii, restituindu-l printr-o interpretare sobră, de înalt profesionalism, virtuţile artistice. Dăruirea şi priceperea dirijorului Constantin Daminescu se simte la fiece măsură, meritul principal in reuşită spectacolului — distins cu premiul I ■ la recenta ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ — revenindu-i in bună măsură, în ciuda unei regii corecte, lipsită de excese, şi „inovaţii“ (proprii, în ultima vreme, spectacolului lirico-dramatic contemporan). Ion Maximilian ne-a rămas dator in conturarea mai pregnantă a personajelor, in dinamizarea acţiunii scenice, în finisarea detaliilor. Nici scenografia lui Ivichai Toton nu străluceşte prin inventivitate vizuală. Virtuţile corului (pregătit de Boris Cobasnian) au fost estompate de defecţiunile tehnice de sonorizare. Din ampla distribuţie a artiştilor constănţeni — completată şi cu forţe bucureştene (Niculina Cirstea, Florin Diaconescu) — care a dat viaţă operei Trei ■ generaţii, am reţinut două veritabile creaţii : Ruxandra iţi tălmăcirea Romfilei Radu şi Domnişoara Macri —in surprinzătoarea apariţie a proaspetei absolvente aConservatorului Ciprian Porumbescu. Lubiniţa Teleabă. Jocul subtil, interiorizat, bine gradat al Romfilei Radu s-a unit cu vocea generoasă, penetrantă a acestei cintăreţe de certe perspective internaţionale, în timp ce Luminiţa Teleabă într-un rol de compoziţie , extrem de dificil prin traversarea a „trei vîrste“ intr-o singură seară — a demonstrat nebănuite valenţe interpretative, fiind o actriţă şi cintăreaţă autentică (de altfel, publicul a aplaudat-o la scenă deschisă). Dacă regia nu ar fi imprimat o tentă de îngroşare a unor personaje (Ioniţă, Chiril Dumbrăveanu), o ţinută scenică prea afectată (Şerban, Ilie), poate că am fi apreciat mai mult realizările lui Sofronie Cădariu, Constantin Jurăscu, Victor Axente, Iuliu Buşcaşu, Gheorghe Ţirea. Evoluţiile lor — mai ales vocale — au fost insă corecte. Superioare ne-au apărut eroinele feminine interpretate de Bucura Iordănescu, Margareta Andriescu-Tomazian şi Niculina Cristea. într-un rol episodic (Radu), Florin Diaconescu ne-a demonstrat din nou muzicalitatea sa înnăscută, glasul luminos, generos în registrul acut, lirismul de calitate. Virtute esenţială şi tînărului erou Pavel, dar care i-a lipsit lui George Arnăutu. Spectacolul rămîne totuşi omogen ca distribuţie, atrăgător pentru public. Opera Trei generaţii de Sergiu Sarchizov impune un compozitor in genul lirico-dramatic românesc. Teatrul liric din Constanta, consecvent atitudinii de promovare a repertoriului original, a realizat un succes de prestigiu cu o partitură pretenţioasă. Se pare că în oraşul de pe malul Mării Negre adie un vânt primăvăratic, arta contemporană cunoscind — şi prin intermediul baletului Fantasio şi al orchestrei simfonice — un reviriment mai puţin întîlnit in alte centre de tradiţie muzicală din ţară. La teatrul liric din Constanţa se consumă vizibile ambiţii artistice, capabile să confere colectivului prestigiul de scenă reprezentativă pentru creaţia românească. Viorel Cosma (Urmare din pag. 1) malul de la Costineşti al mării, in aclamaţiile imensei sale suite pămîntene »- tinerii aflaţi in taberele Costineştilor. Tridentul său — pedagog mitologic al apelor — s-a înclinat acum spre împărăţia lichidă pentru a dezlega simbolic culminaţia muzicală a vacanţei — „Serbările mării“. Şi cum imensul lui deget triumvir, încărcat de semnificaţie orfică, a liniştit apele, dinspre mare a început să adie un foşnet armonios, odihnitor şi tandru, un dulce zvon de linişte vitală,ca o consimţire caldă la festinul muzical ce trebuia, sa înceapă. Au fost nopţi de maraton muzical înaripat, într-o atmosferă de vibrantă participare a tuturor — elemente şi oameni, interpreţi şi spectatori, nopţi înalte, calme şi odihnitoare, sprijinite pe peretele nevăzut al zării şi , învăluind cu tandreţe scena crescută parcă din mare, ca o ingenioasă construcţie de alge împietrite. Din buza ei, într-un amfiteatru natural, se aşternea marea familie a spectatorilor înfioraţi de presentimentul marilor bucurii ce vor urma. Au fost nopţi în care „Serbările mării“ au devenit adevărate „Serbări ale tinereţii“, marea însăşi fiind elementul regenerator al veşnicei tinereţi. La Costineşti, in jurul acestei scene ,aflată la întretăierea dintre cer, apă şi pămint, devenită punct cardinal al orientărilor noastre afective, în prelungirea plajei binecuvintate de soare şi veselie, a vastului complex al taberelor, ■ aducînd confortul în imediată, apropiere, aici am vibrat sub semnul, ^ muzicii, care aducea pentru fiecare un mesaj cosmic de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi ataşament, de dragoste şi puritate, cu o putere de pătrundere cum nu deseogi se intimplă. De vină să fie• Neptun, tridentul lui miraculos, apele şi stelele, fetele şi băieţii din jur, sau toate acestea şi sufletele noastre dornice de bucurie O gală de jazz are succes»!, asigurat, dar adresată spectatorilor tineri înseamnă statornicirea unei coptunităţi ritmice emoţionante, cu puseuri de admiraţie declarată pentru pasajele virtuozităţii solistice, pentru evidenţierea tehnicii instrumentale in improvizaţii. Recitalurile formaţiilor au avut darul de a se înscrie, ţaţă de, într-o suită de înaltă ţinută, şi pentru faptul că artiştii ştiau, simţeau tot timpul că se află in faţa celor mai exigenţi (şi spontani) ■spectatori. Spectatori care ştiu să răsplătească în mod cu totul deosebit arta, în devenirea ei imediată, fie că aceasta se naşte sub tehnica impecabilă a trioului jazzistic timişorean Gondi, fie că este expresia coeziunii instrumentale informaţiile „Cristal“ sau „Post-scriptum“. Intr-o atmosferă de destinsă acceptare a bunelor oficii, pe care tinereţea le emană organic, comperatul lui Florian Lungu a îmbinat umorul spontan cu competenţa neostentativă. Şi iarăşi admiraţia a trebuit să se împartă pentru a gusta in parte bucuria muzicii racordate la marele timpan al nopţilor de la Costineşti. Grupul „Song“ a adus o fericită îmbinare a acurateţei cu sensibilitatea, simbolizînd apetenţa pentru subtilitate a tinerimii studioase. Anda Călugăreanu a răspuns chemării mării leu o voce de o penetraţie melodică neobişnuită, făcînd o inteligentă trecere spre muzică a comperatului lui Gabriel Oseciuc, in care, inspirat şi cu har Z, a adaptat,, „la marginea mării“, versuri din Eminescu secvenţelor muzicale pe care le prezenta. Nicu Alifantis a confirmat, pentru juriul tinereţii de la Costineşti, că este un veritabil rapsod modern al mesajului muzical, , Şi-a confirmat, de asemenea, personalitatea atât de populară grupul „Domina“, unul dintre cele mai solicitate de entuziasmul amfiteatrului viu de la malul mării. Adevărata culminaţie a festinului muzical al „Serbărilor mării“, anunţată de Oseciuc in frenetica aşteptare a întregii asistenţe, devanşată tumultuos la apariţia interpretului, a fost marcată de recitalul lui Gil Dobrică. Acest cintăreţ n■ aveam mai demult convingerea — face, la ora actuală, cea mai originală şi seducătoare autohtonizare a unor moduri notorii de interpretare din muzica universală modernă. Are 0 voce inegalabilă, pentru ceea ce ştie şi vrea să facă, o voce in care voalarea baritonală alimentează, efecte deosebite, omul știind să transforme un posibil defect intr-o mare virtute. Mă bucur că pot scrie aceste cuvinte despre Gil Dabrică aici, la această rubrică, nu la mult timp după ce Adrian Păunescu, tot in acest, coif de pagină, ii făcea o mare dreptate situindu-l in primplanul soliştilor noştri vocali de astăzi, Gil Dobrică a confirmat, cu strălucire, în faţa aceluiaşi exigent (şi spontan) public de la Costineşti, transformat într-o masă aclamantă de admiratori. .„Printre care şi semnatarul acestor rinduri, îndemnat să scrie despre aceste minunate seri marine de prietenul său sibian Dorin Bihoreanu feb( semnatar afectiv) şi de fiul său Adi, care s-a decis ca la anul să vină pe cont propriu in tabăra tinereţii şi muzicii de la Costineşti. Costineşti •N Captator solar De un an de zile, în casa cetăţeanului Gh. Birgu din Piatra Neamţ (strada Florilor nr. 20), funcţionează o instalaţie de încălzit cu energie solară, de capacitate mică. Realizată deI.J.G.C.L. din, localitate, ea este alcătuită din panouri de captare a energiei solare în suprafaţă de 2 m.p. precum şi de un rezervor cu o capacitate de 80 de litri. De-a lungul perioa-” dei de experimentare, instalaţia a asigurat in permanenţă apă caldă pentru consumul gospodăresc la temperatura de peste 40 de grade în zilele cu soare şi 30—40 de grade , încelelalte (excluzînd sezonul rece). Este ieftină şi uşor de realizat pe cont propriu. La cerere, I.J.G.C.L. Neamţ execută pentru cetăţeni şi captatoare, solare cu focalizare prin geam. (CONST. AZOIŢII) Împărţirea ••• averii După o căsnicie de aproape 30 de ani, Georgeta şi Ion Arhire din Vaslui au constatat că nu să... potrivesc. Hotărirea de a se despărţi fiind luată de cei doi, ei au ajuns in faţa instanţei., Deşi judecătorii au încercat să-i împace, nici una din părţi n-a admis nici cel mai mic compromis. Şi unul şi altul cer să fie despărţiţi şi să se împartă averea dobândită împreună , un apartament și... un cavou cu două locuri... (VIOREL CHIURTU) Rubrica realizată de Cleopatra Rădulescu ,România liberă Ministerul Sănătăţii a luat, cu ciţiva ani în urmă, măsura ca în cadrul policlinicilor de sector, pe lingă circumscripţiile medicale, să fiinţeze cabinete pentru asigurarea unor tratamente (injecţii) şi pentru controlul tensiunii arteriale. La aceste cabinete se adresau, fără nici o restricţie, toţi bolnavii hipertensivi din sectorul respectiv. De altfel, acest lucru corespundea şi îndemnurilor foarte utile date de organele noastre medicale, în vederea depistării unor maladii şi prevenirii accidentelor vasculare. Spre marea mea surprindere, mergând la policlinica . Titan pentru controlul tensiunii arteriale, am citit pe uşile cabinetelor respective următorul anunţ: „Controlul tensiunii arteriale se face numai pe bază de bon, eliberat de medicul de circumscripţieCu alte cuvinte: programare, timp pierdut, aglomeraţie etc. Cred că sunt in asentimentul tuturor pacienţilor interesaţi, rugind să se anuleze această măsură şi să se revină la vechiul sistem, lipsit de formalităţi greoaie şi inutile, pentru o operaţiune aşa de simplă cum e un control al tensiunii arteriale. SEBASTIAN IONESCU aleea Barajul Bicaz nr. 9 Bucureşti Din marginea Dunării şi pînă la poalele muntelui, incepînd din miezul iernii şi pină-n pragul verii, pe Valea Oltului, ca şi in toate regiunile ţării, vezi întinse timpii de folii de polietilenă, folii care protejează creşterea legumelor, zarzavaturilor şi florilor, împotriva intemperiilor. Toamna şi primăvara, tind „Soarele sărută june flori. Ard movili buruienoase, scoţind fumuri cenuşii“... pe timpuri. Dar nu ard doar buruienile ci şi mari cantităţi de polietilenă, ruptă, răspindind fum şi miros, care contribuie la poluarea mediului înconjurător. Alte folii sunt aruncate în albiile apelor curgătoare, în diferite alte locuri sau chiar pe marginile drumurilor. Polietilena aceasta degradată ar putea fi strînsă de unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi de ţăranii cooperatori şi predată fabricilor pentru a fi, într-un fel, refolosită. S-ar recupera o mare avuţie. " ELENA D. OPREA comuna Pleşoiu judeţul Olt S-au împlinit doi ani de rind Regionala C.F. Bucureşti a promis deschiderea in cartierul Drumul Taberei a unei agenţii de voiaj CFR. Din păcate, această promisiune a rămas neonorată. De asemenea, tot in urmă cu doi ani si ceva am propus să se înfiinţeze si o agenţie de turism in cartierul nostru. In centrul Bucureştilor, bd. N. Bălcescu nr. 35, bd. Republicii Str. 68, bd. 1848 nr. 4, str. Mendeleev, nr. 14, sunt îngrămădite patru agenţii de acelaşi gen iar in celelalte cartiere, iu afară de agenţia din calea Moşilor, nu există nici una. CONSTANTIN PETROVICI str. Miron Constantinescu nr. 1 Bucureşti Printre mijloacele de destindere create pentru copii se numără şi micile parcuri dintre blocuri, înzestrate cu diferite aparate şi jocuri adecvate vîrstei lor. La Birlad, ca si in majoritatea oraşelor din fără, există multe asemenea parcuri distractive pentru copii. Dacă unele sint bine îngrijite, altele lasă foarte mult de dorit. Un singur exemplu : in imediata apropiere a staţiei C.F.N. Bârlad, intre blocuri, s-a lăsat un loc liber pe care s-a amenajat un parc pentru copii bine înzestrat. Iţi era mai mare dragul să priveşti copiii zbenguindu-se şi lucindu-se in acest frumos parc. In prezent, din iniţiativa nu ştiu cui, s-au instalat de-o parte şi de alta a parcului două containere de resturi menajere pentru blocurile din jurul parcului, care, în afara aspectului lor inestetic, poluează şi aerul. Din acest motiv, copiii ocolesc acum acest loc de joacă. Oare nu-i păcat de bani şi de muncă? THEODOR A LIFICIU str. Republicii nr. 50 Birlad La magazinul cu obiecte de uz casnic cu autoservire de pe strada Spîrdan s-au pus în Vinzare portmantouri din lemn fără cîrlige de agăţat. Bineînţeles că astfel de articole, fără nici o valoare utilitară, nu interesează pe nimerii. Ce destinaţie le fi avind 7 ? mă întreb. Numai producătorii ştiu, probabil. S-au întrebat ce cantitate de lemn şi manoperă au risipit pentru nişte obiecte ce nu pot fi folosite ? MARIETA BALAN bd. 1 Mai nr. 315 Bucureşti Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-l invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru specificînd „Pentru rubrica «OPINII»". TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Teleșcoală ; 10 : Șoimii pa- ’T triei ; 10,10 : Desene animate ; 10,30 : 'h Matineu muzical-coregrafic ; 11,05 : „în lumea enigmelor" ; 11,30 : Fanteziemuzical-distractivă ; 12,25 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Volei masculin : România — Ungaria ; 18 : Șantiere libiene ; 18,25 : Tribuna TV ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,85 : Actualitatea eco-, onomiilă ; 19,45 : Călătorie prirr ţara,, ,/ mea ; 20,15 : Teatru TV. „Cabana" de^ Claude Bonnefoy. Traducerea şi adaptarea de Virgil Dănciulescu și Radi/’'* Vasiliu- Interpretează : Margareta Pogonat, Gheorghe Gozorici, Vasile Niţulescu. Regia Cornel Popa ; 22,15 : Telejurnal. Programul 2 19 : Telejurnal ; 19,25 : „Micul prinţ” ; 19,50 : Vechi melodii populare ; 20,15 : Viaţa economică a Capitalei ; 20,50 : Seară de balet ; 21,45 : Din muzica şi dansurile popoarelor ; 22,15, Telejurnal. CINEMATOGRAFE CONVOIUL: Victoria (1128 79), orele 10 - 12 - 14 - 10 *8 - Mii, Cultural (83 50 13), orele 9 — 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. -PUNGA CU LIBELULE : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20., PRUNCUL, PETROLUL ȘI ARDELENII: Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,30, / - 20. , ,, ..* CAMPIONII : Viitorul (11 4803), o-gresie 15,30 - 17,30 - 19,30. • ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ, Popular (35 15 17), orele 15,30 -s , 17,30 - 19,30. DRUMUL OASELOR: Muncă (21 50 97), orele 15,30 - 17,45 - 20, . TRIDENTUL nu RĂSPUNDE : Pro.:' gresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 201.; CROAZIERA. AVENTURA IN ARABIA. .. . Flacăra (20 33 40), orele 15,30 — 19; _ ESCADRONUL HUSARILOR ZBURA, rTORI ; Patria £11 86 25), orele 9 — 12,15 - 15,45 - 19; CARIERA MEA STRĂLUCITĂ •„ Sala Palatului, orele 17,30 - 20.15 ; Sala Mică a Palatului, orele 16.30 — 19.15 ; Capitol (16 21 17), orele 9 - 11.15 13.30 - 15.45 - 18 - 20 : Excelilor (65 49 45), orele 9 - 11.15 - 13.30 15.45 - 18 - 20,15. O LACRIMA DE FATA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20,15. IMPRUMUTA-MI vocea ASTASEARA : Favorit (45 31 70), orele 9 --11.15- 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 . Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20,15. AVENTURI IN MAREA NORDULUI : Festival (15 63 84) orele 9 - 11,15 - 7 13.30 -15,45 - 18 - 20,15. ÎMPUSCATURI LA POLITIA SECRETA: Central (14 12 74), orele 9 - 11,15 13.30 - 15,45 - 18 - 20. ;1 RĂZBOIUL STELELOR : București (15 61 54), orele 8,45 - 11, 15 - 13,45 - 16,30 - 19,15: Modern (23 71 01), orele 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 V , 19,45 : Gradina Modern, ora 20,30: ■ ■ .Grădina Gloria, ora 20,30 : Melodia (1206 88), orele 9 - 12 - 16 - 19; Grădina Capitol, ora 20,15. HEIDI IN ORAS: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15. JULER : Doina, orele 17,30 - 19,30, ORELE FIICELOR : Timpuri Noi (15,61 10), orele 9 - 11,15 13,30. - -16-18-20. ... . „ Gala filmului din R-S. Vietnam .. .. RĂSUNETUL FLUVIULUI: Studio (59 53 15), ora 19. DOMNIȘOARA NOORI : Lucealei- Prut (15 87 67), orele 8,45 - 11 - 13,15 ■ - 15,45 - 18,15 - 20,45; Groria (47 46 75), orele 8,45 „ 11,15 „ 13,45 —1 - 16,30 4- 19 ; Grădina Luceafărul, ora., -20.15. . i SAMBA. REGINA CINTECELOR : -Palatul Sporturilor si Culturii (75 77 20). , ora 18. INTRE DOUA CURENTE DE APA Rusesti (50 43 58), orele 16 — 18 —. 20. SCENE DIN VIATA DE FAMILIE ! 1 Lira (31 71 71), orele 17,30 - 17,45 - 20 . Floreasca (33 29 71) orele 9 , 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. KOJAR LA BUDAPESTA : Ferentari (60 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30;' ’ CASA PENTRU CAROLINA : Paceal~ (60 30 85) orele 15,30 - 17,30 - 19,30.;' VARA SPERANTELOR : Cosmos (27 54 95), orele 15,30 - 17,30 - 19,30; VIAŢA E FRUMOASA : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. 1 TRECATOAREA : Mioriţa (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18, - 20 ; Feroviar (50 51 40), orele 9, 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ; 7 Grădina Buzeşti, ora 20,30. UN SERIF EXTRATERESTRU : Grivița (17 08 58), orele 9 -11,15, 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 : Tomis (24946), orele3,45. — 10,45 - 13 -15 - 17,15.„7* 19.15 ; Grădina Tomis, ora 20,15. '7 CĂPITANUL RĂZBUNĂRII: Dacia6 (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -71" f" 15.45 »18 - 30 : V 9 I 'a «'’I '•' (79 71 26), orele 9 » 11,15 - 13,30 , 15.45 - 18 - 20,15. SINT TIMID, DAR MA TRATEZ :! • Giulești (17 55 46), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. POLITIST SAU DELINCVENT : Auro- J ra (35 04 66), orele 9 - 11,15'- 13,301 » 15.45 -18-20 ; Flamura' (85 77.12), I orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45» - 20 ; Grădina Aurora, ora 20,15. J CINELE : Grădina Festival, oral 20,15. PIERDUT ȘI REGĂSIT : Grădina Ora, ora 20,30. ^ CACTUS JACK : Gradina Mioriţa ora. 20.30. -5 CAMPIONUL : Parc-Hotel, ora 20,15. VIZITA LA DOMICILIU : Grădina , Arta, ora 20,30. VIS DE GLORIE : Grădina Cultural, ora 20,15. * —— ----------— £ ii i i ■ Marţi 1 septembrie 1981 Soarele răsare la ora 6,38 şi apune la ora 19,52 TEATRE PATA DIN ANDROS : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 75 71)/ ora 19 sala Atelier : SALONUL : Teatru de stat din Reşiţa, ora 19,30 la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" ~ sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46) 5 ANECDOTE PROVINCIALE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala Studio (12 44 16), ora 19,30 ; IDOLUL FEMEILOR : Teatrul „C. Tanase“ — Gradina Boema (16 61 65), ora 20 si VESELIE LA TANASE, ora 20 Grădina Batistei ; JUMATATEA MEA E-NTREAGA : Teatrul „Ion Vasilescu“ (12 27 45), ora 19,30 ; LA FINTINA DORULUI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30 ; RECITAL EXTRAORDINAR PETER SCHREIER (tenor — R.D. Germană) - la pian WALTER OLBERTZ (R. D. Germană) : Ateneul Român, ora 19,30. A PROGNOZĂ o METEOROLOGICĂ ’ Meteorologii de serviciu TAMARA LIMSÎŞEANU ne comunică : STAREA VREMII î Vremea va ea«tî- : nua să se încălzească uşor. Cerul va ;; fi variabil, mai mult senin în sudul ţării. Ploi izolate se vqr semnala In regiunile nordice. TEMPERATURA : Maximele vor fî ^ Cuprinse între 20 şi 28 grade, total mai ridicate în sudul ţârii, iar minip '•mele între 7 şi 17 grade, mai scăzute d in depresiuni. Pe alocuri cea mai mai frecventă în Transilvania fi în voltul ţării. BUCUREŞTI : Vreme frumoasă şi nu încălzire uşoară. Cerul mai mult senin. Dimineaţa, ceafă. Temperatura maximă între 26—28 grade, iar minima între 10 și 12 grad®. utilUiUs. ulti~ •t