România Liberă, septembrie 1981 (Anul 39, nr. 11458-11483)

1981-09-01 / nr. 11458

­ Pagina a 2-a — 1 septembrie 1981 Literatura şi politicul Sub acest titlu a apărut cu cî­­teva luni în urmă in revista „Steaua“ (nr. 5, mai 1981) un grupaj de articole semnate de mai mulţi scriitori şi cercetători ai fenomenului cultural, fiecare dintre ele fiind extrem de inte­resant şi toate laolaltă alcătuind o curajoasă, memorabilă dezba­tere pe o temă de incontestabi­lă actualitate­. Iată, mai i­ntîi, în ordinea sumarului participanţii la discuţie şi denumirile inter­venţiilor : Francisc Păcurariu (Orizontul social-politic), Petru Poantă (O realitate inedită), Fo­dor Sándor (Căsnicie durabilă), Nicolae Manolescu (Averile şi puterile), Grigore Zanc (Condiţia literaturii), Adrian Popescu (Ca­sa inefabilă), Eugen Uricaru (Descoperirea valorilor umane), Aurel Şorobetea (Citeva însem­nări), Norman Manea (Recapi­tulare), T. Tihan (Unicitatea punctului de vedere) şi Achim Mihu (Cedrii fără spin). Varie­tatea , punctelor de vedere este asigurată prin însăşi diversita­tea de preocupări a autorilor : Achim Mihu este sociolog, Gri­gore Zanc scrie proză şi eseuri filosofice, Aurel Şorobetea a pu­blicat două volume de versuri şi unul de reportaje cu tentă ese­istică vizînd o radiografie spiri­tuală a vieţii clujene, Francisc Păcurariu este romancier, poet, traducător şi unul dintre cei m­ai avizaţi comentatori şi populari­zatori la noi ai literaturii sud­­americane. Petru Poantă, croni­carul literar al revistei, s-a im­pus de mult prin subtilitatea şi fineţea interpretărilor critice etc. Legătura dintre opiniile expri­mate acum şi atitudinea cons­tant manifestată In activitatea autorilor este pretutindeni vizibi­lă ; intervenţia lui Nicolae Ma­­nolescu se sprijină pe experien­ţa sa in investigarea romanului românesc din Arca lui Noe, în articolul lui Norman Manea re­găsim, în fond, perspectiva acut­­interogativă din volumul de confesiuni eseistice Anii de uce­nicie ai lui August Prostul, ta­bleta lui Adrian Popescu se în­frăţeşte cu somptuoasa lui poe­zie şi chiar îi transcrie, un lim­baj noţional, o direcţie funda­mentală („călătoria spiritului spre propria esenţă şi identi­tate, regăsirea unei respiraţii universale, comuniunea cu oa­menii pe care nu-i cunoşti, din­colo de orice mărunte deose­biri“), tensiunea ideologică a prozei lui Eugen Uricaru îşi gă­seşte aici spaţiul potrivit pentru a dobîndi o expresie directă ş.a.m.d. Nu am subliniat întîm­­plător această convergenţă , fi­indcă nu rareori între punctele de vedere înfăţişate cu un prilej ori altul şi opera propriu-zisă în­­tilnim mai degrabă distorsiuni şi neconcordanţe, participarea la discuţii şi intervenţiile publice , în diverse chestiuni fiind deva­lorizate atunci încă din punctul iniţial prin adoptarea unei ati­tudini formale şi înşiruirea fra­zeologică de locuri comune. Dez­baterea din „Steaua“ atrage a­­tenţia în primul rind prin auten­ticitatea opiniilor : nu se intră intr-un ritual stereotip al reluă­rii pe tonuri diferite de banali­tăţi solemne, se caută, cu înfri­gurată dorinţă de aproximare a adevărului, formularea de în­trebări şi răspunsuri vizînd în­săşi esenţa relaţiei avute în ve­dere. Este, cu alte cuvinte, o discuţie efectiv angajată , des-­­ pre literatura angajată şi despre­­ angajarea scriitorului ; căci, ori­cît ar părea de bizare prin ab­surditatea ineficientă pe care o creează şi o întreţin," există încă numeroase opinii şi dezbateri total neangajate vorbind tocmai despre... angajare şi implicare ! „Că scriitorul, ca individ, nu poate fi conceput în afara sis­temului este un fapt evident“ — scrie Petru Poantă. Şi continuă, fixînd cu precizie ţinta discu­ţiei, fondul ei grav şi posibili­tăţile de a-l sonda : „Problema tulburătoare rămîne însă alta, a locului şi a rolului pe care le ocupă în acest sistem şi, prin extensie, a nevoii societăţii de universul imaginar. El alege sau este ales, «ilustrează» politicul in implicaţiile sale umane ori politica în tehnicile sale concre­te, încearcă să surprindă cit mai exact imaginea societăţii sau participă la configurarea unui anumit «mit» politic — iată pro- ÎNSEMNĂRI CRITICE de Mircea Iorgulescu bleme pe care şi le pune tot mai acut o literatură numită po­litică, dar al cărei statut este deocamdată incert şi numai pen­tru că nu şi-a precizat »forme­le» specifice. Marile revoluţii social-politice din secolul nostru au pus pentru prima dată în mod radical asemenea probleme, în faţa scriitorului se iveşte deodată o realitate inedită care il surprinde“. Singura obiecţie ce se poate face în legătură cu aceste afirmaţii priveşte aspec­tul lor aşa-zicînd static : în rea­litate, sistemele politice evoluea­ză, chiar dacă în forme şi rit­muri firesc diferite, apoi scrii­torul nu este doar „surprins“ de o realitate în continuă mişcare, ci, de fapt, participă la ea, o trăieşte, îi aparţine, o exprimă, indiferent de raportul in care se află cu sistemul dat­. între politic şi politică trebuie apoi, cred, făcută o distincţie cit mai limpede ; politizarea existenţei, fenomen specific secolului, nu se identifică şi nu se confundă cu existenţa politică. Viaţa­­politică e una, politizarea vieţii cu totul altceva. Aşa se explică, de pil­dă, cum opere ale trecutului pot căpăta, în anumite contexte, un pronunţat caracter politic , se ştie că deseori pe listele de au­tori interzişi de regimuri dicta­toriale, fasciste, s-au aflat tra­gicii greci, Shakespeare, Cervan­tes, Dostoievski etc. în acest sens, literatura este prin însăşi condiţia ei mai apropiată de politic decit de politică ; este şi punctul de vedere al lui Fodor Sándor („Cu cit literatura ştie şi poate să ne atragă atenţia a­­supra unor adevăruri de bază ale societăţii şi ale individului, cu atât este ea mai politică“). Acelaşi autor nu ezită să nu­mească, deschis, riscul de a se abandona specificitatea creaţiei artistice : „Căsnicia celor două noţiuni, a literaturii cu politicul, o dorim însă nu numai durabi­lă, trainică, dar spre binele lite­raturii noastre — şi bună, feri­cită. Pentru aceasta nu e insă destul apropierea în mod cit se poate de cinstit de adevărul obi­ectiv. Adevărul social şi cel al individului trebuie investigat prin adevăr artistic. Degeaba intenţia, bună, tendinţa cinstită a diletantului , el niciodată nu­­ va­ pu­t­ea exprima vreun adevăr d in­­ artă şi­ literatură. El este şi rămîne c­el mai notoriu mincinos în artâ : vrind “să ne convingă de contrariul nu face decit ne îndoape cu banalităţi şi locuri comune pe care ar dori să le primim drept adevăruri, ade­văruri politice­­ şi artistice“. Operînd cu termenii folosiţi in eseul său despre romanul, ro­mânesc, Nicolae Manolescu dis­tinge de fapt între romanul po­litic şi romanul despre politică, această importantă diferenţiere teoretică apărind dealtfel sub diverse forme, şi la Eugen Uri­caru, Norman Manea, Achim Mi­hu, Grigore Zanc, Aurel Şoro­betea. Cu argumente deosebite, personale, fiecare subliniind insă că o­­autentică literatură politici nu se poate realiza în absenţa limbajului specific, participanţii la dezbaterea din „Steaua“ iau o binevenită ati­tudine critică faţă de pseudo-li­­teratura faptului divers, a con­semnării superficiale. „Implica­rea în social, în politic — preci­zează astfel Eugen Uricaru — nu presupune alterarea specificului artistic, ci dimpotrivă adincirea, aprofundarea lui pe potriva noii sensibilităţi a nevoii publice de artă adevărată“. Tot el mai no­tează dealtfel că o operă artis­ticeşte inferioară „subminează credibilitatea ideologiei prin a­­ceastă cale de comunicare“. Ofe­rind, în articolul său, în fond, un veritabil eseu prin întindere şi profunzime, o demonstraţie convingătoare în favoarea artei angajate, Norman Manea citează exemplul lui Engels care, în­­tr-un moment nu foarte prielnic mişcării revoluţionara, anume după infringerea Comunei din Paris, il considera totuşi pe scri­­iitorul procomunard Jules Vallés drept „un jalnic fr­azeolog, sau mai exact un condeier-frazeolog, fără absolut nici o însemnătate şi care a trecut la extrema stin­gă din lipsă de talent şi a de­venit un scriitor tendenţios pen­tru a strecura măcar astfel pu­blicului maculatura sa infectă“. Ideea lui Engels că idealurile revoluţionare sunt de fapt in­compatibile cu arta proastă, cu „frazeologia“ care le alterează nobleţea, se regăseşte în întreg studiul lui Achim Mihu, a cărui perspectivă sistematică asupra raportului dintre literar şi poli­tic este una profundă şi echili­brată, situată la o altitudine in­telectuală remarcabilă. Nu pot de aceea decit să subscriu apre­cierilor sale : „Politicul cit și li­teratura, sau raporturile dintre ele, trebuie judecate din punctul de vedere al măsurii în care servesc omul şi idealul realiză­rii lui depline. în această alter­nativă, literatura nu va mai fi un barometru al politicului, de­cit numai în măsura în care acesta din urmă este o expre­sie a cerinţelor noului uma­nism“. Dar bucuria de a consemna această discuţie serioasă şi la obiect, foarte utilă, este totuşi umbrită de mîhnirea de a cons­tata că la citeva luni după apa­riţia ei nu a fost, cum s-ar fi cuvenit, preluată şi continuată : discuţiile nu însoţesc viaţa lite­rară, ci chiar o compun, sunt substanţa ei... gBMiu­m • în municipiul Cluj-Napoca s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului dansului băr­bătesc din Transilvania. Cu acest prilej, în cen­trul municipiului s-a desfăşurat o paradă a por­tului popular. • La Galeriile de artă din Satu Mare s-a des­chis expoziţia de artă decorativă organizată de Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă şi filiala legală a Uniunii Artiştilor Plastici. • La Rimnicu Vilcea s-au desfăşurat Cursu­rile muzicale de vară, organizate, de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Vîl­­cea şi de societatea „Prietenii muzicii şi tea­trului“, in colaborare cu Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti şi ajunse la cea de a şasea ediţie.­­ • în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ a avut loc la Galaţi prima ediţie a Festivalului-concurs de muzică uşoară şi populară românească „Steaua Dunării“, la care au participat peste 60 de concurenţi din 25 de judeţe. * La Galeriile de artă „Dacia“ din munici­piul Tulcea s-a deschis expoziţia pictorului Mir­cea Vremir. Lucrările expuse fac parte dintr-un ciclu de linogravuri, intitulat „Delta“. * Colectivul secţiei române a Teatrului Naţi­onal din Tg. Mureş a prezentat prima premieră a noii stagiuni pe platforma industrială de la Tîrnăveni, cu piesa „Steaua fără nume“ de Mi­hail Sebastian, în regia Ralucai Iorga Mîndrilă. * La Sălişte, in judeţul Sibiu, s-a deschis un Parc de sculptură, rod al colaborării între Con­siliul popular al comunei și Uniunea Artiștilor Plastici. * La Enisala, în­­județul Tulcea, a fost desco­perită o periond­ă medievală din secolele XV— XVIII, cea mai mare de pînă acum cercetată pe teritoriul nord-dobrogean. * Pictoriţa Marioara Pruteanu-Corduban, cîş­­tigătoarea premiului „Voroneţ“ la ediţia din acest an a Festivalului „Voroneţiana“, a deschis o expoziţie personală la Galeria de artă din Suceava. UNA PE ZI de MATTY. „Precis că și 109 se retrage azi mai devreme... Magazine cu produse apicole în staţiuni balneare in oraşul balnear Olăneşti (judeţul Vilcea) se fac pregă­tiri pentru deschiderea celui de al şaptelea magazin de produse apicole din judeţ. Necesitatea magazinului — menţionează Gheorghe Catrinescu, secreta­rul filialei vilcene a Asociaţiei crescătorilor de albine din ţara noastră — s-a impus ca urmare a practicii adoptate de mulţi medici balneologi de a reco­­manda pacienţilor produse api­cole, ca remedii naturale în completarea curei cu ape mine­rale. Magazinul de produse apicole de la Olăneşti va fi al treilea deschis într-o staţiune balneară , după cele de la Govora şi Călimăneşti. Alte magazine cu acest profil func­ţionează la Rimnicu Vilcea, la Drăgăşani, Horezu şi Bălceşti, iar in anul următor, va fi des­chis un magazin pentru desfa­cerea produselor apicole şi in staţiunea de odihnă de la Voi­­neasa. (ION BECHERU) Recidivă Romeo : Hăducani, din Mieu­, avea de executat o pedeapsă de un an şi jumătate la locul de muncă. Dar n-a avut răbdare nici măcar să-şi ispăşească pe­deapsa, că iar s-a apucat de furat. A iutei un miel de la ferma I­ A.Ş. din localitate, l-a sacrificat, poate l-a şi consu­mat , dar astfel şi-a atras o nouă pedeapsă, pentru infrac­ţiunea comisă. Pedeapsa a fost de şase luni dar, adăugindu-se celei anterioare neterminată, a ajuns la­ doi ani, pe care acum trebuie să-i execute un peni­tenciar. (AL. MIHAI). Diplome La întreprinderea de prelu­crare a lemnului Cluj a avut loc o festivitate : reprezentan­tul întreprinderii de­­m­aş­ini de cusut „Verities“, din Witenberg (R.D. Germania), Dieter Gebei, a înmînat directorului unităţii clujene, ing. Ioan Munteanu, o diplomă de onoare ca semn al preţuirii colaborării dintre cele două întreprinderi.­­Diploma a fost prilejuită de livrarea de către întreprinderea clujeană a celei de a 300 000-a măsuţă pentru maşinile de cusut — mobilier de mare fineţe şi cali­tate, livrat de ani de zile fa­bricii din ţara prietenă. O di­plomă asemănătoare a fost în­­minată reprezentanţilor firmei româneşti „Tehnoforestexport“, ca simbol al recunoaşterii coo­perării cu firma „Holz und Pa­pier“ din R.D.Q. Festivitatea a prilejuit un rodnic dialog pe tema extinderii, în acest cinci­nal, a cooperării. (VIRGIL LA­ZAR) Clubul „Activis“ Constituit în intenţia de a atra­ge la activităţi obşteşti şi cultu­rale, cetăţenii trecuţi de pragul pensionării, clubul „Activis“ de pe lingă Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din municipiul Craiova este rodul unor anima­tori entuziaşti­ între activităţile inaugurate şi formaţiile artistice înfiinţate pînă acum se numără teatrul, cenaclul literar, grupul vocal, cercul rebusiştilor, urmînd să li se adauge un cerc plastic, de­ artizanat, de filatelie şi altele cire se vor mai dovedi necesare. Tot­ aici funcţionează un cabinet, medical, un cabinet de consulta­­ţii juridice, un cabinet de gim­nastică medicală şi un cerc de turism. (B. ION) Sticle goale Timp de 12 ani, Ioana Dorof­­tei, din Hunedoara, a lucrat ca achizitoare de sticle goale. La incepu­t s-a ocupat, intr-adevăr, numai de achiziţionarea sticle­lor, dar mai tîrziu i-a venit chef şi de îmbogăţire pe seama lor. Ajutată de funcţionari de la depozitul de resort, achizi­­toarea a măsluit o serie de­ bor­­derouri care cuprindeau evi­denţa sticlelor şi, prin jonglerii in evidenţă, sutele se transfor­mau în mii, iar miile în zeci de mii. După fiecare „jongle­rie“, achizitoarea şi complicii luau cota parte , şi aşa au încasat, o mare sumă de bani. Acum, I.D. a fost condamnată la 1 5 ani închisoare, i s-a confiscat o parte din avere şi trebuie să plătească unităţii daune de peste mi lei. (I. COJOCA­RUI) f­itu­lu­l Laureaţi ai Festivalului naţional 59Cîntarea României46 VALOROASĂ INTERPRETARE A UNEI LUCRĂRI MUZICALE CONTEMPORANE Creaţia noastră muzicală con­temporană a beneficiat in actu­ala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ de o pre­zentare artistică la cele mai înalte cote interpretative din partea instituţiilor profesionis­te. Este poate cel mai mare cîş­­tig realizat în ultimul sfert de veac de c­ătre compozitorii ro­mâni ce şi-au audiat lucrările la o ţinută artistică pe care de­, sigur că nu şi-au gîndit-o nici­odată. Este cazul operei Trei generaţii de Sergiu Sarchizov, reprezentaţie a Teatrului liric din Constanţa, urmărită zilele acestea — în premieră — de publicul bucureştean. Sândind îndeaproape textul Luciei Demetrius, compozitorul Sergiu Sarchizov a reuşit prin­­tr-o autentică măestrie de dra­maturg muzical, rod al experien­ţei acumulate de-a lungul ani­lor în abordarea genului vocal de la miniatură pina la cele mai complexe forme muzicale, să creeze o partitură închegată, e­­moţionantă, solid construită ar­hitectonic, într-un limbaj con­temporan elevat. Exista perico­lul ca cele trei acte, care de fapt pornesc parcă fiecare de la capăt, extrem de condensate în fonna lirico-dramatică, să vă­­duvească spectacolul în ansam­blu, să rateze punctul culminant al oricărei opere, să devină o suită de trei opere într-un act. Sergiu Sarchizov a simțit peri­colul, investind muzica cu un flux continuu, ascendent, spre a împrumuta libretului valoare de monolit. Desigur, că locul primordial in unitatea operei îl asigură orchestra, extrem de colorată si eficientă in econo­mia generală a spectacolului. Pe parcursul îndelungatei elabo­rări, se pare că orchestraţia s-a bucurat de o maximă continui­tate, fapt care explică timbrul personal al autorului. Din păca­te,­­ opera Trei generaţii este lipsită de finalurile actelor II şi III, lipitura celor două mo­mente corale­ nefiind abil condu­să şi perfect sudată cu restul acţiunii. Eroii sunt­ caracterizaţi prin citeva linii muzicale per­sonale, esenţiale, inconfundabi­le, poate uneori cam schematice (Pavel, Alexandru Irimescu), dar şi cu unele portrete de re­ferinţă (Ruxandra, Domnişoara Maori). Ţesătura vocală a ope­rei împacă echilibrat dualismul dintre tradiţia lirică, şi exigenţa limbajului modern. Compozito­rul nu face excese experimen­tale, stăpineşte cu certitudine glasul uman in toate valenţele sale, dar, mai ales, ii protejea­ză cu acea ştiinţă a dramatur­gului muzical ajuns la maturi­tate (indeosebi în faţa orches­trei). De altfel, uvertura operei constituie un argument al con­deiului exersat, înzestrat, al lui Sergiu Sarchizov. Teatrul liric din Constanţa s-a apropiat cu dragoste de parti­tura Trei generaţii, restituindu-l printr-o interpretare sobră, de înalt profesionalism, virtuţile artistice. Dăruirea şi priceperea dirijorului Constantin Dami­­nescu se simte la fiece măsură, meritul principal in­­ reuşită spectacolului — distins cu pre­miul I ■ la recenta ediţie a Fes­tivalului naţional „Cîntarea României“ — revenindu-i in bună măsură, în ciuda unei re­gii corecte, lipsită de excese, şi „inovaţii“ (proprii, în ultima vreme, spectacolului lirico-dra­­matic contemporan). Ion Maxi­milian ne-a rămas dator in con­turarea mai pregnantă a perso­najelor, in dinamizarea acţiunii scenice, în finisarea detaliilor. Nici scenografia lui Ivichai To­ton nu străluceşte prin­ inventi­vitate vizuală. Virtuţile coru­lui (pregătit de Boris Cobasnian) au fost estompate de defecţiu­nile tehnice de sonorizare. Din ampla distribuţie a artiş­­­tilor constănţeni — completată şi cu forţe bucureştene (Niculi­­na Cirstea, Florin Diaconescu) — care a dat viaţă operei Trei ■ generaţii, am reţinut două veri­tabile creaţii : Ruxandra iţi tălmăcirea Romfilei Radu şi Domnişoara Macri —­in surprin­zătoarea apariţie­ a proaspetei absolvente a­­Conservatorului Ciprian Porumbescu. Lub­iniţa Teleabă. Jocul subtil, interiori­zat, bine gradat al Romfilei Radu s-a unit cu vocea gene­roasă, penetrantă a acestei cin­­tăreţe de certe perspective in­ternaţionale, în timp ce Lumini­ţa Teleabă într-un rol de com­poziţie­ , extrem de dificil prin traversarea a „trei vîrste“ in­tr-o singură seară — a demon­strat­ nebănuite valenţe in­terpretative, fiind o actriţă şi cintăreaţă autentică (de altfel, publicul a aplaudat-o la scenă deschisă). Dacă regia nu ar fi imprimat o tentă de îngroşare a unor personaje (Ioniţă, Chiril Dumbrăveanu), o ţinută scenică prea afectată (Şerban, Ilie), poa­te că­ am fi apreciat mai mult realizările lui Sofronie Cădariu, Constantin Jurăscu, Victor A­­xente, Iuliu Buşcaşu, Gheorghe Ţirea. Evoluţiile lor — mai ales vocale — au fost insă corecte. Superioare ne-au apărut eroine­le feminine interpretate de Bucura Iordănescu, Margareta Andriescu-Tomazian şi Niculina Cristea. într-un rol episodic (Radu), Florin Diaconescu ne-a demonstrat din nou muzicali­tatea sa înnăscută, glasul lumi­nos, generos în registrul acut, lirismul de calitate. Virtute e­­senţială şi tînărului erou Pavel, dar care i-a lipsit lui George Arnăutu. Spectacolul rămîne to­tuşi omogen ca distribuţie, atră­gător pentru public. Opera Trei generaţii de Sergiu­ Sar­chizov impune un compozi­tor in genul lirico-dramatic ro­mânesc. Teatrul liric din Con­stanta, consecvent atitudinii de promovare a repertoriului ori­ginal, a realizat un succes de prestigiu cu o partitură preten­ţioasă. Se pare că în oraşul de pe malul Mării Negre adie un vânt primăvăratic, arta contem­porană cunoscind — şi prin in­termediul baletului Fantasio şi al orchestrei simfonice — un reviriment mai puţin întîlnit in alte centre de tradiţie muzi­cală din ţară. La teatrul liric din Constanţa se consumă vizibile ambiţii artistice, capabile să confere colectivului prestigiul de scenă reprezentativă pentru creaţia românească. Viorel Cosma (Urmare din pag. 1) malul de la Costineşti al mării, in aclamaţiile imensei sale suite pămîntene »- tinerii aflaţi in taberele Costineştilor. Tridentul său — pedagog mitologic al a­­pelor — s-a înclinat acum spre împărăţia lichidă pentru a dez­lega simbolic culminaţia muzi­cală a vacanţei — „Serbările mării“. Şi cum imensul lui de­get triumvir, încărcat de semni­ficaţie orfică, a­­ liniştit apele, dinspre mare a început să adie un foşnet armonios, odihnitor şi tandru, un dulce zvon de linişte vitală,­ca o consimţire caldă la festinul muzical ce trebuia, sa înceapă. Au fost nopţi de maraton mu­zical înaripat, într-o atmos­feră de vibrantă participare a tuturor — elemente şi oameni, interpreţi şi spectatori, nopţi înalte, calme şi odihnitoare, sprijinite pe peretele nevăzut al zării şi , învăluin­d cu tan­dreţe scena crescută parcă din mare, ca o ingenioasă construc­ţie de alge împietrite. Din buza ei, într-un amfiteatru natural, se aşternea marea familie a spectatorilor înfioraţi de pre­sentimentul marilor bucurii ce vor urma. Au fost nopţi în care „Serbă­rile mării“ au devenit adevărate „Serbări ale tinereţii“, marea însăşi fiind elementul regenera­tor al veşnicei tinereţi. La Cos­tineşti, in jurul acestei scene ,a­­flată la întretăierea dintre cer, apă şi pămint, devenită punct cardinal al orientărilor noastre afective, în prelungirea plajei bi­­necuvintate de soare şi veselie, a vastului complex al taberelor, ■ aducînd confortul în imediată, apropiere, aici am vibrat sub semnul, ^ muzicii, care aducea pentru fiecare un mesaj cosmic de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi ataşament, de dra­goste şi puritate, cu o putere de pătrundere cum nu deseogi se intimplă. De vină să fie• Nep­tun, tridentul lui miraculos, a­­pele şi stelele, fetele şi băieţii din jur, sau toate acestea şi su­fletele noastre dornice de bucu­rie O gală de jazz are succes»!, asigurat, dar adresată spectato­ri­lor tineri înseamnă statornici­rea unei coptunităţi ritmice e­­moţionante, cu puseuri de ad­miraţie declarată pentru pasa­jele virtuozităţii solistice, pen­tru evidenţierea tehnicii instru­mentale in improvizaţii. Recita­lurile formaţiilor au avut darul de a se înscrie, ţaţă de, într-o suită d­e înaltă ţinută, şi pentru faptul că artiştii ştiau, simţeau tot timpul că se află in faţa ce­lor mai exigenţi (şi spontani) ■spectatori. Spectatori care ştiu să răsplătească în mod cu­ totul deosebit arta, în devenirea ei imediată, fie că aceasta se naşte sub tehnica impecabilă a trio­ului jazzistic timişorean Gondi, fie că este expresia coeziunii instrumentale in­formaţiile „Cristal“ sau „Post-scriptum“. Intr-o atmosferă de destinsă acceptare a bunelor oficii, pe care tinereţea le emană organic, comperatul lui Florian Lungu a îmbinat umorul spontan cu competenţa neostentativă. Şi iarăşi admiraţia a trebuit să se împartă pentru a gusta in parte bucuria muzicii racordate la marele timpan al nopţilor de la Costineşti. Grupul „Song“ a adus o fericită îmbinare a acu­rateţei cu sensibilitatea, simbo­­lizînd apetenţa pentru subti­litate a tinerimii studioase. Anda Călugăreanu a răspuns chemării mării leu o voce de o penetraţie melodică neobişnuită, făcînd o inteligentă trecere spre muzică a comperatu­lui lui Ga­briel Oseciuc, in care, inspirat şi cu har Z, a adaptat,, „la margi­nea mării“, versuri din Emi­nescu secvenţelor muzicale pe care le prezenta. Nicu Alifantis a confirmat, pentru juriul tinereţii de la Costineşti, că este un veritabil rapsod modern al mesajului muzical, , Şi-a confirmat, de a­­semenea,­ personalitatea atât de populară grupul „Domina“­, unul dintre cele mai solicitate de entuziasmul amfiteatrului viu de la malul mării. Adevărata culminaţie a festi­nului muzical al „Serbărilor mării“, anunţată de Oseciuc in frenetica aşteptare a întregii a­­sistenţe, devanşată tumultuos la apariţia interpretului, a fost marcată de recitalul lui Gil Do­­brică. Acest cintăreţ n■ aveam mai demult convingerea — face, la ora actuală, cea mai origi­nală şi seducătoare autohtoni­zare a unor m­oduri notorii de interpretare din muzica univer­sală modernă. Are 0 voce ine­galabilă, pentru ceea ce ştie şi vrea să facă, o voce in care voalarea baritonală alimentează, efecte deosebite, omul știind să transforme un posibil defect in­tr-o mare virtute. Mă bucur că pot scrie aceste cuvinte despre Gil Dabrică aici, la această ru­brică, nu la mult timp după ce Adrian Păunescu, tot in acest, coif de pagină, ii făcea o mare dreptate situindu-l in prim­­planul soliştilor noştri vocali de astăzi, Gil Dobrică a confirmat, cu strălucire, în faţa aceluiaşi exigent (şi spontan) public de la Costineşti, transformat­­ în­tr-o masă aclamantă de admi­ratori. .„Printre care şi semnatarul acestor rinduri, îndemnat să scrie despre a­ceste minunate seri marine de prietenul său sibian Dorin Bihoreanu feb( semnatar afectiv) şi de fiul său Adi, care s-a decis ca la anul să vină pe cont propriu in tabăra ti­nereţii şi muzicii de la Costi­neşti. Costineşti •N Captator solar De un an de zile, în casa ce­tăţeanului Gh. Birgu din Pia­tra Neamţ (strada Florilor nr. 20), funcţionează o instalaţie de încălzit cu energie solară, de capacitate mică. Realizată de­­I.J.G.C.L. din, localitate, ea este alcătuită din panouri de captare a energiei solare în su­prafaţă de 2 m.p. precum şi de un rezervor cu o capacitate de 80 de litri. De-a lungul perioa-” dei de experimentare, instalaţia a asigurat in permanenţă apă caldă pentru consumul gospo­dăresc la temperatura de peste 40 de grade în zilele cu soare şi 30—40 de grade , în­­celelalte (excluzînd sezonul rece). Este ieftină şi uşor de realizat pe cont propriu. La cerere, I.J.G.C.L. Neamţ execută pen­tru cetăţeni şi captatoare, solare cu focalizare prin geam. (CONST. AZOIŢII) Împărţirea ••• averii După o căsnicie de aproape 30 de ani, Georgeta şi Ion Ar­­hire din Vaslui au constatat că nu să... potrivesc. Hotărirea de a se despărţi fiind luată de cei doi, ei au ajuns in faţa instan­ţei., Deşi judecătorii au încercat să-i împace, nici una din părţi n-a admis nici cel mai mic com­promis. Şi unul şi altul cer să fie despărţiţi şi să se împartă averea dobândită împreună , un apartament și... un cavou cu două locuri... (VIOREL CHIUR­­TU) Rubrica realizată de Cleopatra Rădulescu ,România liberă Ministerul Sănătăţii a luat, cu ciţiva ani în urmă, mă­sura ca în cadrul policlini­cilor de sector, pe lingă cir­­cumscripţiile medicale, să fiinţeze cabinete pentru a­­sigurarea unor tratamente (injecţii) şi pentru controlul tensiunii arteriale. La a­­ceste cabinete se adresau, fără nici o restricţie, toţi bolnavii hipertensivi din sec­torul respectiv. De altfel, a­­cest lucru corespundea şi îndemnurilor foarte utile date de organele noastre me­dicale, în vederea depistă­rii unor maladii şi preve­nirii accidentelor vasculare. Spre marea mea surprin­dere,­ mergând la policlinica . Titan pentru controlul ten­siunii arteriale, am citit pe uşile cabinetelor respective următorul anunţ: „Controlul tensiunii arteriale se face numai pe bază de bon, eli­berat de medicul de circum­scripţieCu alte cuvinte: programare, timp pierdut, a­­glomeraţie etc. Cred că sunt in asentimentul tuturor pa­cienţilor interesaţi, rugind să se anuleze această măsură şi să se revină la vechiul sistem, lipsit de formalităţi greoaie şi inutile, pentru o operaţiune aşa de simplă cum e un control al tensiunii arteriale. SEBASTIAN IONESCU aleea Barajul Bicaz nr. 9 Bucureşti Din marginea Dunării şi pînă la poalele muntelui, in­­cepînd din miezul iernii şi pină-n pragul verii, pe Va­lea Oltului, ca şi in toate re­giunile ţării, vezi întinse timpii de folii de polietilenă, folii care protejează creşte­rea legumelor, zarzavaturi­lor şi florilor, împotriva in­temperiilor. Toamna şi pri­măvara, tind „Soarele sărută june flori. Ard movili bur­u­­ienoase, scoţind fumuri cenu­şii“... pe timpuri. Dar nu ard doar buruienile ci şi mari cantităţi de polietile­nă, ruptă, răspindind fum şi miros, care contribuie la poluarea mediului înconjură­tor. Alte folii sunt aruncate în albiile apelor curgătoare, în diferite alte locuri sau chiar pe marginile drumu­rilor. Polietilena aceasta de­gradată ar putea fi strînsă de unităţile agricole de stat şi cooperatiste şi de ţăranii cooperatori şi predată fabri­cilor pentru a fi, într-un fel, refolosită. S-ar recupera o mare avuţie. " ELENA D. OPREA comuna Pleşoiu judeţul Olt S-au împlinit doi ani de rind Regionala C.F. Bucu­reşti a promis deschiderea in cartierul Drumul Taberei a unei agenţii de voiaj CFR. Din păcate, această promisiu­ne a rămas neonorată. De a­­semenea, tot in urmă cu doi ani si ceva am propus să se înfiinţeze si o agenţie de turism in cartierul nostru. In centrul Bucureştilor, bd. N. Bălcescu nr. 35, bd. Re­publicii Str. 68, bd. 1848 nr. 4, str. Mendeleev, nr. 14, sunt îngrămădite patru agenţii de acelaşi gen iar in celelalte cartiere, iu­­ afară de agenţia din calea Moşilor, nu există nici una. CONSTANTIN PETROVICI str. Miron Constantinescu nr. 1 Bucureşti Printre mijloacele de des­tindere create pentru copii se numără şi micile parcuri dintre blocuri, înzestrate cu diferite aparate şi jocuri a­­decvate vîrstei lor. La Bir­lad, ca si in majoritatea o­­raşelor din fără, există mul­te asemenea parcuri distrac­­tive pentru copii. Dacă unele sint bine îngrijite, altele lasă foarte mult de dorit. Un sin­gur exemplu : in imediata a­­propiere a staţiei C.F.N­. Bâr­lad, intre blocuri, s-a­ lăsat un loc liber pe care s-a amenajat un parc pentru copii bine în­zestrat. Iţi era mai mare dra­gul să priveşti copiii zben­­guindu-se şi lucindu-se in a­­cest frumos parc. In prezent, din iniţiativa nu­ ştiu cui, s-au instalat de-o parte şi de alta a parcului două containere de resturi mena­jere pentru blocurile din ju­rul parcului, care, în afara aspectului lor inestetic, po­luează şi aerul. Din acest motiv, copiii ocolesc acum acest loc de joacă. Oare nu-i păcat de bani şi de muncă? THEODOR A­ LIFICIU str. Republicii nr. 50 Birlad La magazinul cu obiecte de uz casnic cu autoservire de pe strada Spîrdan s-au pus în Vin­zare portmantouri din lemn fără cîrlige de agăţat. Bineînţeles că astfel de articole, fără nici o valoare utilitară, nu interesează pe nimerii. Ce destinaţie le fi avind 7 ? mă întreb. Numai producătorii ştiu, probabil. S-au întrebat ce cantitate de lemn şi manoperă au risipit pentru nişte obiecte ce nu pot fi folosite ? MARIETA BALAN bd. 1 Mai nr. 315 Bucureşti Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-l invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru specificînd „Pentru rubrica «OPINII»". TELEVIZIUNE Programul 1 9 : Teleșcoală ; 10 : Șoimii pa- ’T triei ; 10,10 : Desene animate ; 10,30 : '­­h Matineu muzical-coregrafic ; 11,05 : „în lumea enigmelor" ; 11,30 : Fan­tezie­­muzical-distractivă ; 12,25 : Te­lex ; 16 : Telex ; 16,05 : Volei mas­culin : România — Ungaria ; 18 : Șantiere libiene ; 18,25 : Tri­­buna TV ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,85 : Actualitatea eco-­, o­­nomiilă ; 19,45 : Călătorie prirr ţara,, ,/ mea ; 20,15 : Teatru TV. „Cabana" de^ Claude Bonnefoy. Traducerea şi adap­­tarea de Virgil Dănciulescu și Radi/’'* Vasiliu- Interpretează : Margareta Po­­gonat, Gheorghe Gozorici, Vasile Ni­­ţulescu. Regia Cornel Popa ; 22,15 : Telejurnal. Programul 2 19 : Telejurnal ; 19,25 : „Micul prinţ” ; 19,50 : Vechi melodii popu­lare ; 20,15 : Viaţa economică a Ca­­pitalei ; 20,50 : Seară de balet ; 21,45 : Din muzica şi dansurile po­poarelor ; 22,15, Telejurnal. CINEMATOGRAFE CONVOIUL: Victoria (1128 79), o­­rele 10 - 12 - 14 - 10 *8 - M­ii,­­ Cultural (83 50 13), orele 9 — 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. -PUNGA CU LIBELULE : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20., PRUNCUL, PETROLUL ȘI ARDELENII:­­ Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,30, / - 20. , ,, ..* CAMPIONII : Viitorul (11 4803), o-g­resie 15,30 - 17,30 - 19,30. • ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ­­, Popular (35 15 17), orele 15,30 -s , 17,30 - 19,30. DRUMUL OASELOR: Muncă (21 50 97), orele 15,30 - 17,45 - 20, . TRIDENTUL nu RĂSPUNDE : Pro.:' gresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 201.; CROAZIERA. AVENTURA IN ARABIA. .. . Flacăra (20 33 40), orele 15,30 — 19; _ ESCADRONUL HUSARILOR ZBURA­, r­­TORI ; Patria £11 86 25), orele 9 — 12,15 - 15,45 - 19; CARIERA MEA STRĂLUCITĂ •„ Sala Palatului, orele 17,30 - 20.15 ; Sala Mică a Palatului, orele 16.30 — 19.15 ; Capitol (16 21 17), orele 9 - 11.15 13.30 - 15.45 - 18 - 20 : Excelilor (65 49 45), orele 9 - 11.15 - 13.30 15.45 - 18 - 20,15. O LACRIMA DE FATA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20,15. IMPRUMUTA-MI vocea ASTA­­SEARA : Favorit (45 31 70), orele 9 --11.15­­- 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 . Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20,15. AVENTURI IN MAREA NORDULUI : Festival (15 63 84) orele 9 - 11,15 - 7 13.30 -­15,45 - 18 - 20,15. ÎMPUSCATURI LA POLITIA SECRETA: Central (14 12 74), orele 9 - 11,15 13.30 - 15,45 - 18 - 20. ;1­ RĂZBOIUL STELELOR : București (15 61 54), orele 8,45 - 11, 15 - 13,45 - 16,30 - 19,15: Modern (23 71 01), orele 9 - 11,45 - 14,30 - 17,15 V , 19,45 : Gradina Modern, ora 20,30: ■ ■ .Grădina Gloria, ora 20,30 : Melodia (1206 88), orele 9 - 12 - 16 - 19; Grădina Capitol, ora 20,15. HEIDI IN ORAS: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15. JULER : Doina, orele 17,30 - 19,30,­­ ORELE FIICELOR : Timpuri Noi (15,61 10), orele 9 - 11,15 13,30. - -16-18-20. ... . „­ Gala filmului din R-S. Vietnam .. .. RĂSUNETUL FLUVIULUI: Studio (59 53 15), ora 19. DOMNIȘOARA NOORI : Lucealei- P­rut (15 87 67), orele 8,45 - 11 - 13,15 ■ - 15,45 - 18,15 - 20,45; Groria (47 46 75), orele 8,45 „ 11,15 „ 13,45 —1 - 16,30 4- 19 ; Grădina Luceafărul, ora., -20.15. . i SAMBA. REGINA CINTECELOR : -Palatul Sporturilor si Culturii (75 77 20).­ , ora 18. INTRE DOUA CURENTE DE APA Rusesti (50 43 58), orele 16 — 18 —. 20. SCENE DIN VIATA DE FAMILIE !­­ 1 Lira (31 71 71), orele 17,30 - 17,45 - 20 . Floreasca (33 29 71) orele 9 , 11 -­ 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. KOJAR LA BUDAPESTA : Ferentari (60 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30;' ’ CASA PENTRU CAROLINA : Pacea­l~ (60 30 85) orele 15,30 - 17,30 - 19,30.;' VARA SPERANTELOR : Cosmos (27 54 95), orele 15,30 - 17,30 - 19,30; VIAŢA E FRUMOASA : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. 1 TRECATOARE­A : Mioriţa (14 27 14),­ orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18,­­ - 20 ; Feroviar (50 51 40), orele 9­­,­ 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ; 7 Grădina Buzeşti, ora 20,30. UN SERIF EXTRATERESTRU : Grivița­­ (17 08 58), orele 9 -­11,15­­, 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 : Tomis (2­4946), orele­­3,45. — 10,45 - 13 -15 - 17,15­­.„7* 19.15 ; Grădina Tomis, ora 20,15. '7 CĂPITANUL RĂZBUNĂRII: Dacia6 (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -71" f" 15.45 »18 - 30 : V 9 I 'a «'’I '•'­ (79 71 26), orele 9 » 11,15 - 13,30 , 15.45 - 18 - 20,15. SINT TIMID, DAR MA TRATEZ :! • Giulești (17 55 46), orele 9 — 11 —­­ 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. POLITIST SAU DELINCVENT : Auro- J ra (35 04 66), orele 9 - 11,15'- 13,301 » 15.45 -18-20 ; Flamura' (85 77.12), I orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45» - 20 ; Grădina Aurora, ora 20,15. J CI­NELE : Grădina Festival, oral 20,15. PIERDUT ȘI REGĂSIT : Grădina Ora, ora 20,30. ^ CACTUS JACK : Gradina Mioriţa ora.­ 20.30. -5 CAMPIONUL : Parc-Hotel, ora 20,15. VIZITA LA DOMICILIU : Grădina , Arta, ora 20,30. VIS DE GLORIE : Grădina Cultural, ora 20,15. * —— ----------— £ ii i i ■ Marţi 1 septembrie 1981 Soarele răsare la ora 6,38 şi apune la ora 19,52 TEATRE PATA DIN ANDROS : Teatrul Na­­­ţional „I. L. Caragiale" (14 75 71)/ ora 19 sala Atelier : SALONUL : Tea­tru­ de stat din Reşiţa, ora 19,30 la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" ~ sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46) 5 ANECDOTE PROVIN­­CIALE : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra" — sala Studio (12 44 16), ora 19,30 ; IDOLUL FEMEILOR : Teatrul „C. Tanase“ — Gradina Boema (16 61 65), ora 20 si VESELIE LA TA­­NASE, ora 20 Grădina Batistei ; JUMATATEA MEA E-NTREAGA : Teatrul „Ion Vasilescu“ (12 27 45), ora 19,30 ; LA FINTINA DORULUI : An­samblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30 ; RECITAL EXTRAORDINAR PETER SCHREIER (tenor — R.D. Ger­mană) - la pian WALTER OLBERTZ­­ (R. D. Germană) : Ateneul Român, ora 19,30. A PROGNOZĂ o METEOROLOGICĂ ’ Meteorologii­ de serviciu TAMARA LIMSÎŞEANU ne comunică : STAREA VREMII î Vremea va ea«tî- : nua să se încălzească uşor. Cerul va ;; fi variabil, mai mult senin în sudul ţării. Ploi izolate se vqr semnala In regiunile nordice. TEMPERATURA : Maximele vor fî ^ Cuprinse între 20 şi 28 grade, total mai ridicate în sudul ţârii, iar minip '•­mele­ între 7 şi 17 grade, mai scăzute d in depresiuni. Pe alocuri cea mai mai frecventă în Transilvania fi în voltul ţării. BUCUREŞTI : Vreme frumoasă şi nu încălzire uşoară. Cerul mai mult senin. Dimineaţa, ceafă. Temperatura maximă între 26—28 grade, iar mi­nima între 10 și 12 grad®. u­tilUiUs. ult­i­­~ •t

Next