România Liberă, aprilie 1982 (Anul 40, nr. 11638-11663)

1982-04-01 / nr. 11638

Proletari din toate ţările, uni­ţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I PLENARA COMITETULUI CENTRAL I M. P TOVARĂŞE AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN JJJJ# Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, in unanimitate, următoarea ordine de zi : 1. Raportul privind situaţia economico-financiară pe ansamblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, in anul 1931. 2. Raportul privind realizarea programului de producere a ener­giei in cincinalul 1981-1985 si dezvoltarea bazei energetice a ţării pină in 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensămintului animalelor domes­tice, de la 1 februarie 1982 şi unele măsuri pentru realizarea pro­gramului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării terito­riale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a popu­laţiei. 4. Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura orga­nizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activitatea desfăşurată in anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 1. Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, se­sizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in 1981. 7. Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi sta­tului în 1981 şi principalele orientări in politica externă in anul 1982. La plenară au participat, ca invitaţi, prim-secretari ai comite­­telor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, in­stituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactori şefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. in cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii : Havel Aron, Ion Sirbu, Alexandrina Găinuşe, Vasile Sechei, Ferdinand Nagy, Constantin Crişan, Miu Dobres­­cu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăzărescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlaa, Ion Teşu, Paraschiv be­­nescu. 1. In cadrul plenarei a fost examinat şi aprobat in unanimi­tate Raportul privind situaţia e­­conomico-financiară pe ansam­blul economiei naţionale, rezul­tată pe bază de bilanţ, in anul 1981. Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român a apreciat că in anul 1981 au fost obţinu­­te rezultate importante in dez­voltarea economică şi social-cul­­turală a ţării, in creşterea po­tenţialului productiv şi tehnico­­ştiintific al economiei naţionale, în lărgirea şi modernizarea for­ţelor de producţie, în ridicarea eficienţei economice şi perfec­ţionarea conducerii economico­­sociale, in sporirea avuţiei na­ţionale şi, ca urmare, s-a asigu­rat înfăptuirea Programului parti­dului de ridicare continuă a ni­velului de trai material şi spiri­tual al tuturor cetăţenilor. Realizarea de către unităţile economice a unei creşteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum şi a unui excedent de peste 300 milioane dolari la ba­lanţa comercială a României constituie succese importante in măsură să asigure înfăptuirea in continuare a Programului parti­dului de ridicare continuă a ni­velului de trai material şi spiri­tual al poporului. Rezultatele înregistrate confir­mă realismul şi justeţea politi­cii porticului, care aplica în mod creator adevarurile generale, le­gităţile socialismului, la condi­ţiile istorice concrete ale Româ­niei şi la a cărei fundamentare un rol important ii are secreta­rul general al partidului, pre­­şeaimere republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara a evidenţiat că succe­sele obţinute ilustrează elanul şi denegaţia cu care oamenii mun­cii de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi întregul popor au acţionat în strinsa unitate, sub conducerea partidului, a secre­tarului sau general, pentru în­făptuirea sarcinilor actualului plan cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIl-iea al P.C.R. Dînd o înaltă apreciere suc­ceselor deosebite obţinute, Co­mitetul Central a apreciat că in anul 1981 se puteau obţine rezul­tate şi mai bune in toate dome­niile de activitate, dacă o serie de unităţi şi-ar fi îndeplinit mai bine sarcinile. In legătură cu aceasta, s-a subliniat faptul că nu in toate sectoarele s-a acţio­nat, cu exigenţa şi responsabili-­ tatea necesare, pentru aplicarea fermă a noului mecanism econo­­mico-financiar, pentru creşterea eficienţei la toate locurile de muncă şi îndeplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi intre­­prinderilor să acţioneze cu fer­mitate in vederea recuperării raminerilor in urmă şi înlătură­rii grabnice a tuturor neajunsu­rilor, prin organizarea superioa­ră a muncii şi a producţiei, fo­losirea integrală a capacităţilor de producţie, a maşinilor­ şi u­­tilajelor din dotarea întreprinde­rilor. Plenara a stabilit ca obiec­tiv prioritar ridicarea nivelului calitativ al producţiei, creşterea eficienţei economice, încadrarea tuturor unităţilor producătoare in normele de consum stabilite, şi reducerea continuă a consu­mului de energie şi materii pri­me, perfecţionarea şi generali­zarea tehnologiilor moderne, de mare randament şi eficacitate, valorificarea superioară a mate­riilor prime şi materialelor refo­­losibile, reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, in ve­derea satisfacerii cerinţelor de forţă de muncă in toate sectoa­rele de activitate, plenara a stabilit ca guvernul să ia măsuri urgente pentru folosirea raţio­nală, cit mai judicioasă a for­ţelor de muncă prin redistribui­rea lor in funcţie de nevoile e­­conomiei naţionale şi reducerea in continuare a personalului ne­productiv. O importanţă deosebi­tă s-a acordat sarcinilor ce re­vin ministerelor, centralelor şi întreprinderilor pentru perfecţio­narea aplicării noului mecanism economico-financiar. Comitetul Central al P.C.R. a cerut ministerelor, organelor centrale de sinteză, organelor şi organizaţiilor de partid să ia imediat toate măsurile necesare pentru a se asigura îndeplinirea integrală şi în mod ritmic a tu­turor sarcinilor de plan. Plenara a aprobat măsurile­­ adoptate de Comitetul Politic Executiv privind recuperarea in­tegrală a nerealizărilor la ex­port din anul trecut, la produc­ţia pentru care au existat con­tracte, valorind circa 1 miliard de dolari. Trebuie să se facă to­tul pentru îmbunătăţirea comer­ţului exterior, îndeosebi pentru creşterea exportului, in vederea realizării obiectivului stabilit de conducerea partidului şi statului privind echilibrarea balanţei de plăţi şi lichidarea datoriei ex­terne. Pienara şi-a exprimat încre­derea că întreaga noastră clasă muncitoare, ţărănimea, intelec­tualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, vor acţiona şi in viitor cu ab­negaţie şi energii sporite pen­tru realizarea exemplară a pla­nului de producţie pe anul in curs şi pe intregul Cincinal, asi­­gurind astfel o oază tot mai te­meinică pentru progresul neîn­trerupt al economiei noastre na­ţionale, pentru înflorirea conti­nuă a patriei, pentru îmbunătă­ţirea permanentă a calităţii vieţii intregului popor. 2. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat in unani­mitate Raportul privind realiza­rea programului de producere a energiei în cincinalul 1981-1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţârii pină in 1990. Plenara a dat o inaltă apre­ciere contribuţiei hotâritoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea întregii politici energetice a ţă­rii şi a planurilor de dezvoltare­­ in acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asigura creşterea puternică şi buna gos­podărire a tuturor resurselor e­­nergetice in vederea progresului multilateral al economiei naţio­nale, a sporirii continue a avu­ţiei socialiste şi creşterii, pe a­­ceasta bază, a nivelului de trai material şi spiritual al întregu­lui popor. Pornind de la cerinţele eco­nomiei naţionale şi ţinind cont de implicaţiile crizei energetice mondiale, Comitetul Central al partidului a aprobat măsuri me­nite să asigure înfăptuirea neabătută a programului ener­getic, astfel incit, in linii ge­nerale, pină în anul 1990 România să-şi asigure o inde­pendenţă in ceea ce priveşte energia şi combustibilii. Plena­ra a indicat să se acţioneze pentru extinderea şi perfecţiona­rea sistemului electroenergetic naţional,­ devansarea realizării de centrale electrice pe cărbuni, valorificarea potenţialului hi­draulic, introducerea in balanţa energetică a noilor resurse de energie şi diminuarea folosirii hidrocarburilor. Pină la sfirşitul acestui deceniu vor fi operate schimbări in structura puterilor instalate, extinzîndu-se construc­ţia de centrale pe cărbune, de hidrocentrale, precum şi utiliza­rea sporită a resurselor noi de energie, in domeniul energiei nucleare s-a hotărit accelerarea lucrărilor de construcţie şi am­plificare a puterii instalate in centralele nuclearo-electrice. Pe aceste baze se va asigura creş­terea producţiei de energie e­­lectrică de la 74,1 miliarde kwh la 82,5 miliarde kwh i­­ 1985 şi la 110 miliarde kwh in 1990. Plenara a adoptat, de ase­menea, un ansamblu de măsuri vizind creşterea contribuţiei cer­cetării ştiinţifice şi tehno­logice la realizarea programului energetic, precum şi pentru per­fecţionarea conducerii sectorului energetic şi reducerea continuă a consumului de energie. Plenara şi-a exprimat convin­gerea că organele şi organiza­ţiile de partid vor face totul pentru a asigura unirea şi mobi­lizarea largă a iniţiativei şi efor­turilor oamenilor muncii din toa­te ramurile economiei naţionale care contribuie la dezvoltarea bazei energetice a ţârii — şi in primul rînd a puternicului deta­şament al minerilor şi energetic elenilor asigurînd îndeplinirea exemplară a tuturor obiectivelor și prevederilor stabilite. In legătură cu îndeplinirea programului de producere a energiei in cincinalul 1981-1985 si dezvoltarea bazei energetice a ţării pină in 1990, plenara a adoptat in unanimitate o hotă­­rire, care se va da publicităţii. 3. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, în una­nimitate, Raportul privind rezul-­­­tatele recensămintului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, şi unele măsuri pentru realizarea programului de întă­rire a autoconducerii şi auto­aprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a populaţiei. Analizind rezultatele recensă­mântului, plenara a subliniat că in anul 1981 s-a înregistrat o creştere importantă a efective­lor de animale, cu excepţia bo­vinelor, aceasta constituind o dovadă grăitoare a justeţei po­liticii partidului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, in concordanţă cu directivele Con­gresului al XIl-lea al P.C.R. Spo­rirea efectivelor de animale şi păsări a fost posibilă ca urma­re a măsurilor şi sprijinului a­­cordate de partid şi de stat în asigurarea condiţiilor de creştere a animalelor şi a cointeresării producătorilor agricoli. Apreciind că în prezent agri­­cultura noastră dispune de efec­tivele necesare realizării pro­gramelor privind autoconduce­­rea şi autoaprovizionarea teri­torială, plenara a stabilit o se­rie de măsuri pentru realizarea d­­n cele mai bune condiţii a a­­cestei sarcini economice impor­tante, asigurîndu-se condiţiile pentru realizarea unui consum corespunzător al întregii popu­laţii. Plenara a hotărit să se acorde în continuare cea mai mare atenţie dezvoltării zooteh­niei, îmbunătăţirii substanţiale a activităţii de creştere şi repro­ducţie a animalelor. Plenara şi-a exprimat con­vingerea că muncitorii din în­treprinderile agricole de stat, ţăranii cooperatori, specialiştii, producătorii individuali, toţi lu­crătorii din zootehnie vor acţio­na şi pe viitor cu întreaga res­ponsabilitate pentru înfăptuirea programelor privind sporirea e­­fectivelor de animale la toate speciile, condiţie esenţială a creşterii veniturilor lor şi, toto­dată, a satisfacerii cerinţelor e­­conomiei naţionale, a bunei a­­provizionări a populaţiei. Plenara a adoptat in unanimi­tate o hotârire cu privire la unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a auto­conducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a populaţiei, care se va da pu­blicităţii. 4. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat, in una­nimitate, Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structu­ra organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. La a­­ceastă dată, Partidul Comunist Român cuprindea in rindurile sale 3150 812 membri de par­tid, cu 106 476 mai mulţi decit la finele anului 1980. Din tota­lul membrilor de partid, 75,03 la (Continuare în pag. a 3-a) • Restanțele trebuie grabnic recuperate • Ziua, schimburi prelun­gite la semănat, noap­tea, schimbul doi la pre­gătirea terenului • De ce este important să se asigure o densitate co­respunzătoare a plante­lor la hectar Este, un fapt evident că ritmul insă­minţarilor a crescut mult in ultimele zile, dovadă că atunci cînd se asigură o bună folosire a mijloacelor mecanice, şi o mobilizare a forţelor existente la sate, cind se­­ identifică terenu­rile zvintate şi se lucrează­ ziua şi noaptea, rezultatele pot fi cele dorite. Aşa cum anticipam, pe baza datelor furnizate de me­teorologi, ieri vremea a devenit în multe zone agricole umedă şi s-a răcit intructiva. Ploile au fost prezente îndeosebi in ju­mătatea de nord a tarii, inre­­gistrîndu-se pe alocuri, (în Mol­dova) circa 10 litri pe metrul pătrat. La amiază, comparativ cu ziua precedentă, valorile ter­mice au scăzut cu 6—8 grade in Moldova, 4—8 grade in Transil­vania, 2—3 grade în Banat. In sud, temperaturile au variat în­tre 11 şi 20 grade, neexistind practic nici o deosebire, din a­­cest punct de vedere, faţă de situaţia de marţi. Potrivit prog­nozei meteorologice, vremea va continua să se răcească şi se vor semnala, în unele zone agricole, ploi temporare, cu caracter de aversă. Instabilitatea vremii nu tre­buie să afecteze ritmul lucrări­lor agricole, iar in zonele in care s-au înregistrat rămineri in urmă la semănat, ele trebuie re­cuperate cit mai repede, astfel incit, pină la jumătatea lunii aprilie semănatul să se termine in cea mai mare parte a țării. Cele circa 630 000 hectare se­mănate pină in seara zi­lei de ieri (13 la sută din total) reprezintă prea puţin dacă ţinem seama că am intrat in luna aprilie. Mai sunt importan­te­­suprafeţe de semănat cu ma­zăre, ovăz, plante ,­ furajere, in pentru ulei, sfeclă de zahăr. Deşi, in judeţele: Ialomiţa, Tul­­opa, sectorul agricol Ilfov semă­natul sfeclei de zahăr s-a ter­minat, pe ansamblu insă mai este in întreaga ţară, de reali­zat jumătate din suprafaţa pre­văzută. Cu floarea-soarelui s-au semănat aproape­ 43 000 hectare (lucrarea­ fiind declanşată in ju­deţele Giurgiu, Buzău, Ialomiţa, Teleorman şi altele), dar sunt locuri unde această lucrare se amină nejustificat de pe o zi pe alta. Menţionăm că d­in unele judeţe — Arad, Bu­zău, Brăila, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman — a în­ceput semănatul porumbului. Deoarece ploile sunt în gene­ral slabe din punct de vedere cantitativ iar valorile termice sunt, cu unele excepţii, destul de ridicate, lucrările agricole, inclusiv semănatul, se pot desfăşura in­ bune condiţii. De a­­ceea, tractoarele şi maşinile a­­gricole nu trebuie retrase de pe ogor in cazul cind plouă, pen­tru a se putea relua lucrul în­dată ce terenul se va zvinta. Identificarea parcelelor cu sol zvintaj intră ,in obligaţia zilnică a specialiştilor, deoarece de a­­ceasta depinde, în actualele con­diţii meteorologice, ca semănatul să avanseze cit mai repede. Aşa cum am mai arătat şi cu alte prilejuri, nu trebuie să se aş­tepte o vreme ideală, ci trebuie să se folosească, din plin, inter­valul dintre ploi, fiecare oră bună de lucru, fiecare parcelă cu sol zvintat. Practic, acum, in toate zonele agricole, trebuie să se acţione­ze pe front larg, concentrind toate mijloacele mecanice dis­ponibile. Suprafaţa mare care a mai ră­mas de semănat obligă ca, pen­tru accelerarea ritmului de lu­cru, să se lucreze şi noaptea la pregătirea terenului. Si in timpul zilei se cer luate măsuri deose­bite pentru depăşirea vitezei zilnice de lucru, prevăzute, prin organizarea schimburilor pre­lungite, prin evitarea timpilor morţi, prin remedierea foarte operativă a defecţiunilor teh­nice. Executarea semănatului in li­mitele perioadei optime este principala condiţie a respectării cerinţelor calitative la toate cul­turile agricole. Dar sunt şi alte condiţii, tot atit de importante: pregătirea in bune condiţiuni a terenului, respectarea adîncimii de semănat, asigurarea încă de la semănat, a densităţii optime a plantelor la hectar. Deci, pa­ralel cu grăbirea ritmului de lu­cru la semănat, va trebui ca grija pentru calitate să crească şi mai mult, creindu-se astfel condiţii pentru obţinerea unor recolte sporite in cursul acestui Zile preţioase pentru recolta Situaţia însămînţărilor de primăvară arată că ritmul trebuie grăbit indiferent de evoluţia vremii Specialiştii au un rol deosebit in realizarea unor lucrări de bună calitate, in imagine: Vasile Bădica, inginer şef la cooperativa agri­colă din Smeeni şi Dumitru Gheorghe, şef de fermă, controlînd calitatea semănatului zAiMI STAREA VREMII ■"YWTW17^ 7 //•­ ­Y­­ cGb Harta fenomenelor meteorologice probabile.­ Amănunte -în pag. a 3-a Ministrul comunicaţiilor din Grecia Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­a primit, miercuri pe Evanghelos Yiannopoulos, mi­nistrul comunicaţiilor din Gre­cia, care efectuează o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ioan Avram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini. A fost prezent Michel Cotta­­kis, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Oaspetele a amunat tovarăşu­lui,Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi a tran­smi­s cor­diale urări din partea primului ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu­ Mulţumind, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită primului ministru, Andreas Papandreu, un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporului elen prieten, pros­peritate şi fericire. In timpul convorbirii s-au evocat cu­­ satisfacţie relaţiile tradiţionale de prietenie­ şi co­laborare dintre România şi Gre­cia, relaţii care s-au amplificat continuu, fiind, relevate, in acest sens, rezultatele înregis­trate in dezvoltarea colaborării pe ţărim economic­­şi iin alte do­menii. A fost exprimată hotă­­rîrea de a extinde şi diversifica in viitor conlucrarea româno­­elenă în folosul şi spre binele celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii­, secu­rităţii şi cooperării in Balcani, imn Europa şi în intreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in probleme actuale ale vieţii politice inter­­naţionale, cu deosebire cele pri­vind continentul european, su­­blliniindu-se importanţa reluării politicii de destindere, înţele­gere, pace şi respect al indepen­denţei naţionale, soluţionării pe cale­ paşnică a problemelor ce confruntă omenirea, necesitatea de a se acţiona pentru trecerea la măsuri concrete de oprire a cursei înarmărilor, de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară, de oprire a amplasării de noi rachete nucleare pe con­tinent, fără de care nu pot fi concepute pacea şi liniştea în Europa şi in lume. In acest con­text s-a reliefat importanţa pe care o reprezintă dezvoltarea conlucrării între statele din Bal­cani pentru realizarea în această regiune a unei zone a încrederii şi colaborării, lipsită de arme nucleare, ca o parte integrantă a unei Europe fără arme nucleare, ca o contribuţie activă la cauza colaborării și păcii în lume, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Ambasadorul Uniunii Sovietice Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V.I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească.

Next