România Liberă, aprilie 1982 (Anul 40, nr. 11638-11663)
1982-04-01 / nr. 11638
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I PLENARA COMITETULUI CENTRAL I M. P TOVARĂŞE AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN JJJJ# Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, in unanimitate, următoarea ordine de zi : 1. Raportul privind situaţia economico-financiară pe ansamblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, in anul 1931. 2. Raportul privind realizarea programului de producere a energiei in cincinalul 1981-1985 si dezvoltarea bazei energetice a ţării pină in 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensămintului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982 şi unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a populaţiei. 4. Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activitatea desfăşurată in anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 1. Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in 1981. 7. Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului în 1981 şi principalele orientări in politica externă in anul 1982. La plenară au participat, ca invitaţi, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactori şefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. in cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii : Havel Aron, Ion Sirbu, Alexandrina Găinuşe, Vasile Sechei, Ferdinand Nagy, Constantin Crişan, Miu Dobrescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăzărescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlaa, Ion Teşu, Paraschiv benescu. 1. In cadrul plenarei a fost examinat şi aprobat in unanimitate Raportul privind situaţia economico-financiară pe ansamblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, in anul 1981. Comitetul Central al Partidului Comunist Român a apreciat că in anul 1981 au fost obţinute rezultate importante in dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, in creşterea potenţialului productiv şi tehnicoştiintific al economiei naţionale, în lărgirea şi modernizarea forţelor de producţie, în ridicarea eficienţei economice şi perfecţionarea conducerii economicosociale, in sporirea avuţiei naţionale şi, ca urmare, s-a asigurat înfăptuirea Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor cetăţenilor. Realizarea de către unităţile economice a unei creşteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum şi a unui excedent de peste 300 milioane dolari la balanţa comercială a României constituie succese importante in măsură să asigure înfăptuirea in continuare a Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Rezultatele înregistrate confirmă realismul şi justeţea politicii porticului, care aplica în mod creator adevarurile generale, legităţile socialismului, la condiţiile istorice concrete ale României şi la a cărei fundamentare un rol important ii are secretarul general al partidului, preşeaimere republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara a evidenţiat că succesele obţinute ilustrează elanul şi denegaţia cu care oamenii muncii de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi întregul popor au acţionat în strinsa unitate, sub conducerea partidului, a secretarului sau general, pentru înfăptuirea sarcinilor actualului plan cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XIl-iea al P.C.R. Dînd o înaltă apreciere succeselor deosebite obţinute, Comitetul Central a apreciat că in anul 1981 se puteau obţine rezultate şi mai bune in toate domeniile de activitate, dacă o serie de unităţi şi-ar fi îndeplinit mai bine sarcinile. In legătură cu aceasta, s-a subliniat faptul că nu in toate sectoarele s-a acţionat, cu exigenţa şi responsabili- tatea necesare, pentru aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, pentru creşterea eficienţei la toate locurile de muncă şi îndeplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi intreprinderilor să acţioneze cu fermitate in vederea recuperării raminerilor in urmă şi înlăturării grabnice a tuturor neajunsurilor, prin organizarea superioară a muncii şi a producţiei, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor din dotarea întreprinderilor. Plenara a stabilit ca obiectiv prioritar ridicarea nivelului calitativ al producţiei, creşterea eficienţei economice, încadrarea tuturor unităţilor producătoare in normele de consum stabilite, şi reducerea continuă a consumului de energie şi materii prime, perfecţionarea şi generalizarea tehnologiilor moderne, de mare randament şi eficacitate, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor refolosibile, reducerea continuă a cheltuielilor de producţie, in vederea satisfacerii cerinţelor de forţă de muncă in toate sectoarele de activitate, plenara a stabilit ca guvernul să ia măsuri urgente pentru folosirea raţională, cit mai judicioasă a forţelor de muncă prin redistribuirea lor in funcţie de nevoile economiei naţionale şi reducerea in continuare a personalului neproductiv. O importanţă deosebită s-a acordat sarcinilor ce revin ministerelor, centralelor şi întreprinderilor pentru perfecţionarea aplicării noului mecanism economico-financiar. Comitetul Central al P.C.R. a cerut ministerelor, organelor centrale de sinteză, organelor şi organizaţiilor de partid să ia imediat toate măsurile necesare pentru a se asigura îndeplinirea integrală şi în mod ritmic a tuturor sarcinilor de plan. Plenara a aprobat măsurile adoptate de Comitetul Politic Executiv privind recuperarea integrală a nerealizărilor la export din anul trecut, la producţia pentru care au existat contracte, valorind circa 1 miliard de dolari. Trebuie să se facă totul pentru îmbunătăţirea comerţului exterior, îndeosebi pentru creşterea exportului, in vederea realizării obiectivului stabilit de conducerea partidului şi statului privind echilibrarea balanţei de plăţi şi lichidarea datoriei externe. Pienara şi-a exprimat încrederea că întreaga noastră clasă muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, vor acţiona şi in viitor cu abnegaţie şi energii sporite pentru realizarea exemplară a planului de producţie pe anul in curs şi pe intregul Cincinal, asigurind astfel o oază tot mai temeinică pentru progresul neîntrerupt al economiei noastre naţionale, pentru înflorirea continuă a patriei, pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii vieţii intregului popor. 2. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat in unanimitate Raportul privind realizarea programului de producere a energiei în cincinalul 1981-1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţârii pină in 1990. Plenara a dat o inaltă apreciere contribuţiei hotâritoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea întregii politici energetice a ţării şi a planurilor de dezvoltare in acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asigura creşterea puternică şi buna gospodărire a tuturor resurselor energetice in vederea progresului multilateral al economiei naţionale, a sporirii continue a avuţiei socialiste şi creşterii, pe aceasta bază, a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Pornind de la cerinţele economiei naţionale şi ţinind cont de implicaţiile crizei energetice mondiale, Comitetul Central al partidului a aprobat măsuri menite să asigure înfăptuirea neabătută a programului energetic, astfel incit, in linii generale, pină în anul 1990 România să-şi asigure o independenţă in ceea ce priveşte energia şi combustibilii. Plenara a indicat să se acţioneze pentru extinderea şi perfecţionarea sistemului electroenergetic naţional, devansarea realizării de centrale electrice pe cărbuni, valorificarea potenţialului hidraulic, introducerea in balanţa energetică a noilor resurse de energie şi diminuarea folosirii hidrocarburilor. Pină la sfirşitul acestui deceniu vor fi operate schimbări in structura puterilor instalate, extinzîndu-se construcţia de centrale pe cărbune, de hidrocentrale, precum şi utilizarea sporită a resurselor noi de energie, in domeniul energiei nucleare s-a hotărit accelerarea lucrărilor de construcţie şi amplificare a puterii instalate in centralele nuclearo-electrice. Pe aceste baze se va asigura creşterea producţiei de energie electrică de la 74,1 miliarde kwh la 82,5 miliarde kwh i 1985 şi la 110 miliarde kwh in 1990. Plenara a adoptat, de asemenea, un ansamblu de măsuri vizind creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi tehnologice la realizarea programului energetic, precum şi pentru perfecţionarea conducerii sectorului energetic şi reducerea continuă a consumului de energie. Plenara şi-a exprimat convingerea că organele şi organizaţiile de partid vor face totul pentru a asigura unirea şi mobilizarea largă a iniţiativei şi eforturilor oamenilor muncii din toate ramurile economiei naţionale care contribuie la dezvoltarea bazei energetice a ţârii — şi in primul rînd a puternicului detaşament al minerilor şi energetic elenilor asigurînd îndeplinirea exemplară a tuturor obiectivelor și prevederilor stabilite. In legătură cu îndeplinirea programului de producere a energiei in cincinalul 1981-1985 si dezvoltarea bazei energetice a ţării pină in 1990, plenara a adoptat in unanimitate o hotărire, care se va da publicităţii. 3. Comitetul Central al P.C.R. a examinat şi aprobat, în unanimitate, Raportul privind rezul-tatele recensămintului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, şi unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a populaţiei. Analizind rezultatele recensământului, plenara a subliniat că in anul 1981 s-a înregistrat o creştere importantă a efectivelor de animale, cu excepţia bovinelor, aceasta constituind o dovadă grăitoare a justeţei politicii partidului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, in concordanţă cu directivele Congresului al XIl-lea al P.C.R. Sporirea efectivelor de animale şi păsări a fost posibilă ca urmare a măsurilor şi sprijinului acordate de partid şi de stat în asigurarea condiţiilor de creştere a animalelor şi a cointeresării producătorilor agricoli. Apreciind că în prezent agricultura noastră dispune de efectivele necesare realizării programelor privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru realizarea dn cele mai bune condiţii a acestei sarcini economice importante, asigurîndu-se condiţiile pentru realizarea unui consum corespunzător al întregii populaţii. Plenara a hotărit să se acorde în continuare cea mai mare atenţie dezvoltării zootehniei, îmbunătăţirii substanţiale a activităţii de creştere şi reproducţie a animalelor. Plenara şi-a exprimat convingerea că muncitorii din întreprinderile agricole de stat, ţăranii cooperatori, specialiştii, producătorii individuali, toţi lucrătorii din zootehnie vor acţiona şi pe viitor cu întreaga responsabilitate pentru înfăptuirea programelor privind sporirea efectivelor de animale la toate speciile, condiţie esenţială a creşterii veniturilor lor şi, totodată, a satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, a bunei aprovizionări a populaţiei. Plenara a adoptat in unanimitate o hotârire cu privire la unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării in bune condiţii a populaţiei, care se va da publicităţii. 4. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat, in unanimitate, Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. La această dată, Partidul Comunist Român cuprindea in rindurile sale 3150 812 membri de partid, cu 106 476 mai mulţi decit la finele anului 1980. Din totalul membrilor de partid, 75,03 la (Continuare în pag. a 3-a) • Restanțele trebuie grabnic recuperate • Ziua, schimburi prelungite la semănat, noaptea, schimbul doi la pregătirea terenului • De ce este important să se asigure o densitate corespunzătoare a plantelor la hectar Este, un fapt evident că ritmul insăminţarilor a crescut mult in ultimele zile, dovadă că atunci cînd se asigură o bună folosire a mijloacelor mecanice, şi o mobilizare a forţelor existente la sate, cind se identifică terenurile zvintate şi se lucrează ziua şi noaptea, rezultatele pot fi cele dorite. Aşa cum anticipam, pe baza datelor furnizate de meteorologi, ieri vremea a devenit în multe zone agricole umedă şi s-a răcit intructiva. Ploile au fost prezente îndeosebi in jumătatea de nord a tarii, inregistrîndu-se pe alocuri, (în Moldova) circa 10 litri pe metrul pătrat. La amiază, comparativ cu ziua precedentă, valorile termice au scăzut cu 6—8 grade in Moldova, 4—8 grade in Transilvania, 2—3 grade în Banat. In sud, temperaturile au variat între 11 şi 20 grade, neexistind practic nici o deosebire, din acest punct de vedere, faţă de situaţia de marţi. Potrivit prognozei meteorologice, vremea va continua să se răcească şi se vor semnala, în unele zone agricole, ploi temporare, cu caracter de aversă. Instabilitatea vremii nu trebuie să afecteze ritmul lucrărilor agricole, iar in zonele in care s-au înregistrat rămineri in urmă la semănat, ele trebuie recuperate cit mai repede, astfel incit, pină la jumătatea lunii aprilie semănatul să se termine in cea mai mare parte a țării. Cele circa 630 000 hectare semănate pină in seara zilei de ieri (13 la sută din total) reprezintă prea puţin dacă ţinem seama că am intrat in luna aprilie. Mai sunt importantesuprafeţe de semănat cu mazăre, ovăz, plante , furajere, in pentru ulei, sfeclă de zahăr. Deşi, in judeţele: Ialomiţa, Tulopa, sectorul agricol Ilfov semănatul sfeclei de zahăr s-a terminat, pe ansamblu insă mai este in întreaga ţară, de realizat jumătate din suprafaţa prevăzută. Cu floarea-soarelui s-au semănat aproape 43 000 hectare (lucrarea fiind declanşată in judeţele Giurgiu, Buzău, Ialomiţa, Teleorman şi altele), dar sunt locuri unde această lucrare se amină nejustificat de pe o zi pe alta. Menţionăm că din unele judeţe — Arad, Buzău, Brăila, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman — a început semănatul porumbului. Deoarece ploile sunt în general slabe din punct de vedere cantitativ iar valorile termice sunt, cu unele excepţii, destul de ridicate, lucrările agricole, inclusiv semănatul, se pot desfăşura in bune condiţii. De aceea, tractoarele şi maşinile agricole nu trebuie retrase de pe ogor in cazul cind plouă, pentru a se putea relua lucrul îndată ce terenul se va zvinta. Identificarea parcelelor cu sol zvintaj intră ,in obligaţia zilnică a specialiştilor, deoarece de aceasta depinde, în actualele condiţii meteorologice, ca semănatul să avanseze cit mai repede. Aşa cum am mai arătat şi cu alte prilejuri, nu trebuie să se aştepte o vreme ideală, ci trebuie să se folosească, din plin, intervalul dintre ploi, fiecare oră bună de lucru, fiecare parcelă cu sol zvintat. Practic, acum, in toate zonele agricole, trebuie să se acţioneze pe front larg, concentrind toate mijloacele mecanice disponibile. Suprafaţa mare care a mai rămas de semănat obligă ca, pentru accelerarea ritmului de lucru, să se lucreze şi noaptea la pregătirea terenului. Si in timpul zilei se cer luate măsuri deosebite pentru depăşirea vitezei zilnice de lucru, prevăzute, prin organizarea schimburilor prelungite, prin evitarea timpilor morţi, prin remedierea foarte operativă a defecţiunilor tehnice. Executarea semănatului in limitele perioadei optime este principala condiţie a respectării cerinţelor calitative la toate culturile agricole. Dar sunt şi alte condiţii, tot atit de importante: pregătirea in bune condiţiuni a terenului, respectarea adîncimii de semănat, asigurarea încă de la semănat, a densităţii optime a plantelor la hectar. Deci, paralel cu grăbirea ritmului de lucru la semănat, va trebui ca grija pentru calitate să crească şi mai mult, creindu-se astfel condiţii pentru obţinerea unor recolte sporite in cursul acestui Zile preţioase pentru recolta Situaţia însămînţărilor de primăvară arată că ritmul trebuie grăbit indiferent de evoluţia vremii Specialiştii au un rol deosebit in realizarea unor lucrări de bună calitate, in imagine: Vasile Bădica, inginer şef la cooperativa agricolă din Smeeni şi Dumitru Gheorghe, şef de fermă, controlînd calitatea semănatului zAiMI STAREA VREMII ■"YWTW17^ 7 //• Y cGb Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte -în pag. a 3-a Ministrul comunicaţiilor din Grecia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,a primit, miercuri pe Evanghelos Yiannopoulos, ministrul comunicaţiilor din Grecia, care efectuează o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Michel Cottakis, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Oaspetele a amunat tovarăşului,Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi a transmis cordiale urări din partea primului ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită primului ministru, Andreas Papandreu, un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporului elen prieten, prosperitate şi fericire. In timpul convorbirii s-au evocat cu satisfacţie relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre România şi Grecia, relaţii care s-au amplificat continuu, fiind, relevate, in acest sens, rezultatele înregistrate in dezvoltarea colaborării pe ţărim economicşi iin alte domenii. A fost exprimată hotărîrea de a extinde şi diversifica in viitor conlucrarea românoelenă în folosul şi spre binele celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii, securităţii şi cooperării in Balcani, imn Europa şi în intreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in probleme actuale ale vieţii politice internaţionale, cu deosebire cele privind continentul european, sublliniindu-se importanţa reluării politicii de destindere, înţelegere, pace şi respect al independenţei naţionale, soluţionării pe cale paşnică a problemelor ce confruntă omenirea, necesitatea de a se acţiona pentru trecerea la măsuri concrete de oprire a cursei înarmărilor, de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară, de oprire a amplasării de noi rachete nucleare pe continent, fără de care nu pot fi concepute pacea şi liniştea în Europa şi in lume. In acest context s-a reliefat importanţa pe care o reprezintă dezvoltarea conlucrării între statele din Balcani pentru realizarea în această regiune a unei zone a încrederii şi colaborării, lipsită de arme nucleare, ca o parte integrantă a unei Europe fără arme nucleare, ca o contribuţie activă la cauza colaborării și păcii în lume, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Ambasadorul Uniunii Sovietice Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească.