România Liberă, aprilie 1984 (Anul 42, nr. 12260-12284)
1984-04-02 / nr. 12260
- ----------------------------------------------- ------------- ACTUALITATEA IN AGRICULTURĂ O SĂPTĂMÎNĂ ÎN CARE RITMUL SEMĂNATULUI TREBUIE ACCELERAT LA MAXIMUM Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente la semănatul culturilor de primăvară. Datele au fost centralizate în seara zilei de 31 martie a.c. Ieri, în condiţiile unui timp favorabil s-a lucrat, în multe locuri, din plin la pregătirea trenului şi semănat a 314000 hectare însămînţate pînă acum. Rămînerile în urmă pot şi trebuie grabnic recuperate , în opt judeţe s-a trecut la însămînțarea florisoarelui • Este necesară accelerarea vitezelor zilnice de lucru pentru a încheia semănatul în cel mai scurt timp • Acum hotărîtoare pentru succesul campaniei sunt buna organizare a muncii, mobilizarea amplă a forţelor de la sate, întărirea ordinei şi disciplinei. OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Executarea tuturor lucrărilor agricole în limitele perioadei optime constituie acum condiţia esenţială pentru obţinerea unor recolte record. Pentru a se recupera restanţele datorate vremii neprielnice, trebuie să se lucreze noaptea la pregătirea terenului, iar ziua — din zori şi pînă seara — la semănat! Pentru a obţine recolte record în acest an, se impune: O AMPLĂ ŞI EXEMPLARĂ MOBILIZARE A FORŢELOR IN CAMPANIA AGRICOLĂ (în pagina a 2-a) ! Orizontul cunoaşterii Dacă valurile Dunării care spală ritmic betonul portului Brăila ar avea memorie, '.‘.‘.unei am putea vedea ca pe un ecran, in lumina apelor o istorie. Brăila ,secolului al XIV- lea, o mutafie a legăturilor comerciale a păminturilor noastre cu restul lumii, o mutaţie milenară a Histriei, Callaihului, a Tomisului şi.se n ilul mării pe malul fi 1 Dvării, o Dunăre care lega in cea neagră de pădidka^rc^ Keagu din rest‘ .1 Europei. •răila Ţării Româneşti care de, cu un an înainte de căderea Constantinopolului, in mina imperiului otoman şi revine Ţării Româneşti după pacea de la Adrianopol, in 1829, îşi păstrează numele pe harta lumii. De unde atita vitalitate in continuitatea ei ? Nu este nevoie să cauţi explicaţia in subtilităţi istorice, ci este suficient să nu refuzi invitaţia Comitetului judeţean de cultură ,şi o educaţie socialistă din Brăila de a lua contactul cu oamenii din judeţ, pentru ca să ai revel' '' acestei realităţi, să in 'dece oamenii Brăila, ce au dat tributul .. singern Războiul pentru independenţă, şi-au propus, în 1879, şi au făcut o bibliotecă municipală şi un muzeu pe care noi le-am numi astăzi laboratoare de educaţie, să înţelegi de ce această■ dorinţă de cultură s-a perpetuat pe malurile Dunării. Asistăm astăzi la o nouă mutaţie rteri-’ată printr-o C timp de zeci de ie secole sau mii d in care se refl . sch. bare din r ■ Istrati. an Acea victorie , român rte. Dacă răsfoieşti volumul centenarului bibliotecii din Brăila nu ,poţi să nu fii impresionat de faptul că ponderea numărului de cititori a migrat, intre 1950 şi 1980, de la profesori şi elevi la muncitori şi tehnicieni, o migrare simultană cu transformarea peisajului brăilean, de la un port, prin care se scurgeau produsele agricole ale ţării noastre către Europa, la un modern, oraş industrial al cărui şantier ■naval construieşte cu uşurinţă vase de 7 SCO tone şi care se mindreşte cu introducerea la I.U.G. Progresul a unor tehnologii proprii ce elimină importuri costisitoare. Pentru ca să ai astfel de realizări este necesar ca nivelul general al ştiinţei şi culturii să depăşească un prag critic. Depăşirea acestui prag se face cu efortul unor oameni, a căror modestie ii impinge să rămină in umbra faptelor lor, aşa cum se intimplă cu colectivul condus de profesoara Veronica Dobrin, preşedinta Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă din Brăila, care ştie să împartă centrul de greutate al efortului de culturalizare între reînvierea unui teatru cu arhitectura tradiţională dar cu un repertoriu modern, şezătorile folclorice infăţişind tradiţia şi obiceiurile laice din Bărăgan, oferirea spectacolului ştiinţei moderne in întreprinderile industriale , şi inaugurarea unui muzeu care fixează şi reflectă istoria zbuciumată a Brăilei. Dacă valurile Dunării care spală ritmic betonul portului Brăila vor avea memorie, atunci viitorul va deveni oglinda efortului cu care contemporanii noştri îşi construiesc ştiinţa şi cultura. Prof. dr. Ionel I. Purica O producţie-marfă suplimentară în valoare de 65 milioane lei . Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului siderurgic de la Hunedoara păşesc în cel de-al doilea trimestru al anului cu importante realizări în producţie. Prin optimizarea fluxurilor de fabricaţie, perfecţionarea tehnologiilor de elaborare, folosirea intensivă a maşinilor, utilajelor si instalaţiilor din dotare, gospodărirea judicioasă a resurselor materiale si energetice, ei au reuşit să realizeze, peste sarcinile de plan la zi, o producţie-marfă suplimentară in valoare de 65 milioane lei, concretizată în 5 200 tone cocs metalurgic, 10 000 tone fontă, 3 400 tone oţel, 12 000 tone laminate finite, într-o largă gamă de sortimente şi tipodimensiuni, cerute de beneficiarii interni. Aceste succese au fost obţinute în condiţiile creşterii cu 3 345 lei a productivităţii muncii pe fiecare lucrător, ale diminuării cheltuielilor de producţie şi economisirii unor mari cantităţi de fero-aliaje, cocs metalurgic, fontă, energie electrică şi combustibil. în intervalul de timp amintit, siderurgiştii hunedoreni au livrat, de asemenea, suplimentar, beneficiarilor de peste hotare produse în valoare de peste 20milioane lei. Siderurgiștii hunedoreni ■■ ...... ........... . .................... Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12260 Luni 2 aprilie 1984 6 pagini 50 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă, pe E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. N - a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice Deplină şi profundă satisfacţie pentru rezultatele fructuoase ale vizitei de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Populară Bulgaria Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Pagina a 3-a) CREŞTEREA MAI ACCENTUATĂ A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, O PROBLEMĂ PRIORITARĂ A FIECĂRUI COLECTIV Prin votul din Marea Adunare Naţională „Programul privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea organizării şi normării muncii în perioada 1983—1935 şi pină în 1990“ a căpătat putere de lege. Este vorba de un document de majoră importanţă pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a României socialiste, nivelul productivităţii muncii constituind un factor hotărîtor pentru realizarea Programului partidului pentru edificarea unei societăţi socialiste superioare. Productivitatea realizată ne arată, în ultima instanţă, cit de bine muncim, cu ce eficienţă folosim forţa de muncă ,existentă şi credem că este evidentă pentru orice cititor legătura directă dintre această eficienţă a muncii şi bunăstarea naţiunii, a fiecăruia din noi. Programul recent aprobat de Marea Adunare Naţională a fost elaborat din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului. Regăsim în prevederile lui gîrrdirea novatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu excepţionala sa putere de analiză ştiinţifică şi viziune complexă asupra proceselor fundamentale ale dezvoltării economice şi sociale a României. Programul defineşte cu claritate atît ansamblul de măsuri ce va trebui aplicat etapizat cit şi modul concret în care trebuie acţionat în fiecare ramură şi sector al economiei, obiectivele fiind temeinic fundamentate cu măsuri tehnice, economice şi organizatorice. Pînă la sfîrşitul anului viitor va trebui să se obţină în industria republicană o productivitate superioară cu peste două cincimi celor realizate in 1980 ; în industria prelucrătoare se cere ca sporul de productivitate să fie şi mai accentuat. Pe baza măsurilor ce se vor aplica în perioada 1984—1985 se creează • condiţiile introducerii mai rapide a progresului tehnic şi organizării superioare a producţiei în majoritatea unităţilor economice astfel incit la sfîrşitul celei de a doua etape — adică în anul 1987 — să se înregistreze o productivitate de 1,7 ori mai mare decit în 1980. Ansamblul de măsuri privind perfecţionarea fluxurilor tehnologice, organizarea optimă a locurilor şi sectoarelor de muncă şi promovarea intensă în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice va asigura la finele actualului deceniu o productivitate mai mult decît dublă faţă de 1980. Acestea sunt, deci, pe scurt obiectivele ce trebuie atinse. Pe ce căi concrete se va acţiona, care sunt factorii specifici fiecărui sector pentru sporirea productivităţii muncii ? Programul oferă un răspuns clar. O cale importantă o reprezintă introducerea şi extinderea progresului tehnic. Aceasta înseamnă, în general, introducerea maşinilor şi liniilor automate complexe, creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, introducerea şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie. O altă cale o constituie perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, prin folosirea eficientă, de către toate unităţile a capacităţilor de producţie, prin utilizarea intensivă şi în regim constant a zestrei tehnice, la nivelul parametrilor tehnico-economici proiectaţi, prin asigurarea unui raport corespunzător între munca productivă şi cea, de administrare, prin extinderea lucrului la mai multe maşini şi a policalificării. Demn de relevat este faptul că pe această cale urmează să se obţină circa 40 la sută din sporul de productivitate stabilit. Ridicarea calificării şi perfecţionarea pregătirii profesionale constituie alt factor esenţial pentru realizarea sarcinilor de creştere mai accentuată a productivităţii. In sfîrşit, o importanţă esenţială pentru asigurarea sporului de productivitate doritoare perfecţionarea sistemului de normare a muncii, astfel incit să se asigure stabilirea unei corelaţii directe şi citmai exacte intre productivitatea muncii fizice şi consumurile de muncă pe produs. Pentru fiecare ramură şi subramură s-au adoptat programe concrete specifice, ce oferă o perspectivă îndelungată organizării producţiei, dezvoltării sectoarelor respective. Există, la ora actuală, peste 1 300 programe de măsuri stabilite pe ramuri şi unităţi, cu termene şi responsabilităţi precise. Insă, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. multe ministere, din păcate, nu urmăresc şi nu iau măsurile necesare pentru realizarea acestor programe in sectoarele respective, nu se preocupă de imbunătăţirea şi perfecţionarea lor, spre a le tine „la zi“ cu ceea ce trebuie realizat în continuare. Pentru ,a se putea obţine, în acest an, creşterea cu 8 la sută a productivităţii muncii faţă de anul trecut (în construcţii-montaj sarcina este de 6,5 la sută), pentru a se putea asigura condiţiile corespunzătoare îndeplinirii prevederilor din anul 1985 se impune ca toate ministerele, centralele şi întreprinderile, consiliile de conducere ale oamenilor muncii de la toate nivelele, să acţioneze cu mai multă fermitate şi hotărîre pentru realizarea programelor, pentru îndeplinirea Marian Dumitrescu (Continuare in pag., a 5-a) De la 1 aprilie NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII VOR BENEFICIA DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR «o Continuîncă, relatarea — Începută în numărul de sîmbătă al ziarului nostru — asupra modului de majorare a retribuţiilor in ramura transporturilor, astăzi ne vom referi la majorarea retribuţiilor in alte sectoare importante din această ramură şi anume in sectorul transporturilor auto şi in cel al transporturilor navale. De majorarea retribuţiilor vor beneficia harnicii muncitori din unităţile auto, care asigură zilnic importante transporturi de mărfuri şi călători, muncitorii portuari (docheri, operatori de dane, conducători de utilaje portuare), precum şi personalul navigant din apele maritime şi fluviale. In aceste sectoare, retribuţiile tarifare pentru muncitori se vor majora, in medie, cu 5,5 la sută, iar retribuţiile pe clase de retribuire pentru personalul operativ, personalul tehnic productiv, precum şi pentru personalul de administraţie, se vor majora, în medie, , cu 5 la sută. De menţionat că — potrivit Decretului Consiliului de Stat pentru majorarea retribuţiilor personalului muncilor , conducătorii autobasculantelor de 59 de tone şi mai mari, vor avea retribuţie tarifară mai mare cu 5 la sută, faţă de cele utilizate pentru şoferii care conduc autobasculante din grupa VII de autovehicule. De ase-Astăzi, despre majorarea retribuţiilor în transporturile auto şi navale menea, personalul navigant îmbarcat pe navele de 150 000 tdw şi mai mari, va avea retribuţii tarifare mai mari cu o clasă de retribuire faţă de cele utilizate la grupa VI de ramuri, in cazul personalului brevetat şi cu 5 la sută mai mari faţă de cele stabilite pe grupuri de funcţii, în cazul personalului nebrevetat Concomitent, oamenii muncii din aceste sectoare vor beneficia şi de majorarea corespunzătoare a sporului de vechime. Astfel, docherii, conducătorii de utilaje portuare şi operatorii de dane, vor beneficia de o majorare mai accentuată a sporului de vechime, in raport cu personalul din celelalte ramuri şi, sectoare de activitate. Pentru o vechime neîntreruptă în aceeași unitate de la 5 la 10 ani, dacă personalul din celelalte ramuri şi sectoare de activitate beneficiază de majorarea sporului de vechime de la 3 la sută la 6 la sută, docherii, conducătorii de utilaje portuare şi operatorii de dane beneficiază de majorarea sporului de vechime de la 5 la sută la 8 la sută. Raportul se menţine şi pentru alte pe-Grupaj realizat de Mircea Scripcă ■ (Continuare in pag. a 5-a) mm. ’mai , if, -' Hi * ' j W. W#^fLnmr-iwr-fT«Ji " spifi mi ■*