România Liberă, aprilie 1984 (Anul 42, nr. 12260-12284)

1984-04-02 / nr. 12260

- ----------------------------------------------- -------------­ ACTUALITATEA IN AGRICULTURĂ O SĂPTĂMÎNĂ ÎN CARE RITMUL SEMĂNATULUI TREBUIE ACCELERAT LA MAXIMUM Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente­ la semănatul culturilor de primăvară. Datele au fost centralizate în seara zilei de 31 martie a.c.­ ­ Ieri, în condiţiile unui timp favorabil s-a lucrat, în multe locuri, din plin la pregătirea trenului şi semănat a 314000 hectare însămînţate pînă acum. Rămînerile în urmă pot şi trebuie grabnic recuperate , în opt judeţe s-a trecut la însămînțarea flor­i­­soarelui • Este necesară accelerarea vitezelor zilnice de lucru pentru a încheia semănatul în cel mai scurt timp • Acum hotărîtoare pentru succesul campaniei sunt buna organizare a muncii, mobilizarea amplă a forţelor de la sate, întărirea ordinei şi disciplinei. OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Executarea tuturor lucrărilor agricole în limitele perioadei optime constituie acum condiţia esenţială pentru obţinerea unor recolte record. Pentru a se recupera restanţele datorate vremii neprielnice, trebuie să se lucreze noaptea la pregătirea terenului, iar ziua — din zori şi pînă seara — la semănat! Pentru a obţine recolte record în acest an, se impune: O AMPLĂ ŞI EXEMPLARĂ MOBILIZARE A FORŢELOR IN CAMPANIA AGRICOLĂ (în pagina a 2-a) ! Orizontul cunoaşterii Dacă valurile Dunării care spală ritmic betonul portu­lui Br­ăila ar avea memo­rie, '.‘.‘.unei am putea vedea ca pe un ecran, in lumina apelor o istorie. Brăila ,secolului al XIV- lea, o mutafie a legăturilor comerciale a păminturilor noastre cu restul lumii, o mutaţie milenară a Histriei, Callaihului, a Tomisului şi.s­e n ilul mării pe ma­­lul fi­ 1 Dv­ării, o Dunăre care lega in cea neagră de pădidka^rc^ K­eagu din re­s­t‘ .1 Europei. •­răila Ţării Româneşti care de, cu un an înainte de căderea Constantinopolului, in mina imperiului otoman şi revine Ţării Româneşti după pacea de la Adrianopol, in 1829, îşi păstrează numele pe harta lumii. De unde atita vitalitate in continui­tatea ei ? Nu este nevoie să cauţi explicaţia in subtilităţi is­torice, ci este suficient să nu refuzi invitaţia Comitetul­­ui judeţean de cultură ,şi o e­­ducaţie socialistă din Brăila de a lua contactul cu oa­menii din judeţ, pentru ca să ai revel' '' acestei rea­lităţi, să in 'de­ce oa­menii Brăila, c­e au dat tributul .. singe­rn Războiul pentru indepen­denţă, şi-au propus, în 1879, şi au făcut o bibliotecă mu­nicipală şi un muzeu pe care noi le-am numi astăzi laboratoare de educaţie, să înţelegi de ce această■ do­rinţă de cultură s-a perpe­tuat pe malurile Dunării. Asistăm astăzi la o nouă mutaţie rteri-’ată prin­tr-o C­­­ timp de zeci de ie secole sau mii d in care se refl . sch. bare din r ■ Istrati. an­ Acea vic­torie , ro­mân rte. Dacă răsfoieşti volumul centenarului bibliotecii din Brăila nu ,poţi să nu fii impresionat de faptul că pon­derea numărului de cititori a migrat, intre 1950 şi 1980,­­ de la profesori şi elevi la muncitori şi tehnicieni, o migrare simultană cu trans­formarea peisajului brăi­­lean, de la un port, prin care se scurgeau produsele agri­cole ale ţării noastre către Europa, la un modern, oraş industrial al cărui şantier ■naval construieşte cu uşurin­ţă vase de 7 SCO tone şi care se mindreşte cu introducerea la I.U.G. Progresul a unor tehnologii proprii ce elimină importuri costisitoare. Pentru ca să ai astfel de realizări este necesar ca ni­velul general al ştiinţei şi culturii să depăşească un prag critic. Depăşirea aces­tui prag se face cu efortul unor oameni, a căror mo­destie ii impinge să ră­­mină in­­ umbra fap­telor lor, aşa cum se in­­timplă cu colectivul condus de profesoara Veronica Do­­brin, preşedinta Comitetu­lui judeţean de cultură şi educaţie socialistă din Bră­ila, care ştie să împartă cen­trul de greutate al efortu­lui de culturalizare între re­învierea unui teatru cu ar­hitectura tradiţională dar cu un repertoriu modern, şe­­zătorile folclorice infăţişind tradiţia şi obiceiurile laice din Bărăgan, oferirea spec­tacolului ştiinţei moderne in întreprinderile industriale , şi inaugurarea unui muzeu care fixează­ şi reflectă istoria zbuciumată a Brăilei. Dacă valurile Dunării care spală ritmic betonul portului Brăila vor avea memorie, atunci viitorul va deveni oglinda efortului cu care contemporanii n­oştri îşi con­struiesc ştiinţa şi cultura. Prof. dr. Ionel I. Purica O producţie-marfă suplimentară în valoare de 65 milioane lei . Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului siderurgic de la Hunedoara păşesc în cel de-al doilea trimestru al anului cu im­portante realizări în producţie. Prin optimizarea fluxurilor de fa­bricaţie, perfecţionarea tehnologiilor de elaborare, folosirea inten­sivă a maşinilor, utilajelor si instalaţiilor din dotare, gospodărirea judicioasă a resurselor materiale si energetice, ei au reuşit să realizeze, peste sarcinile de plan la zi, o producţie-marfă supli­mentară in valoare de 65 milioane lei, concretizată în 5 200­­ tone cocs metalurgic, 10 000 tone fontă, 3 400 tone oţel, 12 000 tone lami­nate finite, înt­r-o largă gamă de sortimente şi tipodimensiuni, ce­rute de beneficiarii interni. Aceste succese au fost obţinute în con­diţiile creşterii cu 3 345 lei a productivităţii muncii pe fiecare lu­crător, ale diminuării cheltuielilor de producţie şi economisirii unor mari cantităţi de fero-aliaje, cocs metalurgic, fontă, energie electrică şi combustibil. în intervalul de timp amintit, siderurgiştii hunedoreni au livrat, de asemenea, suplimentar, beneficiarilor de peste hotare produse în valoare de peste 20­­milioane lei. Siderurgiștii hunedoreni ■■ ...... ..........­. . .........­­........... Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12260 Luni 2 aprilie 1984 6 pagini 50 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele­ Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă, pe E. M. Tia­­jelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovără­şească. N­ - a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice Deplină şi profundă satisfacţie pentru rezultatele fructuoase ale vizitei de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Populară Bulgaria Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Pagina a 3-a) CREŞTEREA MAI ACCENTUATĂ A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, O PROBLEMĂ PRIORITARĂ A FIECĂRUI COLECTIV Prin votul din Marea Adu­nare Naţională „Programul privind creşterea mai accen­tuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea organizării şi normării muncii în perioada 1983—1935 şi pină în 1990“ a căpătat putere de lege. Este vorba de un document de ma­joră importanţă pentru dezvol­tarea actuală şi viitoare a României socialiste,­­ nivelul productivităţii muncii consti­tuind un factor hotărîtor pen­tru realizarea Programului partidului pentru edificarea unei societăţi socialiste supe­rioare. Productivitatea reali­zată ne arată, în ultima instan­ţă, cit de bine muncim, cu ce eficienţă folosim forţa de muncă ,existentă şi credem că este evidentă pentru orice ci­titor legătura directă dintre această eficienţă a muncii şi bunăstarea naţiunii, a fiecăruia din noi. Programul recent aprobat de Marea Adunare Naţională a fost elaborat din iniţiativa şi sub directa îndru­mare a secretarului general al partidului. Regăsim în pre­vederile­­ lui gîrrdirea novatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu excepţionala sa putere de ana­liză ştiinţifică şi viziune com­plexă asupra proceselor funda­mentale ale dezvoltării econo­mice şi sociale a României. Programul defineşte cu cla­ritate atît ansamblul de măsuri ce va trebui aplicat etapizat cit şi modul concret în care trebuie acţionat în fiecare ra­mură şi sector­­ al economiei, obiectivele fiind temeinic fun­damentate cu măsuri tehnice, economice şi organizatorice. Pînă la sfîrşitul anului viitor va trebui să se obţină în in­dustria republicană o producti­vitate superioară cu peste două cincimi celor realizate in 1980 ; în industria prelucrătoare se cere ca sporul de productivi­tate să fie şi mai accentuat. Pe baza măsurilor ce se vor aplica în perioada 1984—1985 se creează • condiţiile introducerii mai ra­pide a progresului tehnic şi organizării superioare a pro­ducţiei în majoritatea unităţi­lor economice astfel incit­ la sfîrşitul celei de a doua etape — adică în anul 1987 — să se în­registreze o productivitate de 1,7 ori mai mare decit în 1980. Ansamblul de­ măsuri privind perfecţionarea fluxurilor teh­nologice, organizarea optimă a locurilor şi sectoarelor de muncă şi promovarea intensă în producţie a rezultatelor cer­cetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice va asigura la finele actualului deceniu o producti­vitate mai mult decît dublă faţă de 1980. Acestea sunt, deci, pe scurt obiectivele ce trebuie atinse. Pe ce căi concrete se va ac­ţiona, care­ sunt factorii spe­cifici fiecărui sector pentru sporirea productivităţii muncii ? Programul oferă un răspuns clar. O cale importantă o reprezintă introducerea şi extinderea pro­gresului tehnic. Aceasta în­seamnă, în general, introduce­rea maşinilor şi liniilor auto­mate complexe, creşterea gra­dului de mecanizare şi auto­matizare a proceselor de pro­ducţie, introducerea şi moder­nizarea tehnologiilor de fabri­caţie. O altă cale o constituie perfecţionarea organizării pro­ducţiei şi a muncii, prin folo­sirea eficientă, de către toate unităţile a capacităţilor de pro­ducţie, prin utilizarea inten­sivă şi în regim constant a zestrei tehnice, la nivelul para­metrilor tehnico-economici pro­iectaţi, prin asigurarea unui raport corespunzător între munca productivă şi cea, de administrare, prin extinderea lucrului la mai multe maşini şi a policalificării. Demn de rele­­­vat este faptul că pe această cale urmează să se obţină circa 40 la sută din sporul de pro­ductivitate stabilit. Ridicarea calificării şi perfecţionarea pre­gătirii profesionale constituie alt factor esenţial pentru reali­zarea sarcinilor de creştere mai accentuată a productivităţii. In sfîrşit, o importanţă esenţială pentru asigurarea sporului de productivitate dorit­o­are per­fecţionarea sistemului de nor­mare a muncii, astfel incit să se asigure stabilirea unei corelaţii directe şi cit­­mai exacte intre productivitatea muncii fizice şi consumurile de muncă pe pro­dus. Pentru fiecare ramură şi subramură s-au adoptat progra­me concrete specifice, ce oferă o perspectivă îndelungată organi­zării producţiei, dezvoltării sectoarelor respective. Există, la ora­ actuală, peste 1 300 pro­grame de măsuri stabilite pe ramuri şi unităţi, cu termene şi responsabilităţi precise. Insă, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. multe ministere, din păcate, nu urmă­resc şi nu iau măsurile nece­sare pentru realizarea acestor programe in sectoarele respec­tive, nu se preocupă de imbu­­nătăţirea şi perfecţionarea lor, spre a le tine „la zi“ cu ceea ce trebuie realizat în conti­nuare. Pentru ,a se putea ob­ţine, în acest an, creşterea cu 8 la sută a productivităţii mun­cii faţă de anul trecut (în construcţii-montaj sarcina este de 6,5 la sută), pentru a se putea asigura condiţiile cores­punzătoare îndeplinirii preve­derilor din anul 1985 se impune ca toate ministerele, centralele şi întreprinderile, consiliile de conducere ale oamenilor muncii de la toate nivelele, să acţio­neze cu mai multă fermitate şi hotărîre pentru realizarea pro­gramelor, pentru îndeplinirea Marian Dumitrescu (Continuare in pag., a 5-a) De la 1 aprilie NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII VOR BENEFICIA DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR «o Continuîncă, relatarea — În­cepută în numărul de sîm­bătă al ziarului nostru — asu­pra modului de majorare a re­tribuţiilor in ramura transpor­turilor, astăzi ne vom referi la majorarea­ retribuţiilor in alte sectoare importante din această ramură şi anume in sectorul transporturilor auto­ şi in cel al transporturilor navale. De majorarea retribuţiilor vor beneficia harnicii muncitori din unităţile auto, care asigură zil­nic importante transporturi de mărfuri şi călători, muncitorii portuari (docheri, operatori de dane, conducători de utilaje portuare), precum şi personalul navigant din apele maritime şi fluviale. In aceste sectoare, retribuţiile tarifare pentru muncitori se vor majora, in medie, cu 5,5 la sută, iar retribuţiile pe clase de retribuire pentru persona­lul operativ, personalul tehnic productiv, precum şi pentru personalul de administraţie, se vor majora, în medie, , cu 5 la sută. De menţionat că — potrivit Decretului Consiliului de Stat pentru majorarea retribuţiilor personalului muncilor , con­ducătorii autobasculantelor de 59 de tone şi mai mari, vor avea retribuţie tarifară mai mare cu 5 la sută, faţă de cele utili­zate pentru şoferii care con­duc autobasculante din grupa VII de autovehicule. De ase-Astăzi, despre majorarea retribuţiilor în transporturile auto şi navale menea, personalul navigant îmbarcat pe navele de 150 000 tdw şi mai mari, va avea retribuţii tarifare mai mari cu o clasă de retribuire faţă de­ cele utilizate la grupa VI de ramuri, in cazul personalului brevetat şi cu 5 la sută mai mari faţă de cele stabilite pe gru­puri de funcţii, în cazul perso­nalului nebrevetat Concomitent, oamenii muncii din aceste sectoare vor bene­ficia şi de majorarea corespun­zătoare a sporului de vechime. Astfel, docherii, conducătorii de utilaje portuare şi operatorii de dane, vor beneficia de o ma­jorare mai accentuată a sporu­lui de vechime, in raport cu personalul din celelalte ramuri şi, sectoare de activitate. Pen­tru o vechime neîntreruptă în aceeași unitate de la 5 la 10 ani, dacă personalul din cele­lalte ramuri şi sectoare­ de ac­tivitate beneficiază de majora­rea sporului de vechime de la 3 la sută la 6 la sută, doche­rii, conducătorii de utilaje portuare şi operatorii de dane beneficiază de majorarea spo­rului de vechime de la 5 la sută la 8 la sută. Raportul se menţine şi pentru alte pe-Grupaj realizat de Mircea Scripcă ■ (Continuare in pag. a 5-a) mm. ’mai , if, -' Hi * ' j W. W#^fLnmr-iwr-fT­«Ji " spifi mi ■*

Next