România Liberă, iunie 1984 (Anul 42, nr. 12311-12336)

1984-06-01 / nr. 12311

LA BAZA O COOPERARE ACTIVĂ, RESPONSABILĂ SI ILICITĂ In ultimele decenii diversifi­carea şi specializarea producţiei au devenit o caracteristică a in­dustriei moderne. Din raţiuni e­­conomice înainte de toate. Com­plexitatea produselor zilei este atît de accentuată, de ingine­rească, incit numai specializarea o putea garanta. Ca dovadă, cu numai trei de­cenii în urmă Reşiţa construia, aproape in exclusivitate, loco­motiva cu aburi. Ca şi marea uzină bucureşteană „23 August“. Pe cită vreme la construirea unei locomotive Diesel-electrice sau electrice de azi concură zeci de întreprinderi din întreaga ţară. Fiecare cu părţi componen­te în a căror fabricare este „su­verană“. Ca specializare şi ca eficienţă economică, înseamnă, implicit, că respon­sabilitatea pentru realizarea unui produs modern, cu m­ulte caracteristici funcţionale şi de fiabilitate s-a extins asupra tu­turor colaboratorilor industriali. Pentru că un fabricat cu adevă­rat reprezentativ, căutat, lăudat, bine plătit, care a învins prin randament şi fiabilitate dar şi prin estetică industrială, presu­pune o înaltă şi constantă cali­tate tehnică şi tehnologică din partea tuturor celor ce operea­ză la realizarea lui. Acestei co­operări perfecte şi necesare in industrie ii consacrăm şi anche­ta de faţă. COOPERARE LA PARAMETRII TEHNICI SI CALITATIVI STABILIJI Interlocutor, ing. Nicolae Bă­lăci, şeful secţiei motoare na­vale, Reşiţa. — Calitate, desigur, în primul rînd, dar şi ritmicitate. Pentru că şi noi, cei de la­­ „navale“, avem un ciclu normal, planifi­cat, de montaj şi de probe pe stand. Şi nu de puţine ori sun­tem­ stopaţi de unii colaboratori. — Nominalizaţi-i. Este unul din rosturile investigaţiei noas­tre. Le vom solicita punctul de vedere. Contractul economic este unul singur. Obligatoriu ca legea însăţi. — Dacă din punct de vedere calitativ întreprinderea de ma­şini grele din Bucureşti ne li­vrează turbosuflantele şi arborii cotiţi la parametrii impuşi de proiect, similari cu al altor fir­me străine de recunoscută spe­cialitate, nu acelaşi lucru putem afirma şi despre respectarea termenelor contractuale. Şi se întîmplă cam des. Avem motoa­re navale de 6 000 şi de 8 000 CP care aşteaptă pe benzi de montaj subansamblele amintite. Vreau să mă exprim fără echi­voc : le mulţumim pentru înalta lor exigenţă in execuţie şi in calitatea generală a tot ceea ce ne trimit, dar ne exprimăm tot­odată neliniştea pentru nein­­trarea lor în graficele de livrare. Sper să fie limpede. — Dacă v-aţi referi pe plan intern... Lucrurile ar fi mulţumi­toare ? Ar da greutate argu­mentării ? — Secţiile colaboratoare din întreprinderea noastră şi mai ales cele hotărîtoare, cum sînt turnătoria de fontă şi secţia de ansamble sudate, au în livrare o ritmicitate foarte bună. — Era de aşteptat. Munca în acord global regularizează şi această colaborare interuzinală. Continuaţi. — Aceleaşi pretenţii de ritmi­citate adresăm şi altora: între­prinderii din Tirgu Secuiesc, pentru aşa zisele „înşurubări er­­mete“, întreprinderii de piese auto din Sibiu, pentru arcuri. Şi întreprinderii din Zalău, pentru robinete şi tipurile sale de ar­mături, înţelegem că au greu­tăţi şi ele, reperele enumerate constituind asimilări foarte re­cente, eliminîndu-se astfel im­portul, însă obligaţiile rămîn o­­bligaţii, aici nu încap scuzele. — La urma urmelor, obligaţia contractuală este o obligaţie de plan economic naţional. Vom aborda conducerile acestor între­prinderi, chiar in investigaţia de faţă. AVIZ PENTRU PROIECTANT!, ŞI PENTRU METALURGIE Scrisoarea tovarăşului maistru Haralambie Surdei, şef de ate­lier la aceeaşi mare întreprin­dere, inminată chiar in timpul anchetei noastre, merită o dis­cuţie aparte. S-o comentăm pe parcurs. „Dacă dorim ca economia noastră naţională să aibă per­manent o inaltă eficienţă şi si­gur că o dorim ! — adică dacă vrem să realizăm maşini şi uti­laje care să ne reprezinte cu adevărat, atunci, ca om al mun­cii, care lucrez aici de peste 35 de ani, cer o mai bună colabo­rare între proiectanţi, metalur­gie şi constructorii de maşini. Am parcurs cu aciastă între­prindere toate prefacerile revo­luţionare deschise de gloriosul act istoric de la 23 August 1944. Şi am contribuit la dotarea economiei româneşti cu maşini şi utilaje de o însemnătate ex­cepţională“. Ca primul care iau contact in întreprindere cu probleme de asigurare a ma­terialelor pentru producţie, la calităţile şi la dimensiunile ne­cesare, trebuie să mă declar ca­tegoric împotriva practicii de­rogărilor de la specificaţiile pro­iectelor. Părerea mea este că se ajunge, in practică, la aceste de­rogări datorită faptului că pro­iectanţii nu ţin seama, in toate cazurile, de posibilităţile actuale ale metalurgiei, nu aprofundea­ză oportunitatea unor calităţi şi dimensiuni de materiale prevă­zute in proiect. Apreciez că unii proiectanţi consideră că fac un proiect de calitate superioară atunci cind specifică pe desene toate calităţile de materiale din stasuri“. „Ţinind cont de asta — con­tinuă maistrul —, proiectanţii ar putea deveni ajutoare de nă­dejde ale constructorilor de­­maşini, specifici­ă numai ceea ce produce metalurgia. Derogă­rile ulterioare nu sunt de natură să ridice calitatea produsului şi nici să-i asigure preţul de cost din proiect“.­­Aici aţi spus-o bine şi direct. O ştie oricine, nu doar economistul, cit se pierde de pe urma acestor derogări. De unde şi pretenţia, foarte în­dreptăţită şi pe o bază reală, ca metalurgia să diversifice mai rapid şi mai concludent gama sa sortimentală de produse desti­nată industriei. Dar iată şi o o­­pinie surprinzător de... locală­. „Oare — spune maistrul — n-ar fi normal ca întreprinderea noastră să primească de la com­binatul siderurgic din localitate toate materialele necesare și nu­mai surplusul să-l livreze la alte întreprinderi ?“. Nu-i vina maistrului Surdei că gindește astfel. Sigur că o asemenea practică ar fi total neindicată. Combinate metalur­gice avem şase sau şapte în în­treaga ţară. Şi ele sunt, într-un fel, specializate. Ce s-ar întîmplă dacă fiecare ar favoriza vecinul de lingă casă ? Reţinem însă ideea de bază a maistrului reşi­­ţean. Metalurgia să lupte serios pentru diversificarea sortimen­tului său, îi stă in putere s-o facă. Realizările sale din ultima vreme o confirmă. Şi proiec­tanţii, fireşte, să prevadă numai calităţi şi tipodimensiuni elabo­rate de metalurgie, acum. Nu într-o posibilă realizare. De aici derogările, cu efectele lor nega­tive asupra calităţii şi costului produselor. O ÎNDREPTĂŢITĂ REPLICA DIN ZALĂU Se readevereşte proverbul „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face". întreprinderea de armături din Zalău, prin inginerul său şef Nae Gheorghe, ne reaminteşte că legea contractelor economice este una singură. Bine face ! Se pare că reşiţenii au cam ui­ Ştefan Zidăriţă (Continuare in pag. a 2-a­, Reporteri ai „României libere" într-o amplă investigaţie: Îmbunătăţirea generală a nivelului tehnic şi CALITATIV AL PRODUSELOR De la 1 iunie Noi categorii de oameni ai muncii vor beneficia de majorarea retribuţiilor Continuînd aplicarea cu con­secvenţă a prevederilor Decretu­lui Consiliului de Stat privind majorarea retribuţiilor persona­lului muncitor, de la 1 iunie a.c. vor beneficia de majorarea re­tribuţiilor alte categorii de oa­meni ai muncii. — Printre beneficiarii majo­rării retribuţiilor se află şi lu­crătorii din cooperaţia de pro­ducţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor — ne informează to­varăşul CONSTANTIN HERAS­­CU, directorul direcţiei de orga­nizare, control, personal, învă­­ţămînt din CETROCOOP, cărora le revin sarcini importante. Ast­fel, prin planul de dezvoltare e­­conomico-socială a României, in acest an s-au prevăzut sarcini menite să conducă la creşterea rolului cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfuri­lor, la înfăptuirea programului partidului privind autoconduce­­rea şi autoaprovizionarea popu­laţiei, în raport cu anul prece­dent, sarcinile din acest an sunt cu 117,4 la sută mai mari la a­­chiziţii de porcine, cu 41,8 la sută la achiziţii de ovine, cu 78,6 la sută la păsări, cu 99,7 la sută la lapte de vacă, cu 62,5 la sută la lapte de oaie etc. Prin desfăşurarea unei intense munci politice de masă în rîndurile producătorilor şi prin sprijinul acordat acestora pentru procura­rea de pui de o zi, purcei, ie­puri de casă matcă, furaje, pu­­ieţi, îngrăşăminte chimice, se­minţe, răsaduri şi alte materiale necesare producţiei contractate, s-au obţinut rezultate însemna­te. Realizările pe primele patru luni din acest an la intrările in fondul de stat, sunt mai mari — în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut — cu 63,8 la sută la porcine, cu 46,9 la sută la ovi­ne, cu 6,1 la sută la păsări, cu 86,9 la sută la iepuri de casă, cu 22,8 la sută la lapte de vacă, cu 38,4 la sută la lapte de oaie etc. In scopul asigurării bunei a­­provizionări a populaţiei săteşti, reţeaua comercială s-a lărgit an de an, ajungînd să cuprindă pes­te 35 000 de unităţi. La reţeaua existentă se adaugă in acest an alte numeroase unităţi, cu o su­prafaţă totală de peste 60 000 mp. în scopul uşurării efectuării cumpărăturilor, sistemul auto­servirii şi al alegerii libere a mărfurilor se practică în peste 9 000 de unităţi. La dispoziţia populaţiei săteşti se pune in a-Astăzi, despre majorarea retribuţiilor in cooperaţia de producţie, achiziţii si desfacerea 9 mărfurilor si in alte 9 unităţi din ramura 9 circulaţiei mărfurilor cest au un volum de mărfuri in valoare de 54,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mult decit in anul precedent, printre care : articole de confecţii, tricotaje, încălţăminte, produse metalo­­chimice, unelte agricole şi de uz gospodăresc, etc. în scopul intensificării schimbului dintre sat şi oraş, se acţionează, toto­dată, pentru aprovizionarea uni­tăţilor cu cantităţi sporite de mărfuri, destinate stimulării a­­chiziţiilor de produse agroali­­mentare din gospodăriile ţără­neşti. Tot pentru mai buna servire a populaţiei săteşti, reţeaua uni­tăţilor de prestări de servicii — ajunsă astăzi la peste 28 000 de unităţi — se întregeşte în acest an cu alte 2 500 de unităţi, prin­tre care : ateliere de croitorie, cojocărie, cizmărie, darace, u­­nităţi pentru întreţinerea şi re­pararea bunurilor de folosinţă îndelungată, sifonării, unităţi de transport hipo etc. De asemenea, prin unităţile de industrie mică se realizează în acest an un vo­lum de producţie cu 7,2 la sută mai mare decit in anul prece­dent. Gama produselor este di­versă : articole de confecţii, În­călţăminte, marochinărie, mo­bilier din lemn, împletituri de răchită, papură şi nuiele, bunuri diferite de consum, obiecte de artizanat etc. — De majorarea retribuţiilor — ne precizează tovarăşul ION JINGA, specialist in Ministerul Muncii — vor beneficia, de la 1 iunie a.c., circa 160 000 de oa­meni ai muncii din cadrul coo­peraţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, prin­tre care : vinzători, gestionari de raioane şi unităţi comerciale, lucrători din alimentaţia publi­că, lucrători din sectorul de con­tractări , achiziţii, din unită­ţile de industrie mică şi de pres­tări servicii ale cooperativelor etc. Concomitent vor mai bene­ficia de majorarea retribuţiilor circa 60 000 de oameni ai mun­cii din cadrul bazelor de aprovi­zionare tehnico-materiale, din întreprinderile judeţene pentru recuperarea şi valorificarea ma­terialelor refolosibile, precum şi alţi oameni ai muncii din alte unităţi. Retribuţiile tarifare pentru muncitori vor fi majorate, in medie, cu 5,5 la sută, iar pentru personalul operativ, tehnic-pro­­ductiv şi de alte specialităţi, vor fi majorate, în medie cu 5 la sută. De menţionat că la mun­citorii şi personalul operativ din unităţile de desfacere ale coope­raţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, precum Mircea Scripcă (Continuare in pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, iniţiivă . COTIDIANUL CONSUMI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRATICI SI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12311 Vineri 1 iunie 1984 6 pagini 50 bani Planul de export, îndeplinit ritmic Realizarea rit­mică a producţiei destinate exportu­lui se înscrie între preocupările prio­ritare ale colecti­vului întreprinde­rii de tricotaje tip lină din Hunedoa­ra. Pentru a livra beneficiarilor de peste hotare pro­duse de calitate superioară, a fost reorganizat fluxul tehnologic pe faze de execuţie în sec­ţia de tricotaje, efectuîndu-se per­manent un control exigent al calităţii, începînd cu mate­riile prime şi ter­­minînd cu produ­sul finit. In acest fel, s-a reuşit ca cea mai mare parte a producţiei să fie de calitatea I şi extra, fapt ce a condus la creşte­rea solicitărilor la export, cu precă­dere în Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii. Rezultate nota­bile in sporirea producţiei destinate exportului au ob­ţinut şi alte uni­tăţi industriale, printre care se numără întreprin­derea „Victoria“ din Târgovişte, ce a expediat de la începutul anului, peste prevederile de plan, importan­te cantităţi de lacuri şi vopsele în R.R.D. Core­eană şi R.P. Mon­golă.­ ­Agerpres PREŞEDINTELE IM­CEMSCU a primit pe John V. Brennan şi Ahmed Hiouss, oameni de afaceri din S. U­. A.. Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe John V. Brennan, vi­cepreşedinte executiv al fir­mei „Global Research“, şi Ah­med Hiouss, din partea grupului „Tennessee Apparel Corporation of Tullahoma“, din Statele Unite ale Americii, care au făcut o vizită în ţara noastră, în cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româneşti de comerţ exterior şi firmele „Global ReseEirch“ şi „Tennes­see Apparel Corporation of Tullahoma“ şi s-au stabilit noi măsuri în vederea lărgirii acestei conlucrări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se acţiona în continuare pentru dezvoltarea pe­­multiple p­luri a relaţiilor­­ iconomice , mono-americane reciproc vantajoa­se, pent­­ru încheie, de contracte, pe termen la care să asigure desfăşuara unei colaborări fructu­oase lungă durată îin­tre cel­e de ţări. La primire a participat Păţan, ministrul induse uşoare.I im immmmih n­emu Pentru tânăra generaţie, grija şi dragostea ţării Sărbătorim anul acesta 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, într-un climat po­litic şi social deosebit de generos pentru tot ceea ce înseamnă copiii în viaţa şi munca marii familii pe care o reprezintă România so­cialistă. Evenimentele­­ po­litice de referinţă pe care le vom trăi in curind — 40 de ani de transformări revolu­ţionare ale patriei şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului — importante pa­gini de istorie, dimensionind uriaşa operă co­nstructivă pe care o desfăşurăm in întrea­ga ţară, înmănunchează, fie­care in felul său, simţămin­tele şi faptele unui întreg popor închinate viitorului luminos, demn şi paşnic al societăţii socialiste şi comu­niste pe pămintul românesc. Iar viitorul ţării noastre in semnificaţia sa cea mai pro­fundă şi mai nobilă, o re­­prezintă, de bună seamă co­piii, valoarea noastră su­premă, bucuria esenţială a întregii umanităţi. Numin­­du-i adesea pe copii, „viito­rul însuşi al patriei“, cu ma­rea generozitate care il ca­racterizează, cu dragostea sa , caldă, părintească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, spunea despre cea mai tînă­­ră dintre generaţiile noas­tre : „Instruirea şi educarea copiilor este o problemă de cea mai mare însemnătate pentru viitorul naţiunii noastre. în şcoli învaţă azi generaţiile care vor duce mai departe făclia progresu­lui material şi spiritual al României, cei ce vor desă­­virşi înfăptuirea ţelurilor cărora işi consacră azi for­ţele şi energia întregul nos­tru popor“. Este un adevăr care face parte din însăşi viaţa noas­tră cotidiană, faptul că grija partidului, a întregii socie­tăţi, preocuparea deosebită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu sunt prezente in tot ceea ce priveşte bună­starea şi fericirea lumii co­piilor români — ferme certi­tudini pentru complexa şi nobila lor pregătire ca oa­meni ai viitorului socialist şi comunist al patriei. Toţi copiii din ţara noastră sunt ocrotiţi şi au accesul neîn­grădit la învăţătură, ştiinţă şi cultură, la toate cuceririle civilizaţiei moderne ; toţi copiii din ţara noastră în­vaţă să fie cetăţeni demni şi egali, în spiritul umanis­mului revoluţionar ; toţi co­piii noştri primesc o edu­caţie in care dragostea faţă de patrie, partid şi popor se îmbină cu respectul pentru toate popoarele lumii, pen­tru buna înţelegere şi pace pe întreaga planetă. Cea mai elocventă expresie realităţii acestor fapte se regăseşte in grija consec­ventă a partidului şi statu­lui nostru, personal a tova (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 3-a: COPIII - VIITORUL DE AUR AL ROMÂNIEI SOCIALISTE Pentru produc­ţii agricol­e prin acest an întreg satul, pe cîmp, la întreţinerea călturilor Am publicat, in ziarul de ieri, un tabel cu perioadele optime orientative privind executarea lucrărilor de întreţinere a culturi­lor, în condiţiile acestui an, stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Datele orientative vin in sprijinul judeţelor, organele agricole din fiecare zonă avind obligaţia de a le adapta la condi­ţiile specifice şi de a urmări respectarea întocmai a termenelor fixate. In legătură cu importanţa lucrărilor agricole din acest se­zon am avut o discuţie cu prof. dr. ing. TIBERIU MUREŞ­AN, pre­şedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, In cele ce ur­mează, redăm conţinutul, rezumat, al acestei discuţii. După cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, la recenta plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, ca în fie­care judeţ să se stabilească, pe zone, perioada optimă pentru efectuarea fiecărei praşile, ast­fel ca , prin respectarea rigu­roasă a programului in această direcţie — să se valorifice cit mai complet rezervele agricul­turii. Pe baza perioadelor op­time orientative, direcţiile agri­cole judeţene, vor fixa cu spri­jinul staţiunilor agricole de cer­cetări zonale — pentru fiecare unitate agricolă, în funcţie de condiţiile specifice din micro­­zona respectivă — termenele de executare a praşilelor. De men­­­­ţionat că perioadele optime de executare a lucrărilor de între­ţinere a culturilor se stabilesc pentru condiţiile concrete de acum, datele calendaristice ne­­putînd fi valabile pentru anul viitor, de pildă. Practic, praşi­­lele trebuie efectuate intr-un flux continuu, iar dacă situaţia în unele cazuri o impune, ter­menele fixate pot şi trebuie să fie devansate. La unele culturi agricole care au fost semănate la începutul campaniei de pri­măvară — sfecla de zahăr şi floarea soarelui — s-a stabilit, în mod obligatoriu, efectuarea celei de a patra praşile me­canice şi manuale. Aceasta nu înseamnă cituşi de puţin că la alte culturi, in cazul apariţiei buruienilor şi în condiţiile în care plantele de cultură n-au pus incă stăpinire pe teren, cea de a patra praşilă poate fi omi­să. Dimpotrivă. De altfel, multe unităţi agricole care in anii trecuţi au obţinut recolte bo­gate la porumb, au prăşit de patru ori. S-ar putea pune întrebarea de ce se insistă atît de mult pe necesitatea efectuării în perioa­dele optime a praşilelor şi In condiţii de calitate superioară? Anul acesta există condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea plante­lor indiferent dacă sunt culturi agricole sau buruieni. In toate zonele agricole datorită preci­pitaţiilor căzute s-a completat deficitul care exista în profun­zimea solului, din anii trecuţi. La aceasta se adaugă creş­terea simţitoare a tempe­raturilor care favorizează un proces intens al fotosintezei la : plante, in general. Existînd şi un anumit plafon de aprovi­zionare a solului in elemente nutritive, începe o concurenţă din ce în ce mai accentuată în­tre plantele de cultură şi buru­ieni. Se ştie că buruienile sunt mai rapace, se dezvoltă mai rapid şi punind stăpinire pe spaţiul nutritiv, pot asfixia plantele cultivate. Este greu de exprimat în procente aportul unei praşile făcute la timp şi în bune condiţiuni asupra nive­lului recoltei, deşi aceste cifre s-au mai dat. Aş vrea să spun doar un singur lucru : neexe­­cutarea unei singure praşile poate duce, în condiţiile unei puternice îmburuienări, chiar la compromiterea totală a cul­turii respective. Trebuie să aplicăm praşile peste tot, in­clusiv pe terenurile unde s-au administrat erbicide. De ce ? Se ştie că erbicidele acţionează numai sub influenţa condiţiilor de mediu — umiditate, tempe­ratură in sol şi altele — fapt care face ca, în multe cazuri, să apară necesitatea efectu lucrărilor de întreţinere canică şi manuală a cultui pentru a se asigura condiţii time intrunite de dezvoltat plantelor. Pe lingă faptul prin efectuarea praşilelor distrug toate buruienile se lizează totodată o mobilizar solului, care-i favorizează­tivitatea microbiană şi arm­­ează caracteristicile biole ale acestuia, mărind potenţi de producţie. Iată deci citeva argurm care pledează pentru respe­rea întocmai a perioad optime ce se stabilesc la deţe pentru efectuarea lucr­lor de întreţinere a cultur în realizarea programului această direcţie nu trebuie uit de la disponibilităţile ceea ce priveşte mijloacele canice şi manuale — situaţi care există riscul ca lucre agricole să se prelungească Ing. Th. Marcard­ (Continuare în pag. a 5-a • Trebuie acţionat energic pentru disti­gerea buruienilor ori de cite ori este neva # Perioadele optime stabilite în fiecare jur pentru executarea lucrărilor de întreţinere culturilor trebuie respectate întocmai . Pen a asigura condiţii optime de dezvoltare a c­turilor se cer efectuate praşile şi pe terenul erbicidate . Ample acţiuni de întrajutori între unităţile agricole pentru grăbirea luci­rilor de întreţinere a culturilor.

Next