România Liberă, iunie 1984 (Anul 42, nr. 12311-12336)
1984-06-01 / nr. 12311
LA BAZA O COOPERARE ACTIVĂ, RESPONSABILĂ SI ILICITĂ In ultimele decenii diversificarea şi specializarea producţiei au devenit o caracteristică a industriei moderne. Din raţiuni economice înainte de toate. Complexitatea produselor zilei este atît de accentuată, de inginerească, incit numai specializarea o putea garanta. Ca dovadă, cu numai trei decenii în urmă Reşiţa construia, aproape in exclusivitate, locomotiva cu aburi. Ca şi marea uzină bucureşteană „23 August“. Pe cită vreme la construirea unei locomotive Diesel-electrice sau electrice de azi concură zeci de întreprinderi din întreaga ţară. Fiecare cu părţi componente în a căror fabricare este „suverană“. Ca specializare şi ca eficienţă economică, înseamnă, implicit, că responsabilitatea pentru realizarea unui produs modern, cu multe caracteristici funcţionale şi de fiabilitate s-a extins asupra tuturor colaboratorilor industriali. Pentru că un fabricat cu adevărat reprezentativ, căutat, lăudat, bine plătit, care a învins prin randament şi fiabilitate dar şi prin estetică industrială, presupune o înaltă şi constantă calitate tehnică şi tehnologică din partea tuturor celor ce operează la realizarea lui. Acestei cooperări perfecte şi necesare in industrie ii consacrăm şi ancheta de faţă. COOPERARE LA PARAMETRII TEHNICI SI CALITATIVI STABILIJI Interlocutor, ing. Nicolae Bălăci, şeful secţiei motoare navale, Reşiţa. — Calitate, desigur, în primul rînd, dar şi ritmicitate. Pentru că şi noi, cei de la „navale“, avem un ciclu normal, planificat, de montaj şi de probe pe stand. Şi nu de puţine ori suntem stopaţi de unii colaboratori. — Nominalizaţi-i. Este unul din rosturile investigaţiei noastre. Le vom solicita punctul de vedere. Contractul economic este unul singur. Obligatoriu ca legea însăţi. — Dacă din punct de vedere calitativ întreprinderea de maşini grele din Bucureşti ne livrează turbosuflantele şi arborii cotiţi la parametrii impuşi de proiect, similari cu al altor firme străine de recunoscută specialitate, nu acelaşi lucru putem afirma şi despre respectarea termenelor contractuale. Şi se întîmplă cam des. Avem motoare navale de 6 000 şi de 8 000 CP care aşteaptă pe benzi de montaj subansamblele amintite. Vreau să mă exprim fără echivoc : le mulţumim pentru înalta lor exigenţă in execuţie şi in calitatea generală a tot ceea ce ne trimit, dar ne exprimăm totodată neliniştea pentru neintrarea lor în graficele de livrare. Sper să fie limpede. — Dacă v-aţi referi pe plan intern... Lucrurile ar fi mulţumitoare ? Ar da greutate argumentării ? — Secţiile colaboratoare din întreprinderea noastră şi mai ales cele hotărîtoare, cum sînt turnătoria de fontă şi secţia de ansamble sudate, au în livrare o ritmicitate foarte bună. — Era de aşteptat. Munca în acord global regularizează şi această colaborare interuzinală. Continuaţi. — Aceleaşi pretenţii de ritmicitate adresăm şi altora: întreprinderii din Tirgu Secuiesc, pentru aşa zisele „înşurubări ermete“, întreprinderii de piese auto din Sibiu, pentru arcuri. Şi întreprinderii din Zalău, pentru robinete şi tipurile sale de armături, înţelegem că au greutăţi şi ele, reperele enumerate constituind asimilări foarte recente, eliminîndu-se astfel importul, însă obligaţiile rămîn obligaţii, aici nu încap scuzele. — La urma urmelor, obligaţia contractuală este o obligaţie de plan economic naţional. Vom aborda conducerile acestor întreprinderi, chiar in investigaţia de faţă. AVIZ PENTRU PROIECTANT!, ŞI PENTRU METALURGIE Scrisoarea tovarăşului maistru Haralambie Surdei, şef de atelier la aceeaşi mare întreprindere, inminată chiar in timpul anchetei noastre, merită o discuţie aparte. S-o comentăm pe parcurs. „Dacă dorim ca economia noastră naţională să aibă permanent o inaltă eficienţă şi sigur că o dorim ! — adică dacă vrem să realizăm maşini şi utilaje care să ne reprezinte cu adevărat, atunci, ca om al muncii, care lucrez aici de peste 35 de ani, cer o mai bună colaborare între proiectanţi, metalurgie şi constructorii de maşini. Am parcurs cu aciastă întreprindere toate prefacerile revoluţionare deschise de gloriosul act istoric de la 23 August 1944. Şi am contribuit la dotarea economiei româneşti cu maşini şi utilaje de o însemnătate excepţională“. Ca primul care iau contact in întreprindere cu probleme de asigurare a materialelor pentru producţie, la calităţile şi la dimensiunile necesare, trebuie să mă declar categoric împotriva practicii derogărilor de la specificaţiile proiectelor. Părerea mea este că se ajunge, in practică, la aceste derogări datorită faptului că proiectanţii nu ţin seama, in toate cazurile, de posibilităţile actuale ale metalurgiei, nu aprofundează oportunitatea unor calităţi şi dimensiuni de materiale prevăzute in proiect. Apreciez că unii proiectanţi consideră că fac un proiect de calitate superioară atunci cind specifică pe desene toate calităţile de materiale din stasuri“. „Ţinind cont de asta — continuă maistrul —, proiectanţii ar putea deveni ajutoare de nădejde ale constructorilor demaşini, specificiă numai ceea ce produce metalurgia. Derogările ulterioare nu sunt de natură să ridice calitatea produsului şi nici să-i asigure preţul de cost din proiect“.Aici aţi spus-o bine şi direct. O ştie oricine, nu doar economistul, cit se pierde de pe urma acestor derogări. De unde şi pretenţia, foarte îndreptăţită şi pe o bază reală, ca metalurgia să diversifice mai rapid şi mai concludent gama sa sortimentală de produse destinată industriei. Dar iată şi o opinie surprinzător de... locală. „Oare — spune maistrul — n-ar fi normal ca întreprinderea noastră să primească de la combinatul siderurgic din localitate toate materialele necesare și numai surplusul să-l livreze la alte întreprinderi ?“. Nu-i vina maistrului Surdei că gindește astfel. Sigur că o asemenea practică ar fi total neindicată. Combinate metalurgice avem şase sau şapte în întreaga ţară. Şi ele sunt, într-un fel, specializate. Ce s-ar întîmplă dacă fiecare ar favoriza vecinul de lingă casă ? Reţinem însă ideea de bază a maistrului reşiţean. Metalurgia să lupte serios pentru diversificarea sortimentului său, îi stă in putere s-o facă. Realizările sale din ultima vreme o confirmă. Şi proiectanţii, fireşte, să prevadă numai calităţi şi tipodimensiuni elaborate de metalurgie, acum. Nu într-o posibilă realizare. De aici derogările, cu efectele lor negative asupra calităţii şi costului produselor. O ÎNDREPTĂŢITĂ REPLICA DIN ZALĂU Se readevereşte proverbul „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face". întreprinderea de armături din Zalău, prin inginerul său şef Nae Gheorghe, ne reaminteşte că legea contractelor economice este una singură. Bine face ! Se pare că reşiţenii au cam ui Ştefan Zidăriţă (Continuare in pag. a 2-a, Reporteri ai „României libere" într-o amplă investigaţie: Îmbunătăţirea generală a nivelului tehnic şi CALITATIV AL PRODUSELOR De la 1 iunie Noi categorii de oameni ai muncii vor beneficia de majorarea retribuţiilor Continuînd aplicarea cu consecvenţă a prevederilor Decretului Consiliului de Stat privind majorarea retribuţiilor personalului muncitor, de la 1 iunie a.c. vor beneficia de majorarea retribuţiilor alte categorii de oameni ai muncii. — Printre beneficiarii majorării retribuţiilor se află şi lucrătorii din cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor — ne informează tovarăşul CONSTANTIN HERASCU, directorul direcţiei de organizare, control, personal, învăţămînt din CETROCOOP, cărora le revin sarcini importante. Astfel, prin planul de dezvoltare economico-socială a României, in acest an s-au prevăzut sarcini menite să conducă la creşterea rolului cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, la înfăptuirea programului partidului privind autoconducerea şi autoaprovizionarea populaţiei, în raport cu anul precedent, sarcinile din acest an sunt cu 117,4 la sută mai mari la achiziţii de porcine, cu 41,8 la sută la achiziţii de ovine, cu 78,6 la sută la păsări, cu 99,7 la sută la lapte de vacă, cu 62,5 la sută la lapte de oaie etc. Prin desfăşurarea unei intense munci politice de masă în rîndurile producătorilor şi prin sprijinul acordat acestora pentru procurarea de pui de o zi, purcei, iepuri de casă matcă, furaje, puieţi, îngrăşăminte chimice, seminţe, răsaduri şi alte materiale necesare producţiei contractate, s-au obţinut rezultate însemnate. Realizările pe primele patru luni din acest an la intrările in fondul de stat, sunt mai mari — în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut — cu 63,8 la sută la porcine, cu 46,9 la sută la ovine, cu 6,1 la sută la păsări, cu 86,9 la sută la iepuri de casă, cu 22,8 la sută la lapte de vacă, cu 38,4 la sută la lapte de oaie etc. In scopul asigurării bunei aprovizionări a populaţiei săteşti, reţeaua comercială s-a lărgit an de an, ajungînd să cuprindă peste 35 000 de unităţi. La reţeaua existentă se adaugă in acest an alte numeroase unităţi, cu o suprafaţă totală de peste 60 000 mp. în scopul uşurării efectuării cumpărăturilor, sistemul autoservirii şi al alegerii libere a mărfurilor se practică în peste 9 000 de unităţi. La dispoziţia populaţiei săteşti se pune in a-Astăzi, despre majorarea retribuţiilor in cooperaţia de producţie, achiziţii si desfacerea 9 mărfurilor si in alte 9 unităţi din ramura 9 circulaţiei mărfurilor cest au un volum de mărfuri in valoare de 54,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mult decit in anul precedent, printre care : articole de confecţii, tricotaje, încălţăminte, produse metalochimice, unelte agricole şi de uz gospodăresc, etc. în scopul intensificării schimbului dintre sat şi oraş, se acţionează, totodată, pentru aprovizionarea unităţilor cu cantităţi sporite de mărfuri, destinate stimulării achiziţiilor de produse agroalimentare din gospodăriile ţărăneşti. Tot pentru mai buna servire a populaţiei săteşti, reţeaua unităţilor de prestări de servicii — ajunsă astăzi la peste 28 000 de unităţi — se întregeşte în acest an cu alte 2 500 de unităţi, printre care : ateliere de croitorie, cojocărie, cizmărie, darace, unităţi pentru întreţinerea şi repararea bunurilor de folosinţă îndelungată, sifonării, unităţi de transport hipo etc. De asemenea, prin unităţile de industrie mică se realizează în acest an un volum de producţie cu 7,2 la sută mai mare decit in anul precedent. Gama produselor este diversă : articole de confecţii, Încălţăminte, marochinărie, mobilier din lemn, împletituri de răchită, papură şi nuiele, bunuri diferite de consum, obiecte de artizanat etc. — De majorarea retribuţiilor — ne precizează tovarăşul ION JINGA, specialist in Ministerul Muncii — vor beneficia, de la 1 iunie a.c., circa 160 000 de oameni ai muncii din cadrul cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, printre care : vinzători, gestionari de raioane şi unităţi comerciale, lucrători din alimentaţia publică, lucrători din sectorul de contractări , achiziţii, din unităţile de industrie mică şi de prestări servicii ale cooperativelor etc. Concomitent vor mai beneficia de majorarea retribuţiilor circa 60 000 de oameni ai muncii din cadrul bazelor de aprovizionare tehnico-materiale, din întreprinderile judeţene pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile, precum şi alţi oameni ai muncii din alte unităţi. Retribuţiile tarifare pentru muncitori vor fi majorate, in medie, cu 5,5 la sută, iar pentru personalul operativ, tehnic-productiv şi de alte specialităţi, vor fi majorate, în medie cu 5 la sută. De menţionat că la muncitorii şi personalul operativ din unităţile de desfacere ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, precum Mircea Scripcă (Continuare in pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, iniţiivă . COTIDIANUL CONSUMI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRATICI SI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12311 Vineri 1 iunie 1984 6 pagini 50 bani Planul de export, îndeplinit ritmic Realizarea ritmică a producţiei destinate exportului se înscrie între preocupările prioritare ale colectivului întreprinderii de tricotaje tip lină din Hunedoara. Pentru a livra beneficiarilor de peste hotare produse de calitate superioară, a fost reorganizat fluxul tehnologic pe faze de execuţie în secţia de tricotaje, efectuîndu-se permanent un control exigent al calităţii, începînd cu materiile prime şi terminînd cu produsul finit. In acest fel, s-a reuşit ca cea mai mare parte a producţiei să fie de calitatea I şi extra, fapt ce a condus la creşterea solicitărilor la export, cu precădere în Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii. Rezultate notabile in sporirea producţiei destinate exportului au obţinut şi alte unităţi industriale, printre care se numără întreprinderea „Victoria“ din Târgovişte, ce a expediat de la începutul anului, peste prevederile de plan, importante cantităţi de lacuri şi vopsele în R.R.D. Coreeană şi R.P. Mongolă. Agerpres PREŞEDINTELE IMCEMSCU a primit pe John V. Brennan şi Ahmed Hiouss, oameni de afaceri din S. U. A.. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe John V. Brennan, vicepreşedinte executiv al firmei „Global Research“, şi Ahmed Hiouss, din partea grupului „Tennessee Apparel Corporation of Tullahoma“, din Statele Unite ale Americii, care au făcut o vizită în ţara noastră, în cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româneşti de comerţ exterior şi firmele „Global ReseEirch“ şi „Tennessee Apparel Corporation of Tullahoma“ şi s-au stabilit noi măsuri în vederea lărgirii acestei conlucrări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se acţiona în continuare pentru dezvoltarea pemultiple pluri a relaţiilor iconomice , mono-americane reciproc vantajoase, pentru încheie, de contracte, pe termen la care să asigure desfăşuara unei colaborări fructuoase lungă durată îintre cele de ţări. La primire a participat Păţan, ministrul induse uşoare.I im immmmih nemu Pentru tânăra generaţie, grija şi dragostea ţării Sărbătorim anul acesta 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, într-un climat politic şi social deosebit de generos pentru tot ceea ce înseamnă copiii în viaţa şi munca marii familii pe care o reprezintă România socialistă. Evenimentele politice de referinţă pe care le vom trăi in curind — 40 de ani de transformări revoluţionare ale patriei şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului — importante pagini de istorie, dimensionind uriaşa operă constructivă pe care o desfăşurăm in întreaga ţară, înmănunchează, fiecare in felul său, simţămintele şi faptele unui întreg popor închinate viitorului luminos, demn şi paşnic al societăţii socialiste şi comuniste pe pămintul românesc. Iar viitorul ţării noastre in semnificaţia sa cea mai profundă şi mai nobilă, o reprezintă, de bună seamă copiii, valoarea noastră supremă, bucuria esenţială a întregii umanităţi. Numindu-i adesea pe copii, „viitorul însuşi al patriei“, cu marea generozitate care il caracterizează, cu dragostea sa , caldă, părintească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, spunea despre cea mai tînără dintre generaţiile noastre : „Instruirea şi educarea copiilor este o problemă de cea mai mare însemnătate pentru viitorul naţiunii noastre. în şcoli învaţă azi generaţiile care vor duce mai departe făclia progresului material şi spiritual al României, cei ce vor desăvirşi înfăptuirea ţelurilor cărora işi consacră azi forţele şi energia întregul nostru popor“. Este un adevăr care face parte din însăşi viaţa noastră cotidiană, faptul că grija partidului, a întregii societăţi, preocuparea deosebită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu sunt prezente in tot ceea ce priveşte bunăstarea şi fericirea lumii copiilor români — ferme certitudini pentru complexa şi nobila lor pregătire ca oameni ai viitorului socialist şi comunist al patriei. Toţi copiii din ţara noastră sunt ocrotiţi şi au accesul neîngrădit la învăţătură, ştiinţă şi cultură, la toate cuceririle civilizaţiei moderne ; toţi copiii din ţara noastră învaţă să fie cetăţeni demni şi egali, în spiritul umanismului revoluţionar ; toţi copiii noştri primesc o educaţie in care dragostea faţă de patrie, partid şi popor se îmbină cu respectul pentru toate popoarele lumii, pentru buna înţelegere şi pace pe întreaga planetă. Cea mai elocventă expresie realităţii acestor fapte se regăseşte in grija consecventă a partidului şi statului nostru, personal a tova (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 3-a: COPIII - VIITORUL DE AUR AL ROMÂNIEI SOCIALISTE Pentru producţii agricole prin acest an întreg satul, pe cîmp, la întreţinerea călturilor Am publicat, in ziarul de ieri, un tabel cu perioadele optime orientative privind executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, în condiţiile acestui an, stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Datele orientative vin in sprijinul judeţelor, organele agricole din fiecare zonă avind obligaţia de a le adapta la condiţiile specifice şi de a urmări respectarea întocmai a termenelor fixate. In legătură cu importanţa lucrărilor agricole din acest sezon am avut o discuţie cu prof. dr. ing. TIBERIU MUREŞAN, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, In cele ce urmează, redăm conţinutul, rezumat, al acestei discuţii. După cum se ştie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, la recenta plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, ca în fiecare judeţ să se stabilească, pe zone, perioada optimă pentru efectuarea fiecărei praşile, astfel ca , prin respectarea riguroasă a programului in această direcţie — să se valorifice cit mai complet rezervele agriculturii. Pe baza perioadelor optime orientative, direcţiile agricole judeţene, vor fixa cu sprijinul staţiunilor agricole de cercetări zonale — pentru fiecare unitate agricolă, în funcţie de condiţiile specifice din microzona respectivă — termenele de executare a praşilelor. De menţionat că perioadele optime de executare a lucrărilor de întreţinere a culturilor se stabilesc pentru condiţiile concrete de acum, datele calendaristice neputînd fi valabile pentru anul viitor, de pildă. Practic, praşilele trebuie efectuate intr-un flux continuu, iar dacă situaţia în unele cazuri o impune, termenele fixate pot şi trebuie să fie devansate. La unele culturi agricole care au fost semănate la începutul campaniei de primăvară — sfecla de zahăr şi floarea soarelui — s-a stabilit, în mod obligatoriu, efectuarea celei de a patra praşile mecanice şi manuale. Aceasta nu înseamnă cituşi de puţin că la alte culturi, in cazul apariţiei buruienilor şi în condiţiile în care plantele de cultură n-au pus incă stăpinire pe teren, cea de a patra praşilă poate fi omisă. Dimpotrivă. De altfel, multe unităţi agricole care in anii trecuţi au obţinut recolte bogate la porumb, au prăşit de patru ori. S-ar putea pune întrebarea de ce se insistă atît de mult pe necesitatea efectuării în perioadele optime a praşilelor şi In condiţii de calitate superioară? Anul acesta există condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor indiferent dacă sunt culturi agricole sau buruieni. In toate zonele agricole datorită precipitaţiilor căzute s-a completat deficitul care exista în profunzimea solului, din anii trecuţi. La aceasta se adaugă creşterea simţitoare a temperaturilor care favorizează un proces intens al fotosintezei la : plante, in general. Existînd şi un anumit plafon de aprovizionare a solului in elemente nutritive, începe o concurenţă din ce în ce mai accentuată între plantele de cultură şi buruieni. Se ştie că buruienile sunt mai rapace, se dezvoltă mai rapid şi punind stăpinire pe spaţiul nutritiv, pot asfixia plantele cultivate. Este greu de exprimat în procente aportul unei praşile făcute la timp şi în bune condiţiuni asupra nivelului recoltei, deşi aceste cifre s-au mai dat. Aş vrea să spun doar un singur lucru : neexecutarea unei singure praşile poate duce, în condiţiile unei puternice îmburuienări, chiar la compromiterea totală a culturii respective. Trebuie să aplicăm praşile peste tot, inclusiv pe terenurile unde s-au administrat erbicide. De ce ? Se ştie că erbicidele acţionează numai sub influenţa condiţiilor de mediu — umiditate, temperatură in sol şi altele — fapt care face ca, în multe cazuri, să apară necesitatea efectu lucrărilor de întreţinere canică şi manuală a cultui pentru a se asigura condiţii time intrunite de dezvoltat plantelor. Pe lingă faptul prin efectuarea praşilelor distrug toate buruienile se lizează totodată o mobilizar solului, care-i favorizeazătivitatea microbiană şi armează caracteristicile biole ale acestuia, mărind potenţi de producţie. Iată deci citeva argurm care pledează pentru resperea întocmai a perioad optime ce se stabilesc la deţe pentru efectuarea lucrlor de întreţinere a cultur în realizarea programului această direcţie nu trebuie uit de la disponibilităţile ceea ce priveşte mijloacele canice şi manuale — situaţi care există riscul ca lucre agricole să se prelungească Ing. Th. Marcard (Continuare în pag. a 5-a • Trebuie acţionat energic pentru distigerea buruienilor ori de cite ori este neva # Perioadele optime stabilite în fiecare jur pentru executarea lucrărilor de întreţinere culturilor trebuie respectate întocmai . Pen a asigura condiţii optime de dezvoltare a cturilor se cer efectuate praşile şi pe terenul erbicidate . Ample acţiuni de întrajutori între unităţile agricole pentru grăbirea lucirilor de întreţinere a culturilor.