România Liberă, februarie 1985 (Anul 43, nr. 12518-12541)

1985-02-01 / nr. 12518

Proletari din toate ţările, iniţrivă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE I Anul XLIII Nr. 12518 Vineri 1 februarie 1985 6 pagini 50 bani Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, joi, 31 ianuarie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernului Republicii Socialiste România. În cadrul şedinţei a fost dezbătut şi aprobat Comu­nicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984, care va fi dat publi­cităţii. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezultatele obţinute in îndeplinirea planului pe 1984 - cele mai bune din actualul cincinal - au asigurat dezvoltarea susţinută a industriei, agriculturii, a celorlalte sec­toare, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincinalului. In acest sens, s-a subliniat că, in cursul anului trecut, industria a constituit, in continuare, factorul dinamizator al creşterii economice­­ in agri­cultură, deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării , s-au dat in folosinţă impor­tante obiective care au contribuit la întărirea poten­ţialului economic al ţării. A crescut producţia mate­rială, a sporit avuţia naţională, creindu-se premisele ridicării in continuare a nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie ale întregului popor. Anul 1984 s-a caracterizat prin ritmuri mai inalte de producţie, a marcat noi progrese pe calea îmbunătă­ţirii laturilor calitative, a dezvoltării intensive a eco­nomiei noastre socialiste. Astfel, valoarea producţiei industriale nete a crescut cu 8,4 la sută faţă de anul 1983, producţia globală cu 7 la sută, iar producţia marfă cu 6,7 la sută. Producţia agricolă a crescut cu 13,3 la sută, faţă de anul 1983, iar volumul total al investiţiilor cu 6,1 la sută. Productivitatea muncii în industria republicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obţinute anul trecut au determinat spo­rirea acumulărilor, creşterea cu 7,7 la sută a venitu­lui naţional, încheierea excedentară a bugetului, asi­­gurindu-se în acest fel consolidarea echilibrului finan­ciar, realizarea unei balanţe comerciale active şi reducerea, in continuare, a datoriei externe. Dezvoltarea producţiei materiale, ridicarea eficienţei economice, politica de repartizare raţională a venitu­lui naţional au asigurat aplicarea, in continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, sporirea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, încheierea, in luna august a anului 1984, a acţiunii de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Pe această bază s-a asigu­rat creşterea retribuţiei reale in 1934 cu 6 la sută faţă de anul 1980, iar a veniturilor reale ale ţărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activităţii desfăşurate cu abnegaţie de clasa muncitoare, ţărănime şi inte­lectualitate, de întregul nostru popor care, strins unit în jurul partidului, al secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu energii sporite pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare econo­­mico-sociala a României în 1984. Rezultatele pozitive obţinute dovedesc, incă o dată, justeţea şi realismul politicii Partidului Comunist Român, al cărei scop suprem il constituie înflorirea economico-socială a patriei, creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului popor. In acelaşi timp, ele pun cu putere în evidenţă hotărirea oameni­lor muncii, a întregii naţiuni, de a înfăptui neabătut Programul partidului de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, istoricele hotârîri adoptate de Con­gresul al Xlll-lea al partidului. Pentru toate aceste realizări, Comitetul Politic Exe­cutiv, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii din toate sectoarele economiei naţionale şi ale vieţii sociale calde felicitări, precum şi urări de­ noi şi tot mai mari succese in activitatea viitoare consacrată progresului şi inflaririi patriei socialiste, ridicării nive­lului de trai, material şi spiritual, al întregului popor. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, evidenţiind rezultatele bune înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de bază ai planului pe 1984, a apreciat că acestea ar fi putut fi mult mai bune dacă in toate sectoarele de activi­tate s-ar fi acţionat cu toată fermitatea şi răspunde­rea pentru înfăptuirea hotâririlor partidului şi a legi­lor ţării privind realizarea planului de dezvoltare eco­­nomico-sociala. Secretarul general al partidului a subliniat că în spatele realizărilor obţinute in 1984 - care demonstrează marile posibilităţi ale economiei noastre naţionale - au continuat să se manifeste, in unele sectoare, lipsuri serioase in organizarea pro­ducţiei şi a muncii, ceea ce a dus la utilizarea neco­­respunzatoare a potenţialului tehnic şi uman, la neins­­pectarea termenelor de punere in funcţiune a noilor capacităţi, la valorificarea insuficientă a resurselor materiale şi de reducere a cheltuielilor, influenţind astfel negativ îndeplinirea unor indicatori de plan, in primul rind a producţiei fizice, şi creind greutăţi in asi­gurarea cu materii prime, materiale, energie şi com­bustibili a unor ramuri industriale, precum şi a fon­dului de marfă pentru export, in îndeplinirea integrală a planului de investiţii. în acest context, a fost criti­cată preocuparea insuficientă a guvernului, a Comite­tului de Stat al Planificării și a celorlalte organe eco­nomice, de sinteză, a conducerilor ministerelor econo­mice pentru urmărirea sistematică a modului în care s-au îndeplinit prevederile de plan stabilite, pentru soluționarea operativă a tuturor problemelor privind execuţia in bune condiţiuni a planului pe 1934, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pornind de la lipsurile care s-au manifestat, îndeosebi in ultima parte a anu­lui trecut, in sectoarele minier, petrolier şi al energiei electrice - lipsuri care au creat serioase greutăţi in desfăşurarea normală a activităţii economice şi so­ciale - a cerut ca, in cel mai scurt timp, in cursul lunii februarie, guvernul, ministerele minelor, petrolului şi energiei electrice — împreună cu organele centrale de sinteză - să prezinte programe speciala de măsuri pentru lichidarea lipsurilor şi realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei pe 1985, în ritmurile şi la nivelele stabilite. Secretarul general al partidului a arătat că se impune ca în fiecare ramură de producţie, in fiecare minister, centrală şi unitate economică să se acorde toată atenţia folosirii întregii capacităţi a maşinilor şi instalaţiilor pentru a se obţine realizarea producţiei fizice prevăzute şi, în primul rind, a pro­ducţiei destinate exportului, pentru diminuarea consu­murilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie pe unitatea de produs, reducerea mai accen­tuată a costurilor de fabricaţie şi îndeosebi a chel­tuielilor materiale­­, ca mijloace principale de creş­tere a venitului naţional, sursă de asigurare a fondu­rilor necesare dezvoltării economico-sociale şi ridicării nivelului de trai al întregului popor. In vederea gospodăririi cu maximă răspundere a re­surselor energetice ale ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat, pornind de la experienţa din perioada de iarnă, să se elaboreze din timp şi să se prezinte conducerii partidului spre aprobare un pro­gram de măsuri privind regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale in perioada de vară, care să asi­gure gospodărirea şi utilizarea cit mai raţională a ener­giei electrice, termice şi a gazelor, atit in procesele tehnologice, cit şi in domeniul consumului public şi casnic. In cadrul şedinţei, secretarul general al partidului a subliniat că perfecţionarea activităţii in domeniul exportului constituie problema centrală a activităţii economice şi a cerut guvernului, organelor de sinteză, Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Econo­mice Internaţionale, ministerelor producătoare să ac­ţioneze cu răspundere sporită in acest domeniu, să ia toate măsurile pentru realizarea la timp şi in cele mai bune condiţiuni de calitate a tuturor contracte­lor încheiate cu partenerii străini, a tuturor livrărilor pentru export. Secretarul general al partidului a subliniat necesi­tatea de a se întări spiritul de ordine şi disciplină in toate sectoarele economiei naţionale, de a se face totul şi de a se acţiona cu cea mai mare răspundere pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţiuni a pre­vederilor planului pe acest an, asigurindu-se astfel realizarea întregului cincinal 1981-1935 - ceea ce creează o bună bază pentru trecerea cu succes la viitorul plan cincinal, la înfăptuirea hotâririlor şi obiec­tivelor de dezvoltare economico-socială a ţării stabilite de Congresul al Xlll-lea al partidului. In cadrul şedinţei, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat răspunderea deosebită ce revine Comitetului Politic Executiv, fie­cărui membru al acestuia, pentru buna desfăşurare a muncii in sectoarele ce le-au fost încredinţate şi a cerut ca fiecare să acţioneze cu toată exigenţa şi cu un alt spirit de răspundere pentru intârirea ordinei şi disciplinei, pentru aplicarea şi respectarea riguroasă a hotâririlor partidului şi statului privind realizarea în­tocmai a planului şi programelor de dezvoltare eco­­nomico-socială a ţării. S-a cerut, în acelaşi timp, ca organizaţiile de masă şi obşteşti, şi in mod deosebit Uniunea Generală a Sindicatelor, precum şi Uniunea Tineretului Comunist, Consiliul Naţional al Femeilor să-şi aducă o contribu­ţie sporită la mobilizarea tot mai largă a oamenilor muncii, a iniţiativei şi spiritului gospodăresc al aces­tora, in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan pe 1985 şi pe intregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată fermi­tatea în direcţia unirii şi mai puternice a tuturor for­ţelor şi energiilor celor ce muncesc, a întăririi spiritului de răspundere al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea prevederilor înscrise in pla­nul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării, pentru pregătirea trecerii în cele mai bune con­diţiuni la înfăptuirea celui de-al 8-lea plan cincinal. Comitetul Politic Executiv adresează muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, tuturor oamenilor muncii din industrie şi agricultură, din toate sectoarele economiei naţionale, precum şi organelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti chemarea de a face totul pentru îndeplinirea in cele mai bune con­diţiuni a prevederilor planului de dezvoltare economico-socială pe anul 1985 şi pe intregul cincinal, de a acţiona in strinsă unitate pentru transpunerea neabătută in viaţă a hotâririlor şi orientărilor stabilite de Congresul al Xlll­­lea al partidului privind dezvoltarea României in cin­cinalul 1986-1990 şi in perspectivă pinâ in anul 2000. Comitetul Politic Executiv işi exprimă convingerea că întregul nostru popor işi va consacra toate forţele şi capacităţile sale creatoare pentru a intimpina cu rea­lizări tot mai importante, in toate domeniile de activi­tate, alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Na­ţională şi pentru consiliile populare de la 17 martie - eveniment de însemnătate deosebită in viaţa social-po­­litica a ţării, în intârirea statului nostru socialist, in asi­gurarea mersului neabătut al României pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a trecerii spre comunism. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme ale activităţii curente de partid şi de stat. C. LI. T. PRIMIRI LA TOVARAŞK­l NICOLAE CEAUŞESCI Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­J a primit, joi, 31 ianuarie, pe | Cu acest prilej, a avut loc o secretar general al Partidului E.M. Tiajelnikov, ambasadorul­­ convorbire care s-a desfăşurat Comunist Român, preşedintele Uniunii Sovietice la Bucureşti, într-o atmosferă caldă, tovără­ Republicii Socialiste România,­­ la cererea acestuia. I­rească. Ambasadorul Republicii Mali, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii Socia-­­ Kibily , L­emba Diallo, care şi-a­­ extraordinar şi plenipotenţiar al liste România, tovarăşul Nicolăe a prezentat scrisorile de acredi­­j ae Publicii Mari în ţara noastră. Ceauşescu, a primit, joi, pe­­­tare în calitate de ambasador ! (Continuare in pag. a 5-a) ik. Pentru realizarea exemplară a planului pe 1985 Experienţa pozitivă, larg cunoscută şi generalizată în întreaga economie Şi anul 1984 a adus, aseme­nea multor ani din urmă, o bo­gată încărcătură de experienţă în industrie, in economia naţio­nală. Personală, sau colectivă, iniţiativă, a cărei valoare este adeseori exprimată in aur, şi-a reconfirmat rolul ei de­ pirghie a consiliilor oamenilor muncii in exercitarea actului autocondu­­cerii muncitoreşti. Nimic nu este mai necesar ca iniţiativa in producţie, nimic n-o poate înlocui. Amintiţi-vă de cincina­lul 1971—1975 in care numai in­dustria Capitalei a realizat, su­plimentar, o producţie în valoa­re de peste cincizeci de miliar­de lei. Aproape două bugete anuale ale României deceniului anilor 30! In fiecare cuvintare, la fie­care vizită de lucru în judeţele ţării, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se referă, cu totală încredere, la marea putere de creaţie a clasei noastre munci­toare, la valoarea socială a ini­ţiativelor în producţie, cerîndu­­ne de fiecare dată să perseve­răm in aplicarea fermă a tot ceea ce contribuie la progresul mereu ascendent al ţării, în decembrie, la Plenara comună a Comitetului Central al parti­dului şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale, referindu-se la însemnă­tatea, hotăritoare a anului 1985, tovarăşul Nicolae Ceauşescu preciza: „Aşa cum s-a subli­niat şi la Congresul al XIII-lea al partidului, în adunările ge­nerale şi în conferinţele jude­ţene de partid s-au luat anga­jamente suplimentare privind depăşirea prevederilor planuri­lor. În industrie, aceste angaja­mente însumează circa 15 mi­liarde lei, în toate sectoarele de activitate. De asemenea, în agricultură s-au luat angaja­mente cu privire la realizarea producţiei generale şi depăşi­rea la o serie de produse de bază, şi, în mod deosebit, la realizarea, — pe suprafeţe de pină la 50 la sută — a unor pro­ducţii mari de porumb, car­tofi, sfeclă de zahăr, legume şi altele". Şi pentru că ne-am obişnuit de mult ca aceste an­gajamente suplimentare ale concetăţenilor noştri din pro­ducţia materială să devină fapt împlinit, ne-am deprins să le luăm şi în calcul atunci cînd ne jalonăm dimensiunile creşte­rii economice şi sociale. Drept care planul naţional unic pe 1985 prevede: „Consiliul de Mi­niştri va lua măsuri ca angaja­mentele asumate de oamenii muncii pentru dezvoltarea mai rapidă a industriei şi agricultu­rii, raportate Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român să fie corelate intr-un program suplimentar, a cărui realizare va fi urmărită distinct în execuţie, pe judeţe, ministe­re, centrale şi unităţi, asigurin­­du-se condiţii corespunzătoare pentru înfăptuirea lor“. După ce am amintit însem-­ nătatea majoră a iniţiativei muncitoreşti şi cadrul ei naţio­nal de manifestare, să consem­năm evenimentul de iniţiativă muncitorească care a avut loc recent. Presa centrală şi jude­ţeană a publicat pe spaţii largi chemările la întrecere socialis­tă adresate de către colectivele fruntaşe unităţilor economice din întreaga ţară. Din acest an 1985, anul în care se împlinesc două decenii de la Congresul al IX-lea al partidului, care avea să imprime dezvoltării noastre economico-sociale ritmuri şi esenţe calitative fără precedent în istoria ţării, inaugurînd Epoca Ceauşescu, oamenii mun­cii sînt ferm hotărîţi să facă anul unor prestigioase realizări în construcţia socialistă a ţării. Ştefan Zidariţă (Continuare în pag. a 5-a) Incepind de astăzi in întreaga ţară se desfăşoară Recensămintul animalelor domestice Aşa cum i-am informat pe cititorii noştri, incepind de astăzi, timp de 8 zile, în întreaga ţară se desfăşoară recensămintul animalelor do­mestice, acţiune deosebit de importantă al cărei scop fi­nal este o fundamentare ri­guroasă şi exactă a măsurilor ce se vor­ lua pentru dezvolta­rea în continuare a zootehniei in acest an şi în, cincinalul vi­itor, pentru elaborarea progra­melor de autoconducere şi auto­­aprovizionare teritorială. Fără a avea informaţii reale asupra numărului de animale, asupra structurii acestora, ca şi în ce priveşte potenţialul de produc­ţie nu se pot lua măsuri cores­punzătoare de sporire a şep­­telului, de apărare a sănătăţii animalelor, de asigurare a ne­cesarului de furaje, de dotare prin investiţii etc. Argumentele sunt valabile nu numai pentru sectorul socialist al agriculturii, ci şi pentru realizarea progra­mului unic de creştere a pro­ducţiei agricole in gospodăriile personale , ale membrilor coope­ratori, ca şi în cele ale produ­cătorilor particulari. Este evident că asemenea obiective majore impun necesi­tatea unui recensămînt exact, ceea ce obligă pe toţi deţină­torii de animale (unităţi socia­liste şi persoane fizice) la de­clararea tuturor animalelor pe care le deţin (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, iepuri de casă, animale pentru blană din crescătorii, familii de albi­ne), la sprijinirea comisiilor de recensămînt pentru a se achita de sarcinile ce le revin, permi­­ţind personalului care efectu­ează recensămintul să verifice la faţa locului realitatea date­lor declarate. Modul în care co­misiile işi îndeplinesc obliga­ţiile, felul în care deţinătorii de animale se achită de sarci­nile lor constituie baza exacti­tăţii datelor din recensămînt. Tocmai în scopul obţinerii unor astfel de date, în Decretul Con­siliului de­ Stat privind efec­tuarea recensămîntului anima­lelor domestice se stabilesc mă­suri de sancţionare a celor ce se fac vinovaţi de încălcarea prevederilor sale. De pildă, dacă o unitate socialistă, de stat sau cooperatistă, declară un număr mai mic de animale decit cel real, animalele găsite în plus, peste cele declarate, se preiau, fără plată, la fondul centralizat al statului, iar cel care se face vinovat de încăl­carea obligaţiei de declarare va suporta paguba adusă uni­tăţii. Şi declararea unui număr mai mare de animale decit cel real constituie infracţiune, pe­­depsindu-se conform legii. Iată, deci, că respectarea prevede­rilor decretului trebuie să con­stituie un obiectiv permanent, pe toată durata recensămîntu­lui, atit al comisiilor, cit şi al deţinătorilor de animale. Pen­tru că, trebuie precizat, chiar şi membrii comisiilor de recen­sămînt sunt sancţionaţi dacă încalcă dispoziţiile privind în­registrarea datelor. Ei au obli­gaţia de a controla, la fața lo­(Continuare în pag. a 5-a) . COMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 în anul 1984 clasa muncitoare, ţărăni­mea, intelectualitatea, toţi cetăţenii pa­triei, fără deosebire de naţionalitate, strins uniţi în jurul partidului, al secre­tarului său general, preşedintele Repu­blicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au desfăşurat o activitate susţinută pentru realizarea prevederilor de plan obţinînd noi succese in dezvoltarea economico­­socială a patriei pe calea făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu toate condiţiile economice grele in­ternaţionale a continuat ferm politica de întărire şi modernizare a bazei tehnico­­materiale a societăţii, de menţinere a unei rate înalte a acumulării, ceea ce a contribuit la sporirea producţiei mate­riale, venitului naţional şi avuţiei socia­liste, la creşterea bunăstării întregului popor. Industria a constituit in continuare factorul dinamizator al creşterii econo­mice ; în agricultură, deşi condiţiile cli­matice au fost mai puţin favorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de ce­reale din istoria ţării. O grandioasă reali­zare, care demonstrează forţa economiei noastre naţionale şi, totodată, uriaşa ca­pacitate creatoare a poporului, a consti­tuit-o darea în­ folosinţă a Canalului Dunăre-Marea Neagră, proiectat şi exe­cutat cu forţe proprii, înfăptuirea prevederilor programelor speciale pe ramuri, subramuri şi produ­se, elaborate sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a deter­minat adîncirea procesului de dezvoltare intensivă a economiei, îmbunătăţirea ni­velului tehnic şi calitativ al produselor, a asigurat participarea tot mai activă a României la diviziunea internaţională a muncii, dezvoltarea colaborării şi coope­rării in producţie şi tehnico-ştiinţifice cu alte ţări. Accentuarea ritmurilor de creş­tere economică şi utilizarea în mai mare măsură a resurselor interne au asigurat realizarea unei balanţe comerciale active, şi reducerea în continuare a datoriei ex­terne. Cercetarea ştiinţifică,­ dezvoltarea teh­nologică şi introducerea progresului teh­nic, desfăşurate pe baza programului ela­borat sub conducerea tovarăşei­ academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, au adus o contribuţie importantă la extin­derea bazei proprii de materii prime şi energetice, îmbunătăţirea laturilor cali­tative ale creşterii economice, realizarea obiectivelor privind înnoirea şi moderni­zarea producţiei, asimilarea de noi ma­şini, utilaje şi tehnologii de înalt ran­dament, reducerea consumurilor materia­le şi valorificarea superioară a resurse­lor, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice. S-au dezvoltat, de asemenea, invăţămîntul şi cultura, factori de însemnătate majoră pentru progresul şi prosperitatea patriei noastre, s-a des­făşurat­ o vastă activitate de educare şi formare a omului nou, pentru dezvol­tarea conştiinţei socialiste a maselor. S-a acţionat in continuare pentru apli­carea principiilor autoconducerii munci­toreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, gene­ralizarea acordului global ca formă prin­cipală de retribuire a muncii, ceea ce a stimulat creşterea spiritului de răspun­dere a oamenilor muncii, pentru condu­cerea directă şi eficientă a fiecărei uni­tăţi, întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. Succesele obţinute în dezvoltarea eco­nomiei, politica de repartizare raţională a venitului naţional au asigurat aplica­rea, în continuare, a prevederilor Pro­gramului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, au sporit veniturile tuturor categoriilor de oameni ai­ muncii, s-a încheiat, in luna august, acţiunea de majorare a re­tribuţiilor şi pensiilor, a fost îmbunătă­ţită aprovizionarea populaţiei , s-au asi­gurat stabilitatea preţurilor, o circulaţie monetară sănătoasă şi consolidarea echi­librului finaciar monetar, şi valutar al economiei. Rezultatele înregistrate în anul 1984 sunt cele mai bune­ din actualul cincinal şi constituie o bază trainică pentru obţine­rea de noi progrese in dezvoltarea eco­nomico-socială a țării, pentru înfăptuirea hotâririlor Congresului al Xlll-lea al partidului. Principalii indicatori ai dezvoltării eco­­nomico-sociale­­ a Republicii Socialiste România în anul 1984 se prezintă după cum urmează : 111,4 NOTA : Datele valorice din Comunicat sunt prezentate în preţurile curente ale anului 1934, iar dinam­icile sunt calculate în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Rezultatele obţinute în anul 1984, pe principalele ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, se prezintă după cum urmează : (Continuare în pag. a 3-a) Realizări 1984 In %­faţă de realizări 1983 Producţia industrială — mld. lei — valoarea producţiei nete 366,6 108,4 — valoarea producţiei globale 1331,6 107,0 — valoarea producţiei marfă 1174,6 106,7 Producţia agricolă — mld. lei — valoarea producţiei globale 224,7 113,3 - valoarea producţiei nete 98,3 112,1 Volumul transporturilor de mărfuri cu mijloace de transport de folosinţă generală — mil. tone 767,8 95 JB Volumul total al investiţiilor din economia naţională — mld. lei Volumul total al comerţului exterior - mld. lei - export - total - mld. lei - import -- total — mld. lei Productivitatea muncii in industria republicană (calculată pe baza producţiei marfă) - mii lei Cheltuieli de producţie la 1000 lei producţie marfă in industria republicană — lei Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist — mld. lei Venitul naţional — mld. lei Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist — mld. lei Dinamica retribuţiei reale la finele anului 1984 (în procente faţă de 1980) Dinamica veniturilor reale ale ţărănimii provenite din munca în cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile personale, pe o persoană activă (in procente faţă de 1980) 244,7 388,9 228,1 160,8 106,1 113,6 116,5 109,6 350,6 107,1 854,9 98,9 272,2 709,0 104,8 107,7 361,4 105,5 106

Next