România Liberă, februarie 1985 (Anul 43, nr. 12518-12541)

1985-02-01 / nr. 12518

hagi­na a 2 -a — 7 februarie 1985 „Luna cărţii la sate*‘ „Luna cărţii la sate“, căreia ii este consacrată, prin tradiţie, luna fe­bruarie, a ajuns la cea de-a XXV-a e­­diţie, aceasta des­­făşurindu-se sub genericul „Cartea in sprijinul formă­rii conştiinţei so­cialiste, al perfec­ţionării pregătirii profesionale a oa­menilor, muncii de la sate, al realizării noii revoluţii agra­re“. In consiliile unice agroindustri­ale de stat şi coo­peratiste, in coope­rative agricole de producţie, între­prinderi agricole de stat sau aşezâmi­nte de cultură de la sate vor avea loc intilni­ri ale­ citito­rilor cu scriitori şi editori, lansări de carte, dezbateri şi simpozioane, cu care prilej vor fi prezentate profilul unor serii­­şi colecţii de largă audienţă, aspecte ale dezvol­tării literaturii noastre actuale. Un loc deosebit, in ca­drul manifestărilor il vor ocupa pre­zentarea şi difu­zarea lucrărilor de o excepţională va­loare teoretică şi practică , ale to­­varăşu­lui Nicolae Ceauşescu editate in seriile „Romă-., nţa pe drumul con­struirii societăţii socialiste multila­teral dezvoltate“. ..Din gindirea soci­­al-politica“, „Din gindirea filozofică“, „Din gindirea eco­nomică a preşedin­telui României“ sau in seria „Opere a­­lese“. Deschiderea la nivel republican a „Lunii cărţii la sa­te“ va avea loc du­minică, 3 februarie, in comunele Chiti­ Ia, sectorul agricol Ilfov şi Măgura, judeţul Buzău. (Agerpres) Căminul cultural din comuna Goicea, județul Dolj Cartea social-politica Epoca noastră, saturată de numeroase probleme şi com­plexe contradicţii, ce solicită soluţii raţionale şi umaniste, a reînviat dialogul ştiinţifico-filo­­sofic, ca modalitate de clarifi­care intelectuală şi dezbatere multilaterală a celor mai actu­ale realităţi şi preocupări ale contemporanilor noştri, ajunşi in pragul simbolicului an 2000. Prin recent apăruta carte de convorbiri despre viitor,­ purta­te cu personalităţi marcante din străinătate şi din România, Ioniţă Olteanu işi onorează programul inaugurat cu origi­nala sa lucrare ..Limitele pro­gresului şi progresul limitelor“ (1981), continuat cu volumul „Dialoguri despre viitor" (1982). In noua , carte, autorul anga­jează dialogul, cu un număr mult mai mare de personalităţi din diferite zone ale lumii, pe­ un diapazon problematic mult, mai larg şi mai profund, ofe­rind cititorului român un por­­­tofoliu extrem de bogat şi va­riat, de idei, fapte şi puncte de vedere asupra prezentului şi viitorilor posibili şi dezirabili. ».Revelaţia acestei cărţi — no­tează autorul in sugestiva pre­faţă intitulată „Anii '80 înco­tro 7“ — a constituit-o dialogul, dialogul ca instrument de lucru, ca instrument de cunoaştere, de *) Ioniţă Olteanu „In căuta­rea viitorului. Convorbiri pri­vind crearea unei lumi mai bune şi mai drepte“, Ed. politi­că, 1984 — 378 pag. investigaţie. ...Actuala suită de dialoguri urmăreşte să sur­prindă tocmai diversitatea lumii de astăzi, viziunile diferite ale specialiştilor aparţinind unor culturi, unor civilizaţii şi ideo­logii distincte“. (pag. XVIII) Aparţinind unor societăţi, cul­turi, filosofii şi specialităţi di­ferite, personalităţile „convo­cate“ de Ioniţă Olteanu la ima­ginara „masă rotundă“ fac apre­cieri, formulează idei, ipoteze, aspiraţii, sugerează­ soluţii po­sibile pentru ieşirea din casca­da de crize ce confruntă ome­nirea, pentru realizarea unei lumi mai bune şi mai drepte. Dialogurile libere, bogate în conţinut, pe care le-a iniţiat şi realizat Ioniţă Olteanu d­l Au­relio Peccei, Samir­­Amin, Cos­­tin Murgescu, Bestujev-Lada, Johan Gaitung, Eleonora Ma­şini, Tudorel Postolache, Fran­cois Perroux, Mahdi Elmundjra, Mihail Florescu — ca să nu enumerăm decit o parte din in­terlocutori —­ nu pot fi, evident, rezumate. Ele trebuie citite, şi se citesc realmente cu mare interes. Autorul a sistematizat materialul în trei secţiuni co­municante, ce răspund intero­gaţiilor fundamentale ale temei: „IN ’ CE LUME TRĂIM ?“, „CEVA TREBUIE SCHIMBAT“, „CE LUME CONSTRUIM ?“. Dar cititorul găseşte in fiecare secţiune şi la fiecare interlocu­tor subiecte incitante de re­flecţie, iar lectura poate începe de la oricare convorbire şi se poate îndrepta în orice direcţie. Esenţa cărţii — şi valoarea ei — constă în faptul că reprezintă nu doar o succesiune de dia­loguri ale autorului cu parter­neri competenţi şi prestigioşi, ci un veritabil şi atit de necesar „dialog intre culturi şi civili­zaţii“ care reliefează atit, prpr­blematica globală şi comună a omenirii cit şi pe cea specif­fică, continentală, regională , şi naţională, atit punctele de con­cordanţă, cit şi pe cele diver­gente „în care se cere inten­sificat procesul de reconciliere, de apropiere, de găsire de noi concepte, noi soluţii sau noi paradigme“ (XIX). Dincolo de volumul impre­sionant de fapte obiective sem­nificative pe care dialogurile le evocă şi le supune atenţiei ci­titorilor, cartea „IN CĂUTA­REA VIITORULUI“ pune pro­bleme metodologice şi episte­mologice esenţiale, in absenţa cărora viitorul nici n-ar putea fi înţeles, nici găsit. Spiritul realist unit cu spiritul trans­­disciplinar in abordarea com­plexelor probleme ale construi­rii lumii­ de miine din „materi­alul“ zilei de azi conferă dezba­terii dimensiunile rigorii, fără a inhiba puterea de imaginaţie a minţilor căutătoare de soluţii. „Nu există probleme fără so­luţii. Problema este ce fel de soluţii se aleg“ spune un In­terlocutor al lui Ioniţă Olteanu (pag. 67). „Mă interesează mai­­ mult maniera analizei, decit exhaustivitatea ei" spune un altul (pag. 127). „Vor fi nece­sare,­schimbări profunde in mo­dalităţile, de abordare şi meto­­dologiile practicate de viitoro­logi. Aceasta nu este numai o necesitate, ci şi o speranţă, o speranţă , pentru dezvoltarea umaană“ (pag. 179—180). „în pro­cesul istoric al dezvoltării se realizeză conexiunea dintre şti­inţele naturii şi ştiinţele sociale, care se influenţează reciproc şi, ,cu efecte asupra dezvoltării­­ştiinţei şi a societăţii in an­samblu“ (pag. 351). Cartea, in întregul ei, are nu numai valoare, ci şi savoare. Savoarea volumului de „convor­biri" rezidă în faptul că Ioniţă Olteanu nu rupe ideile, dis­cursul de omul care le susţine şi de context. El zugrăveşte cu talent literar portretul fizic şi intelectual al tuturor interlocu­torilor, depăşeşte notaţiile bio­bibliografice seci şi, prin aceas­ta, măreşte tensiunea dezbaterii de idei şi interesul cititorului faţă de ea. Angajat activ şi mul­tilateral în dialog, Ioniţă Oltea­nu promovează cu consecvenţă punctele de vedere principiale, originale ale ţării noastre in problemele supuse discuţiei, re­liefează cu putere contribuţia esenţială, prestigioasă a pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu la elucidarea şi fundamentarea şti­inţifică şi umanistă a marilor probleme ce confruntă omeni­rea contemporană, la triumful principiilor noi de relaţii intre state, la salvgardarea păcii in lume. Cartea se înscrie cu un tim­bru propriu şi contribuţii ro­mâneşti la literatura ce­ formea­ză „Biblioteca despre viitor", bibliotecă in care şi-au depus cărţi Octav Onicescu şi Mircea Maliţa, Pavel Apostol, Sergiu Tămaş, Victor Isac şi mulţi al­ţii. Aşa cum remarcă autorul : „Datoria noastră este s-o îmbo­găţim cu tot ceea ce poate sluji viaţă pe această planetă... Biblioteca nu este oare conştiin­ţa umanităţii ? Şi ce înseamnă conştiinţa fără oameni ? Omeni­rea nu trebuie să aibă numai trecut. Ea trebuie să aibă cu orice preţ VIITOR. Ea­ trebuie să dăinuiască" (pag. 321). Evi­dent, nu în orice condiţii, ci, în primul rînd, in condiţii de pace, de conlucrare, de alianţă cu na­tura. Iată mesajul profund umanist al cărţii lui Ioniţă Ol­teanu care îmbogăţeşte „Bibli­oteca despre viitor“, viitor ani­mat de luciditatea speranţei. Prof. univ. dr. Petru Pânzaru Luciditatea speranţ m Împreuna pentru­ ­ Constanta, se ştie, este nu numai primul port maritim co­mercial prin care, asemenea unui uriaş „plăchin" respiră eco­­nom­ia românească ci şi unul din cele mai mari şi mai fru­moase oraşe ale ţării. Sub ra­port edilitar-gospodăresc oraşul este teatrul unor transformări cu adevărat spectaculoase. Ar fi deci interesant să aflăm in ce măsură Consiliul judeţean al F.D.U.S. participă in mod di­rect la aceste prefaceri. Aceasta a fost prima întrebare din ca­­drul unei convorbiri, adresate tovarăşei TEODORA AVRAM, preşedintele Consiliului­­jude­ţean Constanţa al Frontului Democraţiei şi Unită­ţii Socialiste.­­ Este o mîndrie pentru fie­care constănţean faptul că loca­litatea in care trăieşte şi mun­ceşte a primit anul trecut înal­tul titlu de oraş Erou al Muncii Socialiste, pentru rezultatele în­registrate în domeniul gospodă­­resc-edilitar. Dar, nu numai re­şedinţa de judeţ s-a înscris în coordonatele unei dezvoltări im­petuoase, ci toate celelalte lo­calităţi dintre Dunăre şi Marea Neagră, inclusiv mirificele sta­ţiuni ale litoralului românesc, care găzduiesc în fiecare an circa două milioane de turişti români şi străini. Organele şi organizaţiile Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste s-au implicat direct in toate acţiunile care privesc buna gospodărire a localităţilor. Astfel, se asigură participarea cetăţenilor la elaborarea şi dezbaterea planurilor anuale de dezvoltare economico-socială in profil teritorial, la realizarea obiectivelor prevăzute de aces­tea, la sistematizarea şi conti­nua Înfrumuseţare a oraşelor şi comunelor, conjugînd eforturile cetăţeneşti cu cele ale organe­lor locale de conducere, con­tribuind la afirmarea autocon­­ducerii, autogestiunii şi auto­­administrării localităţilor. — Pe ce căi menţineţi dialo­gul cu cetăţenii ? — In perioada care a trecut de la cel de-al II-lea Congres al F.D.U.S. pină in prezent s-au intensificat legăturile cu locuitorii oraşelor şi satelor, menţinindu-se un permanent dialog cu masa largă a cetăţe­nilor. Un rol aparte l-au jucat Tribunele democraţiei, intilni­­rile cu deputaţii şi adunările cetăţeneşti, in cadrul cărora au­ fost dezbătute pe larg proble­mele participării cetăţenilor la buna gospodărire şi înfrumuse­ţare a aşezărilor constănţene. Am putut să ne dăm seama ce vastă resursă de progres edili­­tar-gospodăresc reprezintă pro­punerile cetăţenilor, iniţiativele lor gospodăreşti. Aceste propu­neri şi iniţiative şi-au sporit forţa prin aportul direct al oa­menilor muncii, care sunt con­vinşi că tot ceea ce se reali­zează este in folosul lor direct. — Vă rugăm să definiţi con­cret ci­neva dintre cele mai im­portante realizări. — Dacă ne referim doar la oraşul Constanţa, vizitatorul de astăzi rămine profund impre­sionat de noua imagine a stră­zilor şi bulevardelor ce etalează o arhitectură modernă şi origi­nală, splendide ansambluri de locuinţe şi edificii social-cultu­­rale. Ei bine, acestea sunt nu numai rodul muncii construi­­torilor ci şi al tuturor cetăţeni­lor. Prin zeci de mii de ore de muncă patriotica, actualii loca­tari au scurtat timpul de exe­cuţie prin contribuţia pe care au adus-o la finisarea viitoare­lor locuinţe. Tot ei au ţinut, şi Înfrumuseţeze spaţiile din jurul blocurilor, amenajind minunat­­zone verzi, de joacă şi re­creere Numai in cei patru ani care au trecut din actualul cincinal, la Constanta s-au realizat lucrări in valoare de peste 2,5 miliarde lei. Mii şi mii de tineri şi virst­­nici, oameni ai muncii, pensio­nari, elevi, antrenaţi de consi­liile F.D.U.S. şi organizaţiile sale proprii , C.D.U.S. au ame­najat şi modernizat un mare parc pe malul lacului Tăbăcă­­riei, veritabilă zonă de agre­ment, cu nenumărate puncte de atracţie ca : baze nautice, un teatru de vară, expoziţii de flori, cofetării, terenuri de sport, o microdeltă ; totodată, prin munca patriotică entuziastă a cetăţenilor, pe harta oraşului Constanţa a prins contur un mare complex sportiv cuprin­­zînd un bazin de inot, piste de atletism şi zeci de terenuri de volei, baschet, tenis şi fotbal. S-au extins şi întreţinut parcurile şi spaţiile verzi cu 60 şi, respectiv 500 hectare, ora­şul devenind, sub ochii noştri, o adevărată oază de verdeaţă, ceea ce constituie o realizare deosebită, dacă ţinem seama că pină nu de mult Constanţa era oraşul cel mai sărac in spaţii verzi din ţară. S-a trecut la consolidarea falezelor şi între­ţinerea plajelor de pe ţărmul mării, iar anual sunt salubrizate străzile şi trotuarele pe o su­prafaţă de peste 100 000 mp. — Dar celelalte localităţi ale judeţului ? — Propunerile şi iniţiativele cetăţeneşti şi-au găsit rezol­varea şi, implicit, materiali­zarea in fiecare aşezare, acolo unde consiliile F.D.U.S. au ştiut să acţioneze de aşa manieră in­cit să mobilizeze forţele locale la rezolvarea problemelor de interes edilitar-gospodăresc. O bună experienţă s-a ciştigat în majoritatea localităţilor prin autogospodărirea şcolilor şi Internatelor, elevii şi părinţii lor participînd nemijlocit la lucrările de întreţinere şi în­frumuseţare, la dotarea cu ma­terial didactic. A devenit o obişnuinţă ca, în fiecare pri­măvară, locuitorii oraşelor şi satelor constănţene să participe la plantarea de pomi fructi­feri, arbori şi arbuşti ornamen­tali. Antrenaţi în acţiunile de muncă patriotică, locuitorii car­tierelor din oraşe şi ai satelor participă, in acelaşi timp, la construcţia de locuinţe, de creşe şi grădiniţe pentru copii, de că­mine culturale, baze sportive precum şi la înfrumuseţarea lo­calităţilor. Prin rezultatele ob­­­ţinute s-au evidenţiat localită­ţile Hirşova, Medgidia,­­Cogea­­lac, Vatu lui Trăian, Mihail Kogălniceanu, Topraisar, Coba­­din, Castelu şi altele, fără a omite staţiunile de pe litoral, care se află, de asemenea, in fruntea întrecerii socialiste. To­chirghiol, Mangalia, Costineşti, Eforie Sud, Eforie Nord şi celelalte staţiuni îşi intîmpină în fiecare an oaspeţii într-o înfăţişare tot mai frumoasă, mai atrăgătoare. Da Medgidia a fost construit un mare complex sportiv, la realizarea căruia ce­tăţenii şi-au adus o contribuţie remarcabilă. Şi, exemplele ar putea continua. Contabilizind valoarea tuturor lucrărilor exe­cutate prin munca patriotică a cetăţenilor rezultă că fiecare locuitor al judeţului Constanta işi aduce aportul in medie cu 1 600 lei/an. — Ce işi propune, în conti­nuare, Consiliul judeţean al F.D.U.S. ? — Cu toate succesele remar­cabile înregistrate în domeniul edilitar-gospodăresc nu se poate spune, totuşi, că ne putem de­clara pe deplin mulţumiţi. Şi, iată de ce. In unele localităţi ale judeţului, cum sunt, de pildă, Pecineaga, Indepen­denţa, Albeşti, Cerchezu, Ilaso­­va. Siliştea nu se prea vede mina bunilor gospodari. Este, intr-un fel, efectul eficienţei scăzute a acţiunilor de gospo­dărire şi înfrumuseţare, lipsei lor de continuitate in muncă, folosirii in mai mică măsură a mijloacelor de influenţare obştească, de natură să conducă la formarea unei atitudini res­ponsabile şi a unui comporta­ment civic participativ la fie­care cetăţean. In programul de lucru al Consiliului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste ne-am propus să acordăm o mai mare atenţie acestor lo­calităţi. Concomitent, vom asi­gura extinderea şi consolidarea rezultatelor de pină acum, ur­­mind ca in perioada de primă­vară să iniţiem vaste acţiuni de Înfrumuseţare şi gospodărire , plantări de pomi fructiferi, de arbori şi arbuşti ornamentali, întreţinerea spaţiilor verzi, a parcurilor şi a drumurilor, în­grijirea monumentelor şi locurilor istorice, amenajarea de , noi obiective sportive şi­­, de agrement, pregătirea staţiunilor, de pe litoral in vederea sezo­nului estival 1985. Ion Popovici Cine este agricultor ştie că păr­intul este ca un copil. El trebuie „dădăcit1", înconjurat cu aceeaşi grijă­ şi dragoste ca o fiinţă scumpă. Căci numai atunci pămintul işi arătă recu­noştinţa umplind hambarele cu belşug. însăşi conducerea parti­dului şi statului nostru acordă atenţia cuvenită lucrării pămin­­tului după criterii ştiinţifice, prin punerea la dispoziţia celor ce muncesc in acest sector al economiei naţionale a unor im­portante sume de investiţii, maşini moderne, seminţe de soi. Pretutindeni la noi in ţară agricultorii ştiu acest lucru şi de­­aceea nu precupeţesc nici un efort pentru a face pămîn­tul să devină din Ce in ce mai roditor. Cu atit mai mult. In acele zone unde fertilitatea na­turală a pămintului este mai scăzută, aşa cum este cazul în judeţul Vaslui, unde este supus fenomenelor de degradare prin eroziunea de suprafaţă şi de adincime, de alunecări, inun­daţii şi d inmlăştinări. Ţinind seama de gravitatea acestor „boli“ naturale ale pă­mintului, specialiştii din această parte a ţării, agricultori şi cei­lalţi lucrători ai pămintului au fost mobilizaţi de către Consi­liul judeţean Vaslui al F.D.U.S. la numeroase şi diverse acţiuni. Tovarăşul Ioan Pirvu, secretarul Consiliului judeţean Vaslui al F.D.U.S. ne declara că de în­făptuirea programului de îmbu­nătăţiri funciare in judetul Vaslui se ocupă toată suflarea ele la oraşe şi sate. Toate or­ganizaţiile componente au pro­grame speciale in acest sens iar C.D.U.S. din fiecare localitate şi-a înscris in planul său de acţiune să mobilizeze in per­manenţă oamenii pentru a participa la lucrările atit de multe şi variate de îmbunătă­ţiri funciare, care se desfăşoară pe toată întinderea Ceea ce au făcut specialiştii şi muncitorii de la Staţiunea ex­perimentală Perieni, de exem­plu, constituie pentru agricul­torii judeţului Vaslui nu numai un model demn de urmat dar cu cetăţenii, cetateni IN 1HTIMPINARIA CONGRESULUI al nkea al f.D.U.s. Şl A CELEI DE'A ll'A CONFERINŢE RE ŢARA A O.D.U.& Preocupare susţinută pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare DIN EXPERIENŢA CONSILIILOR F.D.U.S. şi un imbold in toate acţiunile pe care organele de speciali­tate le-au iniţiat. Toată această preocupare n-a rămas fără rezultate. Tovarăşul Mihai Popescu, director adjunct al Direcţiei generale a agricul­turii şi industriei alimentare Vaslui ne-a oferit o „oglindă“ a realizărilor obţinute pină acum in domeniul îmbunătăţi­rilor funciare. Nu mai consti­tuie de pildă, o noutate pentru nimeni faptul că in unităţile agricole de stat şi cooperatiste vasluiene, lucrările agricole se execută, de cîţiva ani, pe direc­ţia curbelor de nivel, după mo­delul Staţiunii experimentale­­ de la Perieni. Suprafaţa de te­ren pe care s-au executat astfel de lucrări a fost la sfirşitul anului trecut de 165 570 de ha. Culturile in­ fişii şi benzi inier­­bate au ajuns in judeţ să ocupe o suprafaţă de 32 000 de ha, iar lucrările de combatere a ero­ziunii solului s-au finalizat pe o suprafaţă de 130—160 ha. De menţionat că in ultimii ani în judeţul Vaslui au fost amena­jate sisteme mari şi locale de irigaţii pe aproape 28 000 de ha şi s-au executat lucrări de de­secare pe 40 000 de ha. în ceea ce priveşte gospodărirea apelor, prin amenajarea intr-o concep­ţie unitară şi prin iniţiativa Con­siliului judeţean al F.D.U.S. de în judeţul nostru se execută în continuu lucrări de îmbunătă­ţiri funciare in sisteme locale cu forţele proprii ale unităţilor. Pe lingă cooperarea cu unităţi­le de specialitate, Consiliul ju­deţean al F.D.U.S. a pus un accent deosebit pe urmărirea realizării programelor din ame­najările locale. In acest scop, consiliile populare ale F.D.U.S. şi O.D.U.S. au fost îndrumate să mobilizeze toată suflarea sa­telor la executarea lucrărilor din sistemele locale de irigaţii, de desecări şi de combatere a eroziunii solului“. Din constatările următoare aveam să mă conving că cele spuse de interlocutor au multă acoperire in fapte. Astfel, in comunele Codreşti, Pădureni şi Dimitrie Cantemir, prin mobili­zarea cetăţenilor făcută de că­tre O.D.U.S. şi consiliile popu­lare comunale au fost executate sisteme locale de irigaţii pe te­­renurile gospodăriilor indivi­duale pe o suprafaţă totală de 140 de ha. Cooperatorii din Vas­lui, Negreşti şi Ştefan cel Mare şi-au­ amenajat şi ei cu forţe proprii sisteme locale de iriga­ţii pentru o suprafaţă de 150 de ha. Multe lucrări din siste­mele locale executate de către cetăţeni au ca obiectiv şi dese­cările. Astfel de sisteme au fost perfectate pe raza comunelor a reuni forţele existente la nn- Puieşti, Al. Vlahuţă, Griviţa şi velul judeţului cu cele din co­mune şi unităţile de producţie, au fost finalizate amenajări în complexe pe cursurile riuri­­lor Prut şi Birlad. Aceste lu­crări se concretizează în aproa­pe 20 de acumulări, cu un vo­lum total de 250 mc de apă. De asemenea, au fost realizate îndi­guiri pe 210 km cursuri de apă şi lucrări de regularizare a ape­lor care străbat judeţul pe 247 de km. Toate acestea î-au ajutat pe lucrătorii ogoarelor vasluiene sa scoată de sub pericolul inun­daţiilor aproape 30 000 de ha. Cooperatorii din Albeşti, Vultu­reşti, Ştefan cel Mar­e, Bălteni,­ au fost tot timţi cu prezenţi la şantierele de îmbunătăţiri fun­ciare, sprijinul lor fiind de un real folos specialiştilor şi lucră­torilor de la I.E.E.L.I.F. pentru desfăşurarea amplului program judeţului­­ de îmbunătăţiri funciare. „In afară de aceste lucrări , mari, importante, realizate in­ cea mai mare parte de unităţile specializate şi cu fonduri în­semnate acordate de către stat, a ţinut să ne precizeze secreta­rul Consiliului judeţean al F.D.U.S., tovarăşul Ioan Pirvu, Viorel Chiurtu altele. Forţe însemnate umane au fost mobilizate de către or­ganizaţiile democraţiei şi unită­ţii socialiste la Vutcani, Rive­­cea, Duda Epureni pentru com­baterea eroziunii solului. Prin eforturile susţinute ale mem­brilor cooperatori din aceste unităţi s-au executat lucrări­le combatere in zonă, pe o supra­faţă de peste 2 100 de ha. Pentru anul acesta, Consiliul judeţean Vaslui­ al F.D.U.S. a stabilit sarcini noi, concrete iz­­vorîte din prevederile stabilite de cel de al XIX-lea Congres al partidului. Pentru indeplini­­ri­rea obiectivelor propuse vor­ fi mobilizate cu­­ ajutorul orga­r nizaţiilor componente un număr însemnat de forţe umane şii mecanice astfel ca să se im­prime activităţilor de Îmbună­tăţiri funciare un suflu nou şi să se obţină realizări superi­oare pe linia redării agricultu­rii a unor noi suprafeţe şi a creării de condiţii ca pe tot teritoriul judeţului să se poată obţine producţii superioare nu cit mai multe unități. lltfel». -AT „Románia libera" ­fWH Doresc si prezint la a­­cea­sta rubrici situaţia actua­lă a două imobile din jude­ţul nostru, imobile termina­te acum trei ani şi nedate încă in folosinţă. Prima lu­crare este magazinul uni­versal din comuna Văliug, jud. Caraş-Severin, executa­tă de D.J.D.P. Caraş-Seve­­rin in anul 1982. Imobilul stă nefolosit. ... şi se degra­dează pe zi ce trece in timp ce unele unităţi­­ comerciale işi desfăşoară activitatea in localuri improprii. A doua lucrare este un bloc cu pa­tru nivele din comuna îm­pac, acelaşi judeţ, con­struit­ de I.A.C.M. Reşiţa pen­tru personalul Trustului de Forări şi Explorări Mi­niere din localitate. Blocul terminat de aproape trei ani nu este incă finisat in interior. Viitorii locatari fac şi azi naveta la distanţe mari. Sperăm că semnalind situaţia menţionată, cei care răspund de aceste imobile vor lua măsurile necesare pentru finisarea şi darea lor Cit mai grabnică in­­folo­sinţa. ANTON DOBRESCU Aleea 3 Ape, Reşiţa Pe la sfirşitul toamnei ai­nului trecut, in magazinele cu profil de fierărie din Bucureşti am văzut un apa­rat casnic pentru zdrobit boabele de struguri realizat de cooperativa „Electrome­­talica“ din Ploiești. Apara­tul mi-a făcut o impresie bună astfel că n-am mai stat pe gînduri şi l-am cumpărat. Pe Ungă alte avantaje il avea şi pe ace­la că, fiind din material plastic, eră uşor de mane­vrat. M-am dus acasă şi cum era şi firesc, m-am apucat să-l încerc. S­pre surprin­derea mea, după jumătate de oră de lucru am rămas cu manivela in mină căci axul pe care era montat aparatul s-a rupt. Poate că am avut, cum se spune, ghinion, deşi nu cred in asemenea lucruri. Eu nu zic că întreg stocul de astfel de instrumente este la fel de şubred. Dar chiar şi faptul că un aparat din ateea s-a prezentat în mod necorespunzător este o dova­dă că din partea controlului calităţii nu s-a arătat un interes deosebit pentru toate produsele puse in comerţ. DUMITRU GHEORGHE strada Flămînda nr. 79 Bucureşti am făcut parte din lotul de turişti bucureşteni care a petrecut revelionul orga­nizat de O.N.T. la hotelul din oraşul Orşova. In nume­le grupului alcătuit din 2O de turişti,­1 aduc mulţumiri pentru condiţiile excelente oferite mohi şiri celor veniţi aici, să intinăpinăm noul an. Un merit deosebit in men­ţinerea unei atmosfere plă­cute i-a revenit ghidului care ne-a insotit in această excursie şi care a dat do­vadă de multă atenţie In rezolvarea diferitelor pro­bleme care s-au ivit pe parcurs. Ceea ce insă ne-a nemulţumit pină la urmă a foit drumul cu trenul. Nu este prima oară cind ni se intimplă asemenea greutăţi. Agenţiile C.F.R. nu-şi core­lează diagramele şi astfel se vind bilete duble sau chiar triple pe acelaşi loc. Aşa i-a intimplat şi cu grupul nos­tru. Am fost nevoiţi să că­lătorim in picioare pină la Bucureşti. Surpriza neplă­cută a fost pentru tot grupul. Ar fi bine dacă s-ar reveni la un mai vechi sistem prac­ticat de C.F.R., dar abando­nat, şi anume ataşarea unui vagon la garnitura de tren destinat grupurilor de tu­rişti. Revenindu-se la acest sistem i-ar putea evita si­tuaţii ca cele despre care v-am vorbit mai sus. RADU SAVEICIUC str. Fabrica de Gheață nr. 10 bloc 91, sc. A, ap. 23 sect II București Vineri 1 februarie 1985 Soarele fasora la ora 7,35 St­apună la ora 17,23 TEATRE RAPSODIA I. BOLERO, CARMEN , Opara Română (13 18 57), ora 18 ; DESPOT VODĂ , Teatrul National „I. I. Caragiala" (13 71 71), ora 18 Sala Mică fi­lMU CARNAVALULUI, ora 1840 Sala Atelier fi EXAMENUL, ora 18. Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04); LA CALUL BALAN : Tea­­trul de Operetă (14 80 11), ora 18,30, CU UŞILE ÎNCHISE­­ Teatrul „Lucia Sturda Bulandra" - Sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 şi O ZI DE ODIHNA, ora 18, Sala Stu­dio (11 95 44) , ORTIŢELE : Teatrul de Comedia (16 64 60), ora 19, INSOM­NIE «Teatrul I.C.I. Nottara" (59 31 03), ora 18 Sala Mogharu si EX, ora 18-30 Sala Studio ; CA FRUNZA DU­DULUI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19­i SOARECI DE APA : Teatrul Foar­te Mic (14 09 05), ora 18,30; SERE­NADA TIRZIE : Teatrul Giulesti - Sa­la Moiestic (14 72 34), ora 18 si MI­LIONARUL SARAC, ora 18.30 Sala Giuleşti fl PROGRAM VIDEO, orele 16-18 la Sala Giuleşti — Studio 74 ; VIDEOTECA COLOR, orele 11 IMS şi NIMIC DESPRE ELEFANŢI, ora 18: Teatrul „C. Tănase" - Solo Savoy (15 56 78) şi BĂIATUL CU STICLEŢI, ora 18.30 Sala Victorie (50 58 65) , PUNGUŢA CU DOI BANI , Teatrul Ţăndărică - Sala Victoria (15 23 77), ora 10 : NE CUNOAŞTEM DIN VEDE­RE ! Ansamblu! Rapsodia Română (13 13 00), ora 1810 : CONCERT SIM­FONIC ! Ateneul Român, ora 10 şi TREPTELE AFIRMĂRII ARTISTICE, ora 17,30 la Ateneul Român — Sala Stu­dio­­ PARADA CIRCULUI : Circul da stat Bucureşti (10­4195), ora 19. TELEVIZIUNE 20: Teleigmol (parţial color)­­ 20,15: Actualitatea In economia. MobMliora generala pentru gospodărirea judi­cioasă a energiei, pentru îndeplinirea exemplară a pianului la toţi indica­torii ; 20,25 : Laureaţi al Festivalu­lui naţional „Cîntarea României* (co­lor) ; 20,4$ ; Reportaj TV­ : ».Cu oa­­menii» pentru oameni". In înttmplnc nsa colul de*al IIMea Congres al F.D.U.S. ţi a celei de-a 1l-a Confe­rinţe pe ţara a O.D.U.S.; 21 : Gadran mondial (color) ; 21,15 : Antologie teatrală ; 21,50 : Telejurnal (parţial color). CINEMATOGRAFE MITICA POPESCU : Butesti (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 : Pacea (60 30 83), orele 15 — 17 — 19. RALIUL: Ferentari (80 49 83), orele 15 - 17 - 19 : Munco (21 50 97), orele 13 - 17 - 19. CIRESARII ! Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19. FAPT DIVERS : Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 . Flamura (85 77 12), orele 12 — 14,15 — 16.30 - 19. ACORDAŢI CIRCUMSTANTE ATE­NUANTE T­­ Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19. O LUMINA LA ETAJUL ZECE : Viito­rul (10 67 40), orele 17 - 19. SECRETUL LUI BACCHUS­­ Central (14 12 24), orele 9-11-13-13-17 19. CURSA INFERNAL*. BAMBI I Sala Mică a Palatului, orele 11 - 16 - 19.30. AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI . Studio (59 M 15), orele 10 -,12,15 - 15 - 17 -19 . Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13 - 18 — 17 - 19.­VRACIUL, Petria (1186­), orele 9 - 1140 - 14 - 16,30 - 19. Gr­ivita (17 08 58), orele 9 - 1140 - 14 - 1640 - 19. AFACEREA PICOT­­ Scolo (11 03 72), orele 9 - 1140 - 14 - 1640 - 10. MARELE PREMIU : Luceafărul (13 87 67), orele 8,43 - 1145 - 15 - 18.15. SCUFUNDAREA JAPONIEI : Capitol (16 29 17), orele 0 - 12 - 15 - 18. JANDARMUL ȘI EXTRATERESTRII : Festivel (15 63 84), orele 9 - 1113 - 15 — 17 — 19. Excelsior (65 40 45) orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 . Cultural (13 50 13) orele 9-11-13-15-17 - 19. AVERTISMENTUL : lumina (14 74 16), orele 9-12-15-18. PE URMELE ȘOIMULUI : București (15 61 54), orele 8,15 - 10.15 - 1240 - 14,45 - 17 - 19.15 . Favorit (45 31 70), orele 8 - 10 - 15 - 17 - 19.15 ; Fe­roviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19. IUBIREA ARE MULTE FETE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 15,30 -16,30 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9-12 - 15 - 18 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30. CHEȚURI DE ÎNĂLŢIMI ■ Modern (23 71 01), orele 9 -11 - 13 - 15 - 17,15 - 10,30 ; Floreasca (33 29 71). orele 11 - 13 - 15 - 17 - 19. SALAMANDRA; Union (13 40 04). orele 0 - 11,30 - 14 - 16,30 - 10. INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA : Victoria (16 28 70). orele 0,15 - 1140 - 13,45 - 16,15 - 19. ROMEO SI JULIETA LA SAT; Tim­puri Noi (15 6110). orele 9 — 11 — 13 - 13 - 17 - 19. MAMA ! Doina 9 — 11 ; (16 35 38), orele POVESTEA MICULUI COCOȘAT ! Doina, orele 13 — 15 — 17 — 19. AVENTURILE LUI TOM SAWYER. MOARTEA LUI JOE INDIANUL: Aurora (33 04 66), orele 8,45 - 12 - 15,15 - 1840. LOVITURA FULGERĂTOARE : Viitorul (10 67 40), orele 11 - 13 - 15 . DRAGELE NOASTRE BUNICUȚE : Drumul Sării (3128 13), orele 15 - 17 - 19. CHEMAREA MARII ÎNGHEȚATE : Popular (351517), orele 15 — 17 — 19. DOMN PENTRU O ZI : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 10. ROCKY II­I Lira (31 71 71), orele 15 — 17 — 10; Cosmos (27 54 95), orele 0 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 10. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie ţi Hidro­logie comunică : VREMEA : Se va încălzi uşor In cea mai mare parte a ţârii. Precipi­taţii slabe locale, atit sub formă de lapoviţâ ţi ninsoare cit ţi sub forma de burniţă şi ploaie, vor cădea In vestul ţi nordul ţârii şi cu totul izo­late in rest. TEMPERATURA : Maximele de as­tăzi vor fi cuprinse între minus 3 ţi 7 grade, local mai ridicate în vestul ţârii şi în zonele deluroase, iar mi­nimale de la noapte intre minus 15 ţi minus 5 grade, pe alocuri mai ri­dicate. Local în sudul ţi centrul ţârii se va produce ceaţa şi cu depunere de chiciură.­­ BUCUREŞTI : Vremea se va în­călzi uşor. Cerul va fi variabil. Tem­peratura maxima va fi cuprinsă Intre 0 şi 2 grade, iar­ minima între minus 10 şi minus 8 grade. Dimineaţa, cea­ţa slaba.

Next