România Liberă, iulie 1985 (Anul 43, nr. 12646-12672)

1985-07-01 / nr. 12646

I m­i Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XLII 1ir. 12646 Luni 1 iulie 1985 6 pagini 50 bani ! Pentru realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan in cel de-a!­doilea semestru şi pe întregul an ORGANIZAI SUPERIOARĂ, CONDUCERE IN TOATE SECTOARELE Intrăm astăzi în cel de-al doi­lea semestru al anului, ultimul din cincinal. Pe parcursul lui, prin munca noastră şi prin re­zultatele obţinute, vor fi fixate cotele — pe care conducerea partidului şi statului, întregul popor le doresc cit mai înalte — ce vor constitui baza de pornire in înfăptuirea directivelor şi ho­tărârilor Congresului al XIII-lea. Aşadar, perioada ce urmează se va afla în permanenţă sub sem­nul unei cît mai bune conexiuni cu un an ce trebuie să marche­ze, de la început, saltul calitativ cuprins în orientările şi sarcini­le principale stabilite de Con­gres pentru cincinalul următor. Exigenţele actualului sfirşit şi început de cincinal ne solicită nu numai o pregătire temeinică şi gospodărească, ci o pregătire în primul rînd ştiinţifică, minu­ţioasă, întemeiată pe un raport de 100 . 100 plan-contracte eco­nomice, pe îndeplinirea tuturor prevederilor etapei „1985“ din programele naţionale şi pe ra­muri, pe asigurarea tuturor re­surselor necesare şi a tuturor condiţiilor de punere în aplica­re a proiectelor existente pri­vind lărgirea resurselor de orice fel — energetice, materiale, teh­nice, tehnologice, profesionale, organizatorice. Toate acestea nu sunt, însă, după cum bine se ştie, „cerinţe suplimentare“, ci componente intrinseci ale prevederilor de plan şi sarcinilor acestui an completate din timp cu măsuri­­nfinite să lichideze consecinţele activităţii, îngreuiate de iarnă, din primele două luni. încărcă­tura fiecărei zile din cele răma­se până la încheierea anului este, astfel, bine determinată iar ca­lendarul muncii cuprinde date de referinţă ce vin în întîmpinarea eforturilor de realizare a planu­lui şi de pregătire a producţiei anului viitor. Termenele stabili­te pentru fiecare ramură, în vederea recuperării restanţelor şi intrării în normal ; obligativi­tatea recuperării, pînă în luna august, a restanţelor din întrea­ga activitate de comerţ exterior ; fixarea datei de 30 septembrie ca termen-limită de încheiere a tuturor pregătirilor pentru anul 1986 ; adunările generale ale oa­menilor muncii din iulie-august şi octombrie-noiembrie , plena­ra Consiliului Naţional al Oa­menilor Muncii, din toamnă — care va prilejui­ conducătorilor de sectoare economice pretfeffîîÎ* ’ rea, în faţa forumului democra­ţiei noastre muncitoreşti­ revo­­luţionare, a unui raport simplu şi concret privind îndeplinirea sarcinilor de plan şi lichidarea restanţelor­­, iată momente ce constituie, în fond, un preţios sprijin pentru ministere, centra­le şi întreprinderi. Ele ajută la mobilizarea şi concentrarea for­ţelor spre îndeplinirea, punct cu punct,’ a prevederilor Legii pla­nului naţional unic pe 1985 şi a cerinţelor referitoare la asigura­rea începerii în cele mai bune condiţiuni a cincinalului viitor. Căile, mijloacele, priorităţile ce trebuie avute în vedere la dimensionarea şi direcţionarea eforturilor în perioada care ur­mează sînt judicios ordonate şi formulate cît se poate de lim­pede în documentul-program de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu ni l-a pus la îndemî­­nă prin magistrala sa cuvintare la recenta Plenară comună a EFICIENŢĂ Consiliului Naţional al Oameni­lor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale. Accentuînd asupra proble­melor planului — îndeosebi ale producţiei fizice, exportului, in­vestiţiilor —, asupra particulari­tăţilor fiecărui domeniu de acti­vitate, precum şi asupra proble­melor de ordin calitativ de natu­ră să constituie puternice ele­mente de siguranţă în realizarea producţiei planificate (creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic al produselor, creşterea eficienţei economice, respectarea strictă a normelor de consum, economisirea şi reci­clarea materiilor prime, materi­alelor şi energiei, aplicarea ge­neralizată şi perfecţionarea me­canismului economico-financiar, a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi­­ autogestiunii, întărirea continuă a muncii de educaţie, a ordinii, disciplinei şi responsabilităţii), secretarul general al partidului jalonează precis­ cîmpul de acţi­une al consiliilor de conducere şi consiliilor oamenilor muncii, cărora le cere să-şi pună mai bine în valoare capacitatea or­ganizatorică, să manifeste un mai ardent spirit revoluţionar şi mai multă iniţiativă în abor­darea şi soluţionarea acestor probleme. Adresîndu-se direct minerilor, energeticienilor şi celorlalţi oameni ai muncii — cu prilejul marii adunări popu­lare de la Rovinari — tovarăşul Ing. Artur loan (Continuare in pag. a 5-a) „Avem planuri de dezvoltare economico­­socială bune şi sunt asigurate toate con­­diţiunile pentru a le îndeplini. Acum hotaritoare sunt activitatea organizatori­că, munca practică pentru realizarea lor" NICOLAE CEAUŞESCU GEL AGRES EPOCA CEAUSESCU tuturor zonelor tarii Azi despre: Județul OLT (Pagina a 3-a) întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală şi locativă Neamţ, desfăşoară o activitate deosebit de complexă şi de un larg interes cetăţenesc. Apreci­erea acestei activităţi stă la în­­demâna fiecărui cetăţean, pen­tru că beneficiari ai serviciilor prestate sunt, practic, toţi lo­cuitorii aşezărilor nemţene şi îndeosebi cei din municipii şi oraşe. Iar faptul că recent, pen­tru rezultatele înregistrate în 1984, colectivului acestei uni­tăţi fost conferit Ordinul Muncii clasa I, este o dovadă că munca oamenilor de aici se bucură de o înaltă preţuire. La ora actuală, întreprinde­rea deţine în administrare fon­duri fixe în valoare de 4,2 mi­liarde lei, din care 50 la sută create in anii actualului cinci­nal, fiind, in cadrul judeţului, unitatea cu cel mai mare vo­lum de fonduri fixe pe om al muncii. In administrarea între­prinderii se află peste 2 000 de apartamente date în folosinţă In 1984, moderna staţie de epu­rare mecanică şi biologică a apelor reziduale din Piatra Neamţ, staţia de epurare din Roznov, noi resurse de alimen­tare cu apă din Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ, Durău, mi­­crohidrocentrala Săvineşti cu o putere instalată de 177 kW, care valorifică potenţialul ener­getic al apelor reziduale de pe platforma industrială Săvineşti- Roznov. Această puternică dezvoltare a bazei tehnico-materiale a per­mis creşterea de la an la an a volumului de servicii prestate populaţiei. Am reţinut o cifră : numai in anul la care ne refe­rim (1984), colectivul întreprin­derii a efectuat peste 14 000 de intervenţii operative la locu­inţe şi instalaţii, ceea ce în­seamnă, în medie, cîte 40 de intervenţii pe zi. — Eforturile depuse în diriji­ţia sporirii volumului de servi­cii prestate populaţiei, ne-a de­clarat ing. Dumitru Ştefan, directorul întreprinderii, au fost însoţite de o permanentă pre­ocupare pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora, pentru creşterea operativităţii, a solicitudinii faţă de cetăţeni. Este o cerinţă majoră, pentru satisfacerea căreia am făcut tot ceea ce ne-a stat în pu­­tinţă , ne-am perfecţionat struc­tura organizatorică creînd­­sec­ţii şi sectoare specializate, am înfiinţat în fiecare din cele două municipii sectoare de construcţii şi reparaţii care execută anual lucrări în va­loare de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, am intro­dus tehnica de prelucrare auto­mată a datelor prin Înzestrarea întreprinderii cu un calculator „Independent 102 F“, cu ajuto­rul căruia, asigurăm urmărirea întregului fond locativ de stat, alcătuit din peste 40 000 de apartamente, calcularea şi­ în­casarea chiriilor, facturarea prestărilor de servicii, gestio­narea mijloacelor fixe şi a ma­terialelor, calcularea devizelor de investiţii şi reparaţii. De curînd, în biroul directo­rului a fost instalat un termi­nal, adevărat tablou de bord al conducerii, care oferă operativ celor din biroul executiv al consiliului oamenilor muncii date cu privire la realizarea indicatorilor de plan, la înca­drarea In repartiţiile zilnice de Const. Azoiţii (Continuare in pag. a 2-a) Consiliile populare şi buna gospodărire a localităţilor EXPERIENŢA UNUI JUDEŢ FRUNTAŞ în pas cu secerişul trebuie să se organizeze transportul orzului si cel al griului la bazele de recepţie în contul contractelor încheiate. In imagine : un aspect de pe ogoarele unei cooperative agricole din Bărăgan. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU54 a primit pe ministrul echipamentului, pregătirii profesionale şi formării cadrelor al Regatului Maroc Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, sîmbătă, pe Mohamed Kabbaj, ministrul echipamentului, pre­gătirii profesionale şi formării cadrelor al Regatului Maroc, conducătorul delegaţiei maro­cane la lucrările sesiunii Co­misiei interguvernamentale româno-marocane, de coope­rare economică şi tehnică, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Bucureşti. Exprimînd calde mulţumiri pentru întrevederea acordată, oaspetele a arătat că are plă­cuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire din partea regelui Ma­rocului, Hassan al II-lea. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită suveranului maro­can un cald salut şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, des­făşurată într-o atmosferă cor­dială, prietenească, a fost re­levat cursul pozitiv al relaţiilor dintre România şi Maroc, care se dezvoltă în deplină concor­danţă cu hotărîrile şi înţelege­rile convenite la nivel înalt. In acelaşi timp, a fost exprima­tă dorinţa de a extinde aceste raporturi pe plan politic, econo­mic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate, spre binele şi în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii şi înţelegerii între naţiuni. In acest context, a fost evidenţiat rolul ce revine Co­misiei interguvernamentale ro­mâno-marocane în stabilirea unor noi căi şi modalităţi de lărgire a cooperării bilaterale în diverse sfere de activitate, pentru valorificarea mai depli­nă a posibilităţilor de conlucra­re pe care le oferă economiile României și Marocului. Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme ale situaţi­ei politice mondiale actuale, îndeosebi cele referitoare la oprirea cursei înarmărilor, tre­cerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmare nucleară, consolidarea păcii şi securităţii internaţionale, soluţionarea pe cale politică a problemelor din Orientul Mijlociu şi din alte zo­ne ale lumii, instaurarea unei noi ordini economice, întărirea unităţii şi solidarităţii dintre ţările în curs de dezvoltare. In acest sens, s-a relevat însemnă­tatea dezvoltării în continuare a conlucrării dintre România şi Maroc pe arena internaţională. La întrevedere a participat Ştefan Andrei, ministrul aface­rilor externe. Actualitatea in agriculturăE VREMEA S ORZUL - strîns cît mai grabnic! GRÎUL - recoltat din prima zi prielnică! 9 Ieri, profitîndu-se de timpul bun, s-a lucrat din plin la sece­riş şi semănatul culturilor duble 9 Orzul a fost strîns de pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată 9 în trei judeţe — Dolj, Olt, Teleorman — se desfăşoară recoltarea griului • Pentru a fina­liza secerişul orzului şi a declanşa masiv pe cel al griului se impune adoptarea de măsuri organizatorice corespunzătoare . Decalajul existent între suprafeţele de pe care s-a strîns recolta şi cele însă­­mînţate cu cea de a doua cultură trebuie eliminat . Lucrînd ziua la seceriş şi noaptea la eliberarea şi pregătirea terenurilor pentru semănat se pun baze solide pentru reuşita culturilor duble. Ritmul secerişului se intensi­fică pe zi ce trece. Şi trebuie să fie aşa. Suprafaţa mare cul­tivată cu cereale păioase, riscul pierderilor prin scuturare obligă la realizarea zilnică a vitezelor stabilite. Ieri, s-a lucrat din plin la recoltat. Mai ales că timpul a permis acest lucru în multe zone ale ţării. De asemenea, for­ţele au fost orientate la semă­nat, eliberarea terenului, tran­sport. în această săptămină eforturile trebuie îndreptate în direcţia finalizării secerişului la orz şi declanşării masive a recoltării griului în zonele cu condiţii pedoclimatice favora­bile. Din datele de care dispunem rezultă că la orz suprafeţele de pe care s-a strîns recolta repre­zintă 51 la sută din total. Este puţin, dacă avem In vedere data la care ne găsim, precum şi ne­cesitatea ca pe terenurile eli­berate să se însămînţeze culturi duble. In cazul griului secerişul s-a declanşat în trei judeţe : Dolj, OU, Teleorman. La ambele culturi, pentru a realiza lucra­rea la timp, este nevoie de mă­suri temeinice, care să vizeze începerea recoltării fără a pier­de momentul optim, precum și care să asigure o bună organi­zare a muncii. Dacă specialiștii, celelalte cadre de conducere vor fi prezente mereu pe cîmp, ur­mărind starea lanurilor, atunci se va putea vorbi de începerea secerişului din primul moment prielnic. Dacă tot setul de ma­şini necesar va fi la marginea lanurilor, dacă mecanizatorii vor avea asigurat tot ce le tre­buie — carburanţi, asistentă tehnică, oameni care să deser­vească utilajele, hrană caldă, mijloace de transport suficiente — atunci se vor putea atinge şi chiar depăşi vitezele de lucru. Deci, totul depinde de oameni, de modul în care fiecare îşi face datoria la locul său. Chiar şi acolo unde timpul este mai puţin propice factorul om ră­­mîne decisiv. Spuneam la începutul acestor rînduri că nevoia de a se grăbi secerişul este impusă şi de sar­cina de a se realiza semănatul culturilor duble. Cea de a doua recoltă nu poate fi obţinută fără a insămînţa rapid terenurile eliberate de prima producţie. Că se impune grabă, ne-o de­monstrează faptul că pînă acum semănatul s-a executat doar pe 12 la sută din suprafaţă. Deşi recolta a fost strînsă de pe 368 mii hectare, terenurile elibe­rate de resturi vegetale repre­zintă doar 271 mii hectare, iar cele însămînţate cu culturi du­ble 202 mii hectare. Se con­stată, deci, decalaje, ceea ce do­vedeşte că nu s-a lucrat în flux continuu, că sunt rezerve serioa­se nev­alorificate. Peste tot, acolo unde se execută secerişul, tre­buie să existe pe cîmp şi în­treaga gamă de utilaje cu aju­torul cărora se execută însă­­mînţările. Altfel decalajele res­pective se vor mări, ceea ce nu este în interesul nimănui, pen­tru că, se ştie, a semăna la timp culturile duble înseamnă sigu­ranţă în obţinerea celei de a doua recolte. Aşadar, în această săptămînă ,va trebui să se acţioneze cu toate forţele pentru finalizarea secerişului orzului şi declanşa­rea respectivei lucrări la grîu în toate lanurile ajunse la ma­turitate. In acelaşi timp, este necesar să se lucreze în flux continuu pentru ca decalajul dintre suprafeţele de pe care s-a strins recolta şi cele însămînţate să nu crească, dimpotrivă să scadă. Mobilizînd exemplar for­ţele, lucrind pe toată durata zilei lumină (la eliberarea tere­nului şi pregătirea acestuia pen­tru semănat se poate lucra şi noaptea) există posibilitatea să se imprime lucrărilor ritmuri alerte. Eugen Sasu Un OM către oamenii planetei In anii copilăriei mele a înce­put războiul, învăluind imagi­nea cireşelor cu cea a morţii singeroase. Fiind acel sat virat sub munţii Parîngului, acolo unde Brâncuşi, proiectase Co­loana Eroilor din primul răz­boi mondial, cel de al doilea război părea să fi fost mai blind. Adică, după ce, in pri­mul război mondial, Oltenia şi cu deosebire Valea Jiului, vui­­seră de împuşcături, iar Ecaterina Teodoroiu dă­duse măsura cea mai înaltă a vitejiei, cel de-al doilea război părea să ne fi ocolit. Incit, n-am vă­zut pe-acolo decit nişte soldaţi întinzind sîrme de transmisiune, apoi un re­giment de vinători de munte care urma să ple­ce în Tatra, apoi un plug răsturnat într-o groapă, cu boi cu tot, spulberat de o bombă ucigaşă... Eu, copiii ca mine şi bătrînii ne tot invirteam prin sat, în vreme ce vecinii mei, Lecă şi Gore, băieţii Că­tălinei de peste drum, fuseseră luaţi pe front. Cit ştiam eu, to­ţi tinerii de vîrsta milităriei fuse­seră incorporaţi. N-aveam ne­voie să ştiu pe unde erau ei pe atunci, pe mine mă preocupau şcoala şi oile, şcoala de dimineaţă şi oile după a­­miază. Dar, de la o vreme, apă­reau tot felul de scrisori pline de lacrimi şi aşa a apărut şi-n satul meu războiul. A murit Lecă, a murit Gore ! Nici n-a­vusesem timp să fi vorbit cu ei pe cînd îmi erau vecini, le-am văzut doar pozele sărutate de mama lor care s-a răsucit o zi întreagă prin praful bătăturii ! „Copiii mei, copiii mei !“ Am auzit apoi ţipete sus pe Coastă, lingă livezile cu pruni, sosiseră telegramele pentru ai lui Bar­cian. Erau tot aşa, fraţi pe care nu mai aveam să-i reintilnesc. Nici nu mai ştiu ciţi tineri din satul meu au murit atunci în război. O scrisoare de la Ştică o ţin minte şi acum : „îmi pare rău, îi scria neveste-sii, Lina, da’ eu ştiu că n-o să te mai văd !“ Atiţia oameni cu care încă n-apucasem să stau de vorbă piereau, atitea valori se stingeau. Dar viaţa se înfiripă. Precum, odinioară, din picături de apă şi raze de soare. Satul meu şi-a revenit , creşte iarba, creşte griul, se înalţă prin lunci po­rumbul şi floarea soarelui; oa­menii sunt frumoşi, cei din ge­neraţia mea iţi amintesc tot­ mai greu de trecut, faţa lor şi a copiilor lor e spre viitor. Dar iată că peste lume se adună nori negri de război. Cel de al treilea ţi ultimul. Ultimul, fiindcă nici din apă şi nici din raze de soare viaţa nu-şi va mai reveni. Războiul ultim poate intra nu numai in satul meu, ci în toate aşezările pla­netei, el va fi cu adevărat ni­micitor. Despre el nu vor mai fi amintiri. Citesc cuvintele preşedin­telui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresate, de fapt, tuturor locuitorilor satelor, ora­şelor, tuturor aşezărilor din lume, tuturor oamenilor care respiră sub munţi sau în cîm­­pii, oameni de toate gin­­durile, de toate convin­gerile, de toate formele şi obiceiurile de viaţă — moartea e una şi aceeaşi! — şi mă alătur, eu şi concetăţenii mei, eu şi oamenii satului meu, din toată inima chemării sale memorabile . ...„Fiecare organizaţie, fiecare om, poate face cite ceva pen­tru a apăra pacea, pentru a impune dezarmarea pe planeta noastră“. Un om către oamenii planetei ! Conducătorul uinei ţări către condu­cătorii tuturor ţărilor lu­mii ! Să facem tot ce pu­tem pentru pace pe pla­netă ! Care nu e a cuiva în mod deosebit. Care răsuflă în ritmul creativ al tu­turora. Care nu e proprietatea nimănui. Care e planeta noas­tră, a tuturor. Nu există nici un act legislativ prin care s-ar atribui cuiva dreptul de a fi sau a nu fi pe acest glob. Ge­neraţia mea a trecut prin cel mai groaznic război. Norocul generaţiei mele a fost însă tocmai, ieşirea din război. Atunci a în­ceput ceea ce Eminescu dorea : O Românie de pace şi înălţare. Vasile Bâran

Next