România Liberă, august 1985 (Anul 43, nr. 12673-12698)

1985-08-01 / nr. 12673

In spiritul orientărilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara CC a­ P.C.R. si a activului central de partid MODERNIZAREA PROCESELOR DE CONDUCERE A ÎNTREPRINDERII „Autoconducerea şi autoges­­tiunea economico-financiară a întreprinderii presupune, în condiţii atit de dinamice ale producţiei de azi, că şi actul de decizie să fie cit mai prompt şi optim din punct de vedere al soluţiilor preconizate şi a­­doptate de la o zi la alta. Este necesar, după cum se ştie, ca întregul proces, de conducere a unei întreprinderi să se desfă­şoare în condiţiile unei maxi­me operativităţi, iar deciziile luate să fie fundamentate şti­inţific astfel incit ele să răs­pundă optim necesităţilor ime­diate şi de perspectivă ale uni­tăţii din toate punctele de ve­dere ; obţinerea ritmicităţii pla­nificate, buna aprovizionare, productivitate înaltă, calitate superioară etc. — toate corelate cu o eficienţă economică din ce in ce mai ridicată. Este ceea ce ne-au cerut hotărîrile Con­gresului al XIX-lea al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, recenta Plenară a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid şi Apelul lansat de Plenară, să înfăptuim in practica muncii noastre de zi cu zi“ Cu aceste cuvinte şi-a început cunoscutul textilist, inventator şi temerar promotor al noului, inginerul Gh. Maxim, directorul între­prinderii de confecţii Oradea, pledoaria şi demonstraţia pri­vind modernizarea activităţii de conducere ca un factor de bază al deciziilor ştiinţifice, al bu­nului mers al unităţii, al efi­cienţei producţiei în general. Ce s-a petrecut nou, din acest punct de vedere, la întreprin­derea orădeană ? Mai întîi că, împreună­­ cu centrul teritorial de calcul din localitate, îndeo­sebi cu sprijinul directorului acestuia, Gavril Crişan, s-au trecut toate activităţile mari de gestiune pe calculatorul elec­tronic, alcătuindu-se o bază de date adusă mereu la zi. Este­­vorba despre evidenţa legată de aprovizionare, desfacere, stocuri de materii prime, re­tribuţii etc.­­ Apoi, cu ajutorul aceluiaşi centru, întreprinde­rea de confecţii şi-a înfiinţat un oficiu de calcul propriu — condus cu pricepere şi efica­citate de dr. ing. Ştefan Riter —, oficiu care a devenit facto­rul de bază al activităţii de conducere operativă a unităţii. Pentru că iată, dacă intri în biroul directorului, observi că alături de masa de lucru dis­pune de un display cu clavia­tură prin intermediul căruia, in fiecare dimineaţă şi la orice oră din zi, el şi ceilalţi membri ai biroului executiv sau ai con­siliului oamenilor muncii pot afla date la zi despre desfăşu­rarea producţiei, nu numai în ansamblul ei ci pe fiecare for­maţie în parte, pe ecran apă­rând ca într-o gazetă vizuală orice problemă ivită. Am par­curs, ajutat de director, in­­treaga situaţie din ziua respec­tivă. Am văzut, de pildă, că fuseseră lansate pentru ex­port, atunci, 102 000 bucăţi con­fecţii. Am văzut starea fa­bricaţiei şi livrările pentru zece firme din S.U.A, Anglia, Bel­gia, Iordania, Franţa etc. Am văzut felul cum funcţionează utilajele, remarcînd că la bri­gada nr. 32 o maşină a fost de­fectă trei ore. Am văzut intră­rile „la zi“ a­ stofelor, pe fur­nizori : „Libertatea“ — Sibiu, întreprinderea de stofe din Braşov etc. Pe ecranul dis­­play-ului au apărut consumu­rile de energie la zi, refuzuri­le de calitate, situaţia persona­lului muncitor pe schimburi. Chiar şi evenimentele din timpul nopţii sunt evidenţiate. Parcurgind tot „buletinul­­ in­formativ“ de pe ecran, direc­torul, inginerul-şef, ceilalţi membri ai biroului executiv, individual sau in colectiv, după situaţia care se ridică, sunt în măsură să întreprindă acţiuni imediate. „Pentru o efi­cienţă ridicată a actului de conducere — spune tovarăşul Gh. Maxim — s-a introdus no­ţiunea de «balansare a planu­lui». Ce înseamnă aceasta? După informaţiile pe care ni le furnizează tehnica de calcul, aţi văzut, la secundă, lansăm ipoteza de lucru cea mai opti­mă de produse şi firme. De pildă, dacă informaţiile dis­­play-ului mă avertizează că la una din benzi efectivul prezent Virgil Lazăr intreprinderea de confecţii din Oradea (Continuare in pag. a 6-a) Din cronica întrecerii socialiste • Oamenii muncii din cadrul Antreprizei de construcţii indus­triale Drobeta Turnu Severin raportează îndeplinirea sarcini­lor de plan la producţia de con­strucţii montaj pe întregul cin­cinal. Ei se angajează ca pînă la finele anului să realizeze in­tegral stadiile fizice ale obiecti­velor cuprinse în plan. • Fruntaşi încă din primele luni ale anului, minerii de la Voivozi continuă sa ocupe şi în prezent locul I in întrecerea so­cialistă ce se desfăşoară între unităţile de profil din industria carboniferă. Pînă în prezent, ei au extras peste prevederile de plan la zi circa 190 000 tone lig­nit. Cu producţia din această lună, harnicii mineri bihoreni au ridicat la mai mult de 900 000 tone cantitatea totală de cărbune realizată in cele 7 luni care au trecut din acest an. • Organizînd zile, săptămîni şi decade de producţie record, oamenii muncii din economia ju­deţului Dîmboviţa au reuşit să livreze suplimentar economiei naţionale 109 000 tone ciment, 36 km tuburi din azbociment, 1100 tone lacuri vopsele pe bază de ulei, 1100 tone produse macro­­moleculare, 5 100 mc beton celu­lar autoclavizat, circa 2 000 tone calcar siderurgic, produse de me­canică fină şi aparataj electric in valoare de 9,5 milioane lei precum şi confecţii textile in valoare de peste 17 milioane lei. • Acţiunile întreprinse de că­tre colectivul de muncă al în­treprinderii metalurgice Aiud pe linia creşterii productivităţii muncii, reducerii consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie, asimi­lării în fabricaţie a unor produ­se cu parametri tehnico-func­­ţionali superiori au permis rea­lizarea şi livrarea, peste sarci­na planificată de la începutul anului, a 2 500 tone de utilaje şi a unor importante cantităţi de piese de schimb pentru echi­pamente aferente furnalelor, oţelăriilor şi laminoarelor. ‘Proletari din toate ţările, uniţrivă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIII Nr. 12673 Joi 1 august 1985 6 pagini 50 bani TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE, DESFĂȘURATE EXEMPLAR! # Secerişul griului trebuie, practic, terminat în această săptămină • A intrat în actualitate executarea lucrărilor de întreţinere a cul­turilor duble • Sistemele de irigaţii trebuie să asigure in perma­nenţă apa necesară plantelor • Este nevoie ca în bezele de recep­ţie să se asigure cele mai bune condiţii de păstrare a recoltei. Chiar dacă am înaintat în vară, nu înseamnă că, finali­­zînd secerişul la orz şi apro­­piindu-ne de terminarea recol­tării griului, activitatea pe ogoare s-a redus. Mai sunt foarte multe de făcut, inclusiv pregătirea campaniei de toam­nă. Deci, să vedem ce acţiuni solicită în continuare toată atenţia oamenilor muncii de la sate. SECERIŞUL GRIULUI. La această dată, doar intr-un sin­gur judeţ — Harghita — lu­crarea nu a început. După ati­­tea zile toride, azi-miine com­binele harghitene vor intra in lanuri. Pe ansamblul agricul­turii de stat şi cooperatiste su­prafaţa cu griu rămasă în cul­tură se ridică la 315 mii hec­tare, din care 220 mii sunt con­centrate în judeţele din zona a treia de vegetaţie adică cele din centrul şi nordul ţării. Aici trebuie concentrate forţele pen­tru ca, la­ finele acestei săptă­mîni, secerişul să fie practic terminat. Desigur, în toate ju­deţele care mai au suprafeţe cu griu, oricît de mici, se im­pune un ritm alert pentru ca toată recolta să ajungă la adă­post în cel mai scurt timp. In­diferent de modul cum va evolua vremea de acum înainte este necesar ca producţia de griu să fie strînsă rapid pentru a evita pierderile ce se pot produce din cauza supracoace­­rii lanurilor. Şi aceste pierderi pot fi foarte mari dacă se in­tîrzie o zi-două. Asigurînd pe cîmp toate cele necesare pen­tru ca mecanizatorii să lucreze neîntrerupt, folosind bine com­binele, procedind la mutaţii de maşini dintr-o unitate in alta, corelînd capacitatea de recol­tare cu cea de transport, există posibilitatea ca, la sfirşitul săp­­tăminii, să consemnăm finalul secerişului. RECOLTAREA LEGUMELOR SI FRUCTELOR. In urma tem­peraturilor foarte ridicate, in grădini si livezi s-a ajuns la o coacere masivă a produselor. Eugen Sasu (Continuare in pag. a 5-a) ­ Munca sub semnul înaltei performanţe Mi se arată un cilindru de oţel cromat, nu mai mare decit o vază de flori. Este aşezat ver­tical pe o masă acoperită cu hirtie de ziar şi in suprafaţa lui lucioasă ca oglinda se reflectă, deformată prin alungire in sus, o parte din secţia mecanică doi­ maşini complicate cu oameni încordaţi aplecaţi deasupra lor. Sunt tentat să ating cu mina obiectul strălucitor din faţa mea... — Ştiţi cit costă acest cilin­dru ? Vă spun eu : cincizeci de mii de dolari. îmi retrag mina, nu intimidat de sumă, ci din respect faţă de munca pe care a pretins-o, fără îndoială, realizarea unui obiect atit de preţios. — Este un ax­pinion care, montat la un turbocompresor, trebuie să reziste la 29 000 de ture pe minut. Precizia lui se măsoară în microni. Din punct de vedere tehnic, este un obi­ect perfect, pe care puţine ţări din lume îl pot realiza. Explicaţiile mi le dă subingi­­nerul Vasile Botezatu, condu­cătorul­­ atelierului de maşini speciale din cadrul secţiei me­canică doi. De la ce întreprin­dere ? îmi îngădui, aici, sa creez un mic suspense şi, îna­inte de a divulga cititorilor nu­mele unităţii industriale in care mă aflu, sa precizez că aseme­nea piese se produc de obicei in mari întreprinderi speciali­zate — ultraspecializate — in construcţia de maşini. Discuţia noastră are loc insă în cu totul altfel de unitate şi anume la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi. Secţiile mecanice au fost concepute iniţial ca simple anexe, care să asigure întreţi­nerea tehnică a utilajelor din combinat. Activitatea de acest gen s-a extins însă rapid, şi, datorită investiţiilor făcute, dar şi datorită unor oameni cu vo­caţie pentru creaţia tehnică, astfel incit in momentul de faţă se produc aici piese de schimb complexe şi chiar utilaje nu numai pentru C.F.S. Iaşi, ci şi pentru numeroase alte unităţi cu profil similar. Unu­l dintre promotorii cei mai iscusiţi şi mai pasionaţi ai acestui avînt luat de construcţia de maşini în nişte hale care păreau sortite să răm­ină „auxiliare“ este tocmai interlocutorul meu, Vasile Bo­tezatu. Dacă aş fi operatorul unui re­portaj TV, mi-aş îndrepta obiectivul aparatului de filmat asupra miinilor acestui prestidi­gitator al metalului , cind cu­prind, de­ exemplu, o roată din­ţată, lucrată după o geometrie savantă, imposibil de descris de către­­ un necunoscător, aceste miini îi măsoară netezimea cu un fel de tandreţe şi ii urmează fără greş conturul complicat, ca şi cum i-ar şti fiecare denive­lare. Vasile Botezatu a uimit multă lume cu performanţele sale. Cind s-a construit, de exemplu, la Cimpulung Muscel, un combinat de fibre sintetice in colaborare cu­ specialişti a­­mericani, s-a pus problema fa­bricării cîtorva mii de roţi din­ţate cu dantură bombată, de o factură aparte, cum nu se mai făcuseră la noi. O parte — cu dimensiuni mai mici — erau realizat, la C.F.S. Iaşi, dar era nevoie şi de altele, mai mari, care au intrat în sarcina I.M.U.A.R. Acolo însă lucrarea trena şi într-o bună zi Vasile Botezatu s-a suit în tren, a ajuns în Capitală şi a intrat pe poarta prestigioasei întreprin­deri bucureştene, cu o expresie de modestie ironică, de genul celei pe care alt mare locuitor al Iaşului — Ion Creangă — o arbora la întrunirile „Junimii“. Cind s-a aflat de unde vine — de la o întreprindere de fibre sintetice, fără nici o legătură, deci, cu construcţia de maşini —, gazdele s-au amuzat şi i-au explicat că n-are nici o şansă sâ rezolve ceea ce nu s-a rezol­vat la ei de-a lungul a doi ani. Principalul impediment îl con­stituia un aparat de mare pre­cizie, foarte sofisticat, de mă­surat roţi dinţate, care nu func­ţiona. Intr-un interval de 4—5 ore Vasile Botezatu l-a demon­tat şi montat la loc, de data a­­ceasta în stare de funcţionare. Intervenţia sa a făcut vîlvă. — Ceva asemănător s-a petre­cut cu nişte role — îmi poves­teşte Vasile Botezatu, fără să-şi ascundă mîndria — role de 6 000 de dolari bucata, cu su­prafeţe cizelate, despre care specialiştii americani au afir­mat că nu le putem realiza noi. O asemenea rolă a stat o vreme şi in biroul ministrului con­strucţiilor de maşini — am vă­zut-o eu — ca un semn de în­trebare. Noi am reuşit s-o pro­ducem aici, la C.F.S. Am primit şi un telex de la americani: „Sunteţi a treia ţară din lume care a reuşit să...“ Imi place foarte mult, imi place din toată inima la Vasile Botezatu faptul că nu are com­plexe de inferioritate faţă de specialiştii străini. Ştie sâ le preţuiascâ realizările, îi res­pectă, dar are şi conştiinţa va­lorii sale, simţindu-se uneori in măsură să le dea şi lecţii. De­parte de a se considera un mese­riaş anonim de undeva, din pro­vincie, el se socoteşte integrat deplin in frontul realizărilor tehnice de ultimă oră din în­treaga lume. Prin tot ceea ce face — lucrează, studiază de di­­mineţa pînă seara — se stră­duieşte să fie, c­um declară cu umor, „competitiv pe piaţa in­ternaţională“. Sentimentul min­­driei patriotice se asociază la el in mod desăvîrşit cu compe­tenţa profesională. Drumul vieţii sale începe din anonimatul fertil al miilor de muncitori creaţi de industria noastră. A urmat întîi o şcoală profesională, la Birlad, şi a ob­ţinut calificarea de rectificator. După câţiva ani petrecuţi la în­treprinderea de rulmenţi de la Birlad a venit la C.F.S. Iaşi şi s-a înscris la cursurile serale ale facultăţii de subingineri, în specialitatea tehnologia con­strucţiilor de maşini. Muncea şi învăţa. Muncea din greu intru­­rii combinatul abia se construia (secţia mecanică II nici nu exista pe atunci). Vasile Bote­­zatu şi-a amenajat, deci, pro­priul loc de muncă. A luat parte la instalarea utilajelor, la pu­nerea lor in funcţiune şi la ne­voie a Intrat in viscerele meta­lice pînă peste cap ca să detec­teze cite o defecţiune. Nu există maşină care sâ nu fi trecut prin Al. Ştefănescu BIOGRAFII ÎN MARIA JiCMĂAIFŞi a ţării (Continuare în pag. a 7-a) Aspect de la Combinatul de fire şi fibre sintetice - Iaşi ŢARA IŞI OMAGIAZĂ EROUL Mesaje, telegrame, scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Pagina a 3-a) .Momente care vor rămine in istorii Alături de toţi oamenii mun­cii din ţara noastră am urmă­rit cu deosebit interes şi cu profundă mîndrie patriotică cu­­vintarea rostită de iubitul con­ducător al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la tribuna recentei Plenare a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid, stră­lucit bilanţ al muncii desfă­şurate de poporul nostru în perioada celor 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea şi însufleţitor program de lucru pentru perioada care urmează. Vizitele de lucru ale secreta­rului general s-au constituit în adevărate itinerarii ale unor decizii de importanţă excep­ţională, în „acte de­­ naştere“ pentru cele mai de seamă din­tre marile obiective înălţate in aceşti ani. După fiecare vizită făcută in municipiul şi judeţul nostru de secretarul general al partidului am fost martorii, in fapt părtaşii şi beneficiarii unor realizări nemaiintilnite in isto­ria acestor meleaguri. Benefi­ciind într-o măsură hotăritoare de efectele politicii de dezvol­tare complexă, echilibrată a tu­turor , zonelor ţării, promovată cu consecvenţă de partidul nos­tru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oraşul Roman, ase­menea multor­­alte localităţi ale ţării s-a înscris plenar pe or­bita unui rapid progres econo­mic, însoţit de mutaţii prof­­unde în viaţa socială. Cu aceeaşi mîndrie patriotică şi firească recunoştinţă trebuie să spunem că tot grijii părinteşti a tovară­şului Nicolae Ceauşescu i se datorează şi reîntinerirea per­manentă a acestui străvechi oraş. Sunt momente pe care nu le putem uita, pentru că ele ţin de istorie şi vor rămine în isto­rie. Un asemenea moment l-am trăit şi atunci cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au turnat, în mod simbolic, ciment la te­melia laminorului de 20 de ţoli, capacitate de produc­ţie modernă, una dintre cele mai prestigioase ctitorii ale Epocii Ceauşescu. La ora actuală, la întreprinderea de ţevi Roman se realizează 36 la sută din întreaga producţie de ţevi laminate din oţel a ţării. Rod al eforturilor întreprinse în direcţia diversificării produ­selor, a sporirii gradului lor de tehnicitate, cea mai mare parte din producţia pe care o reali­zăm este destinată programelor prioritare. Producem astăzi pră­jini şi burlane pentru industria petroliferă, dar şi conducte pen­tru platformele maritime de fo­raj, ţevi pentru centralele electrice nucleare, material tu­bular pentru industria con­structoare de maşini, în peri­oada care vine, răspunzind che­mării partidului, a conducăto­rului nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vom munci cu abnegaţie şi vom acorda o deosebită atenţie realizării unei noi calităţi a muncii şi­­ vieţii în toate domeniile. La ora ac­tuală, colectivul nostru este an­gajat într-o susţinută muncă ele înfăptuire a prevederilor în­scrise în programul de promo­vare a tehnicii noi, de creştere a productivităţii muncii pe ba­za mecanizării, robotizării şi automatizării producţiei. Grigore Lupeş muncitor specialist Erou al Muncii Socialiste — întreprinderea de ţevi Roman Noi orizonturi ştiinţei şi culturii Ca cetăţean al­ României so­cialiste şi membru al Parti­dului Comunist Român, am trăit din plin, în aceste zile, sentimentele înălţătoare legate de aniversarea scumpă între­gului nostru popor, a celor douăzeci de ani, de la­ istoricul Congres al IX-lea şi alegerea în fruntea partidului a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, de­miurgul, revoluţionarul cuteză­tor, clarvăzător, al mersului nostru înainte. Eroul care, în cele două decenii de cinci se află în fruntea partidului, a ini­ţiat consecvent şi cu fermitate marile transformări economice şi social-politice ce au ridicat patria pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie umană. Ştiinţa şi cultura românească au azi un profund motiv de min­­drie şi satisfacţie că omul care a îmbogăţit tezaurul socialis­mului ştiinţific cu­ teorii revolu­ţionare originale, de mare­ forţă şi emulaţie creatoare, ce con­stituie un izvor ideal de orien­tare şi concepte pentru întreaga activitate teoretică şi practică a partidului şi statului, a fost ales, in preajma acestui jubileu naţional ca membru titular şi preşedinte de onoare al celui mai inart forum ştiinţific româ­nesc. Ca istoric, nu pot să nu relev, cu profundă bucurie şi satisfac­ţie, ceea ce sublinia secretarul general în magistrala cuvântare rostită la recenta Plenară­ a C.C. al P.C.R. şi a activului­ central de partid şi anume înalta cin­stire pe care partidul şi statul nostru socialist o acordă, mai ales după Congresul al XX-lea al P.C.R., deschizător de noi orizonturi ştiinţei istoriei, pre­zentării personalităţilor de seamă, a luptătorilor patrioţi şi revoluţionari, de la Burebista şi Decebal la Mircea cel Bâtrîn, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, tuturor acelora care au făcut totul pen­tru formarea şi existenţa po­porului şi a naţiunii române, în „Epoca Ceauşescu“, prin in­dicaţiile şi îndrumările date permanent de ctitorul României moderne de azi, prin sprijinul moral şi material acordat de partid şi de stat tuturor oame­nilor de ştiinţă, şi istoria a fost repusă în drepturile sale fireşti. Pierind de la adevărurile gene­­ral-valabile ale materialismului dialectic şi istoric secretarul ge­neral al partidului ne-a arătat de fiecare dată, cu fiecare pri­lej, cum trebuie să fie ştiinţa, care trebuie să fie conţinutul ei pentru ca ea să devină in­tr-adevăr un factor primordial în acţiune, pentru ca ea sa ac­ţioneze judicios in direcţia în­noirii societăţii, să deschidă noi perspective, în perfecţionarea forţelor de producţie, a relaţi­ilor sociale, a mersului nostru înainte spre progres şi civili­zaţie, în acest spirit şi asemenea tuturor oamen­ilor muncii, ca­drele universitare clujene, ală­turi de ceilalţi oameni de şti­inţă şi cultură, de întreaga in­telectualitate a ţării se anga­jează ca şi in viitor să nu pre­cupeţească nici un efort şi să dea întreaga măsură a capaci­tăţii creatoare in înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru. Conf. univ. dr. Vasile Vesa Universitatea Cluj-Napocei.

Next