România Liberă, august 1985 (Anul 43, nr. 12673-12698)

1985-08-01 / nr. 12673

Pagina a 2-a — 7 august 1985 Marile împliniri ale culturii socialiste ARTA ANGAJATĂ A UNEI EPOCI REVOLUTIONARE Pentru întreaga viaţă sociala a României moderne, cel de al XX-lea Congres al partidului a reprezentat un moment de ori­entare nouă a conştiinţei naţio­nale şi politice. Toate domeni­ile realităţii româneşti au fost integrate într-o viziune cuprin­zătoare, in care creaţiei artis­tice, culturii in general, li s-au rezervat un loc pe deplin sem­nificativ, nu numai de „reflec­tare a proceselor care se pro­duc in structura social-econo­­mica“, aşa cum se spunea cînd­­va, ci de participante active la amplul şi complexul proces de formare a unei noi personali­tăţi umane. Întreaga evoluţie a artelor româneşti din ultimele două decenii stă sub semnul unei dezvoltări specifice ale că­rei semnificaţii au­­fost înţelese acum mai exact decit oricind în trecut , marile tradiţii ale cul­turii româneşti de totdeauna, sensurile aspiraţiilor ei funda­mentale, crezul ei moral şi es­tetic au fost puse în valoare, astfel incit creaţia artistică s-a integrat firesc in viaţa unui po­por care munceşte pentru clă­direa viitorului său comunist. Expoziţiile de artă din ultima vreme dau măsura acestei in­tegrări lucide a creatorilor in realitatea naţională contempo­rană ; ei au avut putinţa să pornească de la străvechile tra­diţii ale artei româneşti ; nici­odată ca in această epocă nu s-a acordat istoriei spirituali­tăţii poporului nostru o mai mare importanţă. Documentele partidului, cuvintările secre­tarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au relevat cu consecvenţă semnificaţiile acestui recurs la nobilele tradi­ţii naţionale, privite cindva cu o opacă îndoială. Aşa se explică de ce recunoaştem din ce in ce mai des in arta noastră de as­tăzi semnele inconfundabile ale artei din trecut, de ce recurg atit de decis artiştii la augus­tele exemple ale marilor înain­taşi. Nu e vorba, evident, de o atitudine mimetică, de încerca­rea de a desluşi doar înţelesu­rile unor soluţii stilistice, ci de un demers consecvent orientat spre însuşirea unei lecţii de etică artistică, de participare la istoria contemporană, de orien­tare a creaţiei spre idealurile propriei ţâri. Dezvoltarea pe care a cunos­cut-o, in această epocă a isto­riei noastre culturale, arta mo-­­numentală nu e numai conse-­ cinţa unor necesităţi de ordin edilitar, a vastului program de construcţii ce prinde trup real in anii noştri, ci şi a unei tra­diţii prin care s-a afirmat cind­va personalitatea creatoare a poporului trăitor pe acest pă­­mint. Respectul faţă de tradiţia arhitecturii şi picturii noastre din vechime nu e numai o ati­tudine culturala, ci are semni­ficaţia unei atitudini etice, a unui patriotism luminat. Trecu­tul glorios al patriei, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a chemat de atitea ori pe artişti să-l celebreze cu întreaga lor forţă expresivă, nu e, fireşte, o adunare de fapte păstrate in cronici şi in­­arhive ; el e ma­terializat în piatră, in culorile frescei, in manuscrisele şi căr­ţile vechilor biblioteci, în pic­turile, sculpturile, in creaţiile artei folclorice păstrate in mu­zeele noastre. O amplă carte de istorie se deschide in faţa ochi­lor noştri, iar artiştilor li se pune la îndemînă, astfel, o pil­dă de creaţie culturală ce dă îndreptăţite temeiuri de min­diie întregii fiinţe a naţiunii române. De aceea, recursul sis­tematic la istorie reprezintă, prin el însuşi, o formă supe­rioară a conştiinţei patriotice, semnul unei continuităţi ce sporeşte, evident, valoarea cre­aţiei contemporane. La fel de semnificativă e lăr­girea orizontului de creaţie a artei ce se îndreaptă spre ma­rile teme ale vieţii de astăzi din România. Artiştilor le sunt pre­zente in permanenţă in minte îndemnurile rostite cu neabă­tută consecvenţă de preşedin­tele ţârii : „Să facem în aşa fel incit cultura şi arta româneas­că, bazate pe puternica dezvol­tare a forţelor de producţie, pe marile progrese obţinute in viaţa economico-socială a ţării, să se afirme cu tot mai multă putere ca un factor activ in mersul înainte al societăţii, in ridicarea conştiinţei socialiste a maselor populare, in afirmarea umanismului revoluţionar, in înfăptuirea continuă a persona­lităţii umane“. Umanismul artei româneşti se traduce deopotrivă în crea­rea unei imagini a lumii realu­lui, înnobilate de prezenţa omu­lui in centrul întregii viziuni, şi in definirea unei comunicări directe cu omul epocii contem­porane căruia i se adresează mesajul insuşi al creaţiei. In acelaşi timp, democratismul acestei creaţii a dobîndit o vi­ziune nouă : el înseamnă, fireş­te, conştiinţa că arta are dato­ria să se indrepte spre un pu­blic larg, adică spre acei oameni ale căror fapte constituie tema însăşi a picturii, sculpturii, gra­ficii româneşti. Dar, în afară de această trăsătură care a dat în­totdeauna un sens adine arte­lor româneşti de totdeauna, epoca noastră stimulează siste­matic participarea întregului popor dăruit, prin însăşi na­tura lui, cu un simţ adine al frumosului, a unui popor care a statornicit, aşa cum s-a de­monstrat nu o dată, legi de o semnificativă specificitate a ra­porturilor dintre etic, estetic şi funcţional şi care a dobîndit posibilitatea de a-şi afirma pe deplin talentul creator. Formă originală a unui demo­cratism real, iniţiativă nova­toare a secretarului general al partidului, Festivalul naţional „Cvitarea României“ este, in egală măsură, o modalitate va­loroasă de orientare a creaţiei spre marile idealuri ale socie­tăţii noastre socialiste. El nu poate fi interpretat, desigur, aşa cum sugerau unele tendinţe minimalizante, ca o simplă mo­dalitate de „petrecere a timpu­lui liber“, ci ca o formă carac­teristică a unei funcţii educa­tive prin muncă şi creaţie. Militantismul artei româneşti de astăzi, in ansamblul ei, con­tinuă, se ştie, o tradiţie stră­veche a unei culturi nutrite din idealurile naţiunii, însufleţite de un generos şi statornic pa­triotism. Toate marile eveni­mente ale istoriei româneşti au fost traduse in limbajul liniei şi al culorii, al muzicii, al ver­sului, dovedind cit de adincă era dragostea de ţară, cit de puternică încrederea in destinul poporului, cit de nestrămutată convingerea artiştilor că în­treaga lor creaţie se cuvine de­dicată patriei eterne. Valoarea unor asemenea opere nu poate fi umbrită de trecerea timpu­lui ; dimpotrivă, ea e sporită de adeziunea sufletească a fie­cărei noi generaţii care găseşte în creaţia înaintaşilor semnul unei atitudini morale ce con­stituie modelul insuşi al exis­tenţei sociale, al elanurilor su­fleteşti ale oamenilor din aceas­tă ţară. Punind în relaţie dinamică sensurile noi, revoluţionare ale creaţiei, forţa ei de modelare a unei conştiinţe militante, patri­otice, cu valoare artistică, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a re­levat întotdeauna complexita­tea funcţiei culturii în socia­lism. Trăim o epocă istorică in care se demonstrează pe deplin marea vitalitate a culturii ro­mâneşti. S-a fundamentat în aceste două decenii o viziune originală, românească a rapor­turilor dintre social, politic şi artistic, dintre valoarea educa­tivă şi valoarea de expresie. O artă, a cărei diversitate stilis­tică reflectă însăşi marea va­rietate a Înfăţişărilor realităţii contemporane din această ţară, chemată să-şi înţeleagă pe de­plin datoria de a participa la istoria acestor zile. Pentru că valoarea unei creaţii mai adevă­rat înnoitoare nu poate fi ju­decată in afara modului în care ea devine parte a istoriei vremii cind a fost împlinită, in care Împărtăşeşte ideile cele mai înaintate ale societăţii. Arta românească a perioadei care a trecut de la cel de al IX-lea Congres al partidului înseamnă materializarea speci­fică a unor năzuinţe supreme împărtăşite de întregul popor, împreună cu el. Izvorul ei ne­secat şi permanent de inspira­ţie este realitatea fremătătoare a vieţii care ii asigură mesajul ei umanist,, revoluţionar, pa­triotic. Dan Grigorescu Casa de cultură din Cimpulung Muscel Munca sub semnul înaltei performanţe (Urmare din pag. I) mina lui, piesă cu piesă. Unul dintre personajele lui Alexan­dru Sahia spunea : „Dacă fa­brica asta ar fi a muncitorilor, dacă ea ar fi organizată după legi proletare, atunci slăbănogul ăsta de Bozan ar înnebuni şi luciul bietei lui ar întrece soa­rele". Şi „luciul bielei“ lui Va­sile Botezatu întrece soarele. Rectificatorul ajuns subinginer are un frumos sentiment al proprietăţii asupra uzinei in care lucrează. Se simte, cu în­treaga lui conştiinţă, producă­tor, proprietar şi beneficiar. Spuneam că a început prin a contribui la construirea şi uti­larea secţiei. Apoi, cind i s-a încredinţat, in cadrul secţiei, conducerea atelierului de ma­şini speciale, şi-a amenajat sin­gur acest atelier. Şi, mai ales, şi-a format oamenii. Are 29 de oameni în subordine, de fapt, nu in subordine, Ci umăr la umăr cu el. Le-a transmis o pa­siune extraordinară pentru ceea ce fac împreună, le-a in­suflat aceeaşi ambiţie de a munci nu oricum, ci in vederea atingerii unor performanţe de ordin tehnic, aşa cum pretinde o industrie tinară, aflată in plină afirmare pe plan inter­naţional. Este adevărat că Vasile Bo­tezatu are şi o Înzestrare teh­­niică înnăscută, iar intil­ita. A văzut, de exemplu, intr-o bună zi un corp de polizor dat la fier vechi şi tocmai cind se Încărca grămada de metale ruginite pentru a fi duse la topit, el a cerut să i se dea corpul de po­lizor, i-a cărat in atelier şi, cu indeminarea lui miraculoasă, l-a transformat intr-un banc de probe de înaltă tehnicitate pentru „broşele“ necesare maşi­nilor de rectificat. Am cercetat de aproape acest banc de probe şi n-am văzut nici un semn al originii sale modeste. Este o maşină de mare precizie, reali­zează 42 000 ture pe minut şi rivalizează prin caracterul ire­proşabil al funcţionării cu o in­stalaţie de import de la o firmă prestigioasă. Vasile Botezatu se duce in mod frecvent să identi­fice in grămezile de fier vechi asemenea ansambluri care pot fi recondiţionate , seamănă cu acei sculptori care „văd“,­in ră­dăcinile contorsionate straniu, posibile opere de artă. Este un talent ieşit din comun, cu o înzestrare cum n-are oricine. Da, dar această înzestrare n-ar fi însemnat nimic dacă nu s-ar fi asociat cu convingerea că un muncitor din România de azi este un muncitor care poate discuta de la egal la egal cu specialiştii din cele mai dezvol­tate ţâri ale lumii. Că nu există dificultăţi care nu pot fi depăşite. Că munca trebuie să devină in tot mai mare măsură la noi un domeniu al performanţei, pentru că am intrat intr-o competiţie strinsă cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii şi nu ne mai putem permite nici un moment de inerţie. Vasile Botezatu este doar unul dintre oamenii care au această nouă atitudine faţă de muncă. Şi ii formează in acest spirit şi pe alţii, printr-un fel de ira­diere sufletească specifică me­diului muncitoresc, îmi dă mina la despărţire şi, prin negreala de ulei ars, ii simt căldura. Spre inima muntelui Cea mai „înaltă“ galerie mi­nieră din ţară se află in Făgă­raş, la altitudinea de 1 700 m. Aici se sapă o galerie de 500 m spre un zâcămint de minereu. Numai că lucrarea trena de ani de zile, datorită condiţiilor grele de lucru, datorită altitu­dinii şi capriciilor vremii din Făgăraş. In asemenea condiţii lucrarea a fost încredinţată unei echipe experimentate de mineri maramureşeni, condusă de Ifrim Lazir, faimos pentru lucrările pe care le-a execu­tat fiind considerat printre cei mai buni mineri de înain­ta­re din unităţile Ministerului Geologiei. La această oră, acolo, sus in Făgăraş, minerii lui Ifrim Lăzăr au înaintat 200 metri in inima celui mai temut munte de la noi. Şi după rit­mul In care lucrează aceşti bravi mineri lucrarea va fi ter­minată cu siguranţă mai Îna­inte ca mantia albă să se aş­tearnă in aceste locuri. Parcajul subteran In Piaţa Universităţii din Capitală se află un parcaj sub­teran cu o capacitate de o mie de locuri. Am mai scris la această rubrică despre spiritul gospodăresc şi plin de solicitu­dine care anima întregul per­sonal care serveşte această mare unitate. Dincolo de con­♦ difin­c corespunzătoare de par­care a maşinilor, de staţia de spălare şi presare şi ate­lierul mecanic adecvat pen­tru unele urgenţe, toate răs­­punzind unor exigenţe fireşti, o problemă persistă : accesul in parcaj. O sugestie venită atit Noul în practica medicală Puternica dezvoltare industria­lă a Braşovului a determinat, cum era şi firesc, mutaţii pro­funde şi in viaţa socială. Popu­laţia judeţului a crescut in ulti­mele două decenii cu aproape 250 000 locuitori iar oraşul de la poalele Timpei a ajuns la peste 344 000 localnici, cărora li se adaugă zilnic 36 000 navetişti, ceea ce situează acest municipiu pe unul din primele locuri in ţară, după Bucureşti. Ca urmare şi grija pentru să­nătatea oamenilor a cunoscut noi valenţe şi îmbunătăţiri. Con­strucţiile şi dotările sanitare, aparatura modernă şi valorosul corp medical asigură ocrotirea sănătăţii tuturor cetăţenilor care trăiesc şi muncesc pe aceste meleaguri. Experienţa şi compe­tenţa majorităţii medicilor bra­şoveni au permis in ultima vre­me abordarea şi aplicarea cu mai mult curaj a unor metode şi tehnici avansate în practica medicală, noile procedee precum şi aparatura adecvată fiind în majoritatea cazurilor opere pro­prii. Despre asemenea remarcabile realizări, despre reuşitele per­sonale şi ale colectivelor lor ne-au vorbit succint câţiva din­tre medicii braşoveni, recunos­cuţi pentru profesionalismul lor şi care se bucură de un presti­giu bine meritat. Dr. Ion Sgarbură, şeful secţiei ortopedie a Spitalului judeţean: Referindu-mă la domeniul nos­tru, ţin să amintesc că, prin me­todele clasice, se imobilizau frac­turile diafizare la oasele lungi. Din această cauză, la mulţi bol­navi nu se sudau oasele şi se impuneau operaţii repetate. Riscurile erau cunoscute : spita­lizări lungi, scoatere din pro­ducţie şi din sinul familiei, com­plicaţii frecvente. Prin studii aprofundate efectuate in colabo­rare cu ingineri şi tehnicieni de la întreprinderile de autocami­oane, „Rulmentul“, de utilaj chi­mic Făgăraş şi de la Universi­tatea din Braşov am ajuns la o nouă metodă, mai practică şi mai eficientă. Astfel, în locul tijei realizate dintr-un material de import, am confecţionat bare pline de fixare de centrul osu­lui fracturat, care sunt de trei ori mai rezistente. Chiar a doua zi după­ operaţie, pacientul se ridică din pat şi calcă pe picio­rul bolnav, puţind să se reinte­greze in activitatea normală după 45—60 de zile, in loc de 4—5 luni. Mai aplicăm, la cazuri speciale, la fracturi care nu s-au sudat şi prezintă infecţii, proce­deul stimulării cu curent elec­tric cu ajutorul unui aparat rea­lizat tot prin forţe proprii. Aceste invenţii, omologate de Ministerul Sănătăţii au fost preluate de alte centre din ţară şi aplicate cu bune rezultate. Dr. Florin Fodor, şef de sec­ţie la Maternitatea din Braşov . E greu să te opreşti şi să evi­­denţiezi numai una sau două realizări deosebite după 40 de ani de activitate zilnică in spe­cialitatea obstetrică-ginecologie, cind ai la activ peste 20 000 fe­mei operate şi tot atiţia copii aduşi pe lume prin naşteri asistate. Fiecare intervenţie este sau poate deveni complicată, in funcţie de experienţa şi compe­tenţa medicului. Personal, am avut predilecţie pentru chirur­gia cancerului genital feminin, infiinţînd un cabinet de comba­tere a lui şi introducind pro­cedee noi precum limfografie­­rea limfaticelor pelviene în ve­derea perfecţionării tehnicii in asemenea operaţii. Tot intre realizările mai de seamă ar fi obţinerea mai multor sarcini cu copii la termen, după operaţii dificile de­ reimplaritare a trom­pei in uter, adoptarea unor mo­dificări şi simplificări de teh­nici in terapeutica ginecologiei şi obstetricii, efectuarea prime­lor filme ştiinţifice colorate şi sonorizate in acest domeniu, for­marea şi îndrumarea mai mul­tor generaţii de obstetricieni şi altele care au făcut obiectul unor lucrări prezentate la con­grese de specialitate in ţară şi peste hotare. Dr. Valentin Aburel, şeful sec­ţiei de chirurgie plastică şi re­paratorie : Secţia noastră îngri­jeşte anual circa 1 500 bolnavi, traumatismele iiinii şi arsurile dind activităţii un pronunţat ca­racter de urgenţă. Realizarea esenţială a secţiei noastre, pină acum singura secţie judeţeană de profil din ţară o constituie rezolvarea întregii cazuistici de specialitate, atit din Braşov cit şi din alte judeţe. în traumatis­mele complexe ale mniinii şi an­tebraţului realizăm un conserv.­ Din experienţa specialiştilor braşoveni turism-limită prin operaţii se­nate şi reparări ample in etapa de urgenţă, în chirurgia arsu­rilor au fost rezolvate, de ase­menea, cazuri complicate. Exe­cutăm, totodată, neurorafii cu tehnici moderne iar in chirur­gia părţilor moi ale feţei repa­rarea marilor defecte se face cu respectarea criteriilor estetice. In cadrul permanentei preocu­pări pentru introducerea noului am adaptat, cu ajutorul specia­liştilor de la întreprinderea mecanică nr. 2, dintr-un agregat de tehnică dentară, un aparat unicat in ţară pentru osteosin­­teze de fineţe şi precizie. De asemenea, am pus la punct o variantă simplă de tratament lo­cal al arsurilor cu nitrat de argint obţinind rezultate exce­lente şi excluzînd preparatele din import. Dr. Radu Mircea, neurochi­rurg : Suntem la început de drum. Avem şi o serie de reu­şite deosebite, dar consider că realizarea cea mai mare pentru Braşov este înfiinţarea, cu doi ani şi jumătate in urmă a com­partimentului de neurochirurgie din cadrul spitalului judeţean. Până atunci, toate cazurile erau trimise la Bucureşti, acum s-a redus substanţial numărul aces­tor trimiteri. Prin acţiuni de au­­todotare şi iniţiative locale, cu ajutorul tehnicienilor de la Hi­dromecanica şi de la Atelierul judeţean de întreţinere şi repa­rare a aparaturii medicale s-a amenajat o modernă sală de operaţie, o sală specială de ra­diologie, unde funcţionează şi un aparat automat pentru arterio­­grafii caro­idiene, s-a asigurat întregul instrumentar necesar acestei specialităţi. Ca urmare a dotărilor şi pregătirii cadrelor se poate interveni de urgenţă in toate traumatismele craniene, în patologia coloanei vertebrale şi numai cazurile cu totul deosebi­te sunt îndrumate spre clinicile de specialitate. Dr. Aurel Dan, coordonator­ul activităţii stomatologice : Anul 1984 a însemnat un an de virf în preocupările şi acţiunile desti­nate creşterii calităţii in asis­tenţa terapeutică stomatologică şi în orientarea ei predominant profilactică. Astfel, s-a intensi­ficat dispensări­zarea stomatolo­gică a preşcolarilor, incit la sfir­­şitul acestui an şcolar să avem mai multe unităţi de învăţămint, în care toţi elevii să fie văzuţi de medici şi, totodată, să se ex­tindă tratamentul preventiv al cariei simple, la prima solicitare. De asemenea, au fost iniţiate acţiuni eficiente in rindul mun­citorilor care lucrează in condi­ţii ce pot favoriza apariţia unor boli stomatologice, cum ar fi , sectoarele calde din marile uzi­ne. Colectivul nostru organizează o gamă variată de acţiuni de educaţie sanitară şi, sub con­ducerea Clinicii de stomatologie infantilă din Bucureşti, în cola­borare cu Fabrica de sucuri din Braşov ne preocupăm de reali­zarea unor băuturi răcoritoare din fructe care să conţină fluor, element ce intervine în preve­nirea cariei dentare. Pentru a întregi imaginea despre potenţialul medical, teh­nic şi uman, de care beneficiază judeţul Braşov am rugat-o pe dr. Georgeta Malene, directoa­rea Direcţiei sanitare judeţene să ne răspundă la citeva între­bări. — Să începem cu principalele obiective care au îmbogăţit zes­trea sanitară a judeţului in ul­timii ani.­­ Prin grija partidului şi sta­tului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care ne-a vi­zitat in repetate rinduri, jude­ţul Braşov a beneficiat de im­portante fonduri şi resurse ma­teriale destinate ocrotirii sănătă­ţii. Numai în ultimii 10—12 ani, de pildă, numărul paturilor din spitale a crescut de la 3 800 la 5 800, fiind construite şi date în folosinţă Spitalul judeţean din Braşov, noi unităţi la Făgăraş, Victoria, Codlea, Săcele, Rîşnov iar in construcţie se finalizează un nou spital la Zărneşti. — A crescut desigur, intr-un ritm corespunzător numărul ca­drelor medicale... — Dacă in 1980 existau in ju­deţ 850 medici în afara stagia­rilor, astăzi avem 1 150, adică un medic la 525 locuitori, plus 3 100 cadre medii. Pe lingă aceste re­zultate trebuie menţionată pre­ocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi de ocrotire a sănătăţii. Multe uni­tăţi au fost dotate cu aparatură modernă de nivel european, obli­­gîndu-i pe medici să se perfec­ţioneze şi să acorde o asistenţă corespunzătoare atit la diagno­sticare cit şi la recuperare. Deşi mai multe cadre sanitare merită a fi evidenţiate pentru compe­tenţa şi curajul lor în introdu­cerea noului, aş vrea să remarc pe medicii Ion Antohi, Florin Fodor, Emanuel Gheorghiţă, Pop Rareş, Ion Sgarbură, Aurel Io­nel şi mulţi alţii. „ Cum se reflectă aceste rea­lizări in starea de sănătate a oamenilor ? — în ultimii 20 de ani indica­torul de mortalitate generală se menţine sub media ţării iar me­dia speranţei de viaţă a trecut de 70 de ani. S-au înregistrat succese de seamă in chirurgie, neurochirurgie, ortopedie, ob­­stetrică-ginecologie şi în alte specialităţi unde există colective bine cotate, medici preocupaţi de introducerea unor tehnici şi metode noi, de mare eficienţă. Dumitru Bujdoiu Spitalul pentru copii din municipiul Braşov W­M­M­M­M­W­M din partea numeroşilor posesori de autoturisme parcate aici cit şi a personalului, redeschide­rea accesului pentru abonaţi şi personal, prin intrarea din pa­sajul subteran din Piaţa Uni­ri urmă cu cit­­va timp am relatat la această rubrică despre o fetiţă de 6 ani, Cristina, din Bucureşti, Șoseaua Pantelimon 334, ca­re, rămasă singură in apartamentul de la etajul 9, a es­caladat balconul, vrind să recupe­reze o jucărie agă­ţată in partea ex­terioară a balu­stradei. S-a aple­cat, răminind sus­pendată intr-o mi­nă. Zeci de per­soane, aflate in preajma unor ma­gazine, au rămas încremenite. Cris­tina şi-a pierdut echilibrul cind a vrut să se prindă şi cu cealaltă mi­nă. Spre marea ei şansă, in acel mo­ment se întorcea acasă Mihaela Silvia Zamfi­­rescu, care, dind dovadă de o extraordinară prezenţă de spi­rit, a alergat sub balcoane, reuşind s-o prindă in braţe. A fost salvată ca prin minune. Fetiţa s-a ales doar cu un cucui, iar salvatoarea ei cu con­versităţii şi luarea unor măsuri corespunzătoare de pază intre orele 6—22. O măsură de mult aşteptată, şi in favoarea bunei funcţionalităţi a acestui mare garaj. (M.M.) Iuzii la braţ şi umăr. Acum sint sănătoase amindouă. O intimplare rară, care s-ar fi putut sfirşi tragic, dar a avut, totuşi, un deznodămint fericit datorită omeniei şi curajului tinerei Mihaela Silvia Zamfirescu. Ce face Cristina ? Am vizi­tat-o acasă. Este la fel de vioaie dar mai... cuminte, parcă a­ţi uitat prin ce a trecut. Doar cind vede balconul işi mai aduce aminte de intimplare. Salvatoarea ei mai trece pe la blocul nr. 5, se intilneste cu Cristina, ba se mai şi plimbă prin parcul din jur. Au deve­nit prietene. lată-le, împreună, printre mestecenii din apro­piere, un medalion, Cristina, fetiţa care a căzut de la etajul 9 şi este in viaţă. Bibliotecă centenară Biblioteca municipală din Roman are v­irsta de­ 100 de ani. A luat fiinţă in 1885, cind pro­fesorul şi cărturarul George Radu Melidan a donat primă­riei din Roman „216 volume cărţi... spre a forma in onora­bila comună, cu aceste cărţi rare şi alese, un început de bi­bliotecă publică“... In acelaşi an s-a deschis şi biblioteca, in ho­lul primăriei. In 1927, cind s-a inaugurat localul societăţii cul­turale „Miron Costin“, biblio­teca avea de acum un sediu adecvat şi 3 000 de volume. As­tăzi, fondul de carte al acestei biblioteci centenare numără 145 000 de volume, instituţia avind 18 încăperi. Şi numărul cititorilor a atins o cifră re­cord : anul trecut, 8 002 cititori cu 229 677 volume citite. Podul plutitor Sunt citeva locuri in ţară unde mai funcţionează poduri mo­bile de trecere peste fâori. Ori sunt locuri unde po­durile fixe sau suspendate n-au rezistat de-a lungul anilor, ori aşa a rămas obice­iul, să se folosească podurile plutitoare. Am intilnit astfel de poduri şi pe Olt şi pe Mureş. Ingenioase sunt şi metodele de tragere a acestora de la un mal la altul. Pentru a ajunge in sa­tul Sfintu Gheorghe (Mureş), trebuie să foloseşti podul plu­titor ori barca. De ani de zile, zi şi noapte, trei poduri se află totdeauna gata să pornească podul: Hamar Carol, Ioan Mărginean, Szekeres Emeric. Locul lor de muncă este pe­ apă. Nu-s navigatori de profe­sie, dar cunosc cel mai bine năbădăile riului, mai ales cind vine învolburat. Este o meserie rară cea de podar. Rare sunt şi podurile. De aceea,­ sugerăm ca acolo unde ele se mai păstrea­ză să fie recuperate, refăcute şi să-şi găsească locul şi in muzee ale tehnicii populare, pentru că nici un pod plutitor nu seamănă unul cu altul. In aceeaşi zi Familia Florin Tudorache din oraşul Brad (Hunedoara) strada Libertăţii nr. 44 se min­­dreşte cu cei doi copii, Mela­­nia-Raluca şi Ciprian-Alin. Amindoi sunt născuţi in ace­eaşi zi şi in aceeaşi lună, di­feră numai anul. Melania-Ra­­luca la 26 februarie 1978 iar Ciprian-Alin la 26 februarie 1979. Raluca este de acum in clasa a II-a, are numai note de zece iar Alin va merge la şcoa­lă la toamnă. Pe Raluca o pa­sionează mult muzica populară, cintind pe scenă in faţa publi­cului, de la virsta de trei ani. Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu­ Ce face Cristina? ,,România liberă" mmmss Astă primăvară am cum­părat şase plicuri cu se­minţe de varză de toamnă, puse probabil in comerţ de Trustul de seminţe, legume şi flori. (Nu ştiu din ce oraş, nu cunosc nici o adresă fiindcă pe etichetă nu se face nici o menţiune). Am se­mănat această săminţă în­tocmai cum se recomandă in instrucţiunile de pe plic şi am aşteptat să răsară. Spre surpriza mea in loc de varză a apărut răpită. Crezind că mi s-a întimplat numai mie asemenea necaz, m-am in­teresat şi la alţii şi am con­statat că şi „varza“ lor era tot rapiţă. M-am interesat în satele vecine şi am con­statat aceeaşi situaţie. In concluzie, am scos răpită şi neavând seminţe am culti­vat răsaduri de varză. Aş dori ca tovarăşii de la trust să ştie că una se scrie pe plic şi altceva răsare. GHEOGHE BOJIN str. I. Pintilie 330, Berzovia, judeţul Caraş-Severin Cel care vă scrie este om al muncii la uzina de cau­ciuc din cadrul Combinatu­lui Petrochimic Borzeşti. Aici lucrez ca operator. In a­­ceastă calitate am primit o locuinţă in blocul din str. Libertăţii nr. 1. După un timp m-am mutat in blocul din strada Saturn nr. 6. Deşi nu m­ai locuiesc de mult la vechea adresă totuşi m-am pomenit că sunt­ făcut dator pentru că n-aş fi achitat obligaţiile băneşti de la prima mea locuinţă. Mirarea este cu atit mai mare cu cit şi la plecarea din strada Libertăţii şi la sosirea in strada Saturn am anunţat consiliul popular de aceste schimbări. Cu toate aces­tea sint făcut responsabil de neplata chiriei şi întreţine­rii din luna martie 1984. Nu ştiu cui se datoreşte încurcă­tura. Tocmai de aceea mă a­­dresez ziarului cu rugă­mintea de a sesiza organele in drept pentru a rezolva a­­cest caz. IOAN IRIMIA strada Saturn nr.6, ap. 68 oraşul Gh. Gheorghiu-Dej judeţul Bacău Recent am dat la curăţat, la „Nufărul“, un costum de vară. Pe bon scria „taior gri in două piese“. Nu era menţionată nici o pată. Cos­tumul era aproape nou. Cind mi l-a predat de la cură­ţat fusta nu mai era gri, ci albă. La observaţia făcută, responsabila unităţii de pe strada C. A. Rosetti, nr. 26 mi-a spus că probabil am purtat mai mult fusta. Ulte­rior lucrurile s-au lămurit: lucrătoarea utilizase pentru fustă o soluţie mai tare. In legătură cu această problemă de natură tehnică, am de fă­cut unele propuneri. Părerea mea este că directorii aces­tor unităţi, care sunt ingineri, deci oameni competenţi, ar trebui să controleze in mod frecvent soluţiile utilizate la cu­răţat. Altă propunere ar fi ca unele unităţi „Nufărul“ să-şi asocieze ateliere de re­tuşuri pentru a înlocui lu­crurile deteriorate în timpul operaţiilor. DR. MARCELLA PITIŞ In Capitală există puţini platani, arbori care se acli­matizează cu greu. Dar odată prinşi aceştia creează o am­bianţă plăcută străzilor şi parcurilor noastre, în Parcul Libertăţii există asemenea arbori frumoşi care ii dau un farmec aparte. Platani sunt şi pe străzile Linăriei şi Candiano Popescu. Păcat insă că unii din aceşti arbori, a­­devărate monumente ale na­turii, sint lăsaţi in voia soartei , nu sunt îngrijiţi, sunt supuşi poluării sau chiar maltrataţi, foiin­­du-li-se rădăcinile de către echipele care lucrează la diverse canalizări. In pre­zent unii dintre platanii de pe aceste străzi au început să dea semne de uscare. Consi­derăm că prin luarea unor măsuri adecvate aceste po­doabe ale metropolei noastre pot fi ajutate să-şi prelun­gească existenţa. DR. MIHAELA IONESCU strada Linăriei nr. 140 Bucureşti Joi 1 august 1985 Soarele răsare la ora 6,02 și apun* la ora 20,41 teatre SPECTACOL DE SUNET 51 LUMINA „EV DE LUMINA. EV DE EROISM’ i Teatrul Mic (14 70 81), în Rotonda scriitorilor din Grădina Cişmigiu, ora 21 ; CORINA : Teatrul „C. Tănase*, Grădina Boema (15 56 78), ora 19 30 și MONDO MELODY s Grădina Cără­buş, ora 19,30 ; CUM SE CUCERESC FEMEILE ■. Teatrul Evreiesc de Stat (20 39 70), ora 18,30. PE SUB CETINI LA IZVOARE : Ansamblul artistic „Rapsodia Română’ (13 13 00), ora 18. TELEVIZIUNE 201 Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea in economie ; 20,35 : Invitaţie în stu­dioul de Concerta al Radioteleviziunii (color) ; 21,05 : Memoria documente­lor ; 21,20 : Serialul ştiinţific ..Planeta vie" (color) ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE CEI MAI FRUMOŞI 20 DE ANI - EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU -Timpuri Noi (15 6110), orele 17.45 -20 ; Drumul Sari (31 2813), orele 17 - 19 ; Viitorul (10 67­40), orele 17.15 -19 ; BULETIN DE BUCUREŞTI : Drumul Sării, orele 15 ; NEMURITORII - Timpuri Noi, orele 9 - 11 - 13.15 - 15.30­­ ZIUA Z : Viitorul, ora 15 ; PAS IN DOI : Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18-20.15 ; DECLARAŢIE DE DRAGOSTE : Giu­­leşti (17 55 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18 - 20 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11 , 13 - 15 - 17,15 -19.30 ; Grădina Tomis ora 21 : REVANŞA: Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19 ; SECRETUL LUI BACCHUS : Arta (21 31 86), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15.45 - 18 - 20 ; CIULEANDRA : Union (13 49 04), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18-20.15 | UN SCRIS IN PLINA VARA ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ! LEGENDA CĂLĂREŢULUI SINGURA­TIC : Studio (59 53 15), orele 9,30 — 11.30 - 13.30 - 15.30 - 17,30 - 19.30i MASCA DE ARGINT 5 Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 - 19 i Pocea (71 30 85), orele 14,30 - 16,45 - 19 | DARCLEE : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; VRĂJITORUL DIN OZ ( Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15-17) ASTEPTIND UN TREN : Doina, ora 19 ; SECRETUL APOLLONIEI : Lumina (14 74 1­6), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 | CURSA INFERNALA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11.15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 | București (15 61 54), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19.45; Excelsior (65 49 45), orele 9 -11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 | Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45 ; YANKEN­: Scala (11 03 72), orale 9 - 12 - 16 - 19 ) MAREA CURSA : Luceafărul (15 87 67, orele 9 - 12 - 15,30 - 18,30; DRAGOSTE ȘI PALAVRAGELI : Capi­tol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Capi­tol, ora 21 ; IUBIREA ARE MULTE FETE : Festival (15 63 84), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; ATENŢIE LA PANA DE VULTUR ! Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Dacia (50 35 94), orele 9-11-13-15- 17 - 19 ; PALOŞ CONTRA PALOŞ : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17,15 - 19,30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; JOE LIMONADA­ Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Grădina Feroviar, ora 21 : Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; TOATA LUMEA RIDE, CINTA SI DANSEAZA : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17 - 19 ; TIMPUL DORINŢELOR s Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; DOCTORIŢELE s Volga (79 71 26), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; DOI SUD O UMBRELA : Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13-15-17 - 19 ; SUPERMAN: Griviţa (17 08 58), orele 9 - 12- 16 - 19; Liro (31 71 71), orele 15,30 — 19 ; Grădina Lira, ora 21 ; Cosmos: (27 54 95), orele 9 — 11,30 - 14 - 16,30 - 19 ; FEBRA AURULUI : Buzești (50 43 53), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; CIM­ELE ELECTRONIC : Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie şi Hidro­logie comunică : VREMEA : Pentru astăzi, deşi tem­peratura aerului va marca o scădere îndeosebi in nordul ţârii, vremea se menţine călduroasă cu precădere l­a sud-est. Cerul va fi variabil, cu în­­nourâri accentuate in vestul, centrul şi nordul ţarii, unde vor cădea ploi lo­cale, sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice şi, izolat, de grindina. In rest averse izolate. TEMPERATURILE : Maxima de astăzi va fi cuprinsă intre 24 şi 32 de grade in vestul, centrul şi nordul ţarii şi intre 32 şi 38 grade în rest, iar minima, de la noapte, între 10 şi 20 de grade, mai ridicată in sud. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi căl­duroasă cu cerul variabil. Maxima de azi va fi cuprinsa între 36 şi 38 grade, iar minima de la noapte între 18 şi 20 de grade.

Next