România Liberă, decembrie 1985 (Anul 43, nr. 12777-12802)

1985-12-02 / nr. 12777

Pagina a 2-a — 2 decembrie 1985 LUCRĂRILE CONGRESULUI ŞTIINŢEI Şl ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Cuvintul tovarăşei Doina Ivan Congresul ştiinţei şi invăţămintului, eveniment de maximă importanţă in viaţa spirituală a ţării, este marcat de impresionanta expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, omul gindirii şi patosului revoluţionar, al acţiunii energice, concrete, ale cărui hotărîri epocale au transformat radical, in cele două decenii, înfăţişarea ţării noastre, care se dovedeşte în permanenţă un cercetător de imensă originalitate şi creativitate ştiinţifică, savant a cărui operă teoretică se bucură de un larg prestigiu naţional şi internaţional şi cunoaşte una din cele mai directe, ample şi eficiente aplicări la scară socială întîlnită vreodată in îndelungata istorie a relaţiilor ştiinţelor naturii cu societatea. Ştiinţele biologice au beneficiat de sprijinul permanent al conducerii de partid şi de stat, personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al tovarăşei Elena Ceauşescu, fapt ce a determinat mutaţii fundamentale In problematica abordată de Institutul central de biologie. In actualul cincinal s-a urmărit soluţionarea, prin mijloace specifice biologiei, a unor probleme din sfera asigurării bazei de materii prime şi energetice, creşterii producţiei agricole vegetale şi animaliere, realizării de noi produse, stabilirii unor soluţii ecologice de valorificare şi amenajare a teritoriului. Pentru abordarea şi rezolvarea acestor obiective ne-am organizat activitatea pe cicluri, care cuprind toate fazele, de la cercetarea de laborator la aplicarea în staţiipilot şi baze experimentale şi apoi în producţie, militînd pentru scurtarea la minimum a duratei valorificării cercetărilor efectuate. Raportez congresului că am abordat unele probleme de biotehnologie cu mari perspective de aplicare în viitor, îndeosebi în ce priveşte creşterea factorului de recuperare a ţiţeiului din zăcămînt, precum şi extragerea unor metale din minereuri sărace. Se află, de asemenea, în curs de elaborare biotehnologii pentru obţinerea de proteine, enzime şi alte substanţe utile pentru care colaborăm cu unele colective din cadrul Institutului central de chimie, din unităţi de învăţămînt, cercetare şi producţie, împreună cu cercetătorii din agricultură şi din chimie am acţionat pentru elaborarea şi aplicarea unor biotehnici moderne. Cu sprijinul Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie au fost elaborate tehnologii de valorificare a unor materiale recuperabile din industria de pielărie, asigurîndu-se realizarea, pe această bază, a unor preparate valoroase. S-au aplicat metode de valorificare a unor suprafeţe de luciu de apă prin culturi de plante energetice şi furajere. Preocupările noastre cu caracter aplicativ au fost strins legate cu cele de cercetare fundamentală, dintre care aş dori să menţionez pe cele de biologie celulară a peretelui vascular, domeniu în care am obţinut rezultate de certă valoare internaţională. După ce s-a referit la unele neîmpliniri şi neajunsuri din munca institutului, vorbitoarea a spus: în conformitate cu prevederile Programului de cercetare ştiinţifică pe perioada 1986—1990, elaborat sub conducerea directă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, ne vom intensifica eforturile cu sprijinul şi sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid pentru elaborarea de noi biotehnologii în scopul valorificării superioare a unor resurse, al satisfacerii altor necesităţi ale economiei naţionale şi vieţii sociale, pentru cunoaşterea proceselor vieţii şi elucidarea legităţilor acestor fenomene. Exprimînd deplinul acord şi adeziunea la documentele congresului, vorbitoarea a spus : Aş dori ca de la această înaltă tribună să aducem cele mai calde şi vii mulţumiri tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidului şi statului, personalitate ştiinţifică de largă recunoaştere naţională şi mondială, pentru grija şi sprijinul generos pe care ni-l acordă, graţie cărora biologia românească a dobîndit importante realizări, avind deschise largi orizonturi de progres şi afirmare. Permiteţi-mi să exprim, de asemenea, întreaga noastră adeziune la poziţiile fundamentale formulate in expunerea secretarului general al partidului, înlegătură cu necesitatea intensificării eforturilor în vederea trecerii de urgenţă pe calea dezarmării, a stingerii focarelor de tensiune şi conflict, a soluţionării echitabile a complexelor probleme economice internaţionale, condiţii esenţiale pentru asigurarea păcii în lume, considerabil prestigiul internaţional al ştiinţei şi tehnologiei româneşti. Valoarea teoretică şi practică a operei tovarăşei Elena Ceauşescu, distinsă personalitate a lumii ştiinţifice şi culturale, constituie o garanţie sigură pentru transpunerea noilor teorii şi cercetări in procesele industriale din ţara noastră, orientare cu adevărat modernă şi eficientă în condiţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice mondiale. Permiteţi-mi să raportez congresului că in cercetarea textilă, sub conducerea Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, se vor realiza integral sarcinile de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, asigurând industriei o serie de tehnologii noi, destinate valorificării superioare a materiilor prime din ţară, a unor materiale refolosi- bile, concomitent cu micşorarea consumurilor de materii prime şi energie. In colaborare cu institutele şi unităţile de profil din construcţia de maşini-unelte şi tehnică de calcul, am realizat modele de referinţă ale unor utilaje neconvenţionale de înaltă productivitate, intre care maşina de filat fără fuse pe principii aerodinamice, maşina rectilinie de tricotat după contur dotată cu microprocesoare, rampa pentru controlul automat al ţesăturilor acţionată cu raze laser. Aplicînd programele noastre de cercetare, am realizat 565 de articole tehnice şi de uz industrial pentru o serie de ramuri ale economiei naţionale, precum şi sinteza unor produse auxiliare chimice de mic tonaj destinate proceselor de finisare superioară a textilelor, produse care se realizează in institut, prin microproductie, si care contribuie la reducerea substanţială a importului. Deşi colectivul institutului, a menţionat vorbitoarea, a obţinut realizări in domeniul cercetărilor vizînd creşterea productivităţii muncii, suntem conştienţi că pentru atingerea evibranta şi strălucita cuvintare adresată participanţilor la congres de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu atestă, o dată in plus, că primul revoluţionar al ţării, gloriosul conducător al partidului şi statului nostru, este, in egală măsură, un cugetător de vastă cuprindere, de înălţă rigoare şi profunzime, care, intelegînd mai bine ca oricine rolul fundamental al ştiinţei în edificarea noii orînduiri, a conferit muncii pe ţărimul ştiinţei statutul şi răspunderea unei forţe de producţie, izvor de avuţie naţională, pirghie de nădejde in ascensiunea neabătută a vieţii economice şi sociale a ţării. Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei şi învăţămîntului românesc în epoca inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., epocă dominată de spiritul revoluţionar, novator al secretarului general al partidului, se leagă indisolubil de strălucitele calităţi ale tovarăşei Elena Ceauşescu, om politic şi savant profund devotat intereselor poporului român, idealurilor nobile ale umanismului revoluţionar, înaltele distincţii româneşti, de doctor în ştiinţe şi membru al celui mai înalt for ştiinţific al ţării — Academia Republicii Socialiste România — titlurile conferite de instituţii ştiinţifice, academii şi universităţi din numeroase ţâri ale lumii constituie o largă recunoaştere şi o preţuire internaţională a contribuţiei de mare valoare aduse de tovarăşa Elena Ceauşescu la îmbogăţirea tezaurului universal de gindire şi creaţie tehnico-ştiinţifică, o puternică ilustrare a înaltului său prestigiu în rîndul oamenilor de ştiinţă şi cultură din ţară şi de pe toate meridianele globului. Studiind propunerile privind componenţa Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului,cu deosebită bucurie şi satisfacţie am luat cunoştinţă de faptul că tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu va fi desemnată în funcţia de preşedinte al Consiliului — chezăşie sigură pentru ridicarea pe un plan calitativ superior a întregii activităţi de cercetare ştiinţifică, pentru întărirea legăturii ştiinţei cu învăţămîntul şi producţia, astfel incit ştiinţa românească să poată soluţiona intr-un timp cit mai scurt marile probleme care ii stau în faţă în scopul înfăptuirii revoluţiei ştiinţifice şi tehnice în ţara noastră. Raportul la congres şi cuvîntul tovarăşei Elena Ceauşescu ne-au îndemnat şi pe noi, care lucrăm în domeniul ştiinţei nucleare, să ne intensificăm eforturile pentru perfecţionarea continuă a activităţii viitoare, în acest sens, raportăm congresului, conducerii de partid şi de stat că unităţile de cercetare, învăţămint şi producţie din domeniul fizicii, puternic implicate în înfăptuirea unor obiective majore ale economiei naţionale, au reuşit, să finalizeze, în acest cincinal, peste 1200 obiective, din care 85 la sută s-au materializat în aparate, echipamente, tehnologii şi materiale noi, cu aport însemnat la creşterea productivităţii muncii, reducerea importurilor şi folosirea superioară a Materiilor prime şi energiei, în Institutul Central de Fizică s-au omologat 640 prototipuribiectivelor prevăzute în programul naţional de dublare a acesteia pină în anul 1990 se cer intensificate eforturile noastre pentru punerea la punct a unor tehnologii bazate pe un grad avansat de automatizare şi electronizare a producţiei, în colaborare cu institutele de specialitate. Programul elaborat în acest scop pentru cincinalul viitor prevede introducerea de sisteme robotizate în operaţiile de filare, ţesere şi tricotare, controlul automat al calităţii produselor şi aplicarea largă a tehnicii de calcul. Prezentînd apoi preocupările pentru racordarea mai strînsă a planurilor de cercetare la cerinţele dezvoltării intensive a industriei, vorbitoarea a spus : Ferm hotărîţi să-şi îndeplinească,în mod exemplar sarcinile care le revin din programul de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pentru viitorul cincinal, oamenii muncii din institutul nostru se angajează in fata dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, să acţioneze cu toată hotărirea pentru transpunerea în viaţă a măreţelor şi mobilizatoarelor sarcini şi obiective cuprinse în documentele programatice ale congresului, în conformitate cu mandatul încredinţat, a spus în încheiere vorbitoarea, exprim adeziunea faţă de politica externă a partidului şi statului nostru, faţă de acţiunile consecvente ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndreptate spre salvgardarea păcii, realizarea destinderii şi amplificarea colaborării internaţionale. Trecerea la dezarmare — aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este problema fundamentală a zilelor noastre, pentru că de aceasta depind eliminarea pericolului unui război nimicitor și, totodată, promovarea în continuare a dezvoltării, care ar beneficia in mod nemijlocit de oprirea imensei irosiri actuale a resurselor in absurda cursă a înarmărilor de aparate, echipamente şi instalaţii noi şi 390 tehnologii noi, activitatea institutului fiind orientată cu prioritate spre lărgirea bazei energetice, dezvoltarea şi consolidarea industriei nucleare în ţara noastră, promovarea tehnicii vidului, tehnicilor şi tehnologiilor nucleare, laserilor, componentelor şi materialelor speciale. Vorbitorul a arătat, în continuare, că pe baza indicaţiilor şi îndrumărilor tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu au fost rezolvate numeroase probleme legate de construirea şi intrarea in funcţie a centralelor nuclearo-electrice, asigurîndu-se gradul de integrare planificat. O altă componentă importantă a activităţii noastre — a spus vorbitorul — o constituie conceperea şi construcţia de aparatură, echipamente şi instalaţii noi, precum şi elaborarea de tehnologii bazate pe fenomene şi procese ale fizicii atomice, nucleare şi stării condensate. Sub puternicul impuls al îndemnurilor şi îndrumărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, al înaltei încrederi acordate capacităţii şi forţei noastre de cercetare, ne vom mobiliza toate forţele pentru realizarea programului de cercetare in cincinalul viitor, pentru crearea de noi tehnologii menite să asigure calitatea superioară şi competitivitatea internaţională a produselor româneşti. în acest sens, în perioada 1986—1990, cercetarea din domeniul fizicii şi energiei nucleare va pune un accent deosebit pe crearea, perfecţionarea şi generalizarea în producţie a unor tehnologii care asigură valorificarea superioară a materiilor prime, prelucrarea şi folosirea acestora cu performanţe cit mai bune. Exprimîndu-ne deplina adeziune la hotărîrile şi măsurile ce vor fi stabilite de actualul Congres al ştiinţei şi invăţâmîntului, ne angajăm in faţa partidului, a tovarăşului secretar general al partidului, a dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, că vom face totul pentru a fi demni de înalta încredere şi sprijinul generos ce ni se acordă in permanenţă, că vom munci mai mult şi mai bine pentru a contribui, intr-o mai largă măsură, la înflorirea patriei noastre Socialiste. In acelaşi timp, ca fizicieni, înţelegind bine pericolul ce-l reprezintă pentru omenire războiul nuclear, vom sluji cu toată hotârîrea nobilele idei de dezarmare şi securitate pe care preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le promovează cu atîta strălucire şi consecvenţă pentru o lume fără arme, fără războaie, pentru o lume a păcii, înţelegerii şi colaborării. Aşa cum, pe bună dreptate, a apreciat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii de ştiinţă, cei care au creat, de fapt, armele nucleare, au datoria să se întrebe spre ce catastrofă ar conduce folosirea acestora şi drept răspuns să acţioneze hotărit pentru a determina, acum, cînd încă nu este prea tîrziu, oprirea cursei absurde a înarmărilor, distrugerea arsenalelor nucleare, astfel incitatorul, această minunată cucerire a ştiinţei, să fie pus exclusiv în slujba omului, a vieţii şi a progresului de viaţă, muncă şi învăţătură asigurate tinerei generaţii in aceşti ani. Impresionanta cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu defineşte o dată mai mult concepţia nouă, revoluţionară, ştiinţifică a conducătorului stimat al partidului şi statului nostru cu privire la rolul ştiinţei, invăţămîntului şi culturii în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie, constituind pentru toţi un amplu program de muncă, mobilizîndu-ne în direcţia sporirii permanente a rolului şi contribuţiei specifice a organizaţiilor de copii în formarea omului nou, in educarea comunistă, patriotică, revoluţionară a celor mai tinere Vlăstare. Putem spune, cu justificată mîndrie, că dispunem astăzi, ca rezultat al concepţiei originale, novatoare ce il stă la bază şi al puternicului sprijin material acordat de partid şi de stat, de unul din cele mai moderne sisteme educaţionale, care creează o largă deschidere către viitor şi imprimă o viziune clară, optimista asupra posibilităţilor de dezvoltare şi împlinire a personalităţii umane. Nici o generaţie tînără de pînâ acum din ţara noastră nu a beneficiat de asemenea minunate condiţii de viaţă, muncă şi învăţătură. Copiii patriei ştiu şi înţeleg ce mult se face azi, in România, pentru ei şi pentru viitorul lor luminos. Gîndurile celor mai tineri fii ai patriei se îndreaptă, cu aleasă dragoste, profund respect şi admiraţie, către tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om politic şi prestigios savant de largă recunoaştere şi preţuire pe plan naţional şi internaţional, care işi dedică Viaţa, cu neţărmurit patriotism, înfloririi ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în ţara noastră. Înfăţişînd activitatea desfăşurată de Organizaţia Pionierilor şi Organizaţia Şoimii Patriei pentru educarea şi formarea celei mai tinere generaţii în spiritul idealurilor socialismului şi comunismului, al normelor morale proprii societăţii noastre, vorbitoarea a spus : Urmind cu răspundere nepreţuitele indicaţii şi îndemnuri ale secretarului general al partidului, Organizaţia Pionierilor pune pe prim plan educaţia patriotică, revoluţionară a copiilor, cultivarea dragostei faţă de patrie, partid şi popor, orgartizind o gamă largă de activităţi politico-educative, dedicate cunoaşterii şi preţuirii tradiţiilor de luptă şi muncă ale poporului, ale clasei muncitoare, pentru cultivarea mîndriei patriotice a tinerei generaţii faţă de realizările obţinute in anii construcţiei socialiste şi, cu deosebire, în ultimii douăzeci de ani, de cînd destinele ţării sînt conduse magistral de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marele conducător al naţiunii noastre. Pregătirea tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă a determinat intensificarea preocupărilor Organizaţiei Pionierilor, alături de şcoală, în direcţia educării copiilor în spiritul muncii, ca principal mijloc de formare şi dezvoltare a personalităţii umane şi criteriul esenţial de apreciere a activităţii, pentru cultivarea atitudinii înaintate şi responsabile faţă de învăţătură — Îndatorirea patriotică primordială a pionierilor şi şcolarilor — şi instaurarea unui climat de ordine şi disciplină in şcoală şi in afara ei. In educarea patriotică a copiilor un rol însemnat îl are şi participarea entuziastă a pionierilor şi şcolarilor la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a şcolilor şi localităţilor, la lucrările din campaniile agricole, la recuperarea materialelorfolosibile in cadrul întrecerii pioniereşti desfăşurate sub deviza „Fiecare pionier — o faptă de muncă pentru înflorirea patriei“, încrederea partidului, calda apreciere de care se bucură cea mai tînără generaţie ne obligă, ne angajează la continua sporire a potenţialului educativ al Organizaţiei Pionierilor, pentru formarea conştiinţei comuniste şi comportamentului moral-civic al copiilor, conform portretului de tînăr comunist, om dîrz şi curajos, dornic de muncă şi acţiune cutezătoare pentru înflorirea necontenită a patriei. Considerăm, totodată, că este necesar să facem mai mult pentru educarea tinerelor vlăstare ale patriei, încă de la cea mai fragedă vârstă, în spiritul dragostei şi respectului faţă de muncă şi făuritorii bunurilor materiale, faţă de avutul obştesc ; trebuie să învăţăm copiii să preţuiască lucrurile, să nu risipească nimic, să ştie şi să înţeleagă că în tot ceea ce-i înconjoară sau le aparţine s-au înglobat muncă şi inteligenţă umană. In spiritul amplei cuvintări rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al exigenţelor pe care partidul le pune în faţa şcolii, a Organizaţiei Pionierilor, ne vom mobiliza toate forţele pentru a transforma organizaţiile de copii, fiecare unitate de învăţămint într-o şcoală a muncii, a educaţiei revoluţionare, pentru a imprima activităţii şcolare şi pioniereşti un rire mereu ascendent, o calitate superioară. Crescînd şi împlinindu-şi cele mai cutezătoare visuri sub soarele senin al acestei epoci de aur . „Epoca Nicolae Ceauşescu“, copiii ţării sunt mîndri că astăzi numele drag al României este alăturat, pe toate meridianele globului, de numele şi strălucitoarea personalitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exponentul cel mai autentic al idealurilor milenare de pace şi progres ale naţiunii noastre ; sunt mîndri că înaltele demersuri pe care mult stimatul nostru conducător le întreprinde, cu profund umanism şi pătrunzătoare clarviziune, în favoarea dezarmării, securităţii şi cooperării între state se bucură de apreciere în toată lumea, în încheiere, vorbitoarea a spus : Pionierii şi şcolarii, şoimii patriei işi exprimă şi cu acest prilej, în faţa partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotărirea fermă de a învăţa şi munci, de a munci şi invăţa pentru a deveni o generaţie demnă, multilateral pregătită, entuziastă, care să contribuie cu agint tineresc la propăşirea continuă a scumpei noastre patrii, Republică Socialistă România. Cuvîntul tovarăşului Marin Ivaşcu Cuvîntul tovarăşului Oraţiu Hoară Sintem, cu toţii, puternic impresionaţi de sensul profund al cuvintelor cu care, de la această înaltă tribună, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, ctitorul României socialiste moderne, a conturat cu clarviziune ştiinţifică un amplu şi mobilizator program de muncă şi acţiune pentru întregul învăţămint românesc. Este, fără îndoială, un prilej de mîndrie patriotică pentru noi să subliniem consecvenţa cu care conducătorul partidului şi statului nostru, eminent om politic şi revoluţionar înflăcărat, se preocupă de problemele şcolii, ale pregătirii cadrelor, corelîndu-le permanent cu dezvoltarea economico-socială a patriei. Datorăm politicii înţelepte a Partidului Comunist Român minunatele condiţii materiale de viaţă şi studiu pentru toţi copiii ţării, accesul neîngrădit la instrucţie şi educaţie, conceperea şi structurarea unui sistem de învăţămint modern, orientat spre cerinţele vieţii sociale, în concordanţă cu progresul impetuos al ştiinţei şi tehnologiei." Avem marele privilegiu ca de conducerea nemijlocită a ştiinţei şi învăţămîntului românesc să se ocupe cu înaltă competentă tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, căreia li exprimăm şi cu acest prilej recunoştinţa noastră fierbinte, în liceul de matematică-fizică „Ion Slavici“ din Arad, acordăm, aşa cum este şi firesc, o atenţie deosebită însuşirii temeinice a disciplinelor fundamentele — matematică, fizică, chimie, biologie — studiului limbii şi literaturii române, a istoriei patriei, asimilării cunoştinţelor şi deprinderilor de specialitate, tehnologice şi practice specifice profilului şi meseriilor în care se pregătesc elevii, formării unui muncitor cu pregătire complexă, la nivelul exigenţelor epocii în care trăim. Evidenţiind munca susţinută depusă de colectivul de cadre didactice şi elevii liceului, vorbitorul a arătat că din condiţiile create pentru studiu — laboratoare şi cabinete moderne, ateliere bine dotate — au fost obţinute, an de an, rezultate deosebite în procesul instructiv-educativ. Aşa de pildă, nivelul de promovare a fost în ultimii ani de 99,77 la sută. 80 la sută din elevii liceului au obţinut medii de 9 şi 10. în egală măsură, suntem preocupaţi de pregătirea tehnologică şi practică a elevilor, prin aplicarea largă a cunoştinţelor din lecţii în activitatea productivă, prin stimularea inteligenţei practice şi a gindirii tehnice. Obună parte din elevii noştri işi continuă studiile în Invăţămîntul superior ; cei care se încadrează in producţie se integrează rapid in climatul de muncă şi disciplină muncitorească. Sîntem pe deplin conştienţi însă că trebuie să acţionăm cu mai multă fermitate şi mai eficient pentru introducerea unor tehnici moderne în procesul de predare-invăţare a tuturor disciplinelor de învăţămint şi cu deosebire a celor fundamentale. Trebuie să stimulăm mai mult interesul elevilor pentru a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice, pentru a deveni muncitori cu calificare complexă, capabili să răspundă cerinţelor economiei noastre moderne. în încheiere, vorbitorul a asigurat conducerea de partid si de stat că toate cadrele didactice de la liceul „Ion Slavici“, din Arad, alături de colegii lor din întreaga ţară, işi vor intensifica eforturile pentru ca tinerii să dobindească o temeinică pregătire ştiinţifică şi practică, că se vor mobiliza plenar pentru transpunerea în viaţă a hotăririlor Congresului ştiinţei şi invâţămîntului. Cuvîntul tovarăş şi Iulia Petrescu Desfăşurindu-se la confluenţa a două cincinale, primul Congres al ştiinţei şi învăţămîntului supune unor analize şi dezbateri ample activitatea din aceste domenii de maximă importanţă pentru promovarea accelerată a progresului tehnico-ştiinţifie, pentru înfăptuirea obiectivelor dezvoltării societăţii româneşti. Angajind România într-o amplă dezvoltare economico-socială, multilaterală, pe baze moderne, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus în faţa ştiinţei româneşti misiunea de a se constitui într-o forţă motrice a progresului, de a-şi spori substanţial contribuţia la înflorirea patriei noastre socialiste. Subconducereaşi îndrumarea hotărîtoare ale secretarului general al partidului, a fost formulată, pentru prima dată în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, o politică unitară, consecventă, întemeiată pe noi principii teoretice şi criterii de eficienţă practică, menite a spori participarea României la diviziunea internaţională a muncii şi schimbul mondial de valori. Suntem pe deplin conştienţi de rolul şi sarcinile deosebite care ne revin şi nouă, cadrelor din cercetarea textilă, in lumina indicaţiilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XllI-lea al partidului şi reafirmate strălucit in magistrala cuvîntare rostită la deschiderea Congresului ştiinţei şi invăţămintului, document de inestimabilă valoare şi originalitate, care îmbogăţeşte tezaurul de idei al contemporaneităţii, dinamizează gîndirea şi acţiunea revoluţionară ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, ale tuturor oamenilor muncii în scopul înfăptuirii măreţelor obiective ale actualei etape de dezvoltare intensivă economicosocială a ţării noastre. Vă rog să-mi îngăduiţi să exprim in plenul congresului întreaga noastră recunoştinţă toovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, strălucit reprezentant al geniului creator al poporului nostru, care conduce cu înaltă competenţă cercetarea ştiinţifică şi tehnologică din ţara noastră, impunind-o cu pregnanţă pe arena ştiinţifică internaţională. Realizările tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu în domeniul cercetării se reflectă într-o operă ştiinţifică impresionantă, care a îmbogăţit Cuvîntul tovarăş şi Poliana Cristescu Desfăşurat in climatul de puternică angajare a întregului nostru popor pentru înfăptuirea exemplară a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XllI-lea al partidului, primul Congres al ştiinţei şi învăţămîntului constituie un minunat prilej pentru şoimii patriei, pionieri şi şcolari, pentru toţi copiii ţării de a-şi exprima, din toată inima, sentimentele de fierbinte dragoste şi nemărginită recunoştinţă pe care le nutresc faţă de Partidul Comunist Român, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al ţârii, erou între eroii milenarei istorii a pămîntului strămoşesc, pentru grija părintească ce le-o poartă şi minunate copilărie ce le-a creat-o, pentru excepţionalele condiţii Cuvîntul tovarăşului losif Fodor După ce a reliefat însemnătatea primului Congres al ştiinţei şi invâţămintului, vorbitorul a spus In cuvintul lui : Cu emoţie şi profund interes am ascultat magistrala cuvîntare a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului român, revoluţionar înflăcărat, care insuflă naţiunii încrederea incapacităţile sale creatoare, chemînd permanent la faptă sub semnul înaltului patriotism şi al răspunderii comuniste pentru edificarea pe pămintul scump al patriei noastre socialiste a celei mai drepte şi umane orînduiri. Expunerea reprezintă un document politic programatic care deschide noi orizonturi cercetării ştiinţifice româneşti, corelării ei cu imperativele producţiei, ale modernizării şi dezvoltării continue a economiei naţionale. Subliniind, în continuare, însemnătatea deosebită pe care o are crearea Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învâţămintului din Republica Socialistă România, organism unic de conducere democratică a activităţii din aceste domenii, care va asigura realizarea in condiţii superioare a strategiei de integrare a cercetării cu învăţămîntul şi producţia, el a arătat : Mă simt deosebit de onorat să subliniez şi eu semnificaţia profundă a desemnării tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu în înalta funcţie de conducere a acestui reprezentativ organism, expresie a meritelor sale excepţionale în dezvoltarea ştiintei, învăţămîntului şi culturii româneşti, garanţie fermă a promovării consecvente a politicii partidului nostru în aceste domenii vitale pentru progresul economico-social al României. Ctitorie a „Epocii Nicolae Ceauşescu“, Institutul de cercetări şi proiectări din Cluj-Napoca, unde îmi desfăşor activitatea, se spune mai departe în cuvintul vorbitorului, işi desfăşoară activitatea intr-un important bazin nemetalifer al ţării, încă de la înfiinţarea institutului, noi am beneficiat de îndrumările de înaltă competenţă ştiinţifică ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Pentru sprijinul permanent pe care ni l-aţi acordat pentru exemplul dumneavoastră de muncă neobosită pusă în slujba intereselor poporului, pentru strălucita activitate patriotică pe care aţi desfăşurat-o şi o desfăşuraţi pentru a înscrie cu demnitate ştiinţa românească in universalitate, cu profundă recunoştinţă, vă mulţumim, stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, şi vă aducem astăzi omagiul nostru fierbinte. Conştienţi de marile răspunderi ce ne revin, raportăm congresului că institutul nostru, împreună cu colectivele de oameni ai muncii din unităţile miniere nemetalifere au realizat sarcinile cincinalului 1981—1985, prevederile programelor prioritare privind asigurarea principalelor materii prime necesara economiei. Pe baza cercetărilor efectuate de colectivul nostru au fost puse în valoare noi zăcăminte și zone în extindere ; s-au elaborat tehnologii pentru realizarea de noi produse, cum sunt : grafitul cu puritate ridicată, argile pentru emailuri şi alte materii prime necesare industriei chimice şi farmaceutice. Eficienţa economică a lucrărilor de cercetare, valorificate în actualul cincinal, s-a materializat dintr-un spor de producţie în valoare de 980 milioane lei, în reducerea anuală a cheltuielilor de producţie cu 30 milioane lei, a importurilor cu 230 milioane lei, a consumului de metal cu 500 tone şi celui de combustibil cu 1 000 tone. în continuare, vorbitorul a spus : în lumina orientărilor şi sarcinilor cuprinse in expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vom acţiona cu hotărire, încă din primul an al viitorului cincinal, pentru finalizarea tehnologiilor care să asigure deschiderea mai rapidă a noilor exploatări şi cîmpuri miniere situate in condiţii grele de zăcămînt, asimilarea produselor ce se importă şi a celor care contribuie la dezvoltarea tehnicilor de vîrf, pentru introducerea în circuitul economic a unor noi produse nemetalifere refractare şi îmbunătăţirea calităţii acestora. In numele specialiştilor, al tuturor oamenilor muncii din institut, a încheiat vorbitorul, asigur congresul, pe dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, că vom acţiona cu înaltă dăruire şi răspundere patriotică pentru înfăptuirea neabătută a sarcinlor ce ne revin din documentele Congresului al XllI-lea al partidului şi din programele prioritare, sporindu-ne contribuţia creatoare la progresul şi Înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. Aş dori să subliniez şi eu însemnătatea majoră a cerinţei exprimate de la tribuna acestui înalt forum democratic al ştiinţei şi învăţămîntului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind necesitatea încetării grabnice a cursei înarmărilor, în care se irosesc anual imense resurse materiale. Popoarele lumii sînt vital interesate ca toate resursele de care dispune omenirea să fie puse numai şi numai în slujba dezvoltării, progresului și civilizației. România liberă“ Cuvîntul tovarăşului Dumitru Ghişe Chemat să dezbată probleme fundamentale ale activităţii şi vieţii noastre socialiste, primul Congres al ştiinţei şi învăţămintului reprezintă, aşa cum arăta, in cuvintul său de deschidere, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, una din modalităţile in care se manifestă cu pregnanţă democratismul societăţii socialiste româneşti, expresie a concepţiei originale, profund creatoare a partidului nostru, a secretarului său general, cu privire la conducerea amplului şi complexului proces revoluţionar de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cuvîntarea rostită în faţa congresului de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înfăţişat cu claritate şi profunzime tabloul semnificativ al realizărilor obţinute de cercetarea ştiinţifică şi de învăţămint şi a fundamentat, totodată, direcţiile prioritare, sarcinile ce revin tuturor celor ce lucrăm în aceste domenii, corespunzător cerinţelor dezvoltării noastre economice şi sociale, obiectivelor fixate de Congresul al XllI-lea al partidului. Exprimîndu-mi acordul deplin cu orientările expuse cu atita strălucire de secretarul general al partidului — idei ce se constituie intr-un generos program de lucru pentru ştiinţă şi învăţămint în perioada ce urmează — vă rog să-mi permiteţi ca, în cuvîntul meu, să abordez cîteva aspecte din domeniul ştiinţelor sociale. După cum este binecunoscut, acum două decenii. Congresul al IX-lea al partidului — moment de importanţă istorică în desfăşurarea procesului revoluţionar din ţara noastră — a exercitat o inmurire hotărîtoare şi in dezvoltarea ştiinţelor sociale. Prezenţa în fruntea partidului nostru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, puternica sa personalitate, forţa gindirii sale cutezătoare, profund receptivă faţă de tot ceea ce este nou şi înaintat, gata în permanenţă să lupte cu tot ceea ce este vechi şi învechit, cu tot ceea ce reprezintă inerţie, mentalitate obscură sau retrogradă, cramponare de dogme şi idei osificate, au imprimat întregii activităţi din ţara noastră un nou ritm, un nou suflu revoluţionar, conferind atit teoriei, cit şi acţiunii practice ----prin strînsa şi indisolubila lor conexiune — o nouă vitalitate. Prin întreaga sa activitate teoretică şi de conducere ştiinţifică a societăţii româneşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dialectician prin vocaţie, strălucit exemplu de gindire creatoare, ne-a oferit un minunat exemplu de îmbinare armonioasă şi eficientă a gîndului cu acţiunea, demonstrînd că ideile izvorite din practică acţionează ca o adevărată lumină a acesteia din urmă, că ideile care cuprind şi însufleţesc masele devin ele insele o veritabilă forţă de propensiune umană, în acest climat propice dezvoltării gindirii creatoare, ca urmare a hotăririlor cuprinse în documentele partidului, a indicaţiilor secretarului său general, beneficiind totodată de îndrumarea directă, atentă şi neobosită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, personalitate care înmănunchează în chip strălucit calităţile omului politic cu cele ale omului de Ştiinţă, activitatea din domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră a înregistrat, an după an, o evidentă şi puternică dezvoltare. Cercetările economice, filozofice, politologice, juridice, sociologice şi psihopedagogice sunt orientate — în tot mai mare măsură — în direcţia studierii fenomenelor şi proceselor actuale ale vieţii noastre sociale, politice şi culturale, ale creaţiei de valori materiale şi spirituale, ale afirmării şi dezvoltării unei noi conştiinţe umane. Activitatea din acest ultim cincinal s-a materializat în numeroase lucrări fundamentale, s-a finalizat in studii, sinteze, monografii, manuale si cursuri destinate diferitelor forme de invatămint care, prin conţinutul si nivelul lor teoretic, reflectă mai profund schimbările produse in structura social-economică a ţării, aduc o contribuţie tot mai însemnată la studierea problemelor fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la generalizarea experienţei inedite a construcţiei socialismului în România, la perfecţionarea predării ştiinţelor sociale în învăţămîntul liceal şi superior. Arătind că o serie de cercetări din domeniul ştiinţelor sociale sunt încă tributare unui orizont teoretic îngust, nu au o finalitate clară, vorbitorul a spus : Nouă, celor ce lucrăm In domeniul ştiinţelor sociale, ne revine obligaţia de a acţiona mai ferm pentru eliminarea pulverizării tematice a cercetărilor, pentru integrarea mai profundă a cercetării cu învăţămîntul si practica, pentru concentrarea forţelor in direcţiile prioritare indicate de conducerea partidului. Trebuie să abordăm cu mai multă forţă şi capacitate de înţelegere problemele privind perfecţionarea şi adîncirea continuă a democraţiei socialiste, autoconducerea şi autogestiunea, noile funcţii ale partidului şi statului, acţiunea legilor dialecticii în etapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre, căile de cristalizare a conştiinţei revoluţionare a omului nou, ale eticii şi echităţii socialiste. Astăzi, intr-un moment de ascuţire a contradicţiilor pe plan mondial, asistăm la o intensificare a campaniei anticomuniste, a luptei ideologice împotriva ţărilor socialiste, a socialismului în general. Sarcina noastră, a tuturor celor ce acţionăm în domeniul , ştiinţelor sociale, este de a spori caracterul militant, combativ, al lucrărilor noastre, de a da ripostă hotărâtă, cu forţa ideilor izvorite din fapte, acelora care încearcă să răstălmăcească istoria noastră trecută şi prezentă, să Întunece intr-un fel sau altul strălucitele înfăptuiri revoluţionare obţinute, sub conducerea înţeleaptă a partidului, a secretarului său general, de Întregul nostru popor. Asigur congresul — a spus in încheiere vorbitorul — că toţi cei ce lucrăm în domeniul ştiinţelor sociale vom acţiona cu Întreaga energie pentru înfăptuirea programelor adoptate, că nu vom precupeţi nici un efort în realizarea hotăririlor celui de-al XllI-lea Congres al partidului, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aducîndu-ne în acest fel o contribuţie sporită la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, la ridicarea României pe trepte tot mai înalte ale culturii şi civilizației socialiste. Cuvîntul tovarăşului Nicu Boboc Am ascultat cu multă emoţie şi profund interes amplu şi generoasa cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, rostită în cadrul forumului nostru democratic, al oamenilor de ştiinţă şi învăţâmînt. Ideile, tezele şi sarcinile cuprinse In această strălucită expunere vor constitui pentru noi* toti un veritabil document programatic, care va asigura cercetării ştiinţifice si învăţămîntului înscrierea cu fermitate pe coordonatele profunzimii si eficientei revoluţiei tehnico-stiintifice, in consens cu sarcinile stabilite de Congresul al XllI-lea al partidului. Beneficiind de Îndrumările şi exemplul strălucit ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant recunoscut pe toate meridianele lumii, proeminentă personalitate avieţii politice, ne facem o datorie de onoare din a-i exprima omagiul nostru fierbinte pentru valoroasa contribuţie la dezvoltarea si modernizarea fără precedent a ştiinţei şi invătâmîntului din tara noastră. Cei aproape o mie de specialişti ai Institutului central de..matematică muncesc Cu dăruire pentru a răspunde prin fapte în faţa partidului, a poporului de calitatea creaţiei matematice româneşti, de poziţia pe care şcoala matematică românească o ocupă in lumea matematică internaţională, de gradul in care aceasta participă la dezvoltarea celorlalte ştiinţe, de contribuţia ei la realizarea diferitelor programe de mare interes naţional privind dezvoltarea economică şi socială a patriei, în activitatea noastră, a matematicienilor, un rol deosebit il are principala noastră unitate de cercetare. Secţia de matematică, integrată în Institutul naţional de aviaţie Bucureşti. Un rol important in cercetarea matematică il au, de asemenea, catedrele de profil din institutele de învăţămint superior, care cuprind peste două treimi din numărul celor ce alcătuiesc forţa de cercetare matematică românească. Referirtdu-se la realizările din ultimii ani, vorbitorul a relevat faptul că s-au obtinut rezultate originale deosebit de apreciate in unele domenii, în special în teoria operatorilor si algebrelor de operatori, în teoria sistemelor dinamice si a inegalităţilor variaţionale. în algebră şi analiza complexă. în teoria potenţialului şi în studiul proceselor stochastice. în statistica matematică. în studiul unor probleme din termomecanică. în unele domenii care ţin de informatica teoretică. în aceste domenii ale cercetării fundamentale, matematica românească ocupă de pe acum poziţii avansate, iar în unele din ele chiar poziţii de vîrf. în acelaşi timp, au fost obţinute rezultate importante şi în domeniul aplicativ, prin participarea la realizarea unor programe privind perfecţionarea metodologiilor prospecţiunilor geofizice, a exploatărilor miniere, realizarea de noi tehnologii în prelucrarea metalelor, în studierea aşa-numitelor materiale compozite. Totodată, am acordat o deosebită atenţie valorificării rezultatelor cercetării în învăţâmînt, direct în procesul de pregătire şi specializare a cadrelor în domeniul matematicii, în acest sens. În fiecare an, un mare număr de cercetători de la Secţia de matematică din Institutul naţional de aviaţie Bucureşti au ţinut cursuri, seminarii, laboratoare cu studenţii la Facultatea de matematică din Bucureşti şi au realizat, in comun cu cadrele didactice, seminarii ştiinţifice de cercetare sau cercuri ştiinţifice pentru iniţierea în cercetarea ştiinţifică a ■studenţilor. De asemenea, anual, un număr de cadre didactice au realizat stagii în cercetare în cadrul acestei secţii de matematică, participînd la realizarea unor programe de cercetare ale acesteia. Ne propunem să lărgim această formă de integrare, care reprezintă in momentul de fată un factor pozitiv ce este de natură să amplifice contribuţia cadrelor didactice în cercetare, precum şi pe aceea a cercetătorilor în învăţămint, în procesul formării cadrelor cu studii superioare. Fără a diminua rezultatele obţinute, sîntem conştienţi că avem încă rămînere în urmă în unele domenii ale matematicii, comparativ cu nivelul existent pe plan mondial, că nu întreaga forță de cercetare a Institutului central de matematică este suficient de activă, că nu participăm in suficientă măsură, cu un grad ridicat de eficientă, La realizarea unor programe de mare interes national-off nu am (Continuare in pag. a 5-s)