România Liberă, iunie 1986 (Anul 44, nr. 12931-12954)

1986-06-03 / nr. 12931

. Printr-o hotărire specială, cel de al III-lea Congres al ţărănimii, care a avut loc zilele trecute in Capitală, a adoptat magistrala cuvîntare rostită de la înalta sa tribună de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele ţării, drept program de acţiune şi de muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor. Faptul in sine este deosebit de revelator in ceea ce priveşte însemnătatea pe care a prezentat-o această manifestare pentru viaţa noastră social-politică, pentru întreaga activitate de construcţie socialistă şi comunistă. Avind loc între două cicluri de lucrări destinate sporirii rodului, forumul la care ne referim a reunit peste 11 000 de participanţi — cooperatori, lucrători din I.A.S. şi S.M.A., ingineri agronomi, cercetători din institutele pe profil — o vastă şi bogată frescă umană sugerînd expresiv imaginea satului românesc contemporan angajat ferm pe calea făuririi unei civilizaţii socialiste superioare. Ceea ce trebuie spus din capul locului este că, desfăşurîndu-se după Congresul sindicatelor, după manifestările similare ale tineretului şi femeilor, forumul pe care îl evocăm demonstrează cu puterea evidenţei funcţionarea fără greş a mecanismului democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare. Cuvîntarea rostită în acest cadru de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, se reflectă in conştiinţa opiniei noastre publice ca un document de Înaltă ţinută principială, teoretică, cu concluzii de lucru de valoare inestimabilă. încă o dată au ieşit în evidenţă un chip minunat alesele trăsături de gînditor şi om politic ale celui care este ciimaciul înţelept al naţiunii, uriaşa sa putere de sinteză, capacitatea de a formula memorabil tezele şi conceptele menite să acţioneze mersul nostru înainte, sublinierea unor adevăruri care au darul de a îmbogăţi viaţa noastră spirituală şi de a da noi impulsuri operei grandioase în înfăptuirea căreia ne aflăm angajaţi. O mărturie convingătoare a gîndirii sale social-politice, profund novatoare, deschizătoare de largi şi fertile orizonturi în toate domeniile de activitate o constituie şi cuvîntarea care a prefaţat magistral lucrările marelui forum al ţărănimii. Proiectînd o lumină revelatoare asupra procesului complex de transformare revoluţionară a satului românesc, proces care a cunoscut împliniri fără precedent după cel de al IX-lea Congres, pe fondul şi ca urmare a aplicării unei strategii eliberată de dogme şi şabloane, deschisă noului, secretarul general al partidului a subliniat că în ciuda unor dificultăţi pe care le-am întîmpinat, cincinalul anterior a confirmat valabilitatea acestei orientări sănătoase soldindu-se cu rezultate remarcabile în toate domeniile. Dacă în acest interval, venitul naţional a crescut cu peste 24 la sută, faptul s-a datorat existenţei unor izvoare puternice, alături de industrie, care şi-a sporit volumul producţiei cu 21 la sută, agricultura înscriindu-se cu o creştere a producţiei de 10 la sută. Este de notat, în ordinea de idei pe care o urmăm că, aşa cum s-a relevat, in 1985, în ciuda evoluţiei nefavorabile a climei, s-a obţinut o tonă de cereale pe locuitor, atingindu-se astfel una din prevederile importante ale Programului partidului. Și In alte compartimente — în zootehnie, in legumicultura, în pomicultură și viticultură — pașii înainte care s-au înregistrat sînt la fel de îmbucurători. Cuvîntarea a stăruit asupra resorturilor ce au asigurat o" asemenea dinamică ascendentă. Înainte de toate, ceea ce trebuie spus este faptul că în acest plan s-a făcut simţită din plin superioritatea agriculturii bazate pe existenţa unor mari unităţi de tip socialist, cooperatiste şi de stat. Ele s-au dovedit capabile de performanţe pe care nu le-ar fi putut realiza niciodată gospodăriile ţărăneşti tradiţionale, ieşind in grupuri compacte la marile orizonturi ale unei agriculturi de tip intensiv şi cucerind numeroase poziţii avansate. Este necesar să arătăm, totodată, că rezultatele pozitive dobindite se datoresc, dar şi cum s-a arătat, şi unei pozitive schimbări de optică, în ultimii 20 de ani reevaluindu-se dintr-o perspectivă favorabilă, nu numai rolul agriculturii in ansamblul economiei naţionale, ci şi rolul ţărănimii în dispozitivulsocial pe care-l aşezăm la baza progresului general al ţării. Sub aspect material, această nouă înţelegere s-a soldat cu alocarea de fonduri sporite pentru rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea şi modernizarea acestei ramuri, în cincinalul anterior ele au însumat aproape 190 miliarde de lei. Aşa a fost posibil, de pildă, să se amenajeze pentru irigat aproape 3 milioane de hectare şi să se execute-'lucrări de combatere a eroziunii solului pe circa 2 milioane de hectare. In cuvîntarea rostită la Congres, conducătorul partidului şi statului a ■ omagiat cu căldură ţărănimea noastră pentru tot ceea ce semnifică prezenţa ei în istoria neamului, pentru abnegaţia cu care se dăruie îndeplinirii obiectivelor stabilite de partid. In general Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 3-a) TEZE, ORIENTĂRI ŞI SARCINI CUPRINSE ÎN CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA MARELE FORUM AL ŢĂRĂNIMII Amplu şi mobilizator program de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, de înflorire multilaterală a satului românesc „Am deplina convingere că lucrările marelui forum democratic vor răspunde exigenţelor şi cerinţelor noii etape de dezvoltare, ale poporului nostru, că toţi participanţii la Congres, întreaga ţărănime şi toţi oamenii muncii vor acţiona cu şi mai multă hotărire şi abnegaţie pentru realizarea în cele mai bune condiţii a obiectivelor dezvoltării agriculturii noastre socialiste, sporirea puternică a producţiei şi ridicarea nivelului general al satelor noastre în vederea creşterii bunăstării ţărănimii şi apropierii — subliniez, încă o dată — a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale satelor de cele ale oraşelor“. NICOLAE CEAUŞESCU •lr. 1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XLIV Nr. 12931 Marţi 3 iunie 1986 6 pagini 50 bani ! HOTĂRÎREA Congresului al III-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor (în pagina a 3-a) Orientări de importanţă deosebită pentru înfăptuirea noii revoluţii agrare Ca vechi lucrător al ogoarelor, ca participant direct la numeroasele transformări înnoitoare ale agriculturii nu poţi să nu fii impresionat de atenţia de care se bucură tot mai mult această ramură de bază a economiei naţionale. Ascultind cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la cel de al III-lea forum al agriculturii socialiste, am desprins orientările de o însemnătate deosebită care trebuie să stea, in continuare, la baza dezvoltării acestei ramuri in vederea înfăptuirii cu succes a noii revoluţii agrare, pentru intrarea patriei intr-un stadiu nou, superior, acela de ţară socialistă mediu dezvoltată. Ţărănimii, tuturor celor care muncesc pe ogoare, le revine un rol deosebit — subliniat, dealtfel, şi de secretarul general al partidului — in făurirea acestei opere de transformare a ţării. Prin munca noastră trebuie să asigurăm mai multe produse, să facem totul pentru ca întreg pământul să producă mai mult. Şi aceasta este pe deplin posibil. Depinde numai de noi să folosim mai eficient baza tehnico-materială pe care o avem, să înlăturăm din munca noastră rutina şi conservatorismul, să luăm cele mai bune masuri pentru ca de pe fiecare hectar să se obţină recolte maxime, chiar in condiţii climatice mai puţin favorabile. Discuţiile din Congres au fost şi un prilej deosebit pentru un schimb de experienţă intre unităţile agricole. Am avut de învăţat nu numai din experienţa bună a unora, dar şi din greşeli. Nu pot afirma, că în cooperativa, noastră, aflată in Cîmpia Burhazului, nu se obţin rezultate bune, iar loc de mai bine este. Acum traversăm o perioadă în care ploile nu au căzut de mult. Ca să facem faţă acestui fenomen, pe suprafeţele pe care putem iriga se acţionează zi şi noapte. Insistăm mult şi la executarea praşilelor, in sensul de a le face de calitate şi de cite ori se simte nevoia. Sunt greutăţi, însă le vom învinge prin muncă stăruitoare, aşa cum ne-a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La sfirşitul anului vrem să avem recolte cit mai bune, pe măsura dotării pe care o avem, să livrăm suplimentar la fondul de stat cantităţi mult mai mari decit cele înscrise in contracte. Este angajamentul pe care întregul colectiv, incepînd cu cooperatorii şi terminînd cu cadrele de conducere ale unităţii, îl luăm in faţa ţării, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Marin Nedea Erou al Muncii Socialiste, director S.M.A. şi preşedintele C.A.P. Purani, judeţul Teleorman Vom transpune, neintirnat, practică indicaţiile secretarului general al partidului In preajma deschiderii Congresului întregii ţărănimi, pe meleagurile sătmărene a sosit, în vizită de lucru ctitorul României moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună, cu, tovarăşa Elena Ceauşescu, care ne-au onorat şi pe noi cei din înttreprinderea agricolă de stat .Odoreu examinînd, la faţa locului, rezultatele pe care le-am obţinut! Aplicind in practică hotăririle Congresului al XIII- lea, indicaţiile şi orientările formulate de secretarul general al partidului cu diferite prilejuri, unitatea noastră a obţinut, an de an, rezultate tot mai bune. începind din 1984 suntem rentabili, beneficiul total realizat in 1985 ridicîndu-se la aproape 3,5 milioane lei. Pentru aceasta a trebuit să depunem eforturi susţinute pentru creşterea producţiilor medii atît în sectorul vegetal, cit şi zootehnic. Anul trecut, producţia medie realizată la grîu a fost de peste 4 000 kg viaţă de 3 600 cit era prevăzut, iar la porumb s-au obţinut 6 000 kg la hectar faţă de 4 500 kg plan. Creştem circa 4 200 taurine, din care 1 600 vaci, producţia medie pe cap de animal fiind în 1995 de 3 30 d litri, cu 200 litri mai mult faţă de prevederi. în ceea ce priveşte producţia de lînă pe cap de oaie, aceasta s-a ridicat amul trecut la aproape 8 kg pe ■ cap de animal. Felicitindu-ne pentru rezultatele obţinute tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a cerut ca, şi in continuare, să depunem eforturi sporite pentru creşterea producţiilor, reducerea costurilor şi sporirea eficienţei economice. Direcţiile in care trebuie să acţionăm ne-au fost arătate nu se poate de precis in cuvîntarea la Congres a secretarului general al partidului, străbătută de la un capăt la altul de un înflăcărat spirit înnoitor, de chemarea de a lupta hotărit împotriva rutinei şi conservatorismului. Am obţinut, aşa cum am arătat, in 1985 o producţie bună de porumb în condiţii de neirigare. Dar, exact in aceleaşi condiţii, la ferma nr. 4 Halmeu condusă de inginerul Ioan Kispai s-au realizat cu 3 000 kg mai mult la hectar faţă de media unităţii. Deci la porumb, ca şi la alte culturi agricole, putem creşte substanţial producţiile. O situaţie asemănătoare avem şi la producţia de lapte. In 1985, faţă de 3 300 litri lapte de Ing. Tyukodi Ştefan director al I.A.S. Odoreu, judeţul Satu Mare (Continuare in pag. a 3-a) Sub preşedinţia tovarăşului Ncolae Ceauşescu ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT Luni, 2 iunie a.c., a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. La lucrările şedinţei au participat, ca invitaţi, viceprim-miniştri ai guvernului, miniştri, alţi conducători de organe centrale, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care se dă publicităţii. In continuarea lucrărilor înscrise pe ordinea de zi, Consiliul de Stat a examinat şi ratificat : Programul de lungă durată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste pe perioada pină in anul 2000 ; Programul de lungă durată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnicoştiinţifice intre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă, pină in anul 2000 ; Tratatul de prietenie şi colaborare între Republica Socialistă România şi Republica Populară Congo. Totodată, Consiliul de Stat a analizat şi ratificat unele convenţii şi acorduri internaţionale încheiate de Republica Socialistă România cu alte state in diferite domenii ale vieţii economice, sociale şi de stat. Consiliul de Stat a apreciat că programele, tratatele, convenţiile şi acordurile supuse ratificării exprimă politica ţării noastre de lărgire a colaborării şi cooperării internaţionale cu alte state şi asigură cadrul juridic necesar de acţiune in domeniile la care se referă. Toate tratatele internaţionale menţionate au fost, in prealabil, examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, precum şi de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a discutat şi aprobat Raportul cu privire la analizele efectuate, din însărcinarea Consiliului de Stat, de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, in legătură cu modul în care unele ministere şi alte organe centrale înfăptuiesc politica partidului şi asigură aplicarea legii in domeniile lor de activitate. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a cerut ministerelor, celorlalte organe centrale, unităţilor din subordinea acestora să acţioneze cu toată fermitatea pentru realizarea in bune condiţii a tuturor prevederilor planului şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a ţării, pentru aplicarea întocmai şi respectarea riguroasă a hotăririlor de partid şi a legilor ţârii, îndeplinirea sarcinilor stabilite în vederea lichidării lipsurilor şi înlăturării neajunsurilor constatate cu prilejul analizelor efectuate de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, pentru introducerea unui înalt spirit de răspundere, de ordine şi disciplină in toate domeniile de activitate. In continuarea ordinii de zi, Consiliul de Stat a examinat şi aprobat Darea de seamă privind activitatea desfăşurată de Tribunalul Suprem şi Raportul privind activitatea desfăşurată de organele Procuraturii Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a cerut Procuraturii Generale şi Tribunalului Suprem să manifeste mai multă operativitate, fermitate şi exigenţă in activitatea de prevenire şi sancţionare a faptelor antisociale prin care se aduc atingeri grave proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste, drepturilor legitime ale cetăţenilor, liniştii şi ordinii publice, împotriva oricăror incălcări şi abuzuri, pentru întărirea disciplinei in toate sectoarele de activitate ; totodată este necesar ca organele procuraturii, justiţiei şi ale Ministerului de Interne, să intensifice activitatea de popularizare şi explicare a conţinutului legilor ţării şi să asigure antrenarea tot mai largă a opiniei publice în combaterea acţiunilor de încălcare a normelor legale. S-a indicat, de asemenea, ca Procuratura Generală să exercite un control mai riguros asupra modului de aplicare a legilor de către ministere, celelalte organe centrale şi focale, de către toate unităţile socialiste şi să prezinte propuneri de perfecţionare a legislaţiei în acest domeniu. In cadrul şedinţei Consiliului de Stat au fost dezbătute şi aprobate Raportul Comisiei pentru analiza activităţii de soluţionare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii adresate Consiliului de Stat şi Raportul Consiliului de Miniştri, privind soluţionarea propunerilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii adresate organelor centrale ale administraţiei de stat. In continuarea şedinţei a fost examinat şi aprobat Programul privind analizele ce vor fi efectuate în anul 1986, din însărcinarea Consiliului de Stat, de către comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, referitor la modul in care organele de stat înfăptuiesc politica partidului şi asigură aplicarea legii in diferite domenii de activitate. Consiliul de Stat a soluţionat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. SPIRITUL REVOLUŢIONAR- COMUNIST, NORMĂ DE MUNCĂ ŞI DE VIAŢĂ Iniţiativă şi competentă in promovarea noului Calea pe care întregul nostru popor s-a angajat — calea noii deveniri, socialiste şi comuniste — cunoaşte, în anii inauguraţi cu amplele deschideri hotărite de Congresul al IX-lea al partidului, o ascensiune dintre cele mai elocvente. Acest curs nou al vieţii noastre işi demonstrează vigoarea in absolut toate domeniile şi sectoarele în care ne manifestăm, fie că este vorba despre relaţiile socio-politice, despre făurirea bunurilor materiale ori despre oricare altă latură a existenţei noastre. Este o cale cu adevărat revoluţionară, unică in istoria naţiunii noastre, cea mai fertilă in împliniri, cea mai generoasă in prefigurarea unor tot mai înalte cuceriri, pe care le vom dobîndi în anii la a căror zidire punem cu nădejde gindul, inima şi umărul. Acesta este cadrul politic, economic şi social în care s-a format şi se perfecţionează omul nou, stăpinul, făuritorul şi beneficiarul tuturor valorilor societăţii noastre Socialiste. In acest context innoitor, tezele şi ideile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, formulate la adunarea solemnă organizată cu prilejul sărbătoririi a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, au o uriaşă capacitate de convingere, o uriaşă forţă de atracţie. „A fi revoluţionar, a fi comunist, in condiţiile cind partidul a devenit forţa politică conducătoare in societate, înseamnă a lua ANCHETA DE OPINIE la împotriva a tot ceea ce este vechi, perimat, înseamnă a promova cu îndrăzneală şi fermitate noul, in toate domeniile“ — accentua secretarul general al partidului nostru şi preşedintele ţării. ..Nu trebuie să uităm nici un moment că pentru a asigura realizarea programului partidului, trebuie să organizăm întreaga viaţă economico-sociala pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei si tehnicii, ale cunoaşterii umane, in general“ — mai sublinia la marea sărbătoare conducătorul nostru, demonstrînd că nn noua etapă de dezvoltare a ţării creşte şi mai puternic, în măsură hotărîtoare, rolul ştiinţei, al învăţămîntului şi culturii, al întregii activităţi politico-educative de formare a omului nou, constructor conştient al prezentului său liber, al viitorului de auri în care urmaşii îi vor amplifica izbinzile de azi. Opiniile puse in lumină de ancheta pe care am întreprins-o argumentează cu forţa faptelor imensa valoare practică a acestei neîntrerupte receptivităţi la nou, spre care ne îndeamnă permanent, cu înflăcărare tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O statistică recentă ne arată că Vasluiul este judeţul cu cea mai tinără populaţie din ţară, aproape o treime din locuitorii săi aflîndu-se încă pe băncile şcolii. Dar Vasluiul este,totodată, unul dintre judeţele cu înalte ritmuri de creştere în toate domeniile, el trebuind să ajungă din urmă judeţele avansate, potrivit exigenţelor noii Nicolae Păun (Continuare in pag. a 7-a) R 108 000 tone cărbune peste plan . Sarcinile aferente celor 5 luni îndeplinite din prima decadă din mai . Avantajele unei metode avansate de lucru în subteran 11 Trenuri însumind 80 vagoane pleacă zilnic din Voivozi spre beneficiari. La Voivozi, bătălia pentru cărbune începe cu asigurarea calităţii In spaţiul geografic in care vălurile domoale ale Munţilor Plopişului tind să se contopească cu cimpia din vestul tării, intr-un perimetru ce are ca , centru de gravitaţie un oraş zidit ca urbe exclusiv in anii socialismului. Marghita, se grupează o serie de localităţi azi cu nume de rezonanţă in viaţa economică a patriei : Suplacu de Barcău, Voivozi, Popeşti, Derna, Cuzap. ş. a. Petrolul, cărbunele, nisipurile bituminoase, alte bogăţii existente şi exploatate in anii noştri au dat şi pe aceste meleaguri alt curs vieţii, au imprimat oamenilor alte destine, tineretul în special imbrăţişind în masă noile profesii. Mă gindesc întotdeauna la transformările ce au avut şi au loc şi pe frumoasele plaiuri ale Marghitei cind primesc sau silu veşti de acolo, veşti atît de îmbucurătoare cum ne-au parvenit, şi ne parvin lună de lună şi de la harnicii mineri de la întreprinderea din Voivozi. Recent, sinteza raportului muncitoresc privind întrecerea socialistă, rezultatele ei pe primele patru iunii ale anului curent, evidenţiază şi faptul că pe primul loc in industria de exfracţie a cărbunelui se situează din nou întreprinderea minieră Voivozi, unitate al cărei colectiv a însumat la etapa respectivă 965,7 puncte. Dar dincolo de aceste cifre laconice, la Voivozi, bătălia pentru cărbune se dă la înalţi parametri de randament şi eficienţă pe toate planurile, întregul colectiv dind dovadă de o extraordinară capacitate şi spirit revoluţionar în ceea ce priveşte organizarea, replierea forţelor în funcţie de fiecare situaţie nou ivită incadrindu-se, plenar, intr-o disciplină a producţiei, a muncii, echivalentă cu un mare ciştig de timp. Sigur, factorii ce au concurat şi concură aici la succesul amintit sunt numeroşi şi de aceea, dintre ei ne vom opri doar la ciiva ce ni se par că au avut, că au pondere in realizările obţinute pină acum, realizări ce au determinat ca sarcinile de plan pe 5 luni să fie îndeplinite incă la mijlocul primei decade din luna mai. Deci cu circa 25 de zile avans, ceea ce echivalează cu obţinerea peste plan pină la finele lunii mai a circa 108 000 tone cărbune. Despre ce este vorba, in fond ? Mai întîi despre reuşita menţinerii complexelor din subteran la randamente înalte. Ceea ce înseamnă — spun oamenii — o funcţionare ireproşabilă, timp ciştigat prin scurtarea reparaţiilor programate, prin eliminarea defecţiunilor accidentale, încă din timpul verificărilor, prin efectuarea unor lucrări de calitate de către fiecare formaţie. Plus operativitatea intervenţiilor pentru depanare, piesele de schimb fiind duse din timp acolo, în subteran, la dispoziţiaimediată a oamenilor. Piese de schimb provenind in cea mai mare parte din recondiţionări, care includ aici un volum de ordin al milioanelor de lei pe an. După cum se vede pentru cîştigul de timp se înlănţuie numeroase faze, fiecare cu rolul şi rostul ei, fiecare cu minutele ei. Este Virgil Lazar (Continuare in pag. a 2-a)