România Liberă, iulie 1986 (Anul 44, nr. 12955-12981)

1986-07-01 / nr. 12955

• ". 1­­ . Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1986­ —1990 PROIECŢIE REVELATOARE ASUPRA VIITORULUI LUMINOS AL PATRIEI Săptămîna trecută, forul su­­prem legislativ al ţării, a d­ezbâ­­uit şi aprobat proiectul Legii planului naţional unic de dez­voltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România pe perioada 1986—1990, document de excepţională însemnătate pentru viitorul patriei, care des­chidă o etapă nouă, hotâritoare in înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înain­tare­a României­­ spre comu­nism. Acest document, care, prin votul deputaţilor Marii Adunări Naţionale a căpătat putere ele lege, se constituie intr-o sinteză a obiectivelor şi sarcinilor privind dezvoltarea intensivă a economiei româ­neşti in actualul cincinal, subli­niate in , magistralele cuvintâri rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară a­­C.e. al P.C.R. şi la Plenara Consiliului Naţional al Oameni­lor Muncii şi a Consiliului Su-­ prem al Dezvoltării­ Economice şi Sociale, cuvinturi care repre­zintă un vast, concret si mobili­zator program revoluţionar de acţiune in vederea înfăptuirii neabătute a hotăririlor Congre­­sului al X­II-lea al partidului. Evident, comentarea unui act normativ de asemenea pro­porţii, cu o atit de vastă arie de cuprindere, cum este planul naţional unic de dezvoltare eco­nomică socială a României pe o perioadă de cinci ani nu poate fi făcută intr-un singur articol şi, cu siguranţă, vom mai avea ocazia , să revenim în zilele ur­mătoare asupra orientărilor şi direcţiilor de acţiune ce se des­prind din acest document. Ceea ce ne propunem astăzi este să punctăm citeva din sensurile fundamentale nie dezvoltării ţării pină in 1990, sa relevăm o serie de priorităţi menite să­­asigure progresul neîntrerupt al­­ societăţii româneşti.Se cuvine, din capul locului, să subliniem că ieşea care stă la baza celui de-al 8-lea cinci­nal poartă in întreg conţinutul său pecetea incottfundabila a ghiilirii revoluţionare, profund novatoare, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, cu excepţionala sa capacitate de analiză ştiinţi­fică, a îndrumat şi orientat ac­tivitatea de elaborare şi funda­mentare a dezvoltării econo­mice şi sociale pe această pe­rioadă. Se reliefează, astfel, încă o dată rolul determinant al secretarului general al parti­dului, pe plan teoretic şi prac­tic, in elaborarea şi înfăptuirea strategiei politice a partidului şi statului nostru, în asigurarea progresului neîntrerupt al pa­triei, al societăţii noastre socia­liste. Obiectivul strategic funda­mental al noului plan cincinal, aşa cum a fost el formulat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl reprezintă intra­rea României intr-un stadiu su­perior— trecerea de la ţară in curs de dezvoltare la ţară cu un nivel mediu de dezvoltare — şi crearea condiţiilor pentru în­făptuirea neabătută a Progra­mului partidului, prin manifes­tarea, cu putere in anii 2009 a principiilor comuniste de viaţă şi muncă, pentru asigurarea atit a victoriei societăţii socia­liste multilateral dezvoltate dar şi pentru afirmarea cu putere şi trecerea la înfăptuirea comu­nismului în România. iată, deci, de ce perioada actualului cincinal constituie o etapă ho­­tăritoare pentru viitorul patriei, iată de " ce este imperios nece­sar ca noi toţi, cetăţenii aces­tei ţari, sa ne angajăm plenar, cu braţele şi cu mintea, in în­făptuirea obiectivelor stabilite, asigurind astfel propulsarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. De altfel, faptul că prevederile de plan au­ fost ela­borate intr-o strinsa conlucrare cu organele de conducere colec­tivă din întreprinderi şi cen­trale, cu­ consiliile populare, mi­nisterele şi celelalte organe centrale, au fost dezbătute atit în adunările generale ale oame­nilor muncii cit şi în diverse alte forumuri larg democratice, conferă planului cincinal atri- . bulit!, de­­­dreaţie­­ coleptivă, do­­bîndind practic girul intregii noastre naţiuni. Pe baza­ marilor înfăptuiri ob­ţinute in cincinalul trecut de poporul nostru in toate dome­niile vieţii economice şi sociale, au fost stabilite priorităţile fun­damentale ele noului cincinal : dezvoltarea puternică în conti­nuare a forţelor de producţie şi a bazei tehnico-materiale, acce­lerarea creşterii intensive, afir­marea largă a noii revoluţii ştiinţifice­­ şi tehnice şi a noii revoluţii agrare, realizarea unei calităţi superioare a muncii şi a vieţii întregului popor. în acest context, nivelurile stabi-, lite a fi atinse la principalii in-­ dicatori ai dezvoltării economi­­co-sociale a României in 1990 faţă de 1985 — şi vom menţiona printre acestea creşterile cu 60,4 — 65,4 la sută a venitului naţional, cu 43,3 — 49,6 la sută la producţia marfă industrială şi 83,7 — 94,2 la sută la produc­ţia netă industrială, cu 34,6 — 38,5 la sută la producţia globală agricolă — sunt de na­tură să asigure o dezvoltare armonioasă echilibrată a econo­miei naţionale, cu efecte pozi­tive in planul creşterii bună­stării populaţiei. Să subliniem, de altfel, că ritmul mediu anual de 7,5—8,3 la sută prevăzut pen­tru creşterea producţiei indus­triale în perioada 1986—1990 este superior prevederilor din Directivele Congresului al Xlll-lea faptul fiind posibil tocmai pe baza aplicării pe scară largă a celor mai noi rea­lizări ale revoluţiei tehnico-şti­­inţifice contemporane, a adin­­cirii proceselor de modernizare a structurilor de producţie, a ridicării pens­anente a nivelului tehnic şi calitativ, a competi­tivităţii produselor româ­neşti de export. După cum vom releva că ritmurile prevă­zute pe ramurile industriei, ca şi creşterile planificate la prin­cipalele produse industriale, se circumscriu aceloraşi obiective de importanţă majoră impuse de desfăşurarea pe b­aze inten­sive a proceselor de fabricaţie, că dezvoltarea bazei interne de materii prime minerale şi ener­getica şi valorificarea ei la un nivel superior, in vederea satis­facerii in tot mai mare măsură a nevoilor economiei­­ naţionale şi a reducerii substanţiale a importurilor. Noul plan Cincinal pune un accent deosebit pe in­troducerea rapidă în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice, urmînd a fi abordate in acest domeniu un mare număr de te­­rrae şi obiective a căror rezol­vare va determina, printre al­tele, ca, in ramurile prelucră­toare aie industriei republica­ne, producţia marfă să fie rea­lizată in 1999 in proporţie de 46 la sută pe baza produselor noi şi modernizate in cursul ac­tualului cincinal, în­ acest sens, planul reflectă sporirea in rit­a­muri superioare a ramurilor şi subramu­rilor de înaltă tehni­citate : electronica şi microelec­tronica, mijloacele de automa­­tizare şi de conducere a proce­selor de fabricaţie, mecanica fină, maşinile-unelte de mare productivitate etc. Şi celelalte sectoare ale acti­vităţii economice îşi găsesc în plan o reflectare corespunză­toare. În domeniul agriculturii, cea de a doua ramură de bază a economiei naţionale, se va pune un accent deosebit de puternic r­e dezvoltarea intensivă, pe în­făptuirea noii revoluţii agrare, pe baza transpunerii în practi­că ,a tuturor programelor adop­tate pentru acest sector. Ritmu­rile prevăzute atit la producţia vegetală cit şi la a­cea zootehni­că sunt menite să asigure un echilibru corespunzător între dezvoltarea industriei şi agri­culturii, o tot mai bună apro­vizionare a populaţiei. In sec­torul investiţiilor noul plan cincinal prevede înfăptuirea umui vast program care b­ asumează 1 409 miliarde lei, orientarea acestora facindu-se pe baza unor priorităţi fezulitate, din­ analiza ştiinţifică a necesităţilor econo­miei naţionale, cu accent pe dezvoltarea energeticei şi indus­triei extractive, pe moderniza­rea şi dezvoltarea capacităţilor din ramurile de înaltă tehnici­tate. Vom menţiona, de aseme­nea, că obiectivul major în pro­fil teritorial îl constituie reali­zarea in 1999 in fiecare judeţ a unui volum total de activitate economică de cel puţin 80 999 lei pe locuitor din care 59 000 Constantin Vrânceanu Venitul național (în procente) 100 1985 1990 160,4 • • ‘wrrrK 165,4|p T»' »*» '»*»"» • e •' • •••••••• | » ••••••• »•••••••• • ••••••• * • . - - V • • • ••••• ••••••« * • • • « • • « • »•••••••• »••••••••« • **••«*• #­­ • ••••••• # J »••••••• • d w —UjU • • Cs ▼ |p^ I 1 ' r-T'? 1 K ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE î Anul XLIV Nr. 12 955 Marţi 1 iulie 1981 6 pagini 50 bani (Continuare in pag. a 3-a.) Cincinalul 1986 — 1990 ROMÂNIA SOCIALISTĂ PE NOI TREPTE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE (Pagina a 3-a) — ............. 7 TEZELE ȘI ORIENTĂRILE FORMULATE ÎN RECENTELE Puternic stimulent pentru promovarea hotărită a noului Un vast program de acţiune pentru intregul nostru popor Pentru realizarea obiectivelor Idin vastul program de dezvol- L tare economico-socială intensivă [a ţârii este imperios necesar — cum sublinia tovarăşul Nicolae I Ceauşescu, secretarul general al partidului, în cuvântările recente să se intensifice procesul de cercetare, iar noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să fie intro­­use rapid şi ferm in produc­ţie. Cu efecte cit mai profita­­b­­ile cu putinţă. De aceea, cer­cetarea ştiinţifică, indiferent d dacă este aplicativă sau funda­­mentală, trebuie să abordeze şi s­ă soluţioneze problemele strin­­gente cu care se confruntă eca­­­omin­enţională in perioada ctuală.­ Conştienţi şi convinşi­­ de rolul şi îndatoririle noastre, ne-am orientat întreaga activi­tate In direcţia rezolvării unora LV______________________________ dintre aceste probleme ce intră in sfera de preocupări proprie. Suntem­, de altfel, angrenaţi in domenii de­ virf ale economiei naţionale : energetică, electro­nică şi electrotehnică, tehnică de calcul, metalurgie etc. Cer­cetările întreprinse la Centrul de fizică tehnică din Iaşi au scopul esenţial de a concepe şi realiza produse şi a­ elabora tehnologii moderne, eficiente, competitive şi ieftine, . Efectul prioritar al cercetărilor noastre fiind reducerea importurilor, ne preocupă implicit şi diminuarea Ing. Lavinia Iacob preşedintele consiliului ştiinţific al Centrului de Fizică Tehnică Iaşi. , (Continuare in pag a 2-a) facţie am strălucitele er.­ de sc­­partidului, USGSCU­ u I îl ezbstut si care neabătută ’­or asigura spo­rirea eficienţei activităţii in toate ramurile "şi sectoarele, perfecţionarea' sistemului de or­ganizare şi conducere a întregii' economii, îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite­ de Congre­sul al XÎIÎ-lea pentru acest cincinal şi, în ultimă analiză, creşterea bunăstării materiale şi spirituale a intregii noastre naţiuni. Aflaţi sub puternica impresie cuvintărilor rostite ca secre­­general, mobilizaţi de.­ii­loan Verdeş frezor ntreprinderea mecanică de utilaje, accesorii şi scule Baia Mare Continuare in pag.­­ 2-a) PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Primul ministru al Republicii Turcia Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după­­amiază, pe Turgut Özal, primul m­inistru al Republicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscăles­­cu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste , România. Premierul­­ turc a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae , Ceauşescu un cordial salut, urări de sănătate şi fe­ricire din partea preşedintelui Republicii Turcia, Renan Evecn. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat sa­­se trans­mită preşedintelui­ Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. In cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dez­voltă continuu, în spiritul înţe­legerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregis­trate in diversificarea schimbu­rilor comerciale şi extinderea cooperării­­economice, inclusiv pe terţe pieţe, in construirea in comun a unor importante obiec­tive economice, experienţa po­zitivă dobîndită cu acest prilej, precum şi perspectiva largă a unor asemenea realizări pe vi­itor. S-a apreciat că există condiţii pentru intensificarea, in conti­nuare, a colaborării româno­turce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte do­menii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ne­amestecului în treburile interne, egalitaţii depline în drepturi şi avantajului reciproc, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cau­zei păcii, securităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, in Eu­ropa şi in lume. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale vieţii po­litice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, in actualele condi-­­ţii, cînd situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gra­vă, este necesar ca toate sta­tele,­ indiferent de orînduirea lor socială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărit pentru a se pune ,capăt, evoluţiei peri­culoase a­ evenimentelor spre confruntare şi război,­­ pentru­ afirmarea politicii de destinde­re, , înţelegere şi colaborare în­tre naţiuni. S-a subliniat nece­sitatea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi în­­freţm­uirea unui program general de dezarmare, avind un centru dezarmarea nucleară — dar care să cuprindă toate armele cla­sice, reducerea armamentelor, a trupelor, a cheltuielilor milita­re —, realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii între po­poare. în timpul convorbirii a fost subliniată importanţa­ întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi între statele balca­nice, în interesul popoarelor din această regiune, al cauzei pă­cii, securităţii şi cooperării. In acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a, se ajunge la inţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nos­tru a pus în evidenţă însem­nătatea intensificării eforturilor pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai prin mijloace paş­nice, pe cale­­ politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţioneze în aşa fel incit Conferinţa de la Stoc­kholm să se­­ încheie cu re­zultate cit mai bune. în legătură cu situaţia eco­nomică mondială, a fost reafir­mată însemnătatea reglementă­rii globale şi echitabili, a pro­blemelor subdezvoltării, a da­toriilor externe extrem de mari care împovărează ţările sărace, reducerii decalajelor dintre ţă­rile dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai ac­tiv pe plan internaţional în lupta pentru rezolvarea mari­lor probleme ce confruntă ome­nirea, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au participat ambasadorul Româ­niei la Ankara și ambasadorul Turciei la București. S \ *■>­i/9' Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe E.M. Tiajelni­­kov, ambasadorul Uniunii Sovi­,­etice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovără­șească. Ambasadorul Uniunii Sovietice­ ­.­­.......• Vibrantă chemare adresată tinerei generaţii Ziua de sâm­bătă 29 iunie 1988, se va înscrie cai o dată de referinţă in istoria organizaţiei noastre de pionieri, in memo­ria tuturor copiilor ţării, elevi şi şoimi ai patriei, mulţi din­tre ei prezenţi, in număr im­presionant, la evenimentul care marchează atit de solemn acest anotimp ,al sfirşitului, de an şco­lar. Pentru că in această zi, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele Re­publicii şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost inaugurat un nou şi impresionant edificiu al culturii şi educaţiei tineretului, o nouă ctitorie a „Epocii Nicolae Ceauşescu“ şi anume Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei. Situat din Parcul Tineretului, pe bulevard­ul Pionierilor, noul Palat al Pionierilor şi Şoimilor Patriei consacră astfel impor­tanţa deosebită, grija perma­nentă de care se bucură tinăra generaţie­­ din partea partidului şi statului nostru şi, în chip deosebit, din par­tea secretaru­lui general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu,­­din iniţiativa căruia s-a creat ast­­fel intr-o frumoasă zonă a Ca­pitalei un adevărat cartier ,­de­dicat tineretului.­­ Cuvintarea rostită cu acest prilej sărbătoresc de secretarul general al partidului subliniază şi atestă încă o dată — ca de atitea ori in decursul anilor — faptul că ţelul suprem al socie­tăţii noastre socialiste este for­marea unui jol nou, pe deplin pregătit, înarmat cu cele mai mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, cunoscător al valorilor culturii, apt să contribuie în chip eficient la edificarea şi propăşirea patriei sale. Iar acest proces complex are în vedere, cu prioritate, tânăra generaţie revoluţionară a patriei — şoimii patriei, pionierii, elevii, — pentru că felul in care se pre­gătesc astăzi se va reflecta in felul în care vor munci ra sine. „Acum, cind primiţi acest mi­nunat palat —­­creaţia muncii avântate a oamenilor muncii — trebuie să vă propuneţi să fo­losiţi ,cu rezultate cit mai bune acest palat, toate celelalte case ale pionierilor, şcolile, toate mijloacele, pe care societatea noastră le-a realizat şi reali­­ze­azâ pentru a educa şi forma copiii şi tineretul patriei noas­tre.“ Acest vibrant îndemn, a­­dresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu vizează atit caracte­rul direct educativ privind des­tinaţia tuturor instituţiilor crea­te pentru formarea tinerei ge­neraţii­ şi necesitatea folosirii tot­ eficiente în scopul perfec-­ ţionării pregătirii multilate­rale a tineretului, cit şi pe acela, implicit, al unei legături trainice intre cei care le-au construit, oame­nii muncii, poporul vntreg şi cei care beneficiază de ele, copiii patriei, astfel incit această con­tinuitate a generaţiilor, a efor­tului şi a muncii, a dragostei Tia Şerbănescu (Continuare în pag. a 2-a) Stadiul actual al campaniei agricole impune ACCELERAREA RITMULUI LA SECERIŞ Incontestabil că păşind in lu­na iulie — al cărui început se anunţă cu vreme instabilă — ritmul ■ lucrărilor, agricole de se­zon, şi în primul rînd al sece­rişului, trebuie să crească sim­ţitor. Dir­ datele centralizate la Ministerul Agriculturii in"’seara zilei de‘29 iunie, reiese că orzul a mai rămas., da strins de pe aproape 58000 .hectare, restanţă ce­ este concentrată îndeosebi in judeţele Bistrita-Tasaud, Su­ceava,­­Harghita, Covasna, Si­biu, Braşov, Botoşani şi Neamţ. Este adevărat ca, in cea mai mare parte din zo­nele respecti­ve, orzul a intirziat in coacere comparativ cu situația d­in­ suc, dar acum lanurile au ajuns la punctul optim pentru recoltare sau se apropie de acest moment. Se car, deci, luate măsuri ope­­rative pentru depistarea­ tuturor parcelelor unde lanurile s-au copt, pentru concentrarea mij­loacelor mecanice in „locurile fierbinţi“, pentru buna organi­zare a muncii.. Practica a de­monstrat că in zonele agricole unde secerişul orzului este acum la ordinea zilei, se impune ca, pe unele partiele, siai îmburaie­­nate sau cu lanurile căzute din V______________________ cauza ploilor repezi sau a vân­tului să se acţioneze cu echipe­le de seceră­tori sau cosaşi. Toate mijloacele — mecanice sau manuale — sunt bune dacă vor permite ca, in ce­­ft mai scurt timp, întreaga recoltă­ de orz să fie pusă la adăpost, încă de săptămâna trecută în cea mai mare parte din jude­ţele din sudul ţării a început secerişul griului. Remarcăm faptul că datorită­­depistării operative a lanurilor ajunse la maturitate, a folosirii din plin a timpului de lucru şi a mijloa­celor mecanice, în judeţele DOLJ, OLT, precum şi in sec­torul agricol ILFOV, secerişul, griului s-a efectuat pe 22—36 la sută din suprafaţă. Pe an­samblul sectorului socialist al agriculturii, suprafaţa eliberată de recolta de griu se apropie de 110 mile hectare. • Aşa cum am amintit la înce­putul acestor rinduri, vremea se anunţă instabilă­ şi de aceea­­ trebuie luate toate măsurile pentru a se folosi fiecare oră, fiecare zi bună de lucru, pen­tru ca secerişul griului să fie terminat în cel mult 8—10 zile. Există toate condiţiile ca, pîrtă la sfirşitul acestei săptămîni, recoltatul griului să se închiîe în majoritatea judeţelor,din su­­­­dul ţării. Data la care ne găsim obligă ca, in cel mai scurt timp, pentru a se profita de umiditatea exis­tentă în sol, să se încheie­­semă­natul culturilor duble, şi în pri­mul rînd al porumbului pentru boabe- Fsintui că în judeţele :IAŞI, VASLUI, OLT, ARGEŞ, şi sectorul agricol ILFOV, semă­natul porumbului boabe a fost realizat pe întreaga suprafaţă prevăzută sau se apropie de sfirşit demonstrează că, in toa­te zonele, există condiţii să se obţină rezultate asemănătoare. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la semănatul culturilor duble. Datele au fost centralizate in seara zilei de 29 iunie a.c.

Next