România Liberă, august 1986 (Anul 44, nr. 12982-13007)

1986-08-01 / nr. 12982

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Vineri 1 august 1986 6 pagini 50 bani Sub semnul apropiat aniversari a marii noastre sărbători naţionale A CAPACITĂIII CREATOARE A POPORULUI împlinirile perioadei istorice deschise de Revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă au căpătat amploarea unor grandioase opere ale socialismului şi comunismului în epoca pe care cu mîndrie şi înaltă preţuire o numim „Epoca Ceauşescu“. Este un timpj al creaţiei, un timp generos al gindirii şi acţiunii revoluţionare, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, momentul de înaltă istorie cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales în fruntea partidului, a reprezentat piatra de hotar în şirul marilor ctitorii ale României. Datorită asigurării unui climat profund democratic şi configurării unor grandioase proiecte de construcţie social-economică, in măsură să însufleţească milioane de oameni, resursele creatoare ale poporului român, dovedite de-a lungul întregii noastre istorii, dar niciodată valorificate integral, au intrat în sfîrşit, deplin, în circuitul producţiei de bunuri materiale şi spirituale. Dintr-o excepţie sărbătorească, spiritul creator s-a transformat într-un mod de a fi al întregii societăţi româneşti. Deosebit de semnificativ se dovedeşte, in această privinţă, faptul că, în multe documente de partid şi de stat, în planuri cu Valoare de lege, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, capacitatea de creaţie a poporului român este luată în considerare ca un important mijloc de producţie, ca o adevărată bogăţie naţională. Aşa cum avem cărbuni sau căderi de apă, pe care ne bizuim cînd vrem să punem în mişcare fabrici şi uzine de mare capacitate, aşa avem, la nivel naţional, considerabile resurse de spirit creator. Pe aceste resurse re bazăm şi în îndeplinirea obiectivului fundamental al cincinalului 1986—1990, trecerea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul, superior, de ţară cu o dezvoltare medie. După cum se ştie, pentru acest cincinal, al optulea din epopeea construcţiei socialiste, sunt prevăzute investiţii în valoare de 1400 miliarde lei. Printre lucrările mari se numără amenajarea Argeşului pentru navigaţie pe traseul Bucureşti- Dunăre, realizarea de irigaţii pe aproximativ două milioane şi jumătate de hectare, construirea de 700 000 apartamente şi a numeroase aşezăminte social-culturale. In anul 1990, nu va exista judeţ în România cu o producţie industrială mai mică de 20 miliarde lei. Toate aceste proiecte pretind din partea fiecărui membru al societăţii româneşti, in afară de îndeplinirea exemplară a sarcinilor care îi revin în mod curent, o participare activă la un amplu proces creator. De fapt, chiar în cadrul acestor sarcini, deoarece este vorba de o îmbunătăţire radicală a înseşi calităţii muncii. Ca şi construcţia Transfăgărăşanului, a Canalului Dunăre—Marea Neagră, a Metroului bucureştean, a hidrocentralelor de pe principalele noastre cursuri de apă — înfăptuiri înscrise durabil în noua geografie a patriei — transformarea Capitalei in port la Dunăre va constitui o operă inginerească, multiprofesională, de anvergură, expresie a capacităţii de creaţie a poporului nostru. In mod similar, cele aproape trei sferturi de milion de locuinţe noi care vor apărea atît în mediul urban, cit şi în cel rural vor echivala, practic, cu numeroase aşezări noi şi vor îngloba o cantitate apreciabilă de gindire creatoare, de la concepţia arhitecturală propriu-zisă şi pînă la soluţiile de economisire şi înlocuire a materialelor de construcţie tradiţionale. O importantă investiţie de inteligenţă se prefigurează în domeniul dezvoltării industriei, care va cunoaşte din plin efectele noii revoluţii ter- Alex. Ştefănescu (Continuare in pag. a 3-a) Canalul Dunăre — Marea Neagră, „Magistrala Albastră", ctitorie a Epocii Nicolae Ceauşescu Şi-au îndeplinit angajamentul Metalurgiştii de la Vlăhiţa raportează realizarea unui spor de producţie-marfă industrială în valoare de 15 milioane lei faţă de sarcinile de plan la Zi, îndeplinindu-şi astfel angajamentul asumat în cinstea Zilei de 23 August. Acest spor valoric datorat creşterii productivităţii muncii, se regăseşte în livrarea peste prevederi de la începutul anului, a 800 tone fontă specială cu largi utilizări in industria constructoare de maşini, a 160 tone maşini şi utilaje, a unor însemnate cantităţi de tamburi pentru laminoare de oţel şi alte piese din fontă. Colectivul întreprinderii de sticlărie şi porţelan Dorohoi, autor al chemării la Întrecerea socialistă pe anul 1986 adresată unităţilor din această ramură, obţine succese de seamă în îndeplinirea prevederilor de plan. Depăşirile înregistrate la principalii indicatori în perioada care a trecut din acest an asigură onorarea angajamentului asumat in cinstea zilei de 23 August — realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe opt luni. întreprinderea înregistrează, de asemenea, însemnate realizări în domeniul îmbogăţirii gamei sortimentale cu noi produse. Astfel, de la începutul anului, specialiştii de aici au creat şi omologat 240 sortimente noi în nomenclatorul unităţii figurind acum 100 modele de articole din sticlă şi porţelan. Produce ce poartă marca acestei unităţi-etalon pe ramură — articole de menaj, bibelouri, corpuri de iluminat etc — sunt cunoscute şi apreciate şi peste hotare, între ţările în care se exportă aflîndu-se S.U.A., R. F. Germania, Canada, Franţa, Japonia. (Agerpres) ★ Consemnînd în bilanţul realizărilor obţinute în perioada care a trecut din acest an livrarea peste prevederi a 1 800 tone ţiţei, 24 milioane mc gaze naturale şi 300 tone gazolină, oamenii muncii de la Schela de producţie petrolieră din Drăgăşani şi-au îndeplinit angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă. Acestui succes, datorat exploatării la parametrii optimi a instalaţiilor şi utilajelor din dotare, reactivării unor capacităţi de producţie mai vechi, creşterii factorului de recuperare a zăcămintelor de hidrocarburi lichide şi gazoase, punerii în funcţiune a unor noi' sonde in Sst'-tiiteu la încheierea în devans a probelor tehnologice la o nouă sondă ce urmează să fie integrată în circuitul productiv. (Agerpres). întreprinderea mecanică Mîrşa Autotrenuri cu remorcă de 85 mc şi 67 mc La întreprinderea mecanică Mîrşa au fost realizate două noi autotrenuri destinate transportului internaţional de mărfuri. Este vorba de autotrenurile cu remorcă de 86 mc şi 67 mc pentru transportul de mărfuri generale paletizate. Acestea se caracterizează prin greutate proprie redusă, sarcina utilă și volum ridicat de transport, consum trtai mic de combustibil. (Agerpres). EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE Cetatea ştiinţei miniere româneşti Mineritul românesc a cunoscut in ultimii douăzeci de ani o evoluţie spectaculoasă, atît in ce priveşte punerea în valoare a noi zăcăminte de substanţa minerale utile, cit şi in tehnica de exploatare şi preparare a acestora. Pe harta României socialiste au apărut mereu noi mine, noi şi noi surse de materii prime atît de necesare industriei noastre aflată în plină dezvoltare. Acest lucru a cerut în mod firesc specialişti bine pregătiţi, capabili să scoată la lumină bogăţiile subsolului, să le introducă în circuitul economic. Sarcină pe care Institutul de mine din Petroşani, această adevărată cetate de scaun a ştiinţei miniere româneşti, a preluat-o cu răspundere şi pe care, an de an, cu fiecare nouă promoţie de ingineri şi subingineri o duce la bun sfîrşit, Valea Jiului devenind astfel un puternic centru al învăţămîntului superior din ţara noastră, în amfiteatrele căruia studiază cîteva mii de studenţi. De subliniat şi faptul că Institutul de mine din Petroşani, prin calitatea muncii sale, a devenit cunoscut şi peste hotare, aici pregătindu-se studenţi din multe alte ţări. înfiinţat în anul 1948, acest lăcaş al ştiinţei miniere şi-a dobîndit adevărata sa personalitate in ultimele două decenii, după Congresul al IX-lea al partidului, perioadă in care s-a dezvoltat în ritm cu întreg mineritul românesc, prin grija deosebită ce i-a fost acordată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Să amintim, în acest context că, în perioada amintită, spaţiile de învăţământ s-au dublat, că numărul laboratoarelor a ajuns la 47, că dispune de o platformă pentru maşini miniere, de un atelier de microproducţie, că biblioteca însumează peste 300 000 de volume, că are în dotare 6 cămine studenţeşti cu peste 2 000 de locuri, două cantine, un club, un stadion, că pe colina de sub Paring, ce străjuieşte Petroşaniul, s-a construit o adevărată cetate a ştiinţei miniere româneşti. De amintit şi faptul că studenţii desluşesc tainele mineritului ajutaţi de 140 cadre didactice aflate în nomenclatura institutului şi de alte 154 cadre asociate, recrutate dintre cei mai de seamă specialişti din unităţile economice din Valea Jiului, la circa 16 studenţi revenind un cadru didactic. Dar, pe lingă procesul de învăţămînt propriu-zis, aşa după cum ne-a relatat tovarăşul prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor, rectorul institutului, în lumina indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a desfăşurat aici şi o susţinută activitate pentru creşterea eficienţei formelor de integrare a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, dînd astfel viaţă hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului şi ale Congresului ştiinţei şi invăţămîntului. Prof. univ. dr. ing. Nicolae Dima, secretarul comitetului de partid al institutului, sublinia că: „ţinînd seama de profilul institutului, acţiunile de integrare au cuprins o serie de obiective ca: folosirea întregului potenţial de cercetare ştiinţifică al cadrelor didactice şi studenţilor în soluţionarea problemelor prioritare legate de creşterea producţiei de cărbune, minereuri feroase şi neferoase, creşterea rolului formativ al practicii în instruirea studenţilor, orientarea temelor de proiect de diplomă şi a tezelor de doctorat pe probleme tehnice şi tehnologice de deosebită actualitate pentru industria noastră minieră, antrenarea cadrelor didactice în activităţi de expertize tehnice“. Aflăm, în continuare că în ultimii ani au fost luate în studiu 213 teme de cercetare ştiinţifică din care 10 din planul de stat nominalizat, că valoarea acestora reprezintă 30 milioane lei, rezultind o productivitate de peste 42 000 lei pe cadru didactic. Au fost făcute însemnate progrese în direcţia valorificării cercetărilor ştiinţifice încheiate. Radu Selejan (Continuare in pag. a 2-a) Preocuparea colectivului Combinatului petrochimic din Piteşti pentru realizarea integrală şi livrarea ■ ritmică a producţiei destinate exportului s-a soldat în perioada care a trecut din acest an, cu expedierea pe adresa unor beneficiari externi, a unor însemnate cantităţi suplimentare de produse — acrilonitril, stiren, toluen, polietilenă, negru de fum — în valoare de peste 14 milioane lei. Datorită Îmbunătăţirii permanente a calităţii produselor, precum şi promptitudinii cu care sunt onorate comenzile primite din partea partenerilor de peste hotare, compuşii petrochimici purtind marca acestui combinat şi-au cîştigat un bun renume în 50 de ţări de pe toate continentele. (Agerpres). Actualitatea în agricultură Ritmul arăturilor de vară trebuie accelerat la maximum El Se impun măsuri energice ca arăturile de vară să fie încheiate la datele stabilite El Experienţa unităţilor agricole fruntaşe demonstrează cit de important este pentru recoltă ca lucrările solului să fie executate la timp şi la un înalt nivel calitativ ■ Ploile căzute în ultimele sâptâmîni au mărit umiditatea din sol şi deci uşurează executarea arăturilor de vară . Cu mai multe schimburi de noapte pentru depăşirea vitezei zilnice de lucru E1 Atenţie la respectarea parametrilor calitativi ! Agenda agricolă este şi la această oră destul de încărcată. Terminarea secerişului la grîu pe ultimele suprafeţe, continuarea livrărilor la fondul de stat, executarea lucrărilor de întreţinere la culturile duble, intensificarea pregătirilor pentru campania de toamnă, strîngerea şi depozitarea furajelor, culesul legumelor şi fructelor, iată doar cîteva din lucrările acestei perioade. Acordind atenţia cuvenită tuturor acestor lucrări, nu trebuie uitat că pe terenurile unde s-au recoltat orz şi griu (şi după care nu s-a prevăzut să se semene a doua cultură) trebuie să se execute, in mod obligatoriu, arăturile de vară, respectindu-se întocmai normele de calitate şi termenele prevăzute în Decretul 405 din 1980. Experienţa unităţilor agricole care auobţinut recolte sporite la culturile prăşitoare şi chiar la grîu (atunci cînd griul s-a semănat după el însuşi doar încă un an) a demonstrat clar importanţa executării arăturilor de vară. Eficienţa cea mai mare se obţine atunci cînd această lucrare se execută în cel mai scurt timp de la eliberarea terenului, deoarece, în felul acesta, se reduc la maximum pierderile de apă din sol. De aceea este deosebit de important ca arăturile de vară să se execute în ritm accelerat, astfel, ca să se încheie pe întreaga suprafaţă — pînă la 15 august în zonele de cimpie şi pînă la 30 auggust în zonele colinare. Iată opiniile specialiştilor în ceea ce priveşte modul în care trebuie să se execute arăturile de vară. Aşa cum am arătat, este de dorit ca arăturile de vară să se facă, pe cit posibil, cit mai repede. Aceasta presupune ca terenurile să fie eliberate operativ de paie, astfel ca mecanizatorii să poată intra, fără întirziere, la lucru. Arătura se va executa la adîncime de 20—25 cm pe soluri mijlocii şi grele şi la 20—22 cm pe cele uşoare, in funcţie de tipul de sol, uniform, fără bolovani, cu încorporarea completă a resturilor vegetale, fără greşuri. Arătura se va executa cu plu,gul în agregat cu grapa stelată. Ploile care au căzut în ultimele săptămîni au contribuit la creşterea umidităţii în sol, ceea ce uşurează executarea arăturilor de vară. Aceste condiţii prielnice trebuie valorificate din plin, de aceea, la arături, trebuie să se concentreze acum toate tractoarele disponibile. In cazul in care există locuri unde terenul este excesiv de uscat şi arătura iese bolovănoasă, arătura se va discui şi tăvălugi. Preocuparea tuturor mecanizatorilor repartizaţi la executarea arăturilor este ca solul să fie cit mai bine mărunţit, iar resturile vegetale, puţine cite mai rămîn pe mirişte, să fie bine încorporate. Din sondajele făcute pe teren rezultă că la executarea arăturilor se constată, în uneia judeţe, rămîneri in urmă, deşi condiţiile sînt prielnice. Aceasta obligă organele agricole să se preocupe mai mult da executarea arăturilor de vară, luind măsuri să se respecte întocmai termenele fixate. Zilnic, vitezele de lucru stabilite trebuie realizate şi depăşite, lucrîndu-se, dacă situaţia o impune, şi în schimburi de noapte, la lumina farurilor. în acelaşi timp, trebuie să se acorde atenţie maximă calităţii lucrărilor, respectîndu-se obligatoriu parametrii stabiliţi în acest sens. Anul Internaţional al Păcii In deplin consens cu interesele vitale ale omenirii Există, oare, in literatura noastră o mai patetică pledoarie pentru pace, întru demnitate naţională, decit tulburătoarea scenă a întîlnirii dintre Mircea şi Baiazid, imaginată de Eminescu ? Poetul, care a cîntat cu atîta patos şi a meditat asupra tuturor problemelor mari ale timpului său, a trăit cu întreaga fiinţă istoria zbuciumată a epocii în care compunea celebra Scrisoare a IlI-a. El se dovedea, fie şi numai prin aceasta, una, din cele mai incandescente inirpi şi mai luminoase conştiinţe ale veacului său. De aceea, numai pana lui putea să înalţe un asemenea imn de slavă păcii şi să conjuge dobindirea ei cu ideea dragostei neţărmurite a neamului faţă de libertate, de glia străbună : „N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid / Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !“. La mai bine de un veac după ce înălţătoarele sentimente şi gînduri eminesciene au vibrat pentru intîia oară in sufletele compatrioţilor săi şi la şase sute de ani de la înscăunarea ca domn al Ţării Româneşti a lui Mircea cel Mare, figură proiectată la dimensiunea unui simbol perpetuu al dorinţei românilor de a trăi in pace, intr-o ţară liberă, independentă şi suverană, istoria ne reaminteşte nobila vocaţie a poporului nostru de militant neobosit pentru liniştea Europei şi a lumii. Promptitudinea şi clarviziunea, specifice politicii noastre externe din ultimele două decenii, au făcut nu o dată ca iniţiativele de pace şi înţelegere între popoare, ale României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu, să fie întimpinate în viaţa internaţională cu atenţie respectuoasă şi să fie aşezate la temelia unor eficiente iniţiative ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Un exemplu convingător îl constituie fermitatea cu care România socialistă s-a implicat în amplele manifestări prilejuite de Anul Internaţional al Păcii. Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, au fost lansate, cu un amplu ecou internaţional apeluri către partidele şi organizaţiile democratice, guvernele tuturor popoarelor din ţările europene, din Statele Unite, ale Americii, de pe alte continente. Cu prilejul inaugurării noului Palat al Pionierilor şi Şoimilor Patriei, obiectiv care serveşte prin însăşi menirea sa nobila cauză a păcii, pacea fiind cea dinţii condiţie pentru formarea tinerei generaţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu formula această vibrantă chemare : „Să folosim minunatele cuceriri ale ştiinţei nu pentru a crea arme de distrugere ci pentru a asigura progresul economic şi social, pentru ridicarea bunăstării materiale şi culturale a fiecărui popor ! Să facem in aşa fel incit tot ceea ce geniul uman a creat mai bun să servească oamenilor, bunăstării şi fericirii lor !“ Asemenea apeluri însufleţitoare găsim în toate cuvîntările secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, ca o expresie a voinţei întregului nostru popor de a contribui în continuare la triumful nobilelor idealuri ale păcii şi libertatii, pentru a asigura condiţiile necesare fiecărui popor de a-şi concentra mijloacele materiale şi umane exclusiv în slujba bunăstării şi fericirii oamenilor. Un vechi adagio spune că atunci cînd vorbesc armele, muzele tac. Noi, cei care ne străduim să facem muzele să cînta pentru îmbogăţirea sufletească a oamenilor şi pentru împodobirea lumii lor cu virtuţile zămislite de glasul divin al muzelor, nădăjduim din toată inima că vocea distonantă a lui Marte să amuţească pe vecie. Dorim fierbinte aceasta, suntem in consens cu poporul nostru, cu epoca demnă în care trăim și făptuim. Vlad Sorianu .