România Liberă, august 1986 (Anul 44, nr. 12982-13007)

1986-08-01 / nr. 12982

Pagina a 2-a — 1 august 1986 Un strălucit simbol al voinţei poporului român de a trăi liber, de sine stătator In anul în care întregul nos­tru popor a sărbătorit împlini­rea a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român şi a marcat prin manifestări­­ oma­giale cele cinci decenii care au trecut de la marele proces de la Braşov al luptătorilor comu­nişti şi antifascişti, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu — evenimente determinante, de pronunţat relief ale istoriei noastre contemporane — reme­morăm de asemeni, trecerea a 2 500 de ani de la primele lupte ale poporului geto-dac pentru libertate şi independenţă con­semnate în cronica timpului şi a 600 de ani de la urcarea pe trop a domnitorului Mircea cel Mai de­s evenimente remarcabile ale Istoriei noastre vechi şi me­dievale. Aceste aniversări cu­prind­ in mod semnificativ În­treaga istorie a poporului ro­mân. „În cele mai îndepărtate timpur­i pînă azi, dînd expresie elocventă rolului şi locului de seamă al istoriei in ansamblu! ■ activităţii politico-ideologice şi cultural-educative de masă, des­făşurat­e , sub conducerea parti­dului. ..Este necesar — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să fie cunoscute în mod apro­fundat trecutul îndepărtat, de­ milenii, al poporului nostru, eroismul­ cu care el a ştiut să înfrunte vicisitudinile istoriei, greutăţile şi adversităţile de tot felul şi să-şi păstreze fiinţa naţională, să-şi apere dreptul la libertate şi neatirnare. Marile jertfe date, de înaintaşi in această bătălie necurmată pen­tru a trăi în lume în mod demn, pentru a-şi făuri o viaţă mai bună, pentru a fi stăpîn în pro­pria sa ţară constituie un ele­ment n­e profundă mîndrie na­ţională, precum şi o înaltă obli­gaţie de conştiinţă pentru toţi cetăţenii­­patriei noastre socia­liste“. Una din epocile de remarca­bilă înflorire şi de­­puternică afirmare a poporului român este şi aceea legată de persona­litatea domnitorului Mircea cel Mare (1386—1418) al cărui nume simbolizează în eternitate­ neîn­cetata luptă a românilor pentru independenţă. Figura sa a de­venit legendară încă în timpul vieţii, în conştiinţa întregii Eu­rope a timpului, înfăţişarea glorioasei sale domnii în manualele şi cărţile de istorie — care-l numeau încă din secolul trecut „cel Mare“ — sau transfigurarea ei în mari opere literare şi artis­tice — rămîn adine încrustate, încă de la vîrsta şcolii, în con­ştiinţa noastră individuală şi colectivă, potenţind mari ener­gii morale, patriotice. Tocmai de aceea, un moment aniversar cum este cel pe­­ care avem şansa de a-l trăi, este nu numai un prilej de rememorare a fap­telor marelui domn, de marcare al progreselor ştiinţei istorice, ci mai cu­­seamă de aprofundare a învăţămintelor care se desprind din zbuciumul şi eroismul acelor timpuri. Mircea I — „cel Mare“ cum i s-a mai spus de contemporani şi de urmaşi, sau „cel Bătrîn“ (echi­valent original al titlului isto­ric) cum a rămas cunoscut un timp — a fost o personalitate de mare creaţie a istoriei noas­tre naţionale, opera sa istorică marcînd „o nou­ă sinteză româ­nească“ (N. Iorga)­; ea este ex­presia unei mari energii popu­lare şi — în acelaşi timp — a rolului strălucit pe care istoria cea adevărată îl rezervă marilor ei personalităţi. Acestei perso­nalităţi apar ele insele ca întru­pări ale legilor istoriei, de obicei in momentele sau perioadele de virf ale acesteia, de mare avint general, de mare concentrare a energiilor în vederea­ unor cauze sublime, ai căror expo­nenţi se afirmă cu strălucire prin întreaga lor activitate. Ase­menea personalităţi nu apar in fiecare zi, ci la anumite inter­vale de timp — mai mici sai­ mai mari —, atunci cind necesi­tăţile accelerării dezvoltării is­torice le reclamă imperativ ; tocmai de aceea istoria ne-a în­văţat să le preţuim aşa cum se cuvine. Fără îndoială că Mircea cel Mare este o asemenea per­sonalitate. Domnia lui Mircea cel Mare -ujit simbolizează şi o epocă de afirmare elocventă a unităţii româneşti, lâsînd urme adin ei în posteritatea ce se va dedica cu atâta abnegaţie mare­lui imperativ istoric a cărui apoteoză se va împlini în anul comemorării a cinci secole de la moartea sa, 1918. Mircea cel Mare nu poate fi considerat numai ca un domni­tor al Munteniei. Impunătorul său titlu consacra o realitate is­torică definitorie, atît de ordin teritorial — cea mai mare în­tindere din toate timpurile, a Ţării Româneşti —, cit şi etnic naţional — prin­ faptul că cu­prindea nu numai Muntenia şi întreaga Dobroge, ci şi părţi im­portante din Banat, (Banatul de Severin), din Transilvania (Fă­găraşul şi Amlaşul, Branul şi Bologa) şi din Moldova (sudul acesteia, de la ţinutul Putnei pînă la Cetatea Albă) adică, in fond, din toate provinciile isto­rice româneşti. Politica dusă de Mircea cel Mare faţă de Transilvania şi Moldova a fost aceea de apro­piere fără precedent, în vede­rea aceloraşi mari obiective co­mune. Mai mult decit atît, era pentru prima oară cind se sta­bilea o politică unică în special cu Moldova, cind domnul aces­teia era instaurat de cel mun­tean. Mircea cel Mare ,poate fi considerat un vrednic precursor al operei lui Mihai Viteazul. Prin m­riza şi victorioasa apărare a independenţei Ţării Româ­neşti a fost asigurată continui­tatea ei politică, păstrarea fiin­ţei statale pentru o întreagă şi îndelungată epocă istorică. Pri­mul mare erou al acestor lupte necurmate a fost Mircea. Faptele de arme care l-au făcut pe Mircea de temut de câtre duşmani au contribuit şi la în­depărtarea temporară a perico­lului otoman de Moldova şi de Transilvania. în planul istoriei universale, Mircea cel Mare a fost primul apărător al Europei în faţa ofensivei dezlănţuite de imperiul otoman, într-o epocă in care occidentul european cu­noştea o mare înflorire gene­rală, îndeosebi culturală, ce prefigura importante prefaceri înnoitoare. Prin personalitatea lui Mircea, Europa a putut cu­noaşte şi a cunoscut efectiv însuşi poporul român, virtuţile sale istorice. Interesul străină­tăţii faţă de bravul popor de la Dunăre, Carpaţi şi Mare se va dezvolta neîncetat in secolele ce vor urma. Curente şi reprezen­tanţi de seamă ai istoriografiei moderne europene (J. Michelet şi alţii) vor consacra în istoria universală recunoaşterea şi sub­linierea meritelor luptei româ­nilor pentru apărarea civiliza­ţiei europene, care s-a putut dezvolta la adăpostul acestor lupte. . Dar numele lui Mircea cel Mare a rămas, întipărit la loc de frunte in istoria noastră ,na­ţională şi in cea universală nu numai datorită faptelor sale de arme, ci şi datorită operei po­litice interne şi externe pe care a înfăptuit-o, marii sale iscu­sinţe diplomatice, dezvoltării generale — economice, sociale, culturale —, a ţării într-o epocă de mari­­încercări şi pericole. Harnic „părinte al ţării“, unul dintre ctitorii ei de seamă, re­marcabil om politic şi condu­cător de oşti, diplomat de pres­tigiu şi iubitor de cultură, Mircea a fost în primul rînd, o mare figura de domnitor pa­triot, care şi-a iubit mai pre­sus de toate poporul şi Ţara, pentru a cărei libertate a luptat de nenumărate ori, cu­ atita eroism. Faptele sale de cuget şi de arme au deschis marea carte a epopeii luptei poporului ro­mân pentru­­independentă de „cel Mare“ cu care a fost de­semnat încă de contemporanii săi, îi caracterizează mai bine şi mai sugestiv personalitatea is­torică. ★ încă de pe la mijlocul secolu­lui al XVIII-lea, numele lui Mir­cea cel Mare era readus in ac­tualitatea politică europeană. Faimosul său tratat cu Poarta, prin care se asigura independen­ţa ţării, era tot mai mult invocat in cadrul mişcărilor de recuce­rire deplină a acesteia sau de lărgire­ a autonomiei, fiu era o surpriză nici chiar pentru Poartă faptul că la 1848, Procla­maţia de la Izlaz — act politic definitoriu al marii revoluţii române — formula la primul punct : „independenţa adminis­trativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad IV şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale“. In cunoscuta sa lucrare, „Mersul revoluţiei in istoria românilor“, publicată în 1850, marele patriot revoluţionar Nicolae Bălcescu sublinia adin­­cile rădăcini istorice ale luptei pentru unitate şi­­independenţă. „Unitatea naţională fu visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor noş­tri ,cei mari, care întrupară in sine individualitatea şi cugeta­rea poporului spre a ■ o mani­festa , lumii. Pentru dinsa ei trăiri, munciră, suferiră şi mu­riră. Pentru dinsa Mircea cel Bătrîn şi Ştefan cel Mare lup­tară toată viaţa lor îndelungată (cu) năvălirea îngrozitoare a turcilor, pentru dinsa Mihai cel Viteaz cade ucis...“ Nu este in­­tîmplător faptul că cucerirea independenţei, depline a Româ­niei in 1877—1878 şi reintegrarea Dobrogei in cadrul statului na­ţional român au stimulat con­siderabil creaţia artistică dedi­­cată evocării gloriei strămoşeşti. Dacă Grigore Alexandrescu re­alizase cunoscuta „Umbra lui Mircea la Cozia“ (1842), Mihai Eminescu va da o expresie de mare suflu eroic faptei legen­dare a vitejiei româneşti de la Rovine şi protagonistului ei, în celebra „Scrisoare a III-a“ (1881). Subiectul îl preocupa de mult timp pe marele poet, care-i sintetiza însemnătatea in paginile „Timpului“ (1880) : „Mircea l­a acest prototip lu­minos al artei războinice şi al celei diplomatice la români, n-a gîndit toată, viaţa lui decit la menţinerea neatîrnării“. Arta şi literatura contempo­rană consacră opere remarca­bile cinstirii­ personalităţii lui Mircea cel Mare : monumentele de la Tulcea şi Rîmnicu-Vîlcea, piesa de teatru a lui Dan Tăr­­chilă. Ştiinţa istorică a adus în atenţia publică o seamă de lu­crări şi documente care contri­buie la aprofundarea cunoaşte­rii epocii şi faptelor marelui domnitor. Figura legendară a lui Mircea cel Mare, alături de cele ale lui Ştefan şi Mihai, ale­­ celorlaţi mari voievozi eroi sau luptători pentru libertate, unitate şi in­dependenţă naţională — ocupă un loc de seamă în tradiţiile mişcării revoluţionare din ţara noastră ; o expresie elocventă în acest sens o reprezintă­ frec­venţa cu care este evocată, dar mai ales aprecierea deosebită de­ care se bucură ea în opera preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ce evocă cu mare căldură şi profunzime a gîndirii istorice faptele de eroism ale înaintaşi­lor. La aniversarea celor şase secole de la urcarea pe tron, putem afirmaa că Mircea cel Mare a însemnat şi înseamnă o prezenţă mai mult decit simbo­lică în viaţa şi in conştiinţa po­porului român, în existenţa şi afirmarea patriei românilor în toate momentele principiile ale­­istoriei acesteia. El a fost fără îndoială prezent în faptele ma­rilor săi urmaşi, a fost prezent la Plevna şi Mărăşeşti, în cele­lalte lupte pentru libertatea, unitatea şi suveranitatea Ţării, a fost şi este prez­ent în marea înfăptuire a istoriei zilelor noastre — ridicarea de o treaptă nouă a independenţei patriei, construirea, consolidarea şi asi­gurarea independenţei Româ­niei socialiste, garanţie funda­mentală a dezvoltării continue a poporului român pe calea progresului, libertăţii, păcii şi socialismului, Dr. Al. Porţeanu 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorlui Mircea cel Mare . Cetate a ştiinţei miniere româneşti (Urmare din pag. 1) 69 de teme găsindu-şi aplicabi­litate fie direct în producţie, fie în proiectare ; în ce priveşte ac­tivitatea de cercetare ştiinţifică Studenţească, ea s-a desfăşurat în cadrul cercurilor­ şi in colec­tivele mixte, alături de cadrele didactice, anual, aproape 1 300 de studenţi,­­ cuprinşi in 41 de cercuri, cercetează peste 260 de teme, valorificîndu-şi, astfel, cunoştinţele dobîndite, contri­buind la creşterea prestigiului mineritului românesc. Rectorul institutului ne infor­mează că obiectivele activităţii d­e cercetare, ştiinţifică cuprind, cu prioritate, rezolvarea unor teme care vizează: mecanizarea operaţiilor de extragere a căr­bunilor din straturile groase de feuilă, introducerea în circuitul­­economic a unor rezerve de căr­bune şi de noi materii combus­tibile , creşterea conţinuturilor de metal în concentrate prin îmbunătăţirea proceselor de pre­parare, mărirea eficienţei îm­puşcăturilor masive in carierele mari din ţară, creşterea eficien­ţei mecanizării complexe în abatajele minelor din Valea Jiului, reducerea consumurilor de energie in unităţile miniere, creşterea producţiei de cărbune cocsificabil prin rezolvarea unor probleme de proiectare şi exe­cuţie a lucrărilor miniere, in­troducerea tehnicii moderne de calcul în activitatea de proiec­tare minieră, etc. Petroşaniul de altădată, de numai acum douăzeci de ani a rămas doar în memoria celor care l-au cunoscut atunci şi-­n fotografiile care se păstrează, ca documente, pentru viitor, în arhivele consiliului popular. Municipiul de pe malurile Jiu­lui a devenit un oraş modern, frumos şi ospitalier, un oraş în care Institutul de mine, între­gește împlinirile acestei Epoci. A­t­it­u­d­i­n­i­ Se înţelege că autotaxarea in­trodusă in numeroase localităţi din ţară, ca mijloc civilizat şi operativ, pe mijloacele de transport in comun, a presupus şi presupune o atitudine civică corectă faţă de întreprinderea menită să ne faciliteze ajunge­rea la locul dorit, cu autobuzele, troleibuzele şi tramvaiul. Faţă de noi înşine, in ultimă instan­ţă, avînd în vedere că toţi sun­tem­ beneficiarii mijloacelor de transport în comun, pe care avem datoria să la folosim raţi­onal şi economicos, in condiţiile pe care le presupune civilizaţia urbană de azi. Este, în fond, o chestiune de conştiinţă civică, de înţelegere exactă a­­unui lu­cru elementar privind relaţia dintre noi şi stat, în sensul că cetăţeanul se include ca propri­etar, un socialism, al tuturor bu­nurilor puse la dispoziţia lui de societate. Şi, intr-adevăr la Cluj-Napoca de exemplu, unde anual întreprinderea de profil transportă citeva milioane de călători — iniţiind şi curse rapi­de spre şi de la locurile de muncă, sau sistemul, mult apre­ciat de cetăţeni, de închiriere a autobuzelor pe piază de abona­ment —,­ cetăţenii în general vorbind dau dovadă de un înalt spirit civic, procurîndu-şi din timp biletele necesare de la chioşcurile răspîndite in toate staţiile mari, din tutungerii şi alte unităţi comerciale, ureînd în mijlocul de transport in co­mun, calmi şi procedînd la per­forarea lor conform normelor în vigoare. Rari sunt oamenii care nu au bilet, iar dacă întimplarea face să nu aibă, solicită celor ce au. Voiam însă să subliniez și un alt aspect al problemei : ce­tăţenii sunt primii controlori vir­tuali ai respectării acestui sis­­tem de autotaxare. Am văzut oameni care au intervenit prompt pentru că, unul sau al­tul, neglijent ori uituc, ori, cu o amnezie sim­ulată, să treacă şi să-şi perforeze biletul. Am fost martor în Cluj-Napoca chiar la un caz, oarecum ieşit din co­mun : cind cetăţenii au rugat şoferul să oprească invitînd pe un ton fără drept de apel să coboare un cetăţean certat cu morala, care a refuzat să-şi perforeze, biletul ce-l ţinea în mină „pentru orice evetualita­­te“. Am văzut alţii indignaţi pe un cetăţean cam cu chef care, din neglijenţă, a rupt un scaun, călătorii ajutîndu-l pe şofer să-l identifice şi să-l consemneze pentru a suporta, ulterior, pagu­bele pricinuite. Dar iată, din pă­cate sunt şi cetăţeni ce încearcă să se fofileze, călătorind fără mustrări de conştiinţă gratuit. Anul acesta pentru astfel de abateri de la etica civică faţă de transportul în­­comun, s-au transmis acasă la o serie de oa­meni certaţi cu normele... auto­­taxării, circa 3 600 de procese verbale şi fireşte citaţii pentru amenzile respective. Nu sunt multe calculate la zecile de mii de călători transportaţi zilnic dar ele îţi vorbesc de la sine despre o anumită atitudine, în ultimă instanţă, păguboasă, pen­tru aceşti cetăţeni. Pentru că ei plătesc în cele din urmă o amendă medie de 35 lei faţă de costul derizoriu al biletului de autobuz... Autotaxarea rămâne în­ fond, cum bine îmi spunea Ion Marin muncitor la Combinatul de utilaj greu, un test public de atitudine civică, un examen de înţelegere a relaţiei cetăţean­­societate intr-o ţară şi unde toa­te bunurile publice sunt propri­etatea întregului popor. Virgil Lázár AM FOST Cursa de Novaci Cu mult timp in urmă, Ma­rin Ion din comuna Mihăileşti, judeţul Giurgiu, propunea ca o cursă I.T.A. care pleacă din au­togara Rahova spre comuna Mihăileşti, de pe Argeş, să-şi prelungească ruta pină in satul Novaci, aceasta fiind de mult ajutor numeroşilor călători care­ circulă spre şi dinspre Bucureşti. A urmat, fireşte, o analiză temeinică a acestei propuneri pentru a se vedea­ dacă această ■prelungire se înscrie in noile cerinţe de eficienţă care stau la baza transporturilor de călători. In urma analizei efectuate la faţa locului de Centrala I.T.A. Bucureşti s-a constatat că pro­punerea este judicioasă, drept care s-a stabilit să fie introdus., si o nouă cursă intre Bucureşti şi Novaci, precum şi modifica­rea graficelor de circulaţie a celor existente in sensul celor solicitate. Cursa nou înfiinţată pleacă la orele cele mai conve­nabile, tocmai ce se ceruse con­ducerii I.T.A. Bucureşti. Aşa­dar, cursa de Novaci circulă. Coriandrul şi apicultura Coriandrul, plantă din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzător şi fructe în formă de globuleţe, bogată în uleiuri eterice, face parte, date fiind proprietăţile SESIZAT el, din rindul plantelor­­ medici­nale. Seminţele uscate ale plan­tei se întrebuinţează în indus­tria farmaceutică, a parfumuri­­lor sau drept, condiment. Amin­tim aceste lucruri pentru a în­tări cele propuse într-o scrisoa­re de cititorul nostru Mihail Zainea din comuna Gurbăneşti, judeţul Călăraşi, care propunea să se dea o mai mare amploare culturii coriandrulu­i căreia i se adaugă o calitate în plus — aceea de specie nectariferă, me­­liferă. Trustul Plafar căruia ne-am adresat, ne informează că în planurile agricole ale judeţului Călăraşi a fost înscrisă cultura acestei plante pe care apicul­torii ar dori-o cultivată pe su­prafeţe mai mari în raport cu programele actuale întocmite pentru dezvoltarea apiculturii. Din nou despre chibrituri Am mai scris despre aceste beţişoare care nu totdeauna vor să se aprindă şi am mai con­semnat la această rubrică unele măsu­ri de îmbunătăţire ce ni s-au comunicat. Din păcate, problema nu s-a stins, conti­­nuînd să fie arzătoare, ceea ce nu o demonstrează beţişoarele cu gămălia de fosfor. Nero spune in scrisoarea sa şi Ion Ichim, din oraşul Mărăşeşti, judeţul Vrancea : „Vă rog să nu fiu înteles greşit, ne scrie cititorul. Eu nu vin cu o re­­clamaţie care să se adauge al­tora. Ci vreau să­­ arăt situaţia pe care aş dori-o rezolvată nu pe hir­tie, ci in practică, scăpă­­rînd beţişoarele de chibrit.“ Considerind că opiniile citito­rului nostru, sint demne de luat.­ în seama, Combinatul de Pre­lucrare a Lemnului din Brăila a ţinut să dea­ un răspuns în scris din care reiese că s-au luat şi se iau măsuri în vede­rea îmbunătăţirii calităţii chi­briturilor. In răspuns se dau multe detalii tehnice. Nu le vom­ reproduce, fiindcă am mai făcut această transcriere care nu a avut acoperire în­ faptă. Consemnăm doar că adresa se încheie cu formula „Vă mulţu­mim pentru ajutorul dv.“. Viitoare sculpturi Cititorul Mişu Antonescu, se­cretar al comitetului de cetăţeni din circumscripţia electorală 53 din Bucureşti ne sesiza că, in­tr-o curte de pe Şoseaua Pan­duri, la nr. 25, din Bucureşti, stau de vreo 8 ani, 10—12 buş­teni­­ masivi.­ Neştiind care este soarta lor, s-a adr­esat, încă din 1984, Consiliului popular al sec­torului 5, dar nu a reuşit să afle nimic în legătură cu buş­tenii. Preocupat de acest­­ su­biect, s-a adresat ziarului nos­tru cu gindul de a nu lăsa a­­cest preţios material lemnos să stea în continuare in intempe­rii. De data aceasta, „misterul“ a fost dezlegat. Administraţia Domeniului Public din sectorul 5 a venit cu amănunte edifica­toare. In primul rind că buşte­nii aveau un stăpîn şi, apoi, că ei se aflau în aşteptare... Buş­tenii aparţin sculptorului Virgil Mihăiescu care are contract cu Fondul Plastic pentru executa­rea unor lucrări. Asemenea lu­crări se execută numai din lemn uscat, uscarea care se produce numai după 9—10 ani. Sculptu­rile vor fi expuse în aer liber şi, ca atare, trebuie pregătite să reziste în timp. Pe teme gospodăreşti ne oprim, în cele ce urmează, la citeva scrisori pe teme de ordin gospodăresc. Iată ce ne­ scrie Apostol Bor­­dea din Bucureşti,­strada Maria Cuţan, nr. 30 . „Pe strada unde locuiesc, precum şi pe strada Confirmării s-au făcut lucrări de termoficare la Fabrica de piine. Lucrările sunt încheiate. Nu însă şi cele privind străzile pline de molozul rămas de pe şantier. Întrebăm când vom vedea terminate şi aceste lucrări stradale ?“ Consiliul popular al sectorului 5 face o precizare care credem că se va confirma, pentru a fi un ton cu... strada Confirmării : „Sectorul de drumuri şi poduri din cadrul Administraţiei Do­meniului Public al sectorului­ nostru va executa în scurt timp toate lucrările de remediere ale carosabilului străzilor respec­tive“. Pe aceeaşi temă ne-a scris şi Zaharia­ Ciulei din Chitila, că­ruia ii comunicăm că Adminis­traţia Domeniului Public al sec­­­torului va efectua în cursul acestei luni, porţiunea de pavaj, de pe strada Maica Teofana, rămasă neterminată. . O altă scrisoare vine din partea Asociaţiei de locatari a blocului P 5, Aleea­ Avrig, nr. 10, care sesizează că, din cauza­­ unor autovehicule ce şi-au făcut­­ drum­ prin spaţiul verde din jurul blocului, acesta aproape a dispărut, aşa­ cum­­tinde să dis­pară şi gardul viu, Asociaţia , cere sprijin tehnic pentru refa­cerea spaţiului verde. Recepţia­ ■ nind acest apel, Direcţia Dome­­niului Public al municipiului Bucureşti­, ne aduce la cunoştin­­ţă că asociaţia va fi sprijinită în refacerea spaţiului verde şi în obţinerea materialului dan­­drologic, pentru completarea gardului viu. Rubrică realizată de Ioana Proca I. RĂSPUNDEM CITITORILOR ------------------------- .. ............. ,, Români­a liberó" Festivalul naţional „Cîntarea României“ Manifestări cultural-educative în luna august In generosul cadru al Festiva­lului naţional „Cintarea Româ­niei“, dincolo de competiţiile propriu-zise din concursuri, sute şi mii de manifestări de mai mare­­sau mai mică am­ploare, vădesc puterea de creaţie şi spiritul de iniţiativă al celor dotaţi pentru artă şi­­ cultură, sprijiniţi de cei destinaţi a pu­ne in evidenţă valorile spiritua­le ale poporului nostru. Nu există judeţ sau localitate a ţării în care, în mod constant, să nu se vadă roadele acestui efort general de promovare a valorilor, înmănuncherea în ac­ţiuni coordonate a creatorilor amatori sau profesionişti în ac­tivităţi şi cercuri de creaţie, în manifestări cu largă deschidere tematică şi cu numeroasă par­ticipare. Dacă am spicui doar mani­festările organizate in citeva judeţe la începutul acestei veri şi am putea constata prezenţa lor pe întreaga întindere a hăr­ţii culturale a ţării şi, în acelaşi timp, marea lor varietate. După ce la Slănic Moldova, judeţul Bacău, s-a desfăşurat un concurs de creaţie şi interpre­tare teatrală pentru amatori, în judeţul Caraş-Severin a avut loc „Hercules ’86“, gală a fil­melor şi diaporamelor turistice şi etnografice, iar în ju­deţul Giurgiu s-a încheiat un festival-concurs de creaţie li­­terar-artistică sub genericul „Viitor de aur ţara noastră are“ ş.a. In rândurile care urmează , ne-am propus să consemnăm cî- I teva dintre nenumăratele ma­nifestări înscrise sub egida ma­relui Festival naţional în agen­da lunii august, lună in care sărbătorim aniversarea Revolu­ţiei de eliberare socială şi naţio­nală, antifascistă şi antiimpe­­rialistă. In aceste zile, cind la Costi­­neşti se află in plină desfă­şurare ediţia a IX-a a „Galei filmului cu tematică pentru ti­neret“, deschisă atît profesio­niştilor, cit şi amatorilor, la Rîmnicu-Vîlcea, tineri dotaţi din întreaga ţară participă la cursurile muzicale de vară, care îşi propun să completeze in­­văţămîntul muzical prin noi me­tode de perfecţionare şi îndru­marea talentelor deosebite din acest cîmp al artei. Acelaşi ju­deţ organizează între 1 şi 3 au­gust concursul ansamblurilor folclorice „Cintecele Oltului“, extins şi în staţiunile balneocli­materice Călimăneşti, Govora, Olaneşti, Ocnele Mari cu parti­ciparea ansamblurilor folclorice de cintece şi dansuri, din 15 judeţe. Un colocviu metodic pe tema „Arta spectacolului fol­cloric“ îşi propune stabilirea u­­nor delimitări teoretice in do­meniu. La galeriile de artă din Rîmnicu Vîlcea se va deschide, tot la început de august, o ex­poziţie interjudeţeană de artă plastică sub genericul „Culorile libertăţii“, după cum, în comu­nele judeţului, se anunţă o se­rie de manifestări culturale şi artistice­­ la Lăde­şti „Rapsodia Cernii” — sărbătoare folclorică tradiţională care alătură forma­ţii şi solişti din zonă (6 august) ; la Băbeni „La izvorul fermecat“ — manifestare literar-artistică şi spectacol al formaţiilor păs­toreşti din judeţele Sibiu, Gorj şi Vîlcea (17 august) ; la Stoe­­neşti, în 10 august, un concurs al tarafurilor şi soliştilor de muzică populară din judeţ. Si­­bienii au, la început de lună, şi ei o tradiţională sărbătoare fol­clorică intitulată „Sus pe mun­tele din Jina“, iar la început de septembrie se adună într-un festival folcloric cu mai largă participare numit „Cintecele­­munţilor“. După ce în plin sezon turistic, la Amara, s-au desfăşurat „Zi­lele filmului românesc“ (la care au participat regizori, sceno­grafi, scriitori, actori in cadrul unor întilniri cu un numeros public ialomiţean ori venit în staţiune din alte judeţe), în a­­ceeaşi localitate, „Trofeul ti­­­­nereţii Amara ’86“ a încununat pe cei mai buni concurenţi de muzică uşoară întruniţi la cea de-a XIX-a ediţie a acestui fes­tival. Forurile culturale ialomi­­ţene ne mai anunţă un amplu program de cercetări arheologi­ce, şantierul de la Giurgeni fiind­­ deschis de curînd în colaborare cu Muzeul naţional de istorie. Meleagurile băcăoane cunosc, şi ele, o impresionantă eferves­cenţă cultu­rală. Dincolo de ci­frele care atestă acest fenomen (aici ,activează peste 8 300 de for­maţii şi cercuri de creaţie cu aproape 77 000 de artişti ama­tori şi creatori populari), dinco­lo de manifestările judeţene ori concursurile interjudeţene, în mai toate localităţile putem consemna un fapt cultural sau artistic. In satul Prăjeşti, co­muna Traian, de pildă, dumini­că 27 iulie a fost „Sărbătoarea griului“, la Galeriile de artă Ba­cău, la numai două zile, s-a deschis o expoziţie colectivă din creaţia marilor plasticieni ro­mâni contemporani, între 10 şi 27 august, toate bibliotecile din municipiu şi din judeţ, în cadrul „Zilelor­­cărţii social-politice“, organizează expoziţii de carte, vitrine tematice, întîlniri ale cititorilor cu autori ş.a. In sala Arta, tot din municipiul Ba­cău, va fi deschisă între 15 şi 30 august expoziţia „Omagiu Eli­berării“, iar la Galeriile com­plexului muzeal, o expoziţie o­­magială avînd ca temă „Lupta poporului român pentru liberta­te reflectată in arta plastică“. La clubul Casei de cultură din Bacău va putea fi urmărită în ziua de 5 august o seară­ de poezie patriotică. „Pontica ’86 — dialog cultural cu viaţa“, se intitulează suita de manifestări care sunt în pli­nă desfăşurare, zilele acestea, în localităţile judeţului Con­stanţa. La Mangalia, Medgidia, Năvodari, Hîrşova, Eforie Nord, Techirghiol, Mamaia şi, bineîn­ţeles Constanţa, simpozioane, expuneri, gale de filme, întîlniri cu spectatorii şi cititorii, recita­luri de muzică şi poezie patri­otică, expoziţii de artă plastică şi fotografii artistice, concerte simfonice, sesiuni şi comunicări, spectacole muzical-coregrafice ş.a. adună in săli, cluburi, pe platforme industriale, in case de cultură un numeros public aflat în aceste­­zile pe litoralul Mării Negre. Florica Ichim Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu Vineri 1 august 1986 Soarele răsare la ora 6,0® fi apune la ora 20,42 CE-TI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE (spectacol de sunet si lu­mina) : Teatrul Mic (14 70 81), ora 21, la Rotonda scriitorilor din Cişmigiu­l ROMEO Şl JULIETA LA MIZIL : Tea­trul ,,C. Tănase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 si EU VA FAC SA RÎDETI... LA BOEMA, ora 19,30 la Gradina Boema ; TIGRIŞORUL PETRE : Teatrul Ţăndărică — Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04), ora 11 şi NU VORBIŢI IN TIMPUL SPEC­TACOLULUI, ora 18, la Teatrul de păpuşi din Herăstrău . PE UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul ,,Rapsodia Ro­mâna (13 13 00), ora 18. TELEVIZIUNE 20 :■ Telejurnal! In intîmpinarea Zilei de 23 August ; 20,25 : Actualitatea în economie ; 20,35 : Cîntecul și poezia acestor ani eroici ! 20,50 : Ca­dran mondial (color) : România — Ceaușescu — Pace. Imperativul lichi­dării stărilor conflictuale numai pe calea tratativelor . 21,10 : Serial şti­inţific (color) : Din tainele mărilor­­ 21,35 : Timp al marilor înfăptuiri re­voluţionare. Epoca Ceauşescu. Drumul către steaua de aur — reportaj 2 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE CU MÂINILE CURATE­­ Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 ; ACTORUL SI SĂLBATICII : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12 - 16 -19 ; NOI, CEI DIN LINIA INTII t Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 15 - 18 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18.30 ; COLIERUL DE TURCOAZE - Buzesti (50 43 58), orele 15 - 17,15 - 19,15; AVENTURI LA MAREA NEAGRA - Giulesti (17 55 46), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 — 12 - 16 - 19 ; ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGĂRIŢĂ ! Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; ÎNTUNECARE : Pacea (71 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; Doina (16 35 38), ora 19 ; FURTUNA IN PACIFIC * Ferentari (80 49 85), orele 15 -17,15 - 19,30;­ MARI REGIZORI, MARI ACTORI 11; Patria (11 86 25), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; INFERNUL DIN ZGIRIE-NORI : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15,45 - 19 ; PACEA - VICTORIE A RATIUNII • Capitol (16 29 17), orele­­9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ATENȚIE LA PANA DE VULTUR * București (15 61 54), orele 9,15 — 11,13 ,­­ 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; RAIDUL VARGATs Victoria (16 28 79). orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; CIM­ELE : Union (13 49 04), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ;­­ UN COMANDO PENTRU APA GREA I Studio (59 53 15), orele 10 -13 - 16 - 19 ; Lira (31 71 71) ,orele­­ 15,30 - 18,30 ; SONATA PE MALUL LACULUI* Popular (35 15 17), orele 14 - 16 - ÎS — 20 ; MISTERUL STATUII DE AUR 1 Mun­ca (21 50 97), orele 15 - 17,15 - 19,30; Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; FIII „MARII URSOAICE" : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; SUNT TIMID DAR MA TRATEZ ! Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,15 — - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; IMPERIUL CONTRAATACA : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,30 - 14­­ , 16,45 - 19,15; Flamura (85 77 12), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; POTOPUL: Cotroceni (49 48 48), orele 14 — 18 ; (seriile I — II) ; LUPII ALBI: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; YANKEN­: Gloria (47 46 75), orela 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19; IUBIRE FARA SOARE : Cosmos , (27 54 95), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; GRABESTE-TE ÎNCET: Arta (213186), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 -20. CE­A PATIT­SENKA : Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17 . PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie fl hi­drologie comunică : VREMEA va fl în general frumoasă, iar cerul va fi variabil, mai mult se- ■ nin In regiunile sudice. Vor cădea :■ averse de ploaie însoţite de descăr- t’ curi electrice cu un caracter izolat, ;* îndeosebi în zonele de deal şi de murtie. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 şl 34 grade, iar cele minime între 12 şi 22 grade. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi fru­moasă şi călduroasă. Vîntul va sufla slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 30 şl 33 grade, iar cele minime Intre 16 fl 13 grade.

Next