România Liberă, august 1986 (Anul 44, nr. 12982-13007)
1986-08-01 / nr. 12982
Pagina a 2-a — 1 august 1986 Un strălucit simbol al voinţei poporului român de a trăi liber, de sine stătator In anul în care întregul nostru popor a sărbătorit împlinirea a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român şi a marcat prin manifestări omagiale cele cinci decenii care au trecut de la marele proces de la Braşov al luptătorilor comunişti şi antifascişti, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu — evenimente determinante, de pronunţat relief ale istoriei noastre contemporane — rememorăm de asemeni, trecerea a 2 500 de ani de la primele lupte ale poporului geto-dac pentru libertate şi independenţă consemnate în cronica timpului şi a 600 de ani de la urcarea pe trop a domnitorului Mircea cel Mai des evenimente remarcabile ale Istoriei noastre vechi şi medievale. Aceste aniversări cuprind in mod semnificativ Întreaga istorie a poporului român. „În cele mai îndepărtate timpuri pînă azi, dînd expresie elocventă rolului şi locului de seamă al istoriei in ansamblu! ■ activităţii politico-ideologice şi cultural-educative de masă, desfăşurate , sub conducerea partidului. ..Este necesar — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să fie cunoscute în mod aprofundat trecutul îndepărtat, de milenii, al poporului nostru, eroismul cu care el a ştiut să înfrunte vicisitudinile istoriei, greutăţile şi adversităţile de tot felul şi să-şi păstreze fiinţa naţională, să-şi apere dreptul la libertate şi neatirnare. Marile jertfe date, de înaintaşi in această bătălie necurmată pentru a trăi în lume în mod demn, pentru a-şi făuri o viaţă mai bună, pentru a fi stăpîn în propria sa ţară constituie un element ne profundă mîndrie naţională, precum şi o înaltă obligaţie de conştiinţă pentru toţi cetăţeniipatriei noastre socialiste“. Una din epocile de remarcabilă înflorire şi deputernică afirmare a poporului român este şi aceea legată de personalitatea domnitorului Mircea cel Mare (1386—1418) al cărui nume simbolizează în eternitate neîncetata luptă a românilor pentru independenţă. Figura sa a devenit legendară încă în timpul vieţii, în conştiinţa întregii Europe a timpului, înfăţişarea glorioasei sale domnii în manualele şi cărţile de istorie — care-l numeau încă din secolul trecut „cel Mare“ — sau transfigurarea ei în mari opere literare şi artistice — rămîn adine încrustate, încă de la vîrsta şcolii, în conştiinţa noastră individuală şi colectivă, potenţind mari energii morale, patriotice. Tocmai de aceea, un moment aniversar cum este cel pe care avem şansa de a-l trăi, este nu numai un prilej de rememorare a faptelor marelui domn, de marcare al progreselor ştiinţei istorice, ci mai cuseamă de aprofundare a învăţămintelor care se desprind din zbuciumul şi eroismul acelor timpuri. Mircea I — „cel Mare“ cum i s-a mai spus de contemporani şi de urmaşi, sau „cel Bătrîn“ (echivalent original al titlului istoric) cum a rămas cunoscut un timp — a fost o personalitate de mare creaţie a istoriei noastre naţionale, opera sa istorică marcînd „o nouă sinteză românească“ (N. Iorga); ea este expresia unei mari energii populare şi — în acelaşi timp — a rolului strălucit pe care istoria cea adevărată îl rezervă marilor ei personalităţi. Acestei personalităţi apar ele insele ca întrupări ale legilor istoriei, de obicei in momentele sau perioadele de virf ale acesteia, de mare avint general, de mare concentrare a energiilor în vederea unor cauze sublime, ai căror exponenţi se afirmă cu strălucire prin întreaga lor activitate. Asemenea personalităţi nu apar in fiecare zi, ci la anumite intervale de timp — mai mici sai mai mari —, atunci cind necesităţile accelerării dezvoltării istorice le reclamă imperativ ; tocmai de aceea istoria ne-a învăţat să le preţuim aşa cum se cuvine. Fără îndoială că Mircea cel Mare este o asemenea personalitate. Domnia lui Mircea cel Mare -ujit simbolizează şi o epocă de afirmare elocventă a unităţii româneşti, lâsînd urme adin ei în posteritatea ce se va dedica cu atâta abnegaţie marelui imperativ istoric a cărui apoteoză se va împlini în anul comemorării a cinci secole de la moartea sa, 1918. Mircea cel Mare nu poate fi considerat numai ca un domnitor al Munteniei. Impunătorul său titlu consacra o realitate istorică definitorie, atît de ordin teritorial — cea mai mare întindere din toate timpurile, a Ţării Româneşti —, cit şi etnic naţional — prin faptul că cuprindea nu numai Muntenia şi întreaga Dobroge, ci şi părţi importante din Banat, (Banatul de Severin), din Transilvania (Făgăraşul şi Amlaşul, Branul şi Bologa) şi din Moldova (sudul acesteia, de la ţinutul Putnei pînă la Cetatea Albă) adică, in fond, din toate provinciile istorice româneşti. Politica dusă de Mircea cel Mare faţă de Transilvania şi Moldova a fost aceea de apropiere fără precedent, în vederea aceloraşi mari obiective comune. Mai mult decit atît, era pentru prima oară cind se stabilea o politică unică în special cu Moldova, cind domnul acesteia era instaurat de cel muntean. Mircea cel Mare ,poate fi considerat un vrednic precursor al operei lui Mihai Viteazul. Prin mriza şi victorioasa apărare a independenţei Ţării Româneşti a fost asigurată continuitatea ei politică, păstrarea fiinţei statale pentru o întreagă şi îndelungată epocă istorică. Primul mare erou al acestor lupte necurmate a fost Mircea. Faptele de arme care l-au făcut pe Mircea de temut de câtre duşmani au contribuit şi la îndepărtarea temporară a pericolului otoman de Moldova şi de Transilvania. în planul istoriei universale, Mircea cel Mare a fost primul apărător al Europei în faţa ofensivei dezlănţuite de imperiul otoman, într-o epocă in care occidentul european cunoştea o mare înflorire generală, îndeosebi culturală, ce prefigura importante prefaceri înnoitoare. Prin personalitatea lui Mircea, Europa a putut cunoaşte şi a cunoscut efectiv însuşi poporul român, virtuţile sale istorice. Interesul străinătăţii faţă de bravul popor de la Dunăre, Carpaţi şi Mare se va dezvolta neîncetat in secolele ce vor urma. Curente şi reprezentanţi de seamă ai istoriografiei moderne europene (J. Michelet şi alţii) vor consacra în istoria universală recunoaşterea şi sublinierea meritelor luptei românilor pentru apărarea civilizaţiei europene, care s-a putut dezvolta la adăpostul acestor lupte. . Dar numele lui Mircea cel Mare a rămas, întipărit la loc de frunte in istoria noastră ,naţională şi in cea universală nu numai datorită faptelor sale de arme, ci şi datorită operei politice interne şi externe pe care a înfăptuit-o, marii sale iscusinţe diplomatice, dezvoltării generale — economice, sociale, culturale —, a ţării într-o epocă de mariîncercări şi pericole. Harnic „părinte al ţării“, unul dintre ctitorii ei de seamă, remarcabil om politic şi conducător de oşti, diplomat de prestigiu şi iubitor de cultură, Mircea a fost în primul rînd, o mare figura de domnitor patriot, care şi-a iubit mai presus de toate poporul şi Ţara, pentru a cărei libertate a luptat de nenumărate ori, cu atita eroism. Faptele sale de cuget şi de arme au deschis marea carte a epopeii luptei poporului român pentruindependentă de „cel Mare“ cu care a fost desemnat încă de contemporanii săi, îi caracterizează mai bine şi mai sugestiv personalitatea istorică. ★ încă de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, numele lui Mircea cel Mare era readus in actualitatea politică europeană. Faimosul său tratat cu Poarta, prin care se asigura independenţa ţării, era tot mai mult invocat in cadrul mişcărilor de recucerire deplină a acesteia sau de lărgire a autonomiei, fiu era o surpriză nici chiar pentru Poartă faptul că la 1848, Proclamaţia de la Izlaz — act politic definitoriu al marii revoluţii române — formula la primul punct : „independenţa administrativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad IV şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale“. In cunoscuta sa lucrare, „Mersul revoluţiei in istoria românilor“, publicată în 1850, marele patriot revoluţionar Nicolae Bălcescu sublinia adincile rădăcini istorice ale luptei pentru unitate şiindependenţă. „Unitatea naţională fu visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor noştri ,cei mari, care întrupară in sine individualitatea şi cugetarea poporului spre a ■ o manifesta , lumii. Pentru dinsa ei trăiri, munciră, suferiră şi muriră. Pentru dinsa Mircea cel Bătrîn şi Ştefan cel Mare luptară toată viaţa lor îndelungată (cu) năvălirea îngrozitoare a turcilor, pentru dinsa Mihai cel Viteaz cade ucis...“ Nu este intîmplător faptul că cucerirea independenţei, depline a României in 1877—1878 şi reintegrarea Dobrogei in cadrul statului naţional român au stimulat considerabil creaţia artistică dedicată evocării gloriei strămoşeşti. Dacă Grigore Alexandrescu realizase cunoscuta „Umbra lui Mircea la Cozia“ (1842), Mihai Eminescu va da o expresie de mare suflu eroic faptei legendare a vitejiei româneşti de la Rovine şi protagonistului ei, în celebra „Scrisoare a III-a“ (1881). Subiectul îl preocupa de mult timp pe marele poet, care-i sintetiza însemnătatea in paginile „Timpului“ (1880) : „Mircea la acest prototip luminos al artei războinice şi al celei diplomatice la români, n-a gîndit toată, viaţa lui decit la menţinerea neatîrnării“. Arta şi literatura contemporană consacră opere remarcabile cinstirii personalităţii lui Mircea cel Mare : monumentele de la Tulcea şi Rîmnicu-Vîlcea, piesa de teatru a lui Dan Tărchilă. Ştiinţa istorică a adus în atenţia publică o seamă de lucrări şi documente care contribuie la aprofundarea cunoaşterii epocii şi faptelor marelui domnitor. Figura legendară a lui Mircea cel Mare, alături de cele ale lui Ştefan şi Mihai, ale celorlaţi mari voievozi eroi sau luptători pentru libertate, unitate şi independenţă naţională — ocupă un loc de seamă în tradiţiile mişcării revoluţionare din ţara noastră ; o expresie elocventă în acest sens o reprezintă frecvenţa cu care este evocată, dar mai ales aprecierea deosebită de care se bucură ea în opera preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ce evocă cu mare căldură şi profunzime a gîndirii istorice faptele de eroism ale înaintaşilor. La aniversarea celor şase secole de la urcarea pe tron, putem afirmaa că Mircea cel Mare a însemnat şi înseamnă o prezenţă mai mult decit simbolică în viaţa şi in conştiinţa poporului român, în existenţa şi afirmarea patriei românilor în toate momentele principiile aleistoriei acesteia. El a fost fără îndoială prezent în faptele marilor săi urmaşi, a fost prezent la Plevna şi Mărăşeşti, în celelalte lupte pentru libertatea, unitatea şi suveranitatea Ţării, a fost şi este prezent în marea înfăptuire a istoriei zilelor noastre — ridicarea de o treaptă nouă a independenţei patriei, construirea, consolidarea şi asigurarea independenţei României socialiste, garanţie fundamentală a dezvoltării continue a poporului român pe calea progresului, libertăţii, păcii şi socialismului, Dr. Al. Porţeanu 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorlui Mircea cel Mare . Cetate a ştiinţei miniere româneşti (Urmare din pag. 1) 69 de teme găsindu-şi aplicabilitate fie direct în producţie, fie în proiectare ; în ce priveşte activitatea de cercetare ştiinţifică Studenţească, ea s-a desfăşurat în cadrul cercurilor şi in colectivele mixte, alături de cadrele didactice, anual, aproape 1 300 de studenţi, cuprinşi in 41 de cercuri, cercetează peste 260 de teme, valorificîndu-şi, astfel, cunoştinţele dobîndite, contribuind la creşterea prestigiului mineritului românesc. Rectorul institutului ne informează că obiectivele activităţii de cercetare, ştiinţifică cuprind, cu prioritate, rezolvarea unor teme care vizează: mecanizarea operaţiilor de extragere a cărbunilor din straturile groase de feuilă, introducerea în circuituleconomic a unor rezerve de cărbune şi de noi materii combustibile , creşterea conţinuturilor de metal în concentrate prin îmbunătăţirea proceselor de preparare, mărirea eficienţei împuşcăturilor masive in carierele mari din ţară, creşterea eficienţei mecanizării complexe în abatajele minelor din Valea Jiului, reducerea consumurilor de energie in unităţile miniere, creşterea producţiei de cărbune cocsificabil prin rezolvarea unor probleme de proiectare şi execuţie a lucrărilor miniere, introducerea tehnicii moderne de calcul în activitatea de proiectare minieră, etc. Petroşaniul de altădată, de numai acum douăzeci de ani a rămas doar în memoria celor care l-au cunoscut atunci şi-n fotografiile care se păstrează, ca documente, pentru viitor, în arhivele consiliului popular. Municipiul de pe malurile Jiului a devenit un oraş modern, frumos şi ospitalier, un oraş în care Institutul de mine, întregește împlinirile acestei Epoci. Atitudini Se înţelege că autotaxarea introdusă in numeroase localităţi din ţară, ca mijloc civilizat şi operativ, pe mijloacele de transport in comun, a presupus şi presupune o atitudine civică corectă faţă de întreprinderea menită să ne faciliteze ajungerea la locul dorit, cu autobuzele, troleibuzele şi tramvaiul. Faţă de noi înşine, in ultimă instanţă, avînd în vedere că toţi suntem beneficiarii mijloacelor de transport în comun, pe care avem datoria să la folosim raţional şi economicos, in condiţiile pe care le presupune civilizaţia urbană de azi. Este, în fond, o chestiune de conştiinţă civică, de înţelegere exactă aunui lucru elementar privind relaţia dintre noi şi stat, în sensul că cetăţeanul se include ca proprietar, un socialism, al tuturor bunurilor puse la dispoziţia lui de societate. Şi, intr-adevăr la Cluj-Napoca de exemplu, unde anual întreprinderea de profil transportă citeva milioane de călători — iniţiind şi curse rapide spre şi de la locurile de muncă, sau sistemul, mult apreciat de cetăţeni, de închiriere a autobuzelor pe piază de abonament —, cetăţenii în general vorbind dau dovadă de un înalt spirit civic, procurîndu-şi din timp biletele necesare de la chioşcurile răspîndite in toate staţiile mari, din tutungerii şi alte unităţi comerciale, ureînd în mijlocul de transport in comun, calmi şi procedînd la perforarea lor conform normelor în vigoare. Rari sunt oamenii care nu au bilet, iar dacă întimplarea face să nu aibă, solicită celor ce au. Voiam însă să subliniez și un alt aspect al problemei : cetăţenii sunt primii controlori virtuali ai respectării acestui sistem de autotaxare. Am văzut oameni care au intervenit prompt pentru că, unul sau altul, neglijent ori uituc, ori, cu o amnezie simulată, să treacă şi să-şi perforeze biletul. Am fost martor în Cluj-Napoca chiar la un caz, oarecum ieşit din comun : cind cetăţenii au rugat şoferul să oprească invitînd pe un ton fără drept de apel să coboare un cetăţean certat cu morala, care a refuzat să-şi perforeze, biletul ce-l ţinea în mină „pentru orice evetualitate“. Am văzut alţii indignaţi pe un cetăţean cam cu chef care, din neglijenţă, a rupt un scaun, călătorii ajutîndu-l pe şofer să-l identifice şi să-l consemneze pentru a suporta, ulterior, pagubele pricinuite. Dar iată, din păcate sunt şi cetăţeni ce încearcă să se fofileze, călătorind fără mustrări de conştiinţă gratuit. Anul acesta pentru astfel de abateri de la etica civică faţă de transportul încomun, s-au transmis acasă la o serie de oameni certaţi cu normele... autotaxării, circa 3 600 de procese verbale şi fireşte citaţii pentru amenzile respective. Nu sunt multe calculate la zecile de mii de călători transportaţi zilnic dar ele îţi vorbesc de la sine despre o anumită atitudine, în ultimă instanţă, păguboasă, pentru aceşti cetăţeni. Pentru că ei plătesc în cele din urmă o amendă medie de 35 lei faţă de costul derizoriu al biletului de autobuz... Autotaxarea rămâne în fond, cum bine îmi spunea Ion Marin muncitor la Combinatul de utilaj greu, un test public de atitudine civică, un examen de înţelegere a relaţiei cetăţeansocietate intr-o ţară şi unde toate bunurile publice sunt proprietatea întregului popor. Virgil Lázár AM FOST Cursa de Novaci Cu mult timp in urmă, Marin Ion din comuna Mihăileşti, judeţul Giurgiu, propunea ca o cursă I.T.A. care pleacă din autogara Rahova spre comuna Mihăileşti, de pe Argeş, să-şi prelungească ruta pină in satul Novaci, aceasta fiind de mult ajutor numeroşilor călători care circulă spre şi dinspre Bucureşti. A urmat, fireşte, o analiză temeinică a acestei propuneri pentru a se vedea dacă această ■prelungire se înscrie in noile cerinţe de eficienţă care stau la baza transporturilor de călători. In urma analizei efectuate la faţa locului de Centrala I.T.A. Bucureşti s-a constatat că propunerea este judicioasă, drept care s-a stabilit să fie introdus., si o nouă cursă intre Bucureşti şi Novaci, precum şi modificarea graficelor de circulaţie a celor existente in sensul celor solicitate. Cursa nou înfiinţată pleacă la orele cele mai convenabile, tocmai ce se ceruse conducerii I.T.A. Bucureşti. Aşadar, cursa de Novaci circulă. Coriandrul şi apicultura Coriandrul, plantă din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzător şi fructe în formă de globuleţe, bogată în uleiuri eterice, face parte, date fiind proprietăţile SESIZAT el, din rindul plantelor medicinale. Seminţele uscate ale plantei se întrebuinţează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept, condiment. Amintim aceste lucruri pentru a întări cele propuse într-o scrisoare de cititorul nostru Mihail Zainea din comuna Gurbăneşti, judeţul Călăraşi, care propunea să se dea o mai mare amploare culturii coriandrului căreia i se adaugă o calitate în plus — aceea de specie nectariferă, meliferă. Trustul Plafar căruia ne-am adresat, ne informează că în planurile agricole ale judeţului Călăraşi a fost înscrisă cultura acestei plante pe care apicultorii ar dori-o cultivată pe suprafeţe mai mari în raport cu programele actuale întocmite pentru dezvoltarea apiculturii. Din nou despre chibrituri Am mai scris despre aceste beţişoare care nu totdeauna vor să se aprindă şi am mai consemnat la această rubrică unele măsuri de îmbunătăţire ce ni s-au comunicat. Din păcate, problema nu s-a stins, continuînd să fie arzătoare, ceea ce nu o demonstrează beţişoarele cu gămălia de fosfor. Nero spune in scrisoarea sa şi Ion Ichim, din oraşul Mărăşeşti, judeţul Vrancea : „Vă rog să nu fiu înteles greşit, ne scrie cititorul. Eu nu vin cu o reclamaţie care să se adauge altora. Ci vreau să arăt situaţia pe care aş dori-o rezolvată nu pe hirtie, ci in practică, scăpărînd beţişoarele de chibrit.“ Considerind că opiniile cititorului nostru, sint demne de luat. în seama, Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Brăila a ţinut să dea un răspuns în scris din care reiese că s-au luat şi se iau măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii chibriturilor. In răspuns se dau multe detalii tehnice. Nu le vom reproduce, fiindcă am mai făcut această transcriere care nu a avut acoperire în faptă. Consemnăm doar că adresa se încheie cu formula „Vă mulţumim pentru ajutorul dv.“. Viitoare sculpturi Cititorul Mişu Antonescu, secretar al comitetului de cetăţeni din circumscripţia electorală 53 din Bucureşti ne sesiza că, intr-o curte de pe Şoseaua Panduri, la nr. 25, din Bucureşti, stau de vreo 8 ani, 10—12 buşteni masivi. Neştiind care este soarta lor, s-a adresat, încă din 1984, Consiliului popular al sectorului 5, dar nu a reuşit să afle nimic în legătură cu buştenii. Preocupat de acest subiect, s-a adresat ziarului nostru cu gindul de a nu lăsa acest preţios material lemnos să stea în continuare in intemperii. De data aceasta, „misterul“ a fost dezlegat. Administraţia Domeniului Public din sectorul 5 a venit cu amănunte edificatoare. In primul rind că buştenii aveau un stăpîn şi, apoi, că ei se aflau în aşteptare... Buştenii aparţin sculptorului Virgil Mihăiescu care are contract cu Fondul Plastic pentru executarea unor lucrări. Asemenea lucrări se execută numai din lemn uscat, uscarea care se produce numai după 9—10 ani. Sculpturile vor fi expuse în aer liber şi, ca atare, trebuie pregătite să reziste în timp. Pe teme gospodăreşti ne oprim, în cele ce urmează, la citeva scrisori pe teme de ordin gospodăresc. Iată ce ne scrie Apostol Bordea din Bucureşti,strada Maria Cuţan, nr. 30 . „Pe strada unde locuiesc, precum şi pe strada Confirmării s-au făcut lucrări de termoficare la Fabrica de piine. Lucrările sunt încheiate. Nu însă şi cele privind străzile pline de molozul rămas de pe şantier. Întrebăm când vom vedea terminate şi aceste lucrări stradale ?“ Consiliul popular al sectorului 5 face o precizare care credem că se va confirma, pentru a fi un ton cu... strada Confirmării : „Sectorul de drumuri şi poduri din cadrul Administraţiei Domeniului Public al sectorului nostru va executa în scurt timp toate lucrările de remediere ale carosabilului străzilor respective“. Pe aceeaşi temă ne-a scris şi Zaharia Ciulei din Chitila, căruia ii comunicăm că Administraţia Domeniului Public al sectorului va efectua în cursul acestei luni, porţiunea de pavaj, de pe strada Maica Teofana, rămasă neterminată. . O altă scrisoare vine din partea Asociaţiei de locatari a blocului P 5, Aleea Avrig, nr. 10, care sesizează că, din cauza unor autovehicule ce şi-au făcut drum prin spaţiul verde din jurul blocului, acesta aproape a dispărut, aşa cumtinde să dispară şi gardul viu, Asociaţia , cere sprijin tehnic pentru refacerea spaţiului verde. Recepţia ■ nind acest apel, Direcţia Domeniului Public al municipiului Bucureşti, ne aduce la cunoştinţă că asociaţia va fi sprijinită în refacerea spaţiului verde şi în obţinerea materialului dandrologic, pentru completarea gardului viu. Rubrică realizată de Ioana Proca I. RĂSPUNDEM CITITORILOR ------------------------- .. ............. ,, România liberó" Festivalul naţional „Cîntarea României“ Manifestări cultural-educative în luna august In generosul cadru al Festivalului naţional „Cintarea României“, dincolo de competiţiile propriu-zise din concursuri, sute şi mii de manifestări de mai maresau mai mică amploare, vădesc puterea de creaţie şi spiritul de iniţiativă al celor dotaţi pentru artă şi cultură, sprijiniţi de cei destinaţi a pune in evidenţă valorile spirituale ale poporului nostru. Nu există judeţ sau localitate a ţării în care, în mod constant, să nu se vadă roadele acestui efort general de promovare a valorilor, înmănuncherea în acţiuni coordonate a creatorilor amatori sau profesionişti în activităţi şi cercuri de creaţie, în manifestări cu largă deschidere tematică şi cu numeroasă participare. Dacă am spicui doar manifestările organizate in citeva judeţe la începutul acestei veri şi am putea constata prezenţa lor pe întreaga întindere a hărţii culturale a ţării şi, în acelaşi timp, marea lor varietate. După ce la Slănic Moldova, judeţul Bacău, s-a desfăşurat un concurs de creaţie şi interpretare teatrală pentru amatori, în judeţul Caraş-Severin a avut loc „Hercules ’86“, gală a filmelor şi diaporamelor turistice şi etnografice, iar în judeţul Giurgiu s-a încheiat un festival-concurs de creaţie literar-artistică sub genericul „Viitor de aur ţara noastră are“ ş.a. In rândurile care urmează , ne-am propus să consemnăm cî- I teva dintre nenumăratele manifestări înscrise sub egida marelui Festival naţional în agenda lunii august, lună in care sărbătorim aniversarea Revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă. In aceste zile, cind la Costineşti se află in plină desfăşurare ediţia a IX-a a „Galei filmului cu tematică pentru tineret“, deschisă atît profesioniştilor, cit şi amatorilor, la Rîmnicu-Vîlcea, tineri dotaţi din întreaga ţară participă la cursurile muzicale de vară, care îşi propun să completeze invăţămîntul muzical prin noi metode de perfecţionare şi îndrumarea talentelor deosebite din acest cîmp al artei. Acelaşi judeţ organizează între 1 şi 3 august concursul ansamblurilor folclorice „Cintecele Oltului“, extins şi în staţiunile balneoclimaterice Călimăneşti, Govora, Olaneşti, Ocnele Mari cu participarea ansamblurilor folclorice de cintece şi dansuri, din 15 judeţe. Un colocviu metodic pe tema „Arta spectacolului folcloric“ îşi propune stabilirea unor delimitări teoretice in domeniu. La galeriile de artă din Rîmnicu Vîlcea se va deschide, tot la început de august, o expoziţie interjudeţeană de artă plastică sub genericul „Culorile libertăţii“, după cum, în comunele judeţului, se anunţă o serie de manifestări culturale şi artistice la Lădeşti „Rapsodia Cernii” — sărbătoare folclorică tradiţională care alătură formaţii şi solişti din zonă (6 august) ; la Băbeni „La izvorul fermecat“ — manifestare literar-artistică şi spectacol al formaţiilor păstoreşti din judeţele Sibiu, Gorj şi Vîlcea (17 august) ; la Stoeneşti, în 10 august, un concurs al tarafurilor şi soliştilor de muzică populară din judeţ. Sibienii au, la început de lună, şi ei o tradiţională sărbătoare folclorică intitulată „Sus pe muntele din Jina“, iar la început de septembrie se adună într-un festival folcloric cu mai largă participare numit „Cintecelemunţilor“. După ce în plin sezon turistic, la Amara, s-au desfăşurat „Zilele filmului românesc“ (la care au participat regizori, scenografi, scriitori, actori in cadrul unor întilniri cu un numeros public ialomiţean ori venit în staţiune din alte judeţe), în aceeaşi localitate, „Trofeul tinereţii Amara ’86“ a încununat pe cei mai buni concurenţi de muzică uşoară întruniţi la cea de-a XIX-a ediţie a acestui festival. Forurile culturale ialomiţene ne mai anunţă un amplu program de cercetări arheologice, şantierul de la Giurgeni fiind deschis de curînd în colaborare cu Muzeul naţional de istorie. Meleagurile băcăoane cunosc, şi ele, o impresionantă efervescenţă culturală. Dincolo de cifrele care atestă acest fenomen (aici ,activează peste 8 300 de formaţii şi cercuri de creaţie cu aproape 77 000 de artişti amatori şi creatori populari), dincolo de manifestările judeţene ori concursurile interjudeţene, în mai toate localităţile putem consemna un fapt cultural sau artistic. In satul Prăjeşti, comuna Traian, de pildă, duminică 27 iulie a fost „Sărbătoarea griului“, la Galeriile de artă Bacău, la numai două zile, s-a deschis o expoziţie colectivă din creaţia marilor plasticieni români contemporani, între 10 şi 27 august, toate bibliotecile din municipiu şi din judeţ, în cadrul „Zilelorcărţii social-politice“, organizează expoziţii de carte, vitrine tematice, întîlniri ale cititorilor cu autori ş.a. In sala Arta, tot din municipiul Bacău, va fi deschisă între 15 şi 30 august expoziţia „Omagiu Eliberării“, iar la Galeriile complexului muzeal, o expoziţie omagială avînd ca temă „Lupta poporului român pentru libertate reflectată in arta plastică“. La clubul Casei de cultură din Bacău va putea fi urmărită în ziua de 5 august o seară de poezie patriotică. „Pontica ’86 — dialog cultural cu viaţa“, se intitulează suita de manifestări care sunt în plină desfăşurare, zilele acestea, în localităţile judeţului Constanţa. La Mangalia, Medgidia, Năvodari, Hîrşova, Eforie Nord, Techirghiol, Mamaia şi, bineînţeles Constanţa, simpozioane, expuneri, gale de filme, întîlniri cu spectatorii şi cititorii, recitaluri de muzică şi poezie patriotică, expoziţii de artă plastică şi fotografii artistice, concerte simfonice, sesiuni şi comunicări, spectacole muzical-coregrafice ş.a. adună in săli, cluburi, pe platforme industriale, in case de cultură un numeros public aflat în acestezile pe litoralul Mării Negre. Florica Ichim Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu Vineri 1 august 1986 Soarele răsare la ora 6,0® fi apune la ora 20,42 CE-TI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE (spectacol de sunet si lumina) : Teatrul Mic (14 70 81), ora 21, la Rotonda scriitorilor din Cişmigiul ROMEO Şl JULIETA LA MIZIL : Teatrul ,,C. Tănase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 si EU VA FAC SA RÎDETI... LA BOEMA, ora 19,30 la Gradina Boema ; TIGRIŞORUL PETRE : Teatrul Ţăndărică — Sala din Piaţa Cosmonauţilor (11 12 04), ora 11 şi NU VORBIŢI IN TIMPUL SPECTACOLULUI, ora 18, la Teatrul de păpuşi din Herăstrău . PE UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul ,,Rapsodia Româna (13 13 00), ora 18. TELEVIZIUNE 20 :■ Telejurnal! In intîmpinarea Zilei de 23 August ; 20,25 : Actualitatea în economie ; 20,35 : Cîntecul și poezia acestor ani eroici ! 20,50 : Cadran mondial (color) : România — Ceaușescu — Pace. Imperativul lichidării stărilor conflictuale numai pe calea tratativelor . 21,10 : Serial ştiinţific (color) : Din tainele mărilor 21,35 : Timp al marilor înfăptuiri revoluţionare. Epoca Ceauşescu. Drumul către steaua de aur — reportaj 2 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE CU MÂINILE CURATE Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 ; ACTORUL SI SĂLBATICII : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12 - 16 -19 ; NOI, CEI DIN LINIA INTII t Dacia (50 35 94), orele 9 - 12 - 15 - 18 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18.30 ; COLIERUL DE TURCOAZE - Buzesti (50 43 58), orele 15 - 17,15 - 19,15; AVENTURI LA MAREA NEAGRA - Giulesti (17 55 46), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 — 12 - 16 - 19 ; ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGĂRIŢĂ ! Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; ÎNTUNECARE : Pacea (71 30 85), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; Doina (16 35 38), ora 19 ; FURTUNA IN PACIFIC * Ferentari (80 49 85), orele 15 -17,15 - 19,30; MARI REGIZORI, MARI ACTORI 11; Patria (11 86 25), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; INFERNUL DIN ZGIRIE-NORI : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15,45 - 19 ; PACEA - VICTORIE A RATIUNII • Capitol (16 29 17), orele9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ATENȚIE LA PANA DE VULTUR * București (15 61 54), orele 9,15 — 11,13 , 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; RAIDUL VARGATs Victoria (16 28 79). orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; CIMELE : Union (13 49 04), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; UN COMANDO PENTRU APA GREA I Studio (59 53 15), orele 10 -13 - 16 - 19 ; Lira (31 71 71) ,orele 15,30 - 18,30 ; SONATA PE MALUL LACULUI* Popular (35 15 17), orele 14 - 16 - ÎS — 20 ; MISTERUL STATUII DE AUR 1 Munca (21 50 97), orele 15 - 17,15 - 19,30; Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ; FIII „MARII URSOAICE" : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; SUNT TIMID DAR MA TRATEZ ! Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,15 — - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; IMPERIUL CONTRAATACA : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,30 - 14 , 16,45 - 19,15; Flamura (85 77 12), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; POTOPUL: Cotroceni (49 48 48), orele 14 — 18 ; (seriile I — II) ; LUPII ALBI: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; YANKEN: Gloria (47 46 75), orela 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19; IUBIRE FARA SOARE : Cosmos , (27 54 95), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; GRABESTE-TE ÎNCET: Arta (213186), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 -20. CEA PATITSENKA : Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17 . PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie fl hidrologie comunică : VREMEA va fl în general frumoasă, iar cerul va fi variabil, mai mult se- ■ nin In regiunile sudice. Vor cădea :■ averse de ploaie însoţite de descăr- t’ curi electrice cu un caracter izolat, ;* îndeosebi în zonele de deal şi de murtie. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 şl 34 grade, iar cele minime între 12 şi 22 grade. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi frumoasă şi călduroasă. Vîntul va sufla slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 30 şl 33 grade, iar cele minime Intre 16 fl 13 grade.