România Liberă, februarie 1987 (Anul 45, nr. 13138-13161)
1987-02-02 / nr. 13138
\ \ . Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al CC al P.C.R. PROGRAM CONCRET SI MOBILIZATOR DE ACŢIUNE pentru Îndeplinirea exemplara a planului PE ANUL 1987. PE ÎNTREGUL CINCINAL ,,Dispunem de tot ce este necesar. Avem asigurate condiţiile tehnico-materiale, dispunem de o minunată clasă muncitoare, ţărănime, intelectualitate, care au demonstrat că sunt gata să facă totul pentru a realiza programul şi obiectivele dezvoltării patriei noastre. Avem un partid puternic. Acum, hotăritor este felul cum vom acţiona fiecare, pentru a asigura realizarea in cele mai bune condiţii a acestor obiective". NICOLAE CEAUŞESCU Studiate In Interconexiunea care a determinat hotărîrile adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în şedinţa din 30 ianuarie, documentele date publicităţii sîmbătă oferă fiecărui om al muncii, indiferent de poziţia ce o ocupă în complexul economiei naţionale, un bun prilej de a evalua cu luciditate potenţialul actual al ţării şi, în acelaşi timp, de a trage toate învăţămintele asupra modului în care trebuie să se acţioneze — şi să acţioneze — pentru valorificarea cu maximum de eficacitate a acestui potenţial. In contextul analizării principalelor concluzii ce se desprind din activitatea desfăşurată, in 1986, de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, pentru realizarea sarcinilor cuprinse în planul naţional unic, şi al cerinţelor izvorîte din obiectivele prevăzute pentru acest al doilea an al cincinalului, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — document programatic, de excepţională importanţă teoretică şi practică — se constituie intr-o nouă şi inestimabilă contribuţie a secretarului general al partidului nostru la îmbogăţirea arsenalului de mijloace şi metode concrete de lucru necesare înfăptuirii neabătute a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, in condiţiile şi pe baza accentuării tot mai puternice a laturilor calitative in procesul dezvoltării. Termenii in care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază conţinutul Comunicatului cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe anul 1986 reliefează necesitatea imperioasă a articulării tot mai cuprinzătoare a efortului oamenilor muncii — a talentului, hărniciei şi creaţiei lor — la exigenţele impuse de accelerarea creşterii economice pe seama factorilor intensiv-calitativi, prin înnoire revoluţionară şi înaltă eficienţă, prin profesionalism de cea mai elevată factură ştiinţifică, prin spirit gospodăresc, ordine şi disciplină, conjugate permanent cu marile responsabilităţi ce derivă din statutul de proprietari, producători şi beneficiari şi, mai ales, din obligaţia sacră de fii al gliei străbune, constructori al celei mai glorioase Epoci din istoria patriei. Suntem convinşi că nu există cetăţean al ţării, care, parcurgînd textul Comunicatului cuprinzînd datele de bază ale anului de debut al cincinalului, să nu fie cuprins de o justificată satisfacţie şi de mindrie patriotică faţă de importantele progrese înregistrate in agricultură, in industrie, in realizarea venitului naţional, in creşterea productivităţii muncii şi in alte domenii. Sunt rezultate generale remarcabile, prin care toţi oamenii muncii şi-au atras o înaltă preţuire şi cele mai calde felicitări din partea conducătorului partidului şi statului. Cu o producţie totală de cereale care depăşeşte 30 milioane tone, revenind 1 330 kg pe locuitori care au numai că este cea mai mare din istoria ţării, dar a de circa două ori superioară celei obţinute cu doar 11 ani in urmă —, cu o creştere a producţiei industriale de 7,7 la sută — cel mai înalt ritm din ultimii opt ani şi un spor echivalent cu mai mult decât întreaga producţie industrială a României in anul 1959 —, cu creşteri de peste 7,8 la sută a venitului naţional, a volumului de mărfuri transportate, a productivităţii muncii în industrie, construcţii şi transporturi, economia noastră naţională, oamenii care o gospodăresc şi o dezvoltă demonstrează de cită putere dispunem în prezent şi, prin aceasta, cit de realiste sunt planurile şi programele prin care partidul, secretarul său general mobilizează poporul pentru accelerarea progresului multilateral al patriei. Dar, pornind tocmai de la aceste rezultate, de la posibilităţile reale pe care le-am avut de a îndeplini în întregime prevederile din programele adoptate şi, făcînd o introspecţie profundă şi severă in conţinutul activităţii desfăşurate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu pune în evidenţă o seamă de neîmpliniri şi neajunsuri în domeniul unor ramuri din sfera productivă şi a circulaţiei mărfurilor, precum şi al unor categorii economice de cea mai mare însemnătate pentru bunul mers al întregului mecanism economic. De fapt, observaţiile critice formulate de secretarul general al partidului nu sunt altceva decit o sinteză a tuturor demersurilor sale stăruitoare de pe tot parcursul anului anterior în favoarea asigurării bazei energetice a producţiei, acordării priorităţii absolute exportului, aplicării cu mai multă răspundere şi orientare spre nou a principiilor mecanismului economico-financiar. Sunt cu totul şi cu totul justificate criticile aduse sectoarelor extractive —, minier şi petrolier —, ca şi celui şi energiei electrice, care, iată, au mai parcurs un an ,ţără să aducă elemente calitative şi cantitative semnificative in balanţa economică a ţării. Minerii din sectorul cărbunelui au ridicat producţia cu abia 937 000 tone faţă de 193%. Cu această cantitate suplimentară nu se putea obţine mai mult de circa o şesime din sporul înregistrat la producţia totală de energie electrică, ceea ce înseamnă că restul a fost realizat pe seama hidrocarburilor (inclusiv la autoproducători) şi a energiei hidraulice, intr-un an secetos, ale cărui efecte le simţim din plin şi în această iarnă , imposibilitatea hidrocentralelor de a acoperi vîrfurile cererii de putere in sistem. Nu intrăm acum in detalii, dar faptul că sistemul energetic continuă să funcţioneze la o frecvenţă scăzută, că ieşirile accidentale din funcţiune se menţin la un nivel ridicat, că unele termocentrale de bază au intrat în iarnă fără stoc de cărbune asigurat, că faţă de programul aprobat prin Hotărârea C.G. al P.C.R. din martie 1982, puterea instalată în centralele electrice este mai mică cu peste 2 000 MW datorită restanțelor acumulate la intrările in funcțiune de noi grupuri, toate aceste elemente Ing. Artur loan (Continuare ín pag. a 3-a) PRODUCȚIA MARFĂ INDUSTRIALA 100 -m m m m _____ 1985 ACŢIUNE DE MARE IMPORTANŢĂ PENTRU DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI Ieri, s-a declanşat în toată ţara cel de al 28-lea recensămînt al animalelor, acţiune deosebit de importantă pentru sectorul zootehnic, pentru dezvoltarea sa viitoare. Cum bine se ştie, rezultatele finale ale recensământului vor sta la baza măsurilor ce se vor lua pentru întărirea acestui sector, măsuri care vizează asigurarea sănătăţii animalelor şi a furajelor necesare. Tocmai de aceea acţiunea trebuie să se desfăşoare conform prevederilor Decretului nr. 1 din 1982, astfel incit să se asigure exactitatea datelor, însensul de a cunoaşte precis numărul de animale pe specii şi sex. In toate localităţile ţării, in cooperativele agricole de producţie, în întreprinderile agricole de stat, în gospodăriile populaţiei echipele de recenzori şi-au început activitatea. Chiar dacă condiţiile de timp sint, in unele locuri, mai grele, aceste echipe se deplasează din gospodărie In gospodărie, verificînd la faţa locului numărul animalelor. se desfăşoară recensămîntul animalelor domestice tară * În întreaga Dealtfel, aceasta este una din obligaţiile lor de bază pentru a permite cunoaşterea efectivelor de animale domestice,biilor lor. Totodată, crescătorii de animale au şi ei anumite obligaţii pe care sunt datori să le respecte. Este vorba de declararea corectă a numărului de animale, indiferent dacă acestea se află la proprietar sau în altă parte. In acelaşi timp, cum spuneam, deţinătorii de animale trebuie să înlesnească recenzorilor posibilitatea de a număra corect toate animalele aflate în adăposturi sau în orice alt loc. Din relatările corespondenţilor noştri se desprind primele concluzii : peste tot recensămîntul a demarat bine, se desfășoară conform prevederilor legale, se asigură exactitatea datelor. Am mai putea adăuga că cetăţenii, conducerile unităţilor agricole socialiste sprijină efectiv comisiile de recenzare astfel incit să se poată asigura terminarea acestei acţiuni în cursul zilei de 8 februarie. Şi încă un amănunt nu lipsit de importanţă : în foarte multe gospodării şi unităţi agricole numărul de animale este mai mare decit cel înregistrat la aceeaşi dată a anului trecut, în pagina a 3-a . RELATĂRI DESPRE DESFĂŞURAREA RECENSĂMENTULUI IN JUDEJELE GALAŢI Şl MARAMUREŞ alta este aceea de a ajunge şi la locurile greu accesibile in care scop este nevoie ca populaţia, organele locale să sprijine pe recenzori în sensul de a le facilita îndeplinirea obliga Protejaţi din toate ţările aumitrivă . COTIDIANUL CONSILUI NAŢIONAL ALULUI DEMOCRAŢIEI 9 UNITĂŢII SOCIALISTE [ Anul XLV Nr. 13138 Luni 2 februarie 1987 6 pagini 50 bani | TEZS, ID£I FUNDAMENTALE DIM GÎNDIREA SOCIAL-POLTICĂ A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 0 SOCIETATE SOCIALISTA ARMONIOS DEZVOLTATĂ, 0 SOCIETATE A OAMENILOR MUNCII In viziunea P.C.R., a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, socialismul, orinduire calitativ nouă, radical deosebită fată de cele anterioare, reprezintă o fază distinctă, obiectiv necesară, in evoluţia omenirii de la inferior la superior, in mersul societăţii spre comunism, fiind unica alternativă pentru soluţionarea, in interesul oamenilor muncii, a contradicţiilor multiple ale societăţii capitaliste, pentru înlăturarea pe cale revoluţionară a disfuncţionalităţilor generate de antagonismele orinduirii burgheze. Incuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia solemnitatea omagială prilejuită de recenta aniversare a zilei sale de naştere şi aproape a cinci decenii şi jumătate de eroică activitate revoluţionară conducătorul partidului şi al ţârii arăta : „Trebuie să subliniem — şi consider foarte important şi necesar aceasta in actualele împrejurări internaţionale — că tot ceea ce am înfăptuit în ţara noastră şi tot ceea ce s-a realizat şi în alte târî socialiste demonstrează cu putere justeţea principiilor socialismului ştiinţific, că numai şi numai pe calea socialismului se poate asigura realizarea unei societăţi in care oamenii, popoarele să se bucure pe deplin de minunatele cuceriri ale ştiinţei, ale culturii, ale progresului economic şi social, sâ-şi asigure bunăstarea, fericirea, adevărata independenţă şi suveranitate Valorificînd pe plan teoretic şi ideologic experienţa României socialiste, a celorlalte state socialiste, partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au îmbogăţit concepţia socialismului ştiinţific cu privire la trăsăturile noii societăţi. Partidul nostru priveşte societatea socialistă ca pe o realitate economico-socială a cărei esenţă se defineşte in mod sintetic prin puterea politică a oamenilor muncii, prin statornicirea relaţiilor de producţie socialiste, desfiinţarea claselor exploatatoare şi a antagonismului social, prin promovarea principiilor socialiste de repartiţie. Odată cu Congresul al IX-lea al partidului, în 1965, cu adoptarea noii Constituţii şi proclamarea Republicii socialiste s-a deschis o perioadă nouă în dezvoltarea generală a ţării, înaripată de spiritul novator şi de munca clocotitoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prin hotărîrile şi orientările adoptate, Congresul al IX-lea ca si congresele care i-au urmat, au determinat schimbări radicale atît in baza materială, in nivelul, structura şi calitatea forţelor de producţie, cit şi în fizionomia socială a societăţii româneşti, in ridicarea gradului de civilizaţie materială şi spirituală a întregului popor, întregul sistem social socialist a dobîndit posibilitatea de a se dezvolta pe coordonate calitativ noi. In esenţa sa, concepţia privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România conturează un stadiu superior de maturizare a socialismului în sferele vieţii sociale, de dezvoltare profundă a noii orinduiri in toate compartimentele. Această nouă etapă de dezvoltare socialistă a patriei noastre parcurge un proces complex, atotcuprinzător şi de durată, ce Îmbrăţişează în interdependenţa lor dialectică, problemele dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a ţării, ale făuririi unei economii avansate, moderne, ale perfecţionării relaţiilor sociale, conducerii democratice a societăţii precum şi problemele privind viaţa spirituală, formarea omului nou, înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, presupune o serie de direcţii fundamentale de acţiune. Creşterea puternică, rapidă şi multilaterală a forţelor de producţie, pe baza cuceririlor revoluţiei ştiinţifice-tehnice astfel Incit să se poată asigura stablirea continuă a producţiei pe bunuri materiale in vederea satisfacerii largi a necesităţilor de consum ale întregului popor , repartizarea lor proporţional-şti-Inţifica pe Întreg teritoriul tării; organizarea si sistematizarea mai bună a teritoriului tării ; crearea de noi centre urbane, organizarea pe baze ştiinţifice a vieţii comunelor si satelor noastre în vederea apropierii treptate a agriculturii de industrie ; ridicarea gradului de civilizaţie materială a întregului popor ; realizarea unei economii moderne, de înaltă productivitate şi eficienţă. Practica revoluţionară din ţara noastră demonstrează că dacă România, trecînd pe drumul socialismului, nu ar fi acţionat pentru dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, pentru realizarea unei industrii moderne, pe baza tehnicii celei mai avansate, ar fi rămas in continuare o ţară slab dezvoltată, dependentă de ţările industrializate. „Fără o asemenea bază materială — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu am fi putut să realizăm şi nu ne-am putea pune în faţa sarcini atât de importante cum sunt cele pe care le-am stabilit astăzi şi cum sunt prevăzute în planul cincinal. Tocmai în aceasta constă justeţea politicii partidului nostru, care porneşte nu numai de la interesele de moment, ci de la interesele de perspectivă, de la viitorul poporului nostru, al socialismului și comunismului“. In următorii ani, potrivit directivelor Congresului al XIII-lea, se va asigura continuarea pe o treaptă mai înaltă a politicii de industrializare — factor hotăritor al dezvoltării forţelor de producţie. Dezvoltarea industriei se va realiza îndeosebi, prin modernizarea mijloacelor de producţie şi structurii producţiei, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora, introducerea continuă şi generalizarea rapidă a tehnologiilor avansate, extinderea Prof. univ. dr. Liviu Copţu (Continuare in pag. a 2-a) Combinatul de lianţi şi azbociment Bicaz Important spor de eficienţă pentru prima etapă din programul de înnoire şi modernizare a producţiei In cadrul Combinatului de lianţi şi azbociment din Bicaz s-a încheiat prima etapă din programul de înnoire şi modernizare a producţiei pe acest cincinal. Eficienţa aplicării în activitatea economică a măsurilor vizînd aceste obiective s-a concretizat, pînă in prezent, in creşterea productivităţii muncii cu mai bine de 10 la sută, economisirea a 350 000 kWh energie electrică şi a peste 500 tone combustibil convenţional, diminuarea costurilor de producţie cu 3 la sută etc. Intre acţiunile finalizate in această primă etapă se numără construirea unei instalaţii de recuperare a prafului umed de la turnul de răcire a gazelor, cu ajutorul căreia se recuperează zilnic 80 tone ciment, sporirea cu 30 la sută a capacităţii instalaţiei de hidratare a varului, construirea unui concasor de mare capacitate. (Agerpres) A. EMBLEME AU DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE AURIII PADKRILOR SI OAMENII cărei Înnobilează caratele Se spune, pe drept cuvînt, despre cine are păduri că are aur, dar mai mult, o inepuizabilă sursă de viaţă. O invitaţie lucidă la ocrotirea acestei bogăţii, templu măreţ al naturii, izvor de lumină şi de elemente regeneratoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a atras atenţia asupra faptului că trebuie să se acorde o mare atenţie păstrării şi dezvoltării fondului forestier, care are o însemnătate deosebită pentru mediul ambiant, pădurile reprezentînd un bun naţional de valoare inestimabilă pentru viaţa şi viitorul naţiunii noastre socialiste. Peste pădurile Ciucaşului şi pe repezişurile Teleajenului şi Telejenelului a coborît, odihnitoare, iarna. Pădurea s-a dus să se culce. Doar silvicultorii şi vietăţile pădurii se mai mişcă, în „laboratoarele“ pădurii iarna se petrec fenomene miraculoase. Silvicultorii sunt gospodarii pădurilor, oameni falnici, buni şi drepţi precum brazii pe care-i îngrijesc, oameni tăiaţi din stîncă. Ocolul silvic Măneciu (Prahova) se întinde în bazinul superior al Văii Teleajenului, ca o broderie in inima masivului Ciucaş, la limita judeţelor Covasna, Buzău, Braşov. Silvicultori cu renume in aceşti munţi. Şeful ocolului silvic Măneciu este inginerul AURELIAN POPA, un veritabil slujitor al pădurii, un fiu al munţilor, un adevărat „dirijor" al „corului“ de arbori de pe amfiteatrele Ciucaşului, un om care veghează destinele acestui colţ de ţară, un om încă tînăr, volubil, plin de energie, un om pentru care pădurea este o eternă dragoste. — Spuneţi-ne, cum se poate cunoaşte virsta pădurii ? — Pină nu de mult, virsta exactă a unui arbore se cunoştea abia cind îi luai viaţa şi-i flumărai cercurile creşterii anuale. Acum e mai simplu. Se ia o carotă din trupul său, atît de mică, incit rana se vindecă repede. Carota dezvăluie virsta arborelui, acele cercuri ca rotirile de aripi şi zboruri de păsări. — Ce este pădurea pentru dv.? — O casă mare, cu multe cămări. O rezervă care se autoîmprospătează oferindu-ne lemn, fructe, iarbă pentru animale, dar, mai ales, o uzină de oxigen, care ameliorează clima şi ne bucură cu frumuseţile ei. O uzină vie. Pădurea este un ecosistem în echilibru permanent. Acest plămîn artificial al pămîntului, pădurea, acest mare complex de viaţă, reţine particulele în suspensie, fixează gazele toxice. Arborii sunt adevărate aspiratoare de praf, căci, la 50 km pătraţi de pădure există 50 tone de praf, iar tot la 50 kmp neimpăduriţi există 700 tone de praf. Un arbore cu proiecţia coroanei de 150 m produce de-alungul vieţii sale oxigenul necesar vieţii unui om pe durata de 20 de ani. Se spune că atunci cind numărul oamenilor ar întrece pe cel al copacilor, primii vor muri. Dar vom avea grijă să nu se intimple aşa ceva. Pădurea este şi cea care stă la baza majorităţii produselor create de om. Uitaţi-vă într-un apartament, cane provin din lemn. — CU oxigen ne furnizează, de pildă, un fag, intr-o oră ? — 1 700 grame. Pentru 64 de persoane. — Ce înseamnă fond forestier in acest vast ocol silvic, Măneciu ? Petre Mihai Băcanu (Continuare în pag. a 5-a) MV:" *■"