România Liberă, februarie 1987 (Anul 45, nr. 13138-13161)

1987-02-02 / nr. 13138

\ \ . Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al CC al P.C.R. PROGRAM CONCRET SI MOBILIZATOR DE ACŢIUNE pentru Îndeplinirea exemplara a planului PE ANUL 1987. PE ÎNTREGUL CINCINAL ,,Dispunem de tot ce este necesar. Avem asigurate condiţiile tehnico-materiale, dispunem de o minunată clasă muncitoare, ţărănime, intelectualitate, care au demonstrat că sunt gata să facă totul pentru a realiza programul şi obiectivele dezvoltării patriei noastre. Avem un partid puternic. Acum, hotăritor este felul cum vom acţiona fiecare, pentru a asigura realizarea in cele mai bune condiţii a acestor obiective". NICOLAE CEAUŞESCU Studiate In Interconexiunea care a determinat hotărîrile adoptate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în şedinţa din 30 ianuarie, docu­mentele date publicităţii sîmbătă oferă fiecărui om al muncii, indiferent de poziţia ce­ o ocupă în complexul eco­nomiei naţionale, un bun prilej de a evalua cu luciditate poten­ţialul actual al ţării şi, în acelaşi timp, de a trage toate învăţămintele asupra modului în care trebuie să se acţioneze — şi să acţioneze — pentru va­lorificarea cu maximum de eficacitate a acestui potenţial. In contextul analizării princi­palelor concluzii ce se desprind din activitatea desfăşurată, in 1986, de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, pentru realizarea sarcinilor cu­prinse în planul naţional unic, şi al cerinţelor izvorîte din obiectivele prevăzute pentru acest al doilea an al cincina­lului, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — document programatic, de excepţională importanţă teoretică şi practică —­ se constituie intr-o nouă şi inestimabilă contribuţie a secretarului general al parti­dului nostru la îmbogăţirea ar­senalului de mijloace şi metode concrete de lucru necesare în­făptuirii neabătute a hotărîri­­lor Congresului al XIII-lea al partidului, in condiţiile şi pe baza accentuării tot mai puter­nice a laturilor calitative in procesul dezvoltării. Termenii in care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază conţinutul Comunicatului cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare econom­ico-socială a ţării pe anul 1986 reliefează necesitatea imperioasă a articulării tot mai cuprinzătoare a efortului oame­nilor muncii — a talentului, hărniciei şi creaţiei lor — la exigenţele impuse de accelera­rea creşterii economice pe seama factorilor intensiv-calita­­tivi, prin înnoire revoluţionară şi înaltă eficienţă, prin profe­sionalism de cea mai elevată factură ştiinţifică, prin spirit gospodăresc, ordine şi discipli­nă, conjugate permanent cu marile responsabilităţi ce de­rivă din statutul de proprie­tari, producători şi beneficiari şi, mai ales, din obligaţia sacră de fii al gliei străbune, con­structori al celei mai glorioase Epoci din istoria patriei. Suntem convinşi că nu există cetăţean al ţării, care, par­­curgînd textul Comunicatului cuprinzînd datele de bază ale anului de debut al cincinalului, să nu fie cuprins de o justifi­cată satisfacţie şi de mindrie patriotică faţă de importantele progrese înregistrate in agri­cultură, in industrie, in reali­zarea­ venitului naţional, in creşterea productivităţii muncii şi in alte domenii. Sunt rezulta­te generale remarcabile, prin care toţi oamenii muncii şi-au atras o înaltă preţuire şi cele mai calde felicitări din partea conducătorului partidului şi sta­tului. Cu o producţie totală de cereale care depăşeşte 30 mi­lioane tone, revenind 1 330 kg pe locuitor­i care au numai că este cea mai mare din istoria ţării, dar a de circa două ori superioară celei obţinute cu doar 11 ani in urmă —, cu o creştere a producţiei industriale de 7,7 la sută — cel mai înalt ritm din ultimii opt ani şi un spor echivalent cu mai mult decât întreaga producţie indus­trială a României in anul 1959 —, cu creşteri de peste 7,8 la sută a venitului naţional, a vo­lumului de mărfuri transporta­te, a productivităţii muncii în industrie, construcţii şi trans­porturi, economia noastră na­ţională, oamenii care o gospo­dăresc şi o dezvoltă demon­strează de cită putere dispunem în prezent şi, prin aceasta, cit de realiste sunt planurile şi pro­gramele prin care partidul, secretarul său general mobili­zează poporul pentru accelera­rea progresului multilateral al patriei. Dar, pornind tocmai de la aceste rezultate, de la posibili­tăţile reale pe care le-am avut de a îndeplini în întregime pre­vederile din programele adop­tate şi, făcînd o introspecţie profundă şi severă in conţinutul activităţii desfăşurate, tova­răşul Nicolae Ceauşescu pune în evidenţă o seamă de neîm­­pliniri şi neajunsuri în dome­niul unor ramuri din sfera pro­ductivă şi a circulaţiei mărfu­rilor, precum şi al unor catego­rii economice de cea mai mare­­ însemnătate pentru bunul mers al întregului mecanism econo­mic. De fapt, observaţiile criti­ce formulate de secretarul ge­neral al partidului nu sunt alt­ceva decit o sinteză a tuturor demersurilor sale stăruitoare de pe tot parcursul anului ante­rior în favoarea asigurării bazei energetice a producţiei, acordă­rii priorităţii absolute exportu­lui, aplicării cu mai multă răs­pundere şi orientare spre nou a principiilor mecanismului eco­­nomico-financiar. Sunt­ cu to­tul şi cu totul justificate criticile aduse sectoarelor ex­tractive —, minier şi petro­lier —, ca şi celui şi ener­giei electrice, care, iată, au mai parcurs un an ,ţără să aducă elemente calitative şi cantitative semnificative in ba­lanţa economică a ţării. Mi­nerii din sectorul cărbunelui au ridicat producţia cu abia 937 000 tone faţă de 193%. Cu această cantitate suplimentară nu se putea obţine mai mult de cir­ca o şesime din sporul înregis­trat la producţia totală de energie electrică, ceea ce în­seamnă că restul a fost reali­zat pe seama hidrocarburilor (inclusiv la autoproducători) şi a energiei hidraulice, intr-un an secetos, ale cărui efecte le simţim din plin şi în această iarnă , imposibilitatea hi­drocentralelor de a acoperi vîrfurile cererii de putere in sistem. Nu intrăm acum in detalii, dar faptul că sistemul energetic continuă să funcţio­neze la o frecvenţă scăzută, că ieşirile accidentale din funcţiu­ne se menţin la un nivel ridi­cat, că unele termocentrale de bază au intrat în iarnă fără stoc de cărbune asigurat, că faţă de programul aprobat prin Hotărârea C.G. al P.C.R. din martie 1982, puterea instalată în centralele electrice este mai mică cu peste 2 000 MW dato­rită restanțelor acumulate la intrările in funcțiune de noi grupuri, toate aceste elemente Ing. Artur loan (Continuare ín pag. a 3-a) PRODUCȚIA MARFĂ INDUSTRIALA 100 -m­ m m m _____ 1985 ACŢIUNE DE MARE IMPORTANŢĂ PENTRU DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI Ieri, s-a declanşat în toată ţara cel de al 28-lea recensă­­mînt al animalelor, acţiune deo­sebit de importantă pentru sectorul zootehnic, pentru dez­voltarea sa viitoare. Cum bine se ştie, rezultatele finale ale re­censământului vor sta la baza măsurilor ce se vor lua pentru întărirea acestui sector, măsuri care vizează asigurarea sănătă­ţii animalelor şi a furajelor ne­cesare. Tocmai de aceea acţiu­nea trebuie să se desfăşoare conform prevederilor Decretului nr. 1 din 1982, astfel incit să se asigure exactitatea datelor, în­­sensul de a cunoaşte precis numărul de animale pe specii şi sex. In toate localităţile ţării, in cooperativele agricole de pro­ducţie, în întreprinderile agri­cole de stat, în gospodăriile populaţiei echipele de re­­cenzori şi-au început acti­vitatea. Chiar dacă condi­ţiile de timp sint, in unele locuri, mai grele, aceste echipe se deplasează din gospodărie In gospodărie, verificînd la faţa locului numărul animalelor. se desfăşoară recensămîntul animalelor domestice tară * În întreaga Dealtfel, aceasta este una din obligaţiile lor de bază pentru a permite cunoaşterea efective­lor de animale domestice,­­­biilor lor. Totodată, crescătorii de animale au şi ei anumite obligaţii pe care sunt datori să le respecte. Este vorba de de­­clararea corectă a numărului de animale, indiferent dacă acestea se află la proprietar sau în altă parte. In acelaşi timp, cum spuneam, deţinătorii de animale trebuie să înlesnească recenzo­­rilor posibilitatea de a număra corect toate animalele aflate în adăposturi sau în orice alt loc. Din relatările corespondenţilor noştri se desprind primele con­cluzii : peste tot recensămîntul a demarat bine, se desfășoară conform prevederilor legale, se asigură exactitatea datelor. Am mai putea adăuga că ce­tăţenii, conducerile unităţilor a­­gricole socialiste sprijină efectiv comisiile de recenzare astfel incit să se poată asigura termi­narea acestei acţiuni în cursul zilei de 8 februarie. Şi încă un amănunt nu lipsit de importan­ţă : în foarte multe gospodării şi unităţi agricole numărul de animale este mai mare decit cel înregistrat la aceeaşi dată a anului trecut, în pagina a 3-a . RELATĂRI DESPRE DESFĂŞURAREA RECEN­­SĂMENTULUI IN JUDEJELE GALAŢI Şl MARAMUREŞ alta este aceea de a ajunge şi la locurile greu accesibile in care scop este nevoie ca popu­laţia, organele locale să spriji­ne pe recenzori în sensul de a le facilita îndeplinirea obliga­ Protejaţi din toate ţările a­umitrivă . COTIDIANUL CONSILUI NAŢIONAL AL­­ULUI DEMOCRAŢIEI 9 UNITĂŢII SOCIALISTE [ Anul XLV Nr. 13138 Luni 2 februarie 1987 6 pagini 50 bani | TEZS, ID£I FUNDAMENTALE DIM GÎN­DI­REA SOCI­AL-POLTICĂ A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 0 SOCIETATE SOCIALISTA ARMONIOS DEZVOLTATĂ, 0 SOCIETATE A OAMENILOR MUNCII In viziunea P.C.R., a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, socia­lismul, orinduire calitativ nouă, radical deosebită fată de cele anterioare, reprezintă o fază distinctă, obiectiv necesară, in evoluţia omenirii de la inferior la superior, in mersul societă­ţii spre comunism, fiind unica alternativă pentru soluţionarea, in interesul oamenilor muncii, a contradicţiilor multiple ale societăţii capitaliste, pentru în­lăturarea pe cale revoluţionară a disfuncţionalităţilor generate de antagonismele orinduirii bur­gheze. In­cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia solemnitatea omagială prile­juită de­ recenta aniversare a zilei sale de naştere şi aproape a cinci decenii şi jumătate de eroică activitate revoluţionară conducătorul partidului şi al ţâ­rii arăta : „Trebuie să subli­niem­ — şi consider foarte im­portant şi necesar aceasta in actualele împrejurări interna­ţionale — că tot ceea ce am înfăptuit în ţara noastră şi tot ceea ce s-a realizat şi în alte târî socialiste demonstrează cu putere justeţea principiilor so­cialismului ştiinţific, că numai şi numai pe calea socialismu­lui se poate asigura realizarea unei societăţi in care oamenii, popoarele să se bucure pe de­plin de minunatele cuceriri ale ştiinţei, ale culturii, ale pro­gresului economic şi social, sâ-şi asigure bunăstarea, fericirea, a­­devărata independenţă şi suve­ranitate Valorificînd pe plan teoretic şi ideologic experienţa României socialiste, a celorlalte state so­cialiste, partidul nostru, secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au îmbogăţit concepţia socialismului ştiin­ţific cu privire la trăsăturile noii societăţi. Partidul nostru priveşte so­cietatea socialistă ca pe o rea­litate economico-socială a cărei esenţă se defineşte in mod sin­tetic prin puterea politică a oa­menilor muncii, prin statorni­cirea relaţiilor de producţie so­cialiste, desfiinţarea­­ claselor exploatatoare şi a antagonismu­lui social, prin promovarea principiilor socialiste de repar­tiţie. Odată cu Congresul al IX-lea al partidului, în 1965, cu adopta­rea noii Constituţii şi procla­marea Republicii socialiste s-a deschis o perioadă nouă în dez­voltarea generală a ţării, înari­pată de spiritul novator şi de munca clocotitoare a secretaru­lui general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Prin hotărîrile şi orientările adop­tate, Congresul al IX-lea ca si congresele care i-au urmat, au determinat schimbări radicale atît in baza materială, in nive­lul, structura şi calitatea for­ţelor de producţie, cit şi în fi­zionomia socială a societăţii ro­mâneşti, in ridicarea gradului de civilizaţie materială şi spi­rituală a întregului popor, în­tregul sistem social socialist a dobîndit posibilitatea de a se dezvolta pe coordonate calitativ noi. In esenţa sa, concepţia pri­vind făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate in România conturează un stadiu superior de maturizare a socia­lismului în sferele vieţii sociale, de dezvoltare profundă a noii orinduiri in toate compartimen­tele. Această nouă etapă de­ dez­voltare socialistă a patriei noas­tre parcurge un proces complex, atotcuprinzător şi de durată, ce Îmbrăţişează în interdependen­ţa lor dialectică, problemele dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a ţării, ale făuririi unei economii avansate, moderne, ale perfecţionării re­laţiilor sociale­, conducerii de­mocratice a societăţii precum şi problemele privind viaţa spiri­tuală, formarea omului nou, înfăptuirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pre­supune o serie de direcţii fun­damentale de acţiune. Creşterea puternică, rapidă­­ şi multilaterală a forţelor de pro­ducţie, pe baza cuceririlor re­voluţiei ştiinţifice-tehnice astfel Incit să se poată asigura stab­­lirea continuă a producţiei pe bunuri materiale in vederea sa­­tisfacerii largi a necesităţilor de consum ale întregului popor , repartizarea lor proporţional-şti-Inţifica pe Întreg teritoriul tă­rii; organizarea si sistematiza­rea mai bună a teritoriului tă­rii ; crearea de noi centre ur­bane, organizarea pe baze ştiin­ţifice a vieţii comunelor si sa­telor noastre în vederea apro­pierii treptate a agriculturii de industrie ; ridicarea gradului de civilizaţie materială a în­tregului popor ; realizarea unei economii moderne, de înaltă productivitate şi eficienţă. Practica revoluţionară din ţara noastră demonstrează că dacă România, trecînd pe dru­mul socialismului, nu ar fi ac­ţionat pentru dezvoltarea pu­­ternică a forţelor de producţie, pentru realizarea unei indus­trii moderne, pe baza tehnicii celei mai avansate, ar fi rămas in continuare o ţară slab dez­voltată, dependentă de ţările industrializate. „Fără o asemenea bază ma­terială — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu am fi putut să realizăm şi nu ne-am putea pune în faţa sarcini atât de importante cum sunt cele pe care le-am stabilit astăzi şi cum sunt pre­­văzute în planul cincinal. Toc­mai în aceasta constă justeţea politicii partidului nostru, care porneşte nu numai de la inte­resele de moment, ci de la inte­resele de perspectivă, de la vi­itorul poporului nostru, al so­­cialismului și comunismului“. In următorii ani, potrivit di­rectivelor Congresului al XIII-lea, se va asigura con­tinuarea pe o treaptă mai înal­tă a politicii de industrializare — factor hotăritor al dezvoltă­rii forţelor de producţie. Dez­voltarea industriei se va realiza îndeosebi, prin modernizarea mijloacelor de producţie şi structurii producţiei, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora, introducerea continuă şi generalizarea rapidă a tehno­logiilor avansate, extinderea Prof. univ. dr. Liviu Copţu­ (Continuare in pag. a 2-a) Combinatul de­ lianţi şi azbociment Bicaz Important spor de eficienţă pentru prima etapă din programul de înnoire şi modernizare a producţiei In cadrul Combinatului de lianţi şi azboci­ment din Bicaz s-a încheiat prima etapă din programul de înnoire şi modernizare a produc­ţiei pe acest cincinal. Eficienţa aplicării în acti­vitatea economică a măsurilor vizînd aceste obiective s-a concretizat, pînă in prezent, in creşterea productivităţii muncii cu mai bine de 10 la sută, economisirea a 350 000 kWh ener­gie electrică şi a peste 500 tone combustibil convenţional, diminuarea costurilor de produc­ţie cu 3 la sută etc. Intre acţiunile finalizate in această primă etapă se numără construi­rea unei instalaţii de recuperare a prafului umed de la turnul de răcire a gazelor, cu ajutorul căreia se recuperează zilnic 80 tone ciment, sporirea cu 30 la sută a capacităţii instalaţiei de hidratare a varului, construirea unui concasor de mare ca­pacitate. (Agerpres) A. EMBLEME AU DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE AURIII PADK­RILOR SI OAMENII cărei Înnobilează caratele Se spune, pe drept cuvînt, despre cine are păduri că are aur, dar mai mult, o inepuiza­bilă sursă de viaţă. O invitaţie lucidă la ocrotirea acestei bogă­ţii, templu măreţ al naturii, iz­vor de lumină şi de elemente regeneratoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a atras atenţia asupra faptului că trebuie să se acorde o mare atenţie păstrării şi dezvoltării fondului forestier, care are o însemnătate deosebită pentru mediul ambiant, pădurile re­­prezentînd un bun naţional de valoare inestimabilă pentru viaţa şi viitorul naţiunii noastre so­cialiste. Peste pădurile Ciucaşului şi pe repezişurile Teleajenului şi Te­­lejenelului a coborît, odihni­toare, iarna. Pădurea s-a dus să se culce. Doar silvicultorii şi vietăţile pădurii se mai mişcă, în „laboratoarele“ pădurii iarna se petrec fenomene miraculoase. Silvicultorii sunt gospodarii pă­durilor, oameni falnici, buni şi drepţi precum brazii pe care-i îngrijesc, oameni tăiaţi din stîncă. Ocolul silvic Măneciu (Prahova) se întinde în bazinul superior al Văii Teleajenului, ca o broderie in inima masivului Ciucaş, la limita judeţelor Co­­vasna, Buzău, Braşov. Silvicul­tori cu renume in aceşti munţi. Şeful ocolului silvic Măneciu este inginerul AURELIAN POPA, un veritabil slujitor al pădurii, un fiu al munţilor, un adevărat „dirijor" al „corului“ de arbori de pe amfiteatrele Ciucaşului, un om care veghea­ză destinele acestui colţ de ţară, un om încă tînăr, volubil, plin de energie, un om pentru care pădurea este o eternă dragoste. — Spuneţi-ne, cum se poate cunoaşte virsta pădurii ? — Pină nu de mult, virsta exactă a unui arbore se cunoş­tea abia cind îi luai viaţa şi-i flumărai cercurile creşterii a­­nuale. Acum e mai simplu. Se ia o carotă din trupul său, atît de mică, incit rana se vindecă repede. Carota dezvăluie virsta arborelui, acele cercuri ca roti­rile de aripi şi zboruri de păsări. — Ce este pădurea pentru dv.? — O casă mare, cu multe că­mări. O rezervă care se autoîm­­prospătează oferindu-ne lemn, fructe, iarbă pentru animale, dar, mai ales, o uzină de oxi­gen, care ameliorează clima şi ne bucură cu frumuseţile ei. O uzină vie. Pădurea este un eco­sistem în echilibru permanent. Acest plămîn artificial al pă­­mîntului, pădurea, acest mare complex de viaţă, reţine parti­culele în suspensie, fixează ga­zele toxice. Arborii sunt adevă­rate aspiratoare de praf, căci, la 50 km pătraţi de pădure există 50 tone de praf, iar tot la 50 kmp neimpăduriţi există 700 tone de praf. Un arbore cu proiecţia co­roanei de 150 m produce de-a­­lungul vieţii sale oxigenul ne­cesar vieţii unui om pe durata de 20 de ani. Se spune că atunci cind numărul oamenilor ar în­trece pe cel al copacilor, primii vor muri. Dar vom avea grijă să nu se intimple aşa ceva. Pădu­rea este şi cea care stă la baza majorităţii produselor create de om. Uitaţi-vă într-un aparta­ment, cane provin din lemn. — CU oxigen ne furnizează, de pildă, un fag, intr-o oră ? — 1 700 grame. Pentru 64 de persoane. — Ce înseamnă fond forestier in acest vast ocol silvic, Mă­neciu ? Petre Mihai Băcanu­ (Continuare în pag. a 5-a) MV:" *■"

Next