România Liberă, februarie 1987 (Anul 45, nr. 13138-13161)
1987-02-02 / nr. 13138
00 SOCIETATE SOCIALISTA ARMONIOS DEZVOLTATA, SOCIETATE A OAMENILOR MUNCII (Urmare din pag. 1) mecanizării, automatizării si robotizării. Se va ajunge astfel, în 1990, la un nivel general al producţiei, industriei româneşti, precum şi al calităţii şi tehnicii acestei ramuri, comparabil cu cel din ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Astfel, industria românească, la finele secolului nostru se va ridica la un nou nivel calitativ a fi tehnic. ► Practica din ţara noastră demonstrează că fără o agricultură modernă, de înaltă productivitate, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, nu se poate edifica socialismul multilateral dezvoltat. De aceea, Congresul al XIII-lea a stabilit că în agricultură — a doua ramură de bază a economiei naţionale — obiectivul fundamental îl constituie înfăptuirea noii revoluţii agrare, care implică transformarea generală a ţărănimii cooperatiste, realizarea unei producţii agricole care să satisfacă din plin necesităţile de consum ale poporului, cerinţele dezvoltării economiei. Dezvoltarea armonioasă a societăţii noastre implică în mod logic creşterea rolului ştiinţei în modernizarea întregii economii naţionale, în asigurarea progresului multilateral al patriei, afirmarea noii etape a revoluţiei ştiinţifice-tehnice in toate domeniile de activitate. Ştiinţa, în concepţia partidului nostru, este un instrument puternic in manile întregului popor în lupta pentru transformarea revoluţionară a societăţii. Orinduirea socialistă realizează o nouă formă de proprietate asupra mijloacelor de produceţie. — „Un rol important — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — îl au consolidarea şi dezvoltarea în continuare a proprietăţii socialiste de stat şi cooperatiste, ca bază trainică a făuririi socialismului şi comunismului“. Transformările calitative survenite în relaţiile de producţie sunt preponderente şi in domeniul planificării. Perfecţionarea activităţii de conducere, organizare şi planificare a economiei prin cuprinderea întregii activităţi economico-sociale în planul naţional unic a avut în vedere, alături de încadrarea economiei cooperativelor agricole de producţie în planul unic şi a altor domenii, cum ar fi cercetarea ştiinţifică, cultura, producţia în gospodăriile individuale ţărăneşti sau meşteşugăreşti. Ţinînd seama de stadiul actual al dezvoltării ţării noastre, este necesară, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, perfecţionarea sistemului de retribuire a muncii şi de repartizare a veniturilor oamenilor muncii, astfel incit să se aplice cu toată hotărirea principiul socialist de repartiţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, iar veniturile să fie nemijlocit determinate de munca depusă şi de rezultatele muncii. „Aplicarea principiilor socialiste de dreptate socială, de echitate şi etică socialistă — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — constituie o parte inseparabilă a socialismului, a mersului nostru înainte“. Creşterea rolului conducător al partidului comunist, întărirea statului democraţiei muncitoreşti revoluţionare şi funcţiilor lui, presupune perfecţionarea cadrului organizatoric de participare activă şi efectivă a oamenilor muncii la conducerea societăţii, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului, întărirea autoconducerii muncitoreşti, sporirea rolului organizaţiilor de masă şi obşteşti. Orinduirea noastră socialistă, în viziunea tovarăşului Nicolae Ceauşescu operă a maselor populare, sub conducerea partidului, îşi dezvoltă în mod continuu cadrul instituţional de conducere a societăţii, în forma sistemului democraţiei socialiste. .. Este necesar să perfecţionăm şi să dezvoltăm acest sistem — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la solemnitatea sărbătoririi aniversării zilei sale da naştere — pornind de la faptul că socialismul îl înfăptuim cu poporul și pentru popor, de la ceea ce am spus odată că este specific poporului nostru, care spune că trebuie să fii om de omenie. Trebuie să construim un comunism de omenie, pentru oameni, pentru bunăstarea și fericirea omului, dar făcînd totul pentru ca fiecare să-şi aducă contribuţia activă la dezvoltarea generală a societăţii !“. Astfel democraţia socialistă românească reprezintă cadrul politic, organizatoric al realizării în fapt a principiilor umanismului revoluţionar, al funcţionării unor relaţii economice, politice, culturale şi sociale cu adevărat umane care să situeze în centrul lor omul, libertatea şi fericirea sa. O însemnătate cardinală au dezvoltarea. In continuare, şi perfecţionarea învăţămîntului pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, a politehnizării şi integrării strînse cu producţia şi cercetarea, organizarea temeinică, la un nivel tot mai înalt, a calificării forţei de muncă, generalizarea procesului de reciclare a cadrelor, ridicarea pregătirii profesionale a tuturor oamenilor , dezvoltarea literaturii şi artei — chemate să reliefeze convingător noua condiţie umană din societatea noastră şi să militeze pentru triumful noului, al idealurilor de dreptate şi libertate socială. Totodată partidul aşează în centrul activităţii sale intensificarea şi perfecţionarea activităţii ideologice şi politico-educative pentru formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, educarea patriotică şi revoluţionară a maselor largi de oameni ai muncii, afirmarea plenară a principiilor eticii şi echităţii socialiste, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea multilaterală şi manifestarea plenară a personalităţii uomane, transformarea, intr-o măsură şi mai mare, a ideologiei noastre revoluţionare, a muncii educative într-o puternică forţă de mobilizare şi dinamizare a energiilor creatoare ale întregului nostru popor. Toate aceste direcţii distincte, interferîndu-se si interconditionîndu-se reciproc formează o unitate dialectică. Partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, orientează în mod unitar eforturile poporului pe linia continuării in profunzime a prefacerilor revoluţionare in toate domeniile de activitate, astfel incit aceste transformări să nu fie o simplă prelungire a succeselor anterioare, ci să asigure aspecte calitative care să permită întregului organism social să se dezvolte armonios, echilibrat în mersul său spre comunism. Realizarea acestor direcţii va determina ascensiunea pînă la finele acestui cincinal a României printre ţările mediu dezvoltate, iar în perspectiva anilor 2000, printre ţările multilateral dezvoltate. „Se poate afirma — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că România va încheia o întreagă epocă revoluţionară de dezvoltare, realizând condiţiile trecerii la manifestarea tot mai largă în societatea noastră a principiilor comuniste de repartiţie, de muncă şi de viaţă“. A devenit o tradiţie in viaţa satelor noastre ca, în fiecare an, luna februarie să figureze pe agenda manifestărilor culturale importante, ca „Lună a cărţii la sate“. In legătură cu semnificaţia acestui eveniment şi cu diversele manifestări ce vor fi organizate cu acest prilej, am solicitat o serie de amănunte tovarăşului VALERIUS DECIU, director în Centrala editorială. — In ansamblul politicii culturale promovate cu consecvenţă de partidul şi statul nostru — ne spune interlocutorul — avînd drept obiective fundamentale realizarea noii personalităţi umane, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste în rîndurile întregului popor, ridicarea nivelului general de cultură al oamenilor muncii la dimensiunile unei profunde cunoaşteri a ideologiei, ştiinţei, literaturii şi artei, un loc de seamă îl ocupă cartea românească. Devenită în anii noştri o adevărată forţă socială, cartea — prin cele mai de seamă realizări ale sale — îşi aduce contribuţia ei specifică, originală, la dezvoltarea patrimoniului cultural naţional şi universal. Este semnificativ de arătat că in perioada 1965—1986, în Epoca Nicolae Ceauşescu, s-a desfăşurat o activitate editorială fără precedent. Producţia de carte a editurilor de stat a însumat 79 000 de titluri, intr-un tiraj de peste 1,5 miliarde de exemplare. — Ce amănunte ne puteţi furniza asupra organizării în acest an a „Lunii cărţii la sate“ ? — Cea de a 27-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, organizată in cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ se va desfăşura între 1 februarie şi 1 martie, sub genericul : „Cartea în sprijinul formării conştiinţei socialiste, al perfecţionării pregătirii profesionale a oamenilor muncii de la sate, al infăptuirii noii revoluţii agrare“, în lumina sarcinilor ce decurg din documentele programatice ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român. Deschiderea — la nivel republican — a „Lunii cărţii la sate“ a avut loc duminică 1 februarie în comunele Pechea, judeţul Galaţi şi Periş, Sectorul agricol Ilfov, centre agroindustriale cu realizări deosebite in activitatea social-economică şi politico-educativă. In cadrul acestor manifestări inaugurale, a fost prezentată expunerea „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie inestimabilă la teoria şi practica construcţiei socialismului, la cauza păcii şi progresului în lume“, împreună cu cititorii, s-au dezbătut apoi două importante teme, referitoare la rolul cărţii agrozootehnice în sprijinul infăptuirii noii revoluţii agrare, precum şi la imaginea satului de astăzi oglindită in literatura română contemporană. De asemenea, s-au prezentat unele noi apariţii editoriale s-au vizionat expoziţii de carte socialpolitică, agrozootehnică, ştiinţifică şi beletristică precum şi spectacole cultural-artistice. Totodată, în cadrul fiecărui judeţ, în localităţile rurale cu o viaţă economică şi culturală dezvoltată, s-a marcat deschiderea „Lunii cărţii la sate“ prin bogate programe culturale, cuprinzînd prezentări de cârţi, expoziţii tematice de carte etc. — Ce alte manifestări vor avea loc in cadrul „Lunii cărţii la sate“ ? — In această perioadă vor fi organizate acţiuni de popularizare şi difuzare a cărţii în consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, în cooperative agricole de producţie, întreprinderi agricole de stat, staţiuni de maşini agricole, în alte unităţi economice, la cămine culturale, cluburi, şcoli, biblioteci şi librării din localităţi rurale, urmărindu-se creşterea contribuţiei cărţii la educaţia politică, revoluţionar-patriotică, etică şi estetică a oamenilor muncii de la sate, la pregătirea profesională a acestora. In contextul acestor acţiuni vor fi „buna cărţii la sate“ prezentate realizările editurilor din ţara noastră, urmărindu-se popularizarea şi răspîndirea largă a cârţii social-politice, ştiinţifice, tehnice, agrozootehnice, beletristice şi de artă, în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, demonstrîndu-se faptul că în România socialistă cartea constituie un mijloc important — integrat eforturilor întregului popor — pentru edificarea unei vieţi noi, sub semnul celor mai înalte valori umaniste. In cadrul unei largi game de manifestări — lansări de cărţi, mese rotunde, dezbateri, simpozioane, întilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă — vor fi abordate diverse aspecte ale publicării şi răspîndirii cărţii da, toate genurile, se vor prezenta: planurile de apariţii editoriale pe anul 1987, profilurile unor serii şi colecţii de largă audienţă, prilejuind o confruntare constructivă a activităţii editorilor şi difuzorilor de carte cu exigenţele şi preferinţele cititorilor. Manifestările care vor avea loc vor aduce în atenţia maselor largi de cititori de la sate, lucrările care ilustrează marile realizări ale poporului nostru, sub conducerea partidului, în Epoca Nicolae Ceauşescu. Un loc deosebit îl vor ocupa prezentarea şi difuzarea lucrărilor — de o excepţională valoare teoretică şi practică — ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, editate în seria de volume „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, în seriile „Din gîndirea social-politică“, „Din gîndirea filozofică“, „Din gîndirea economică a preşedintelui României“ şi nn cele trei volume din seria „Opere alese“ ale secretarului general al partidului nostru. Se vor intensifica, de asemenea, acţiunile cu cartea social-politică, care relevă bogatele tradiţii progresiste, revoluţionare ale poporului român, experienţa ţârii noastre în construcţia socialismului, realizările istorice ale României socialiste, profundul democratism al societăţii pe care o construim, activitatea internaţională a partidului şi statului nostru, politica de pace, dezarmare, colaborare şi înţelegere între popoare. In scopul sprijinirii pregătirii profesionale a oamenilor muncii de la sate, al informării acestora asupra noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, se vor organiza întilniri ale cititorilor cu autori şi redactori de specialitate, prezentări şi dezbateri pe marginea unor colecţii şi serii de carte ştiinţifică şi tehnică, printre care : „Ştiinţa şi tehnica pentru toţi“, „Caleidoscop“, „Pe harta lumii“, „Cristal“, „Popoare, culturi, civilizaţii“ etc. Ansamblul acestor acţiuni va fi completat cu numeroase iniţiative pe plan local, unde vor fi organizate „Zile ale editurilor“, concursuri gen „Cine ştie cîştigă“, dezbateri pe marginea unor cărţi apărute în serie „Agricultura“, a colecţiei „Ştiinţa pentru toţi“, recitaluri de poezie patriotică cu sprijinul asociaţiilor de scriitori, al cercurilor şi cenaclurilor literare. — Cum se acţionează pentru popularizarea şi difuzarea cărţii la sate ? — în scopul răspîndirii largi a cărţii in rîndurile populaţiei săteşti, reţeaua de difuzare a cărţii din cadrul cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a «mărfurilor s-a extins an de an, ajungind azi să cuprindă 2 350 librării şi raioane de librărie specializate, 6 500 puncte de desfacere în cadrul magazinelor săteşti, 5 000 puncte de difuzare organizate în cadrul unităţilor agricole socialiste, a Întreprinderilor şi instituţiilor din mediul rural, în strînsă colaborare cu factori culturali locali, cu organizaţiile de masă şi obşteşti şi cu bibliotecile comunale şi şcolare, unităţile cooperaţiei au iniţiat — la nivelul fiecărui judeţ — acţiuni specifice de tipul „Săptămîni ale cărţii“ şi „Decade ale cărţii“ ,concursuri cu tema „Cel mai bun difuzor de carte“, „Fiecare casă cu bibliotecă proprie“, întilniri cu scriitori şi editori, recitaluri literare etc, acţiuni care s-au soldat cu rezultate importante in difuzarea cărţii la sate. Prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor educaţionali, ediţia din acest an, a „Lunii cărţii la sate“ este menită să determine îmbogăţirea şi diversificarea — în continuare — a activităţii politico-educative în unităţile economice, instituţiile şi aşezămintele culturale din mediul rural, să asigure o calitate superioară tuturor manifestărilor programate cu acest prilej. Mircea Scripca Pagina a 2-a — 2 februarie 1937 FIIRBIîN Două emoţionante documentare artistice: • IMN PENTRU PRIMĂVARA TARII • II DE SĂRBĂTOARE Sub impulsul unor evenimen- te de maximă importanţă în viaţa ţării, dornic să le cuprindă cit mai larg şi mai semnificativ, filmul documentar işi dovedeşte noi dimensiuni erupţionalestetice. Ample valenţe lirice şi epice in acelaşi timp, capabile să restituie vibraţia şi grandoarea unor sărbători dragi inimii poporului, rezonanţa mereu actuală a unor aniversări istorice, în aceste zile de vibrantă atmosferă revoluţionară, cînd ţara întreagă îl sărbătoreşte pe marele şi preţuitul său conducător . Omul care a ridicat România la un înalt rang de demnitate şi prestigiu, de largă apreciere în lumea contemporană, două filme-document se constituie într-un frumos gest artistic omagial adus Partidului, secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „IMN PENTRU PRIMAVARA TARII" şi „ZI DE SĂRBĂTOARE", strălucitoare „cununi de lauri“ în imagini, evocă emoţio- nant biografia glorioasă a partidului nostru şi biografia Eroului comunist care şi-a consacrati viaţa, activitatea, lupta, cauzei revoluţionare a poporului său. Simbolică această contopire de biografii eroice, sugerată de ambele filme, exemplară prin continuitatea, statornicia credinţei în idealurile poporului şi în voinţa, în puterea de a le realiza, în condiţiile societăţii socialiste de astăzi, prin fapte ce vor râmi neînscrise în cartea de aur a istoriei patriei. „Istoria unică şi unitară“, cum o numeşte tovarăşul Nicolae Ceauşescu, amintind continuitatea luptei pentru libertatea, unitatea şi suveranitatea ţării punte trainică ce leagă generoasele aspiraţii de ieri de înfăptuirile prezente, nobilă idee pe care se înaltă oricare dintre filmele noastre. Fie că sunt artistice, refăcând epopeea istorică, sau documentare, aniversare precum „Ani eroici“, „Al patriei erou intre eroi“, „Partidul, Patria, Poporul“, „Cununa de lauri“, ca şi aceste doua filme-document ale emoţionantelor spectacole prilejuite de împlinirea a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Inspiratele poeme-document, sugestive arcuri peste timp alternează versul cu dansul şi muzica, secvenţa de arhivă cu cea filmată azi, într-un flux dinamic şi tumultuos, atrăgător şi variat ca viaţa însăşi. „Imn pentru primăvara ţării“ semnat de un grup de cineaşti dirijat de Anghel Mora, trimite succint la cîteva momente semnificative din istoria patriei şi a partidului, fotografii şi afişe de epocă, primele manifestări energice ale clasei muncitoare ridicindu-se împotriva exploatării capitaliste, greve, acţiuni de protest, marea demonstraţie antifascistă de la 1 mai 1939 — una din primele manifestări din lume care avertiza asupra pericolului fascist. In fruntea demonstraţiei, organizate de comunişti — revoluţionarul încercat Nicolae Ceauşescu, alături de tovarăşa Elena Petrescu- Ceauşescu. Supraimpresiunea fotografiei neînfricatului luptător pe sălile tribunalului burghez, care-l judeca şi condamna pe nedrept, apoi celula unde e încarcerat la Doftana. Secvenţe din epopeea războiului antifascist, de eliberare a ţării şi a altor teritorii ocupate de hitlerişti. Spectacolul evocator e întregit de secvenţe filmate ce devin un nou şi emoţionant poem al eroismului ostaşilor români, al jertfelor numeroase ale poporului nostru. Metafore inspirate sugerează noul drum al ţării: un fluviu cu ape năvalnice şi mîini sigure, de plutaşi încercaţi ce-i stăpinesc. In prim-plan tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriot şi revoluţionar înflăcărat, mobilizează brigăzile de voluntari pe şantierele reconstrucţiei. Deschizător de uriaşe perspective, Congresul al IX-lea al partidului aduce la cîrma ţării pe făuritorul noului ei destin, apoi intr-o suită de imagini dinamice, sînt prezentate grandioasele ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu. Păstrîndu-se in cadrul impresionantei festivităţi de pe Stadionul 23 August „Zi de sărbătoare“, filmată de o echipă de talentaţi operatori, în regia lui Gheorghe Vitanidis, reuşeşte să transmită vibraţia grandioasei manifestări transformate intr-un omagiu fierbinte adus Patriei, Partidului, marelui şi preţuitului Conducător tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt urmărite, din unghiuri variate, cu o mare mobilitate a aparatelor de filmat, demonstraţiile sportive şi cele artistice ca şi uriaşele tablouri alegorice, sugerând munca liberă din uzină, din mine, de pe ogoare sau din laboratoare de cercetare, modern utilate, pentru a vie activitate ştiinţifică îndrumată cu înaltă competenţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului, savant de largă recunoaştere internaţională. O frumoasă alegorie a păcii sugerează grupurile de dansatori — tineri părinţi, proteguind viaţa copiilor, viitorul Planetei — amintind vocaţia de pace a României, politica înţeleaptă a partidului şi statului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Eroul păcii şi al înţelegerii între popoare, cum este numit, cu admiraţie pretutindeni. Aspiraţia spre lumină e simbolizată in această expresivă „epopee lirică“ -- i-aş spune — şi de inspiratul dans „Ciocîrlia“ — fete in alb, cu rochii vaporoase se rotesc ameţitor, ca într-un avîntat zbor spre înălţimi. Filmul e o simfonie de culori şi nuanţe, exuberantă mişcare şi grup statuar, graţie şi energie tinerească, revărsare de bucurie, sărbătoare, jocul copiilor şi forţa constructivă a maturilor, ce alcătuiesc împreună un grandios mozaic dinamic, imaginea Patriei, în toată frumuseţea ei vie, tumultuoasă, nepieritoare. Alice Manoiu OMAGIU ADUS CONDUCĂTORULUI IUBIT ELOGIU ÎN CUVlNT gfif-'-SSP 4 ■ â . ■ . • I - i 1 0,România liberă" ŞI CÎNTEC 26 ianuarie — o zi omagiată de întreaga ţară, de întregul popor prin gind şi faptă, prin cuvînt şi cint. Ingemănînd versul şi ’muzica prin glasurile reunite ale celor ce alcătuiesc o strălucitoare pleiadă de forţe reprezentative ale culturii noastre contemporane, manifestările dedicate acestei zile s-au constituit nu numai intr-un amplu şi vibrant omagiu, în impresionante evocări ale unui destin de cutezanţă şi luptă revoluţionară, ale unei vieţi de devotament şi dragoste închinate patriei şi oamenilor săi, ci şi intr-o veritabilă frescă a istoriei noastre actuale, zugrăvind imaginea grandioasă a realizărilor României Socialiste a acestorani, conturîndu-i tabloul mereu înnoit prin împlinirile timpului prezent, prin ctitoriile acestor vremi. Muzica şi versul, împletindu-şi deopotrivă mesajul artistic şi cel ideatic intr-o atmosferă sărbătorească, de aleasă preţuire şi recunoştinţă, au răsunat sub cupola Ateneului Român, în concertul organizat vineri 23 ianuarie de Comitetul Municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român, un concert ce a înscris pe genericul său o urare rostită în aceste zile cu fierbinte simţite pe toată întinderea plaiurilor româneşti. „Tovarăşului Nicolae Ceauşescu — La mulţi anii“ Titlul cantatei semnate de Sergiu Eremia Omagiu pentru partid şi ţară, pentru marele erou conducător, (lucrare ce a deschis programul concertului) a sintetizat de fapt paleta expresivă a întregului spectacol, relevîndu-i efigia ca o nouă afirmare a sentimentelor ce animă astăzi pe toţi cei care făuresc clipă de clipă noul chip al României socialiste. In sonorităţile maiestuoase, monumentale, această odă a adus în faţa publicului o incursiune în timp, privind deceniile actuale ca pe o firească încununare a unei perioade de luptă eroică, de curaj şi demnitate revoluţionară, tălmăcirea orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“, a corurilor Operei Române şi Filarmonicii bucureştene, a soliştilor Elvira Cireje, Mihaela Agache, Dorin Teodorescu şi Lucian Marinescu, a recitatorilor Adela Mărculescu şi Silviu Stănculescu, sub bagheta dirijorală a autorului subliniind măreţia gindului întrupat în cuvint şi sunet. O caldă şi neţărmurită preţuire, oglindită in pagini cu profunde rezonanţe de sensibilitate, al căror lirism se degajă din cantabilitatea melodiilor generos arcuite s-a reliefat din cintecele Un om de omenie şi Celui mai iubit fiu de Ionel Tudor şi Vatra mea de Paul Urmuzescu, încredinţate lui Ionel Voineag. Angela Burlacu şi Sanda Şandru, cărora li s-au alăturat imaginile sonore de o fremătătoare poezie ale Pastelului de Vasile Jianu — interpretat de Virgil Frîncu (flaut) şi Ion Ivan Roncea (harpă), şi ale Reveriei de Ciprian Porumbescu, grăitor redate in versiunea violonistei Cristina Anghelescu. Invocînd istoria ca pilduitor hronic de vitejie şi jertfă, de izbînzi glorioase, de eroi ai unui neam de străjeri ai libertăţii şi unităţii gliei strămoşeşti prin forţa mobilizatoare a marşului patriotic Unire, de-a pururi unite de Sergiu Eremia sau prin tablourile de o mare sugestivitate ale suitei Mihai Viteazul de Tiberiu Olah, într-o frumoasă realizare orchestrală datorată dirijorului Horia Andreescu, simbolurile perene ale istoriei de veacuri a românilor și-au dezvăluit noile dimensiuni conferite de timpul prezent. Urmind exemplul marilor momente ale trecutului, anii pe care îi trăim îşi înalţă aspiraţiile către culmi de strălucire, idee ce transpare cu claritate din piesa Omagiu de Marin Constantin, rostită cu limpezimea de cristal a vocilor corului Madrigal, şi continuată, firesc, ca o necesară alăturare prin Cintec de pace de Cornel Trăilescu, al cărui mesaj atit de actual a căpătat tulburătoare accente prin glasul Eugeniei Moldoveanu. In finalul concertului, zugrăvind portretul Bucureştiului de azi ca o împlinire a acestor ani de grandioase cuceriri revoluţionare, cantata Pe Ceauşescu il vom urma de Cornel Trăilescu interpretată de Eugenia Moldoveanu, Mihaela Agache, Constantin Ene, Nicolae Urziceanu, actorii Adela Mărculescu şi Silviu Stănculescu, corul Operei bucureştene, corul şi orchestra simfonică a Filarmonicii. „George Enescu“ sub bagheta lui Horia Andreescu a dat expresia unui angajament ferm, unanim, de o vibrantă însufleţire, căruia îi stau chezăşie faptele noastre ale tuturor. Mindrna şi responsabilitatea de a sluji patria sub drapelul tricolor în această epocă a măreţelor construcţii, a înaltelor idealuri, afirmate cu hotărârii şi energie au imprimat un caracter deosebit concertului vocal-simfonic omagial intitulat. Onor Comandantului suprem, organizat duminică 25 ianuarie de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor şi Inspectoratul general al muzicilor militare in colaborare cu Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti. radoul muzical pentru fanfară simfonica, grupuri de gornişti, toboşari şi firişti La marea săr-ratuare, ce a reunit marşuri de Saveil Borceag, Rascu Burcărea, Alexandru Flechtenmanner, Dumitru Eremia şi Emilian Ursu a impus de la bun început atribute festive ale programului de înalta ţinuta calitativă susţinut de Muzica Reprezentativă a Armatei, de Corul Ansamblului Artistic „Doina“ al Armatei şi Corul Şcolii Militare de Muzică, dirijate de colonel Emilian Ursu. In pregnanţa ritmurilor viguroase sau in solemnitatea acordurilor monumentale, marşul festiv Comandantul suprem (solişti Veronica Ionescu, Ioan Nicolau şi Tiberiu Mladin) şi cantata Brav conducător (solist Lucian Marinescu) — lucrări semnate de Emilian Ursu — au dat glas cu patos şi dăruire artistică simţămintelor trăite in acest moment aniversar de toţi cei care străjuiesc şi apără izbinzile României acestei epoci ca cel mai de preţ tezaur al prezentului, chezăşie pentru un viitor şi mai luminos. Sentimente de profundă preţuire s-au detaşat din frazele muzicale pline de lirism, din liniile melodice conturate cu un suflu larg, maiestuos, ale creaţiei lui Sergiu Eremia Omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu, avîndu-l ca solist pe basul Pompei Hărăşteanu. Simbolizînd adîncul umanism ce învăluie printr-o multitudine de faţete această perioadă de istorice transformări, ce conferă un plus de limpezime profilului nou al culturii noastre. Sub cupola Ateneului Român au răsunat cîteva pagini de amplu ecou ale literaturii muzicale româneşti şi universale, al căror colorit de mare strălucire a punctat evocări ale unor imagini variate, de pitoresc folcloric — de la dinamismul şi verva dansului la nostalgia doinei —, sau de sobră construcţie componistică. Relevînd şi în cadrul acestui concert permanenţa idealului de pace, acuitatea cu care acesta se detaşează ca una dintre cele mai importante coordonate ale spiritualităţii româneşti contemporane, înţeleasă în mod activ, programul a inclus un emoţionant îndemn: Aveţi grijă, oameni! —cora capella de Irina Odăgescu Ţuţuianu. Printre multe altele de aceeaşi factură, şi aceste manifestări omagiale, demonstrînd unitatea de gind şi faptă, de inimă şi rostire a întregii ţări, au integrat muzica, arta In general, în corul întregii naţiuni, urînd cu toată fiinţa Tovarăşului Nicolae Ceauşescu . La mulţi ani! Anca-Ioana Andriescu Etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României” in faza finală Se apropie de sfîrşit etapa de masă a celei de-a VI-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, amplă manifestare a vieţii noastre spirituale, ce, a antrenat un număr impresionant de forţe artistice, contribuind in acelaşi, timp la afir- marea de noi talente autentice, in etapa de masă a marii întreceri a muncii şi creaţiei libere s-au aflat înscrise 225 000 colective artistice, reunind peste 5 milioane de interpreţi şi creatori de la oraşe şi sate. O mărturie a emulaţiei crea-toare generate de festival sunt şi cele peste 60 000 de cercuri şi cenacluri literar-artistice, cu peste 1 270 000 de membri, creatori din întreaga ţară (faţă de 22 000 de cercuri cu 400 000 de creatori, cit se înregistrau in urmă cu zece ani). In toată această perioadă şi pină la sfîrşitul lunii februarie, cînd va începe etapa judeţeană a festivalului, au loc spectacole, concerte, expoziţii de artă plastică şi fotografică, de artă populară, gale ale filmului de amatori şi altele. (Agerpresb Pe ecrane, in O peliculă de sezon, care işi plasează acţiunea în cadrul feeric al munţilor la o „serbare a zăpezii“, prezintă Casa de Filme Cinci în regia lui Ion Cărmăzan. „Sania albastră", film realizat după un scenariu de Fănuş Neagu şi Vintilă Omaru, este un film de dragoste, destinat tuturor vîrstelor, dar avînd ca eroi tineri şi ca atu muzica şi poezia. In rolurile principale apar Diana Gheorghian, Bogdan Stanoevici, Ioan Georgescu, Leni Pintea-Homeag, Aura Urziceanu, Ion Andrei, Constantin Ghenescu ş.a., imaginea este semnată de Marian Stanciu şi muzica de Dan Creimerman. „Aripi spre soare“, producţie a studiourilor sovietice (scenariul : Anatoli Kudriavţev ; regia : Vladimir Şamşurin) este povestea emoţionantă a unui fost combatant din timpul celui de-al doilea război mondial care trăieşte acum intr-un colhoz, filmul constituindu-se într-un omagiu adus omului simplu. In rolul principal , Lev Durov, actor ce a mai putut fi văzut de spectatoriinoştri în „Călina roşie“, „Moscova — Casiopeea“, „Doi în stepă“ ş.a. Tot producţie a studiourilor sovietice este şi pelicula „Nava extraterestră“, care narează intimplări autentice petrecute in cadrul experimentelor ce au precedat lansarea lui Iuri Gagarin in Cosmos la 12 aprilie 1961. Scenariul i se datorează lui Vladimir Gubaniov, regia lui Serghei Nikolenko, care interpretează și unul dintre rolurile principale alături de Oleg Tabakov, Tatiana Zimenkova şi Ekaterina Voronina. Sub titlul „Viaţă de soldat", studiourile cehoslovace au reunit patru povestiri cu caracter educativ, inspirate, din viaţa ostaşilor şi puse în imagini de regizorul Milan Muchna, autor şi al scenariului împreună cu Iosef Silhovy şi Vladimir Tichy. Aceleaşi studiouri sunt prezente pe ecrane cu un film destinat îndeosebi adolescenţilor, film care vorbeşte despre rolul sportului în formarea personalităţii tinerilor. Regizorul Julius Matula, care a mai semnat filmele „Vom mai vorbi la vară", „Indienii din Vetrov“ şi luna februarie „Ultimul tren“, este şi coautor la scenariu alături de Miroslav Sovjak. In lumea sportului de performanţă, insă, este situată acţiunea peliculei „Rivalele“ (regia : Viktor Sadovski , scenariul Valentin Ejov şi Viktor Sadovski) a cărui eroină este o campioană internaţională de caiac. Interpretă principală : Larisa Guzeeva cunoscută publicului nostru din „Fata fără zestre“. Studiourile albaneze sunt prezente pe ecranele noastre cu „Umbre ale trecutului“, film de dezbatere etică, inspirat din romanul „Voci îndepărtate“ de Diana Culi, autoare şi a scenariului împreună cu regizorul Esat Myslin. Acţiunea se desfăşoară in jurul unui proces intentat unor elemente necinstite dar firele dramei vor fi îndilcite, pentru un timp, de povestea de dragoste trăită de însuşi procurorul destinat a restabili legalitatea. O veste bună pentru amatorii de operă, dar şi pentru publicul cinefil este premiera filmului „Carmen“ după opera lui Bizet, regizat de Francesco Rossi (producţie franco-italiană). In rolurile principale: Placido Domingo şi Julia Johnson. O serie de filme documentare completează programul cinematografic al lunii. Producţia studiourilor ungare „Ecografia“ vorbeşte despre importantul mijloc de investigare pe care-l oferă examenul cu ultrasunete în depistarea şi vindecarea unor maladii. Două alte filme dezvăluie frumuseţi ale naturii de pe alte continente . „Muntele Tchilbo" (producţia studiourilor de filme documentare din R.P.D. Coreeană) aduce imagini din flora şi fauna, staţiunile termale, templele şi pavilioanele existente pe acest element de relief, iar „Obi, fluviul siberian" (producţie a studiourilor sovietice) vorbeşte despre bazinul artificial al bătrînului fluviu, creat In timpul construcţiei hidrocentralei de la Novosibirski. „Porumbelul" (producţie a studiourilor bulgare) descrie prietenia străveche dintre om şi porumbel.