România Liberă, februarie 1987 (Anul 45, nr. 13138-13161)

1987-02-02 / nr. 13138

0­0 SOCIETATE SOCIALISTA ARMONIOS DEZVOLTATA, SOCIETATE A OAMENILOR MUNCII (Urmare din pag. 1) mecanizării, automatizării si ro­botizării. Se va ajunge astfel, în 1990, la un nivel general al pro­ducţiei, industriei româneşti, precum şi al calităţii şi tehnicii acestei ramuri, comparabil cu cel din ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Ast­fel, industria românească, la fi­nele secolului nostru se va ri­dica la un nou nivel calitativ a fi tehnic. ► Practica din ţara noastră de­monstrează că fără o agricultu­ră modernă, de înaltă producti­vitate, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, nu se poate edifica socialismul multilateral dezvoltat. De aceea, Congresul al XIII-lea a stabilit că în agricultură — a doua ra­mură de bază a economiei na­ţionale — obiectivul fundamen­tal îl constituie înfăptuirea noii revoluţii agrare, care implică transformarea generală a ţă­rănimii cooperatiste, realizarea unei producţii agricole care să satisfacă din plin necesităţile de consum ale poporului, cerin­ţele dezvoltării economiei. Dezvoltarea armonioasă a so­cietăţii noastre implică în mod logic creşterea rolului ştiinţei în modernizarea întregii economii naţionale, în asigurarea progre­sului multilateral al patriei, a­­firmarea noii etape a revoluţiei ştiinţifice-tehnice in toate do­meniile de activitate. Ştiinţa, în concepţia partidului nostru, este un instrument puternic in ma­nile întregului popor în lupta pentru transformarea revoluţio­nară a societăţii. Orinduirea socialistă realizea­ză o nouă formă de proprietate asupra mijloacelor de produc­eţie. — „Un rol important — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — îl au consolidarea şi dezvoltarea în continuare a proprietăţii socialiste de stat şi cooperatiste, ca bază trainică a făuririi socialismului şi comu­nismului“. Transformările calitative sur­venite în relaţiile de producţie sunt preponderente şi in dome­niul planificării. Perfecţionarea activităţii de conducere, organi­zare şi planificare a economiei prin cuprinderea întregii activi­tăţi economico-sociale în planul naţional unic a avut în vedere, alături de încadrarea economiei cooperativelor agricole de pro­ducţie în planul unic şi a altor domenii, cum ar fi cercetarea ştiinţifică, cultura, producţia în gospodăriile individuale ţără­neşti sau meşteşugăreşti. Ţinînd seama de stadiul ac­tual al dezvoltării ţării noastre, este necesară, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, perfecţionarea sistemului de re­tribuire a muncii şi de repar­tizare a veniturilor oamenilor muncii, astfel incit să se aplice cu toată hotărirea principiul so­cialist de repartiţie după canti­tatea, calitatea şi importanţa so­cială a muncii, iar veniturile să fie nemijlocit determinate de munca depusă şi de rezultatele muncii. „Aplicarea principiilor socialiste de dreptate socială, de echitate şi etică socialistă — su­blinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — constituie o parte inseparabilă a socialismului, a mersului nostru înainte“. Creşterea rolului conducător al partidului comunist, întărirea statului democraţiei muncito­reşti revoluţionare şi funcţiilor lui, presupune perfecţionarea cadrului organizatoric de parti­cipare activă şi efectivă a oa­menilor muncii la conducerea societăţii, la elaborarea şi în­făptuirea politicii interne şi ex­terne a partidului, întărirea autoconducerii muncitoreşti, sporirea rolului organizaţiilor de masă şi obşteşti. Orinduirea noastră socialistă, în viziunea tovarăşului Nicolae Ceauşescu operă a maselor populare, sub conducerea parti­dului, îşi dezvoltă în mod continuu cadrul instituţional de conducere a societăţii, în forma sistemului democraţiei socialis­te. .. Este necesar să perfecţio­năm şi să dezvoltăm acest sis­tem — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la solemnitatea săr­bătoririi aniversării zilei sale da naştere — pornind de la faptul că socialismul îl înfăp­tuim cu poporul și pentru po­por, de la ceea ce am spus odată că este specific poporului nostru, care spune că trebuie să fii om de omenie. Trebuie să construim un comunism de ome­nie, pentru oameni, pentru bunăstarea și fericirea omului, dar făcînd totul pentru ca fie­care să-şi aducă contribuţia activă la dezvoltarea generală a societăţii !“. Astfel democra­ţia socialistă românească re­prezintă cadrul politic, organi­zatoric al realizării în fapt a principiilor umanismului revo­luţionar, al funcţionării unor relaţii economice, politice, cul­turale şi sociale cu adevărat umane care să situeze în cen­trul lor omul, libertatea şi fe­ricirea sa. O însemnătate cardinală au dezvoltarea. In continuare, şi perfecţionarea învăţămîntului pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, a politehni­­zării şi integrării strînse cu pro­ducţia şi cercetarea, organizarea temeinică, la un nivel tot mai înalt, a calificării forţei de mun­că, generalizarea procesului de reciclare a cadrelor, ridicarea pregătirii profesionale a tutu­ror oamenilor , dezvoltarea lite­raturii şi artei — chemate să reliefeze convingător noua con­diţie umană din societatea noas­tră şi să militeze pentru trium­ful noului, al idealurilor de dreptate şi libertate socială. Totodată partidul aşează în centrul activităţii sale intensifi­carea şi perfecţionarea activită­ţii ideologice şi politico-educa­tive pentru formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă so­cialistă, educarea patriotică şi revoluţionară a maselor largi de oameni ai muncii, afirma­rea plenară a principiilor eticii şi echităţii socialiste, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea multilaterală şi manifestarea plenară a personalităţii uomane, transformarea, intr-o măsură şi mai mare, a ideologiei noastre revoluţionare, a muncii educa­tive într-o puternică forţă de mobilizare şi dinamizare a ener­giilor creatoare ale întregului nostru popor. Toate aceste direcţii distincte, interferîndu-se si interconditio­­nîndu-se reciproc formează o u­­nitate dialectică. Partidul, secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, orientează în mod unitar eforturile poporu­lui pe linia continuării in pro­funzime a prefacerilor revolu­ţionare in toate domeniile­­ de activitate, astfel incit aceste transformări să nu fie o simplă prelungire a succeselor anteri­oare, ci să asigure aspecte ca­litative care să permită între­gului organism social să se dez­volte armonios, echilibrat în mersul său spre comunism. Realizarea acestor direcţii va determina ascensiunea pînă la finele acestui cincinal a Româ­niei printre ţările mediu dez­voltate, iar în perspectiva a­­nilor 2000, printre ţările mul­tilateral dezvoltate. „Se poa­te afirma — arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu — că România va­ încheia o întreagă epocă revoluţionară de dezvol­tare, realizând condiţiile trecerii la manifestarea tot mai largă în societatea noastră a principiilor comuniste de repartiţie, de muncă şi de viaţă“. A devenit o tradiţie in viaţa satelor noastre ca, în fiecare an, luna februarie să figureze pe agenda manifestărilor culturale importante, ca „Lună a cărţii la sate“. In legătură cu semnifica­ţia acestui eveniment şi cu di­versele manifestări ce vor fi or­ganizate cu acest prilej, am so­licitat o serie de amănunte to­varăşului VALERIUS DECIU, director în Centrala editorială. — In ansamblul politicii cul­turale promovate cu consec­venţă de partidul şi statul nos­tru — ne spune interlocutorul — avînd drept obiective funda­mentale realizarea noii perso­nalităţi umane, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste în rîndurile întregului popor, ridicarea nivelului general de cultură al oamenilor muncii la dimensiunile unei profunde cu­noaşteri a ideologiei, ştiinţei, li­teraturii şi artei, un loc de sea­mă îl ocupă cartea românească. Devenită în anii noştri o adevă­rată forţă socială, cartea — prin cele mai de seamă realizări ale sale — îşi aduce contribuţia ei specifică, originală, la dezvolta­rea patrimoniului cultural na­ţional şi universal. Este semnificativ de arătat că in perioada 1965—1986, în Epoca Nicolae Ceauşescu, s-a desfăşu­rat o activitate editorială fără precedent. Producţia de carte a editurilor de stat a însumat 79 000 de titluri, intr-un tiraj de peste 1,5 miliarde de exemplare. — Ce amănunte ne puteţi furniza asupra organizării în acest an a „Lunii cărţii la sate“ ? — Cea de a 27-a ediţie a „Lunii cărţii la sate“, organizată in cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ se va des­făşura între 1 februarie şi 1 martie, sub genericul : „Cartea în sprijinul formării conştiinţei­ socialiste, al perfecţionării pre­gătirii profesionale a oamenilor muncii de la sate, al infăptuirii noii revoluţii agrare“, în lumina sarcinilor ce decurg din docu­mentele programatice ale Con­gresului al XIII-lea al Partidu­lui Comunist Român. Deschiderea — la nivel repu­blican — a „Lunii cărţii la sate“ a avut loc duminică 1 februarie în comunele Pechea, judeţul Galaţi şi Periş, Secto­rul agricol Ilfov, centre agro­industriale cu realizări deose­bite in activitatea social-eco­­nomică şi politico-educativă. In cadrul acestor ma­nifestări inaugurale, a fost pre­zentată expunerea „Opera to­varăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie inestimabilă la teo­ria şi practica construcţiei so­cialismului, la cauza păcii şi progresului în lume“, împreună cu cititorii, s-au dezbătut apoi două importante teme, referitoare la rolul cărţii agrozootehnice în sprijinul in­făptuirii noii revoluţii agrare, precum şi la imaginea satului de astăzi oglindită in literatura română contemporană. De ase­menea, s-au prezentat unele noi apariţii editoriale s-au vi­zionat expoziţii de carte social­­politică, agrozootehnică, şti­inţifică şi beletristică precum şi spectacole cultural-artistice. Totodată, în cadrul fiecărui judeţ, în localităţile rurale cu o viaţă economică şi culturală dezvoltată, s-a marcat deschi­derea „Lunii cărţii la sate“ prin bogate programe culturale, cu­­prinzînd prezentări de cârţi, ex­poziţii tematice de carte etc. — Ce alte manifestări vor avea loc in cadrul „Lunii cărţii la sate“ ? — In această perioadă vor fi organizate acţiuni de populari­zare şi difuzare a cărţii în con­silii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, în coopera­tive agricole de producţie, în­treprinderi agricole de stat, sta­ţiuni de maşini agricole, în alte unităţi economice, la cămine culturale, cluburi, şcoli, biblio­teci şi librării din localităţi ru­rale, urmărindu-se creşterea contribuţiei cărţii la educaţia politică, revoluţionar-patriotică, etică şi estetică a oamenilor muncii de la sate, la pregătirea profesională a acestora. In con­textul acestor acţiuni vor fi „buna cărţii la sate“ prezentate realizările editurilor din ţara noastră, urmărindu-se popularizarea şi răspîndirea largă a cârţii social-politice, şti­inţifice, tehnice, agrozootehnice, beletristice şi de artă, în limba română şi în limbile naţionali­tăţilor conlocuitoare, demon­­strîndu-se faptul că în România socialistă cartea constituie un mijloc important — integrat e­­forturilor întregului popor — pentru edificarea unei vieţi noi, sub semnul celor mai înalte va­lori umaniste. In cadrul unei largi game de manifestări — lansări de cărţi, mese rotunde, dezbateri, simpo­zioane, întilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni de şti­inţă, cultură şi artă — vor fi abordate diverse aspecte ale publicării şi răspîndirii cărţii da, toate genurile, se vor prezenta: planurile de apariţii editoriale pe anul 1987, profilurile unor serii şi colecţii de largă au­dienţă, prilejuind o confruntare constructivă a activităţii edito­rilor şi difuzorilor de carte cu exigenţele şi preferinţele citito­rilor. Manifestările care vor avea loc vor aduce în atenţia maselor largi de cititori de la sate, lu­crările care ilustrează marile realizări ale poporului nostru, sub conducerea partidului, în Epoca Nicolae Ceauşescu. Un loc deosebit îl vor ocupa pre­zentarea şi difuzarea lucrărilor — de o excepţională valoare teoretică şi practică — ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului, editate în seria de volume „România pe drumul construi­rii societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate“, în seriile „Din gîndirea social-politică“, „Din gîndirea filozofică“, „Din gîndi­rea economică a preşedintelui României“ şi nn cele trei volume din seria „Opere alese“ ale secretarului general al partidu­lui nostru. Se vor intensifica, de asemenea, acţiunile cu cartea social-politică, care relevă bo­gatele tradiţii progresiste, revo­luţionare ale poporului român, experienţa ţârii noastre în con­strucţia socialismului, realiză­rile istorice ale României socia­liste, profundul democratism al societăţii pe care o construim, activitatea internaţională a partidului şi statului nostru, politica de pace, dezarmare, co­laborare şi înţelegere între po­poare. In scopul sprijinirii pregătirii profesionale a oamenilor mun­cii de la sate, al informării acestora asupra noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, se vor organiza întilniri ale cititorilor cu autori şi redactori de speci­alitate, prezentări şi dezbateri pe marginea unor colecţii şi se­rii de carte ştiinţifică şi tehnică, printre care : „Ştiinţa şi teh­nica pentru toţi“, „Caleidoscop“, „Pe harta lumii“, „Cristal“, „Popoare, culturi, civilizaţii“ etc. Ansamblul acestor acţiuni va fi completat cu numeroase ini­ţiative pe plan local, unde vor fi organizate „Zile ale edituri­lor“, concursuri gen „Cine ştie cîştigă“, dezbateri pe marginea unor cărţi apărute în serie „A­­gricultura“, a colecţiei „Ştiinţa pentru toţi“, recitaluri de poe­zie patriotică cu sprijinul aso­ciaţiilor de scriitori, al cercuri­lor şi cenaclurilor literare. — Cum se acţionează pentru popularizarea şi difuzarea cărţii la sate ? — în scopul răspîndirii largi a cărţii in rîndurile populaţiei săteşti, reţeaua de difuzare a cărţii din cadrul cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a «mărfurilor s-a extins an de an, ajungind azi să cuprindă 2 350 librării şi raioane de libră­rie specializate, 6 500 puncte de desfacere în cadrul magazinelor săteşti, 5 000 puncte de difuzare organizate în cadrul unităţilor agricole socialiste, a Întreprin­derilor şi instituţiilor din me­diul rural, în strînsă colaborare cu fac­tori­ culturali locali, c­u organi­zaţiile de masă şi obşteşti şi cu bibliotecile comunale şi şcolare, unităţile cooperaţiei au iniţiat — la nivelul fiecărui judeţ — acţiuni specifice de tipul „Săp­­tămîni ale cărţii“ şi „Decade ale cărţii“ ,concursuri cu tema „Cel mai bun difuzor de carte“, „Fiecare casă cu bibliotecă pro­prie“, întilniri cu scriitori şi editori, recitaluri literare etc, acţiuni care s-au soldat cu re­zultate importante in difuzarea cărţii la sate. Prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor educaţionali, ediţia din acest an, a „Lunii cărţii la sate“ este menită să determine îmbogăţirea şi diver­sificarea — în continuare — a activităţii politico-educative în unităţile economice, instituţiile şi aşezămintele culturale din mediul rural, să asigure o cali­tate superioară tuturor manifes­tărilor programate cu acest pri­lej. Mircea Scripca Pagina a 2-a — 2 februarie 1937 FIIRBIîN Două emoţionante documentare artistice: • IMN PENTRU PRIMĂVARA TARII­­ • II DE SĂRBĂTOARE Sub impulsul unor evenimen- te de maximă importanţă în via­ţa ţării, dornic să le cuprindă cit mai larg şi mai semnifica­tiv, filmul documentar işi dove­deşte noi dimensiuni erupţional­­estetice. Ample valenţe lirice şi epice in acelaşi timp, capabile să restituie vibraţia şi gran­doarea unor sărbători dragi ini­mii poporului, rezonanţa mereu actuală a unor aniversări isto­rice, în aceste zile de vibrantă at­mosferă revoluţionară, cînd ţara întreagă îl sărbătoreşte pe marele şi preţuitul său conducă­tor . Omul care a ridicat România la un înalt rang de demnitate şi prestigiu, de largă apreciere în lumea contem­porană, două filme-document se constituie într-un frumos gest artistic omagial adus Partidului, secretarului său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. „IMN PENTRU PRIMAVARA TARII" şi „ZI DE SĂRBĂTOA­RE", strălucitoare „cununi de lauri“ în imagini, evocă emoţio-­ nant biografia glorioasă a parti­dului nostru şi biografia Eroului comunist care şi-a consacrati viaţa, activitatea, lupta, cauzei­ revoluţionare a poporului său. Simbolică această contopire de biografii eroice, sugerată de am­bele filme, exemplară prin con­tinuitatea, statornicia credinţei în idealurile poporului şi în vo­inţa, în puterea de a le realiza, în condiţiile societăţii socialiste de astăzi, prin fapte ce vor râ­mi ne­înscrise în cartea de aur a istoriei patriei. „Istoria unică şi unitară“, cum o numeşte tovarăşul Nicolae Ceauşescu, amintind continuita­tea luptei pentru libertatea, uni­tatea şi suveranitatea ţării pun­te trainică ce leagă generoasele aspiraţii de ieri de înfăptuirile prezente, nobilă idee pe care se înaltă oricare dintre filmele noastre. Fie că sunt artistice, re­făcând epopeea istorică, sau do­cumentare, aniversare precum „Ani eroici“, „Al patriei erou intre eroi“, „Partidul, Patria, Poporul“, „Cununa de lauri“, ca şi aceste doua filme-document ale emoţionantelor spectacole prilejuite de împlinirea a 65 de ani de la făurirea Partidului Co­munist Român. Inspiratele poe­­me-document, sugestive arcuri peste timp alternează versul cu dansul şi muzica, secvenţa de arhivă cu cea filmată azi, în­­tr-un flux dinamic şi tumultuos, atrăgător şi variat ca viaţa în­săşi. „Imn pentru primăvara ţă­rii“ semnat de un grup de cine­aşti dirijat de Anghel Mora, tri­mite succint la cîteva momente semnificative din istoria patriei şi a partidului, fotografii şi afişe de epocă, primele manifestări energice ale clasei muncitoare ridicindu-se împotriva exploată­rii capitaliste, greve, acţiuni de protest, marea demonstraţie an­tifascistă de la 1 mai 1939 — una din primele manifestări din lume care avertiza asupra peri­colului fascist. In frun­tea demonstraţiei, organizate de comunişti — revoluţionarul în­cercat Nicolae Ceauşescu, ală­turi de tovarăşa Elena Petrescu- Ceauşescu. Supraimpresiunea fotografiei neînfricatului luptă­tor pe sălile tribunalului bur­ghez, care-l judeca şi condamna pe nedrept, apoi celula unde e încarcerat la Doftana. Secvenţe din epopeea războiului antifas­cist, de eliberare a ţării şi a altor teritorii ocupate de hitle­­rişti. Spectacolul evocator e în­tregit de secvenţe filmate ce devin un nou şi emoţionant poem al eroismului ostaşilor români, al jertfelor numeroase ale poporului nostru. Metafore inspirate sugerează noul drum al ţării: un fluviu cu ape nă­valnice şi mîini sigure, de plu­taşi încercaţi ce-i stăpinesc. In prim-plan tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriot şi revoluţio­nar înflăcărat, mobilizează bri­găzile de voluntari pe şantierele reconstrucţiei. Deschizător de uriaşe perspective, Congresul al IX-lea al partidului aduce la cîrma ţării pe făuritorul noului ei destin, apoi intr-o suită de imagini dinamice, sînt prezen­tate grandioasele ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu. Păstrîndu-se in cadrul impre­sionantei festivităţi de pe Sta­dionul 23 August „Zi de sărbă­toare“, filmată­ de o echipă de talentaţi operatori, în regia lui Gheorghe Vitanidis, reuşeşte să transmită vibraţia grandioasei manifestări transformate intr-un omagiu fierbinte adus Patriei, Partidului, marelui şi preţuitu­lui Conducător tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt urmărite, din unghiuri variate, cu o mare mo­bilitate a aparatelor de filmat, demonstraţiile sportive şi cele artistice ca şi uriaşele tablouri alegorice, sugerând munca liberă din uzină, din mine, de pe ogoa­re sau din laboratoare de cerce­tare, m­odern utilate, pentru a vie activitate ştiinţifică îndru­mată cu înaltă competenţă de tovarăşa academician doctor in­giner Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului, savant de largă recunoaştere interna­ţională. O frumoasă alegorie a păcii sugerează grupurile de dansatori — tineri părinţi, pro­teguind viaţa copiilor, viitorul Planetei — amintind vocaţia de pace a României, politica înţe­leaptă a partidului şi statului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Eroul păcii şi al în­ţelegerii între popoare, cum este numit, cu admiraţie pretu­tindeni. Aspiraţia spre lumină e simbolizată in această expresivă „epopee lirică“ -- i-aş spune — şi de inspiratul dans „Ciocîrlia“ — fete in alb, cu rochii vapo­roase se rotesc ameţitor, ca într-un­ avîntat zbor spre înăl­ţimi. Filmul e o simfonie de culori şi nuanţe, exuberantă mişcare şi grup statuar, graţie şi energie tinerească, revărsare de bucurie, sărbătoare, jocul copiilor şi for­ţa constructivă a maturilor, ce alcătuiesc împreună un grandios mozaic dinamic, imaginea Patri­ei, în toată frumuseţea ei vie, tumultuoasă, nepieritoare. Alice Manoiu OMAGIU ADUS CONDUCĂTORULUI IUBIT ELOGIU ÎN CUVlNT gfif-'-SSP 4 ■ â . ■ . • I - i 1 0,România liberă" ŞI CÎNTEC 26 ianuarie — o zi omagiată de întreaga ţară, de întregul popor prin gind şi faptă, prin cuvînt şi cint. Ingemănînd ver­sul şi ’muzica prin glasurile re­unite ale celor ce alcătuiesc o strălucitoare pleiadă de­­ forţe reprezentative ale culturii noas­tre contemporane, manifestările dedicate acestei zile s-au con­stituit nu numai intr-un amplu şi vibrant omagiu, în impre­sionante evocări ale unui des­tin de cutezanţă şi luptă revo­luţionară, ale unei vieţi de devotament şi dragoste închi­nate patriei şi oamenilor săi, ci şi intr-o veritabilă frescă a istoriei noastre actuale, zu­grăvind imaginea grandioasă a realizărilor României Socialiste a acestor­­ani, conturîndu-i ta­bloul mereu înnoit prin împli­nirile timpului prezent, prin ctitoriile acestor vremi. Muzica şi versul, împletin­­du-şi deopotrivă mesajul artis­tic şi cel ideatic intr-o atmosfe­ră sărbătorească, de aleasă pre­ţuire şi recunoştinţă, au răsu­nat sub cupola Ateneului Ro­mân, în concertul organizat vi­neri 23 ianuarie de Comitetul Municipal Bucureşti al Parti­dului Comunist­ Român, un concert ce a înscris pe gene­ricul său o urare rostită în aceste zile cu fierbinte simţi­te pe toată întinderea plaiurilor româneşti. „Tovarăşului Nicolae Ceauşescu — La mulţi anii“ Titlul cantatei semnate de Ser­giu Eremia Omagiu pentru partid şi ţară, pentru marele erou conducător, (lucrare ce a deschis programul concertului) a sintetizat de fapt paleta ex­presivă a întregului spectacol, relevîndu-i efigia ca o nouă afirmare a sentimentelor ce ani­mă astăzi pe toţi cei care fău­resc clipă de clipă noul chip al României socialiste. In sonorităţile maiestuoase, mo­numentale, această odă a a­­dus în faţa publicului o incursiune în timp, privind deceniile actuale ca pe o firească încununare a unei pe­rioade de luptă eroică, de cu­raj şi demnitate revoluţionară, tălmăcirea orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“, a corurilor Operei Române şi Filarmonicii bucureştene, a so­liştilor Elvira Cireje, Mihaela Agache, Dorin Teodorescu şi Lucian Marinescu, a recitato­rilor Adela Mărculescu şi Silviu Stănculescu, sub bagheta dirijo­rală a autorului subliniind mă­reţia gindului întrupat în cu­­vint şi sunet. O caldă şi neţărmurită pre­ţuire, oglindită in pagini cu profunde rezonanţe de sensibi­litate, al căror lirism se dega­jă din cantabilitatea melodiilor generos arcuite s-a reliefat din cintecele Un om de omenie şi Celui mai iubit fiu de Ionel Tudor şi Vatra mea de Paul Urmuzescu, încredinţate lui Ionel Voineag. Angela Burlacu şi Sanda Şandru, cărora li s-au alăturat imaginile sonore de o fremătătoare poezie ale Pastelului de Vasile Jianu — interpretat de Virgil Frîncu (flaut) şi Ion Ivan Roncea (har­pă), şi ale Reveriei de Ciprian Porumbescu, grăitor redate in versiunea violonistei Cristina Anghelescu. Invocînd istoria ca pilduitor hronic de vitejie şi jertfă, de izbînzi glorioase, de eroi ai unui neam de străjeri ai liber­tăţii şi unităţii gliei stră­moşeşti prin forţa mobili­zatoare a marşului patrio­tic Unire, de-­a pururi unite de Sergiu Eremia sau prin tablou­rile de o mare sugestivitate ale suitei Mihai Viteazul de Tiberiu Olah, într-o frumoasă realizare orchestrală datorată dirijorului Horia Andreescu, simbolurile perene ale istoriei de veacuri a românilor și-au dezvăluit noile dimensiuni conferite de timpul prezent. Urmind exemplul ma­rilor momente ale trecutului, anii pe care îi trăim îşi înalţă aspiraţiile către culmi de stră­lucire, idee ce transpare cu cla­ritate din piesa Omagiu de Marin Constantin, rostită cu lim­pezimea de cristal a vocilor co­rului Madrigal, şi continuată, firesc, ca o­ necesară alăturare prin Cintec de pace de Cornel Trăilescu, al cărui mesaj atit de actual a căpătat tulburătoare accente prin glasul Eugeniei Moldoveanu. In finalul concertului, zugră­vind portretul Bucureştiului de­ azi ca o împlinire a acestor ani de grandioase cuceriri revolu­ţionare, cantata Pe Ceauşescu il vom urma de Cornel Trăilescu interpretată de Eugenia Moldo­­veanu, Mihaela Agache, Con­stantin Ene, Nicolae Urziceanu, actorii Adela Mărculescu şi Sil­viu Stănculescu, corul Operei bucureştene, corul şi orchestra simfonică a Filarmonicii. „Geor­ge Enescu“ sub bagheta lui Horia Andreescu a dat expre­sia unui angajament ferm, una­nim, de o vibrantă însufleţire, căruia îi stau chezăşie faptele noastre ale tuturor. Mindrna şi responsabilitatea de a sluji patria sub drapelul tricolor în această epocă a mă­reţelor construcţii, a înaltelor idealuri, afirmate cu hotărârii şi energie au imprimat un ca­racter deosebit concertului vo­­cal-simfonic omagial intitulat. Onor Comandantului suprem, organizat duminică 25 ianuarie de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor şi Inspectoratul general al muzicilor militare in colaborare cu Comitetul­ de Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti. rad­oul muzical pentru fanfa­ră simfonica, grupuri de gornişti, toboşari şi firişti La marea săr-­ratuare, ce a reunit marşuri de Savei­l Borceag, Rascu Burcărea, Alexandru Flechtenmanner, Du­mitru Eremia şi Emilian Ursu a impus de la bun început atribute festive ale programului de înal­ta ţinuta calitativă susţinut de Muzica Reprezentativă a Arma­tei, de Corul Ansamblului Ar­tistic „Doina“ al Armatei şi Co­rul Şcolii Militare de Muzică, di­rijate de colonel Emilian Ursu. In pregnanţa ritmurilor viguroa­se sau in solemnitatea acorduri­lor monumentale, marşul festiv Comandantul suprem (solişti Ve­ronica Ionescu, Ioan Nicolau şi Tiberiu Mladin) şi cantata Brav conducător (solist Lucian Mari­nescu) — lucrări semnate de Emilian Ursu — au dat glas cu patos şi dăruire artistică simţă­­mintelor trăite in acest moment aniversar de toţi cei care străju­iesc şi apără izbinzile României acestei epoci ca cel mai de preţ tezaur al prezentului, chezăşie pentru un viitor şi mai luminos. Sentimente de profundă pre­ţuire s-au detaşat din frazele muzicale pline de lirism, din li­niile melodice conturate cu un suflu larg, maiestuos, ale creaţiei lui Sergiu Eremia Omagiu tova­răşei Elena Ceauşescu, avîndu-l ca solist pe basul Pompei Hă­­răşteanu. Simbolizînd adîncul uman­ism ce învăluie printr-o multitudine de faţete această perioadă de is­torice transformări, ce conferă un plus de limpezime profilului nou al culturii noastre. Sub cu­pola Ateneului Român au răsu­nat cîteva pagini de amplu ecou ale literaturii muzicale româ­neşti şi universale, al căror co­lorit de mare strălucire a punc­tat evocări ale unor imagini va­riate, de pitoresc folcloric — de la dinamismul şi verva dansului la nostalgia doinei —, sau de so­bră construcţie componistică. Relevînd şi în cadrul acestui concert permanenţa idealului de pace, acuitatea cu care acesta se­­ detaşează ca una dintre cele mai importante coordonate ale spiri­tualităţii româneşti contempora­ne, înţeleasă în mod activ, pro­gramul a inclus un emoţionant îndemn: Aveţi grijă, oameni! —­cor­a capella de Irina Od­ăgescu Ţuţuianu. Printre multe altele de aceeaşi factură, şi aceste manifestări o­­magiale, demonstrînd unitatea de gind şi faptă, de inimă şi rosti­re a întregii ţări, au integrat muzica, arta In general, în corul întregii naţiuni, urînd cu toa­tă fiinţa Tovarăşului Nicolae Ceauşescu . La mulţi ani! Anca-Ioana Andriescu Etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României” in faza finală Se apropie de sfîrşit etapa de masă a celei de-a VI-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, amplă manifestare a vieţii noastre spirituale, ce­, a antrenat un număr impre­sionant de forţe artistice, con­tribuind in acelaşi, timp la afir-­ marea de noi talente autentice, in etapa de masă a marii în­treceri a muncii şi creaţiei li­bere s-au aflat înscrise 225 000 colective artistice, reunind peste 5 milioane de interpreţi şi crea­tori de la oraşe şi sate. O mărturie a emulaţiei crea-toare generate de festival sunt şi cele peste 60 000 de cercuri şi cenacluri literar-artistice,­­ cu peste 1 270 000 de membri, crea­tori din întreaga ţară (faţă de 22 000 de cercuri cu 400 000 de creatori, cit se înregistrau in urmă cu zece ani). In toată această perioadă şi pină la sfîrşitul lunii februarie, cînd va începe etapa judeţeană a festivalului, au loc spectaco­le, concerte, expoziţii de artă plastică­ şi fotografică, de artă populară, gale ale filmului de amatori şi altele. (Agerpresb Pe ecrane, in O peliculă de sezon, care işi plasează acţiunea în cadrul feeric al munţilor la o „serbare a zăpezii“, prezintă Casa de Filme Cinci în regia lui Ion Cărmăzan. „Sania albastră", film realizat după un scenariu de Fă­­nuş Neagu şi Vintilă Om­aru, este un film de dragoste, des­tinat tuturor vîrstelor, dar avînd ca eroi tineri şi ca atu muzica şi poezia. In rolurile principale apar Diana Gheorghian, Bog­dan Stanoevici, Ioan Georgescu, Leni Pintea-Homeag, Aura Ur­ziceanu, Ion Andrei, Constan­tin Ghenescu ş.a., imaginea este semnată de Marian Stanciu şi muzica de Dan Creimerman. „Aripi spre soare“, produc­ţie a studiourilor sovietice (sce­nariul : Anatoli Kudriavţev ; re­gia : Vladimir Şamşurin) este povestea emoţionantă a unui fost combatant din timpul celui de-al doilea război mondial care trăieşte acum intr-un colhoz, filmul constituindu-se într-un omagiu adus omului simplu. In rolul principal , Lev Durov, ac­tor ce a mai putut fi văzut de spectatorii­­noştri în „Călina roşie“, „Moscova — Casiopeea“, „Doi în stepă“ ş.a. Tot produc­ţie a studiourilor sovietice este şi pelicula „Nava extraterestră“, care narează intimplări auten­tice petrecute in cadrul expe­rimentelor ce au precedat lan­sarea lui Iuri Gagarin in Cos­mos la 12 aprilie 1961. Scena­riul i se datorează lui Vladimir Gubaniov, regia lui Serghei Ni­­kolenko, care interpretează și unul dintre rolurile principale alături de Oleg Tabakov, Ta­tiana Zimenkova şi Ekaterina Voronina. Sub titlul „Viaţă de soldat", studiourile cehoslovace au reunit patru povestiri cu carac­ter educativ, inspirate, din viaţa ostaşilor şi puse în imagini de regizorul Milan Muchna, autor şi al scenariului împreună cu Iosef Silhovy şi Vladimir Tichy. Aceleaşi studiouri sunt prezente pe ecrane cu un film destinat îndeosebi adolescenţi­lor, film care vorbeşte despre rolul sportului în formarea per­sonalităţii tinerilor. Regizorul Julius Matula, care a mai sem­nat filmele „Vom mai vorbi la vară", „Indienii din Vetrov“ şi luna februarie „Ultimul tren“, este şi coautor la scenariu alături de Miroslav Sovjak. In lumea sportului de performanţă, insă, este situată acţiunea peliculei „Rivalele“ (re­gia : Viktor Sadovski , scenariul Valentin Ejov şi Viktor Sa­dovski) a cărui eroină este o campioană internaţională de caiac. Interpretă principală : Larisa Guzeeva cunoscută pu­blicului nostru din „Fata fără zestre“. Studiourile albaneze sunt pre­zente pe ecranele noastre cu „Umbre ale trecutului“, film de dezbatere etică, inspirat din romanul „Voci îndepărtate“ de Diana Culi, autoare şi a scena­riului împreună cu regizorul Esat Myslin. Acţiunea se des­făşoară in jurul unui proces intentat unor elemente ne­cinstite dar firele dramei vor fi îndilcite, pentru un timp, de povestea de dragoste trăită de însuşi procurorul destinat a restabili legalitatea. O veste bună pentru amatorii de operă, dar şi pentru publi­cul cinefil este premiera fil­mului „Carmen“ după opera lui Bizet, regizat de Francesco Rossi (producţie franco-italia­­nă). In rolurile principale: Placido Domingo şi Julia John­son. O serie de filme documentare completează programul cinema­tografic al lunii. Producţia studiourilor ungare „Ecografia“ vorbeşte despre importantul mijloc de investigare pe care-l oferă examenul cu ultrasunete în depistarea şi vindecarea unor maladii. Două alte filme dezvăluie frumuseţi ale naturii de pe alte continente . „Mun­tele Tchilbo" (producţia stu­diourilor de filme documentare din R.P.D. Coreeană) aduce imagini din flora şi fauna, sta­ţiunile termale, templele şi pa­vilioanele existente pe acest element de relief, iar „Obi, flu­viul siberian" (producţie a stu­diourilor sovietice) vorbeşte despre bazinul artificial al bă­­trînului fluviu, creat In tim­pul construcţiei hidrocentralei de la Novosibirski. „Porumbe­lul" (producţie a studiourilor bulgare) descrie prietenia stră­veche dintre om şi porumbel.

Next