România Liberă, aprilie 1987 (Anul 45, nr. 13188-13213)

1987-04-01 / nr. 13188

Pagina a 2-a — 7 aprilie 1987 ­ ír Románia liberă“ VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, In republica zair CONVORBIRI OFICIALE Intre preşedintele nicolae ceauşescu, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ŞI PREŞEDINTELE MOBUTU SESE SEKO Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare (Urmare din pag. 1) noastre la Kinshasa, alte per­soane. Din partea zaireză au luat parte : comisarul de stat al a­­facerilor externe şi cooperă­rii internaţionale, Ekila Liyonda, comisarul de stat al planifi­cării Sam­bwa Pida Moagui, consilierul special al preşedin­­telui, Nkema Liilo, directorul cabinetului preşedintelui, Ka­­longo Mbikayi, comisarii de stat al finanţelor şi bugetului, Nyembo Shabani, economiei na­ţionala şi industriei, Tshim­za Mbiye, comerţului exterior, Ka­­sereka Kasai, minelor şi energiei, Ileo Itambala, trans­porturilor şi telecomunicaţiilor Sampassa Kaweta Milombe, alţi membri ai guvernului. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă­ o dată, cu căldură noua vizită în Repu­blica Zair a preşedintelui Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. în a­celaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bila­terale, cit şi in legătură cu pro­bleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a se afla din nou pe pământul zairez, a mulţumit preşedintelui Mo­butu Sese Seko pentru primi­rea deosebit de, călduroasă, prietenească, pentru ospitalita­tea de care se bucură un Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce, şi le nu­tresc reciproc popoarele noas­tre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convinge­rea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actuale­lor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre Româ­nia şi Zair, corespunzător voin­ţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi per­spectivele relaţiilor româno­­zaireze, cei doi şefi de stat sub­liniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei şi cola­borării , dintre România şi Zair. în acest sens, a fost relevata buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, eco­nomic şi in alte sfere de activi­tate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru in­tensificarea colaborării şi coo­perării româno-zaireze, in nu­meroase domenii de interes co­mun. A fost evidenţiată hotărî­­rea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colabo­rării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor co­merciale, pe baza reciproc a­­vantajoase. Cei doi preşedinţi au conve­nit ca membrii celor două de­legaţii participante la convor­­biri să examineze şi să stabi­lească, în cadrul unor întilniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi teh­­nico-ştiinţifice între Repu­blica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orien­tărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară in­tr-o atmosferă de stimă, pre­ţuire şi caldă prietenie, de în­ţelegere reciprocă. ■Ar Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut în continua­re, marţi dimineaţa, după întil­­nirea in plenul celor două dele­gaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sose Seko, împreună cu şeful statului zairez se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în acest cadru au relevat­ dorinţa comună de a se acţion­a în di­recţia extinderii colaborii şi cooperării în producţie­­pe baze stabile şi de lungă du cum şi pentru realiza importante obiective e. Cei doi şefi de stat a d­at că dezvoltarea largi­laborării româno-zaireze politic, economic, tehno­­ific şi în alte domenii;­defecti­­vitate corespunde aspiraiilor ambelor popoare, este la,inte­­resul lor, al cauzei păcii, atin­derii şi cooperării intre toate naţiunile lumii. ii?. ţ (Urmare din pag. 1) colaborare bună în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, în vederea dezvoltării economico­­sociale, a întăririi independen­ţei economice a fiecărei ţări. Sper că multe dintre întreprin­derile din Zair vor participa ac­tiv la această cooperare. Aş dori ca mulţi dintre dumnea­voastră şi alţi reprezentanţi ai industriei şi economiei din Zair să viziteze România pentru a putea constata direct posibilită­ţile ample de realizare a unei colaborări reciproc avantajoase. Pornim de la faptul că rela­ţiile economice dintre ţările noastre, colaborarea largă în diferite domenii trebuie să con­tribuie la dezvoltarea economi­­co-socială a României şi Zairu­lui, la ridicarea nivelului de trai al popoarelor lor şi, tot­odată, să servească cauza cola­borării şi păcii în lume.­­ Preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat invitaţia ca o delega­ţie a Asociaţiei naţionale a în­treprinderilor din Zair, în frun­te cu preşedintele, său, să facă o vizită in România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat o colaborare bună între întreprinderi româneşti şi zai­­reze, între România şi Zair, în încheierea întrlnirii, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, sub semnul dorin­ţei comune de a dezvolta tot mai puternic raporturile econo­mice dintre cele două ţări, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu .js­­întreţinut cu personalităţi ale vieţii economice zaireze. Noi şi semnificative momente ale relaţiilor de înţelegere reciprocă şi prietenie dintre cele două ţări şi popoare (Urmare din pag. 1) un larg schimb de păreri în probleme esenţiale ale colabo­rării dintre România şi Zair. La bordul navei, în onoarea înalţilor oaspeţi a fost oferit un de­jun în cadrul căruia a conti­nuat dialogul la nivel înalt ce se desfăşoară sub semnul sti­mei şi înţelegerii reciproce, al dorinţei de a promova bunele relaţii , dintre ţările şi popoarele noastre.­­ La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava preziden­ţială s-a oprit la Nisele, centru istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair. Cetăţenii localităţii, in frunte cu notabilităţile oraşului, au făcut o călduroasă primire soli­lor poporului român, preşedin­telui Nicolae Ceauşescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea N’sele se înscrie în cronica luptei poporului zairez pentru libertate şi inde­pendenţă. Aici, la 24 noiem­brie 1965, Mobutu Sese Seko a pus­­ bazele mişcării revolu­ţiei. Astăzi, localitatea repre­zintă un simbol al hotărîrii ferme a poporului zairez de a-şi făuri liber, independent propriul destin. în cursul după-amiezii de marţi, înalţii oaspeţi români s-au reîntors la Kinshasa. Actualitatea în agricultură TOATE FORŢELE SATULUI MOBILIZATE LA SEMĂNAT! Vremea, după cum se vede, a devenit, în ultimele zile, in­stabilă, dar, deoarece, în multe locuri, precipitaţiile sunt nesem­nificative, semănatul — princi­pala lucrare din această perioa­dă în agricultură — trebuie ex­tins în toate zonele agricole, desfăşurat într-un ritm accele­rat. Acolo unde ploile duc la întreruperea lucrărilor in cimp, acestea se cer reluate imediat ce terenul se zvintă pentru ca nici o oră, nici o zi bună de lucru să nu fie irosite. Actuala campanie agricolă, din cauza condiţiilor climatice, s-a de­clanşat cu multă întîrziere şi, deci, acum trebuie făcut tot ce este posibil pentru a scurta la maximum perioada de execu­ţie. A acţiona altfel în prezen­tele condiţii înseamnă ca în loc să se recupereze intîrzierile existente, acestea să se ampli­fice, cu consecinţe directe asu­pra recoltei. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la lucrările recentei Plenare a C.C. al P.C.R., prin organizarea per­fectă a lucrărilor, creşterea răs­punderii pentru folosirea mij­loacelor mecanice şi a timpului de lucru, se poate asigura suc­cesul campaniei, se pot realiza obiectivele in domeniul produc­ţiei vegetale la nivelul cerinţe­lor noii revoluţii agrare. La această dată, semănatul s-a declanşat aproape în toate judeţele ţării (cu excepţia zo­nei de est a Transilvaniei şi a nordului ţării unde desprimă­­vărarea se va produce în urmă­toarele zile), suprafeţe mai mari fiind realizate in judeţele BRAILA, vrancea, galaţi, GIURGIU şi VASLUI, semăna­tul ovăzului a fost încheiat ieri şi în judeţul CĂLĂRAŞI (în zilele precedente, această­­ lu­crare a ajuns la final în jude­ţele ARAD şi MEHEDINŢI). Şi în ceea ce priveşte semănatul mazării se constată unele pro­grese în judeţele GALAŢI, DOLJ, BUZĂU, BRĂILA, VRANCEA, TELEORMAN şi TIMIŞ, unde realizările la această dată reprezintă 37—71 la sută faţă de suprafaţa prevă­zută. Dintotdeauna, campaniile a­­gricole — mai ales cea din primăvară — s-au desfăşurat în condiţiile oferite de natură şi, deci trebuie făcut tot ce este posibil pentru ca nu toate judeţele să se lucreze în ritm alert, în special la semănat, încercările unor specialişti care, în loc să organizeze exemplar lucrările agricole şi să foloseas­că fiecare oră favorabilă din zi, dar şi­ din noapte, caută tot fe­lul de explicaţii, considerînd adesea că numai ploaia este vinovată pentru restanţele înre­gistrate nu pot fi acceptate. Se întîmplă adesea ca în timp ce în unele unităţi agri­cole se îngroaşă ,­dosarul cu cauze obiective“, vecinii lor să avanseze cu lucrările agricole, inclusiv cu semănatul, dar pen­tru aceasta se depistează, cu operativitate, terenurile zvînta­­te, oamenii muncesc şi noap­tea, iar dacă plouă aşteaptă cu agregatele la marginea tarlalei cu intenţia de a relua lucrul fără întîrziere. Aşa se explică faptul că, nu de puţine ori, în condiţii pe­doclimatice asemănătoare, sunt unităţi agricole care, la semă­nat, obţin rezultate diferite. Sînt cazuri (BUZĂU, GIURGIU, PRAHOVA, VRANCEA, ALBA) cînd în acelaşi judeţ, unităţile trustului I.A.S. sunt mult mai avansate la semănat decit sec­torul agriculturii cooperatiste, deşi nu se poate spune că ploaia i-a ocolit pe unii, iar pe alţii i-a întrerupt din lucru. Dar sunt şi situaţii (Sectorul agricol ILFOV, judeţele GALAŢI, IAŞI) cînd, cooperatorii din aceeaşi zonă, cu sprijinul mecanizato­rilor, acţionează cu mai multă răspundere în campanie, neaş­­teptînd să sosească „vremea ideală“, aşa cum fac lucrătorii din întreprinderile agricole de stat din acelaşi perimetru. Am insistat asupra acestor diferenţe la semănat în condi­ţii similare, în ideea de a de­monstra că nu vremea este de vină pentru ritmul lent in care se lucrează în unele unităţi, ci modul diferit in care se con­cepe conducerea acestei campa­nii agricole de mare complexi­tate. In acelaşi timp, se degajă concluzia că situaţiile de neîn­găduit la care ne-am referit se datoresc insuficientului control exercitat cu organele agricole judeţene, consiliile unice, prima­rii comunali care, în loc să fie in permanentă pe teren, se preocupă de probleme mai puţin importante sau care mai pot fi amînate. Trebuie să se înţeleagă că, în mom­entul de faţă, in agricultură nu există o problemă mai importantă decit aceea care priveşte punerea ba­zelor trainice viitoarei recolte la culturile de primăvară. Să se înţeleagă şi să se acţioneze in, consecinţă. H Aria însâmînţârilor s-a extins aproape în toate zonele agricole ale ţării ■ în actualele condiţii meteorologice, preocuparea pentru buna organizare a campaniei trebuie să crească şi mai mult H Acum, fiecare oră, fiecare zi bună de lucru trebuie folosite din plin ■ O situaţie de neadmis , în condiţii similare, rezultate diferite la semănat Si Este imperios necesar un control permanent, direct pe cîmp, al modului cum se folosesc mijloacele mecanice și forțele umane .--- ' - ' Pe şantierele antreprizei de lucrări hidrotehnice speciale „Moldova“ — Iaşi Obiective de mare interes economic în acest an a fost atacat cel mai mare obiectiv al Consiliu­lui Naţional al Apelor : „Cana­lul magistral Siret — Bărăgan“. Scopul esenţial : irigarea Bărăganului, cu precădere a zo­nei de nord, cit şi a altor în­tinse suprafeţe adiacente de-a dreapta şi de-a stingă acestei viitoare şi vitale surse de apă. Obiectivul se încadrează în pro­gramul naţional de asigurare a unor producţii agricole supe­rioare, sigure şi stabile. în prima etapă se prevede iriga­rea a 108 000­­hectare iar în fi­nal se va atinge capacitatea de a iriga o suprafaţă totală de pînă la 700 000 hectare. Bene­ficiar, proiectant şi construc­tor, prin unităţile din sub­ordine este Consiliul Naţional al Apelor,. Misiunea de antre­prenor general a fost încredin­ţată Antreprizei de lucrări hi­drotehnice speciale „Moldova“, din Iaşi, care a probat de-a lungul anilor competenţă în execuţia unor lucrări com­plexe şi dificile, amplasate în­tr-un perimetru întins de la Suceava pînă la Tulcea şi Mangalia. Sau, cum se exprima directorul antreprizei, ingi­nerul Petru Clain, om cu o bo­gată experienţă în domeniu, „de la munte la mare“. Dar, pentru a releva capacitatea constructivă a colectivului de hidrotehnicieni ieșeni, vom reveni asupra cîtorva obiec­tive importante, date în folo­sinţă în­ ultimii ani sau care sunt în prezent în execuţie. Mai întâi să oferim anumite elemente specifice care evi­denţiază anvergura investiţiei de acum. „Canalul magistrat Siret — Bărăgan — ne spune in­ginerul Petru Clain — se va întinde pe o distanţă de 200 km. El va porni din punctul Căli­­măneşti, un aval de Adjud, va trece prin apropiere de Mără­­şeşti — Focşani, Rîmnicu Să­rat —■ Buzău şi se va vărsa la confluenţa nurilor Ialomiţa şi Prahova. Canalul va traversa riurile Şuşiţa,­ Milcov, Putna, Rimna, Rîmnicu Sărat, Buzău, dlanşată. La ce stadiu vă aflaţi în prezent ? — Avem deja deplasate a­­colo trei brigăzi, din cele şase ale antreprizei, in punctele Şu­­şiţa, Putna şi Milcov. Fiind un cimp deschis, avem mult de lucru pentru organizarea şan­tierelor. Aşteptăm o serie de uti­laje de mare capacitate şi pro­ductivitate, pentru a ne înscrie în ritmul de execuţie. S-au construit apoi acumu­lări complexe în judeţele Vas­lui (toate cu o capacitate de peste 200 milioane mc de apă), Iaşi (cu o capacitate de peste 100 milioane mc apă) şi Su­ceava, alimentări cu apă pen­tru oraşele Paşcani, Vaslui, Ne­greşti, Bîrlad, Huşi şi comuna Flăminzi, derivaţia Prut, Vasluieţ­e în scopul sporirii debitului de apă in acumula­rea Soleşti, sursă pentru ora­şul Vaslui. Această din urmă lucrare surmontind înălţimi de peste 200 metri faţă de nivelul Prutului este prevăzută cu o treaptă de pompare şi o micro­­hidrocentrală. De altfel, pe o altă cădere din barajul-priză de la Mihoveni — Suceava s-a construit, de asemenea, o micro­­hidrocentrală de aproximativ 1 000 kW. In execuţie, acum, se mai află cea mai mare acumulare de pe râul Siret la circa 6 km de Paşcani, cu scopul de a atenua viiturile şi de a asigura apă pentru irigarea a 48 000 hectare în judeţele Iaşi şi Neamţ în barajul acumulării se va amplasa o hidrocentrală de 10 MW. Tot­odată, în această complexă lu­crare este prevăzută şi o deri­vaţie cu un canal-tunel de 15 km, cu un debit de 35 mc de apă pe secundă, din bazinul Si­retului in valea Bahluiului. In­vestiţia este începută efectiv din trimestrul IV, anul trecut. „Volumul de investiţii din a­­cest an este cu mult mai mare decât în 1986 — precizează in­­ginerul-şef Daniel. If­tode. În afară de lucrările menţionate, care sunt la început, avem de terminat acumularea Dragomir­­na — Suceava, îndiguirea Pru­tului şi a Dunării,­­regulariza­rea Bîrladului, de executat■ a­­cumularea Găieşti, din judeţul Neamţ, consolidarea „cordonu­lui litoral“ de pe braţul Sf. Gheorghe pînă la Portiţa şi ope­raţiuni de destufizare în balta Mangalia, pe 100 hectare, cu scopul de a fi puse în valoare nămolurile cu efect terapeutic de aici. Datorită nedeschiderii finanţării pentru unele obiec­tive şi dificultăţile ivite în a­­ceastă iarnă, la finele trimes­trului I, planul de construcţii­­montaj a fost realizat in proporţie de 95 la sută. La ce­lelalte capitole ne îndeplinim indicatorii, iar în trimestrul a­­cesta vom recupera restanţele Cel mai însemnat volum de in­vestiţii este încorporat cum se înţelege, in construcţia Canalu­lui magistral Siret — Bărăgan Aici vom şi masa cele mai im­portante forţe materiale şi umane“, într-un viitor reportaj vom relata despre eforturile şi rea­lizările brigăzii de pe şantierul celei mai mari acumulări de pe rîul Siret. Vasile Iancu Investiţii ’ Prahova şi 60 de văi secun­dare. In zonele de intersecţie cu aceste cursuri de apă se vor a­­menaja lacuri de acumulare care vor avea rolul de­­a reţine torenţii ce vin în anii ploioşi ori la topirea zăpezilor, con­stituind, totodată, sursă de com­pletare a debitului canalului. Din priza amplasată în lacul de acumulare al hidrocentralei Călimăn­eşti apa se va deversa in canalul magistral, cu un de­bit maxim de 200 metri cubi pe secundă, care scade pe par­curs pînă la 50 metri cubi pe secundă, in punctul final de joncţiune cu canalul Ialomiţa — Mostiştea. Prin dimensiu­nile sale, în viitor se deschide posibilitatea navigabilităţii pen­tru barje de un anumit tonaj. Pentru prima etapă trebuie să executăm 51 kilometri de ca­nal, pe traseul Călimăneşti — Rimna“.­­ Aşadar, lucrarea este de­ în palmaresul constructorilor A.L.H.S. „Moldova“, din ca­drul Trustului de lucrări hidro­tehnice speciale București se înscriu obiective precum : ba­raje și acumulări complexe, re­gularizări şi îndiguiri de rîuri, alimentări cu apă, consolidări de maluri, desecări, microhidro­­centrale etc. ■ Să argumentăm. A fost regularizat rîul Jijia pe 54 km şi tot pe acest rîu au fost realizate 110 km diguri în sectorul Sculeni — Ţuţora — Gorban, s-a îndiguit Prutul (pe 80 km) scoţîndu-se de sub efectul inundaţiilor peste 30 000 hectare precum şi obiective in­dustriale şi agrozootehnice, 17 localităţi, drumuri şi poduri, alte edificii edilitar-gospodăreşti ; regularizarea văii Bîrladului (pe 270 km), de la izvoare, din zona Negreşti — Vaslui, pînă aproape de vărsarea în Siret, a a avut ca efect protejarea de revărsările de ape a peste 40 000 hectare şi a numeroase obiec­tive economice, aşezări, căi fe­rate, şosele; îndiguirea fluviului Dunărea pe circa 44 km din lo­calitatea 23 August, pină la Ma­cin şi Isaccea, ocrotind de nă­­boiul inundaţiilor alte 22 000 hectare. Directorul Petru Clain şi inginerul şef Daniel Iftode îşi amintesc, între multele dificul­tăţi învinse in aceste campanii hidroameliorative de mlaştinile din zona Crasnăi, de pe Valea Bîrladului si din alte puncte, de ploile necontenite, sîcîitoare, de gerul ascnt al iernii ampli­ficat de vîntul sfirivulor ce bate de regulă pe firul anelor, de pămînturile cu structuri grele, verste ca betonu­l in ve­rile toride, fa rvleshixi in solurile orele îmbibate de nod­em aplicat, ventru, prima dată în tara. o fehaom­nie vrovrie de excavam — ne relatează, in a­­ceastă ordine de idee, inednerul P. Clain. Viteza­ de execuţie este cu. circa 200 la sută mai mare faţă de metodele obiş­nuite, care vresur în mult con­sum de combustibil, manoperă şi timp. Aşa am realizat, cu o eficienţă extraordinară, peste 50 km de regularizări, tăieri de coturi de ape“. Eforturi susţinute pentru realizarea planului de investiţii Chemarea adresată la recenta plenară a C.C. al P.C.R. de secretarul general al partidu­lui, de a se acţiona cu toată ho­­tărirea pentru recuperarea ră­mânerilor în urmă şi realizarea în cele mai bune condiţii a pro­gramului de investiţii a găsit un larg ecou şi pe şantierele de construcţii din judeţele Ba­cău şi Neamţ. La întreprin­derea „Avicola“, din Bacău, unde se construieşte o fermă, modernă, constructorii au înre­gistrat un avans de peste cinci luni, la mijlocul lunii martie începînd popularea primelor ha­le. Organizarea riguroasă a ac­tivităţii de construcţii-montaje, colaborarea perfectă între fac­torii care concură la edificarea acestui obiectiv, utilizarea unor tehnologii moderne, executarea de către beneficiar, în regie proprie, a unui important vo­lum de lucrări sunt cîţiva din­tre factorii care au contribuit la obţinerea acestui succes. Avan­sul de timp cîştigat de cons­tructor permite obţinerea unei producţii suplimentare de 600 tone de carne şi 250 000 de pui de găină pentru înlocuire. Pe platforma industrială din zona de sud a municipiului, acolo unde se înalţă un alt ma­re obiectiv — Centrala electri­că de termoficare — eforturile constructorilor și montorilor sunt orientate spre asigurarea fron­tului de lucru pentru montarea utilajelor aflate în stoc. Se lu­crează la structura cazanului nr. 2, la căptuşirea cu cărămidă refractară a coşului de fum înalt de 220 metri, la înălţarea turnului de răcire, urmînd ca zilele acestea să înceapă lucră­rile de montaj la banda de căr­bune nr 8. * Rezultate importante în direc­ţia urgentării lucrărilor au fost obţinute şi pe şantierul noii instalaţii de hîrtie pergaminată de la Întreprinderea de celu­loză, hîrtie şi cartoane din Pia­tra Neamţ. După cum aflăm de la inginerul Ioan Costan, direc­torul unităţii, în ultima perioa­dă constructorii şi montorii au adoptat pe şantier un program de lucru în „foc continuu“. Ca urmare a eforturilor depuse, o parte din rămînerile în urmă au fost recuperate, ceea ce a permis intrarea noii capacităţi în probe tehnologice. Eforturi susţinute pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi racor­darea capacităţilor aflate în construcţie la circuitul produc­tiv se depun şi pe şantierele noilor obiective din cadrul În­treprinderii de ţevi — Roman, şi al Combinatului de îngrăşă­minte chimice — Piatra Neamţ. (CONSTANTIN AZOIŢUI).

Next