România Liberă, aprilie 1987 (Anul 45, nr. 13188-13213)
1987-04-01 / nr. 13188
Pagina a 2-a — 7 aprilie 1987 ír Románia liberă“ VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, In republica zair CONVORBIRI OFICIALE Intre preşedintele nicolae ceauşescu, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ŞI PREŞEDINTELE MOBUTU SESE SEKO Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare (Urmare din pag. 1) noastre la Kinshasa, alte persoane. Din partea zaireză au luat parte : comisarul de stat al afacerilor externe şi cooperării internaţionale, Ekila Liyonda, comisarul de stat al planificării Sambwa Pida Moagui, consilierul special al preşedintelui, Nkema Liilo, directorul cabinetului preşedintelui, Kalongo Mbikayi, comisarii de stat al finanţelor şi bugetului, Nyembo Shabani, economiei naţionala şi industriei, Tshimza Mbiye, comerţului exterior, Kasereka Kasai, minelor şi energiei, Ileo Itambala, transporturilor şi telecomunicaţiilor Sampassa Kaweta Milombe, alţi membri ai guvernului. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. în acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cit şi in legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a se afla din nou pe pământul zairez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de, călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură un Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce, şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiilor românozaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei şi colaborării , dintre România şi Zair. în acest sens, a fost relevata buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi in alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării româno-zaireze, in numeroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotărîrea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colaborării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor comerciale, pe baza reciproc avantajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii participante la convorbiri să examineze şi să stabilească, în cadrul unor întilniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice între Republica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară intr-o atmosferă de stimă, preţuire şi caldă prietenie, de înţelegere reciprocă. ■Ar Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut în continuare, marţi dimineaţa, după întilnirea in plenul celor două delegaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sose Seko, împreună cu şeful statului zairez se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în acest cadru au relevat dorinţa comună de a se acţiona în direcţia extinderii colaborii şi cooperării în producţiepe baze stabile şi de lungă du cum şi pentru realiza importante obiective e. Cei doi şefi de stat a dat că dezvoltarea largilaborării româno-zaireze politic, economic, tehnoific şi în alte domenii;defectivitate corespunde aspiraiilor ambelor popoare, este la,interesul lor, al cauzei păcii, atinderii şi cooperării intre toate naţiunile lumii. ii?. ţ (Urmare din pag. 1) colaborare bună în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, în vederea dezvoltării economicosociale, a întăririi independenţei economice a fiecărei ţări. Sper că multe dintre întreprinderile din Zair vor participa activ la această cooperare. Aş dori ca mulţi dintre dumneavoastră şi alţi reprezentanţi ai industriei şi economiei din Zair să viziteze România pentru a putea constata direct posibilităţile ample de realizare a unei colaborări reciproc avantajoase. Pornim de la faptul că relaţiile economice dintre ţările noastre, colaborarea largă în diferite domenii trebuie să contribuie la dezvoltarea economico-socială a României şi Zairului, la ridicarea nivelului de trai al popoarelor lor şi, totodată, să servească cauza colaborării şi păcii în lume. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat invitaţia ca o delegaţie a Asociaţiei naţionale a întreprinderilor din Zair, în frunte cu preşedintele, său, să facă o vizită in România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat o colaborare bună între întreprinderi româneşti şi zaireze, între România şi Zair, în încheierea întrlnirii, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, sub semnul dorinţei comune de a dezvolta tot mai puternic raporturile economice dintre cele două ţări, preşedintele Nicolae Ceauşescu .jsîntreţinut cu personalităţi ale vieţii economice zaireze. Noi şi semnificative momente ale relaţiilor de înţelegere reciprocă şi prietenie dintre cele două ţări şi popoare (Urmare din pag. 1) un larg schimb de păreri în probleme esenţiale ale colaborării dintre România şi Zair. La bordul navei, în onoarea înalţilor oaspeţi a fost oferit un dejun în cadrul căruia a continuat dialogul la nivel înalt ce se desfăşoară sub semnul stimei şi înţelegerii reciproce, al dorinţei de a promova bunele relaţii , dintre ţările şi popoarele noastre. La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava prezidenţială s-a oprit la Nisele, centru istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair. Cetăţenii localităţii, in frunte cu notabilităţile oraşului, au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea N’sele se înscrie în cronica luptei poporului zairez pentru libertate şi independenţă. Aici, la 24 noiembrie 1965, Mobutu Sese Seko a pus bazele mişcării revoluţiei. Astăzi, localitatea reprezintă un simbol al hotărîrii ferme a poporului zairez de a-şi făuri liber, independent propriul destin. în cursul după-amiezii de marţi, înalţii oaspeţi români s-au reîntors la Kinshasa. Actualitatea în agricultură TOATE FORŢELE SATULUI MOBILIZATE LA SEMĂNAT! Vremea, după cum se vede, a devenit, în ultimele zile, instabilă, dar, deoarece, în multe locuri, precipitaţiile sunt nesemnificative, semănatul — principala lucrare din această perioadă în agricultură — trebuie extins în toate zonele agricole, desfăşurat într-un ritm accelerat. Acolo unde ploile duc la întreruperea lucrărilor in cimp, acestea se cer reluate imediat ce terenul se zvintă pentru ca nici o oră, nici o zi bună de lucru să nu fie irosite. Actuala campanie agricolă, din cauza condiţiilor climatice, s-a declanşat cu multă întîrziere şi, deci, acum trebuie făcut tot ce este posibil pentru a scurta la maximum perioada de execuţie. A acţiona altfel în prezentele condiţii înseamnă ca în loc să se recupereze intîrzierile existente, acestea să se amplifice, cu consecinţe directe asupra recoltei. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la lucrările recentei Plenare a C.C. al P.C.R., prin organizarea perfectă a lucrărilor, creşterea răspunderii pentru folosirea mijloacelor mecanice şi a timpului de lucru, se poate asigura succesul campaniei, se pot realiza obiectivele in domeniul producţiei vegetale la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare. La această dată, semănatul s-a declanşat aproape în toate judeţele ţării (cu excepţia zonei de est a Transilvaniei şi a nordului ţării unde desprimăvărarea se va produce în următoarele zile), suprafeţe mai mari fiind realizate in judeţele BRAILA, vrancea, galaţi, GIURGIU şi VASLUI, semănatul ovăzului a fost încheiat ieri şi în judeţul CĂLĂRAŞI (în zilele precedente, această lucrare a ajuns la final în judeţele ARAD şi MEHEDINŢI). Şi în ceea ce priveşte semănatul mazării se constată unele progrese în judeţele GALAŢI, DOLJ, BUZĂU, BRĂILA, VRANCEA, TELEORMAN şi TIMIŞ, unde realizările la această dată reprezintă 37—71 la sută faţă de suprafaţa prevăzută. Dintotdeauna, campaniile agricole — mai ales cea din primăvară — s-au desfăşurat în condiţiile oferite de natură şi, deci trebuie făcut tot ce este posibil pentru ca nu toate judeţele să se lucreze în ritm alert, în special la semănat, încercările unor specialişti care, în loc să organizeze exemplar lucrările agricole şi să folosească fiecare oră favorabilă din zi, dar şi din noapte, caută tot felul de explicaţii, considerînd adesea că numai ploaia este vinovată pentru restanţele înregistrate nu pot fi acceptate. Se întîmplă adesea ca în timp ce în unele unităţi agricole se îngroaşă ,dosarul cu cauze obiective“, vecinii lor să avanseze cu lucrările agricole, inclusiv cu semănatul, dar pentru aceasta se depistează, cu operativitate, terenurile zvîntate, oamenii muncesc şi noaptea, iar dacă plouă aşteaptă cu agregatele la marginea tarlalei cu intenţia de a relua lucrul fără întîrziere. Aşa se explică faptul că, nu de puţine ori, în condiţii pedoclimatice asemănătoare, sunt unităţi agricole care, la semănat, obţin rezultate diferite. Sînt cazuri (BUZĂU, GIURGIU, PRAHOVA, VRANCEA, ALBA) cînd în acelaşi judeţ, unităţile trustului I.A.S. sunt mult mai avansate la semănat decit sectorul agriculturii cooperatiste, deşi nu se poate spune că ploaia i-a ocolit pe unii, iar pe alţii i-a întrerupt din lucru. Dar sunt şi situaţii (Sectorul agricol ILFOV, judeţele GALAŢI, IAŞI) cînd, cooperatorii din aceeaşi zonă, cu sprijinul mecanizatorilor, acţionează cu mai multă răspundere în campanie, neaşteptînd să sosească „vremea ideală“, aşa cum fac lucrătorii din întreprinderile agricole de stat din acelaşi perimetru. Am insistat asupra acestor diferenţe la semănat în condiţii similare, în ideea de a demonstra că nu vremea este de vină pentru ritmul lent in care se lucrează în unele unităţi, ci modul diferit in care se concepe conducerea acestei campanii agricole de mare complexitate. In acelaşi timp, se degajă concluzia că situaţiile de neîngăduit la care ne-am referit se datoresc insuficientului control exercitat cu organele agricole judeţene, consiliile unice, primarii comunali care, în loc să fie in permanentă pe teren, se preocupă de probleme mai puţin importante sau care mai pot fi amînate. Trebuie să se înţeleagă că, în momentul de faţă, in agricultură nu există o problemă mai importantă decit aceea care priveşte punerea bazelor trainice viitoarei recolte la culturile de primăvară. Să se înţeleagă şi să se acţioneze in, consecinţă. H Aria însâmînţârilor s-a extins aproape în toate zonele agricole ale ţării ■ în actualele condiţii meteorologice, preocuparea pentru buna organizare a campaniei trebuie să crească şi mai mult H Acum, fiecare oră, fiecare zi bună de lucru trebuie folosite din plin ■ O situaţie de neadmis , în condiţii similare, rezultate diferite la semănat Si Este imperios necesar un control permanent, direct pe cîmp, al modului cum se folosesc mijloacele mecanice și forțele umane .--- ' - ' Pe şantierele antreprizei de lucrări hidrotehnice speciale „Moldova“ — Iaşi Obiective de mare interes economic în acest an a fost atacat cel mai mare obiectiv al Consiliului Naţional al Apelor : „Canalul magistral Siret — Bărăgan“. Scopul esenţial : irigarea Bărăganului, cu precădere a zonei de nord, cit şi a altor întinse suprafeţe adiacente de-a dreapta şi de-a stingă acestei viitoare şi vitale surse de apă. Obiectivul se încadrează în programul naţional de asigurare a unor producţii agricole superioare, sigure şi stabile. în prima etapă se prevede irigarea a 108 000hectare iar în final se va atinge capacitatea de a iriga o suprafaţă totală de pînă la 700 000 hectare. Beneficiar, proiectant şi constructor, prin unităţile din subordine este Consiliul Naţional al Apelor,. Misiunea de antreprenor general a fost încredinţată Antreprizei de lucrări hidrotehnice speciale „Moldova“, din Iaşi, care a probat de-a lungul anilor competenţă în execuţia unor lucrări complexe şi dificile, amplasate într-un perimetru întins de la Suceava pînă la Tulcea şi Mangalia. Sau, cum se exprima directorul antreprizei, inginerul Petru Clain, om cu o bogată experienţă în domeniu, „de la munte la mare“. Dar, pentru a releva capacitatea constructivă a colectivului de hidrotehnicieni ieșeni, vom reveni asupra cîtorva obiective importante, date în folosinţă în ultimii ani sau care sunt în prezent în execuţie. Mai întâi să oferim anumite elemente specifice care evidenţiază anvergura investiţiei de acum. „Canalul magistrat Siret — Bărăgan — ne spune inginerul Petru Clain — se va întinde pe o distanţă de 200 km. El va porni din punctul Călimăneşti, un aval de Adjud, va trece prin apropiere de Mărăşeşti — Focşani, Rîmnicu Sărat —■ Buzău şi se va vărsa la confluenţa nurilor Ialomiţa şi Prahova. Canalul va traversa riurile Şuşiţa, Milcov, Putna, Rimna, Rîmnicu Sărat, Buzău, dlanşată. La ce stadiu vă aflaţi în prezent ? — Avem deja deplasate acolo trei brigăzi, din cele şase ale antreprizei, in punctele Şuşiţa, Putna şi Milcov. Fiind un cimp deschis, avem mult de lucru pentru organizarea şantierelor. Aşteptăm o serie de utilaje de mare capacitate şi productivitate, pentru a ne înscrie în ritmul de execuţie. S-au construit apoi acumulări complexe în judeţele Vaslui (toate cu o capacitate de peste 200 milioane mc de apă), Iaşi (cu o capacitate de peste 100 milioane mc apă) şi Suceava, alimentări cu apă pentru oraşele Paşcani, Vaslui, Negreşti, Bîrlad, Huşi şi comuna Flăminzi, derivaţia Prut, Vasluieţe în scopul sporirii debitului de apă in acumularea Soleşti, sursă pentru oraşul Vaslui. Această din urmă lucrare surmontind înălţimi de peste 200 metri faţă de nivelul Prutului este prevăzută cu o treaptă de pompare şi o microhidrocentrală. De altfel, pe o altă cădere din barajul-priză de la Mihoveni — Suceava s-a construit, de asemenea, o microhidrocentrală de aproximativ 1 000 kW. In execuţie, acum, se mai află cea mai mare acumulare de pe râul Siret la circa 6 km de Paşcani, cu scopul de a atenua viiturile şi de a asigura apă pentru irigarea a 48 000 hectare în judeţele Iaşi şi Neamţ în barajul acumulării se va amplasa o hidrocentrală de 10 MW. Totodată, în această complexă lucrare este prevăzută şi o derivaţie cu un canal-tunel de 15 km, cu un debit de 35 mc de apă pe secundă, din bazinul Siretului in valea Bahluiului. Investiţia este începută efectiv din trimestrul IV, anul trecut. „Volumul de investiţii din acest an este cu mult mai mare decât în 1986 — precizează inginerul-şef Daniel. Iftode. În afară de lucrările menţionate, care sunt la început, avem de terminat acumularea Dragomirna — Suceava, îndiguirea Prutului şi a Dunării,regularizarea Bîrladului, de executat■ acumularea Găieşti, din judeţul Neamţ, consolidarea „cordonului litoral“ de pe braţul Sf. Gheorghe pînă la Portiţa şi operaţiuni de destufizare în balta Mangalia, pe 100 hectare, cu scopul de a fi puse în valoare nămolurile cu efect terapeutic de aici. Datorită nedeschiderii finanţării pentru unele obiective şi dificultăţile ivite în această iarnă, la finele trimestrului I, planul de construcţiimontaj a fost realizat in proporţie de 95 la sută. La celelalte capitole ne îndeplinim indicatorii, iar în trimestrul acesta vom recupera restanţele Cel mai însemnat volum de investiţii este încorporat cum se înţelege, in construcţia Canalului magistral Siret — Bărăgan Aici vom şi masa cele mai importante forţe materiale şi umane“, într-un viitor reportaj vom relata despre eforturile şi realizările brigăzii de pe şantierul celei mai mari acumulări de pe rîul Siret. Vasile Iancu Investiţii ’ Prahova şi 60 de văi secundare. In zonele de intersecţie cu aceste cursuri de apă se vor amenaja lacuri de acumulare care vor avea rolul dea reţine torenţii ce vin în anii ploioşi ori la topirea zăpezilor, constituind, totodată, sursă de completare a debitului canalului. Din priza amplasată în lacul de acumulare al hidrocentralei Călimăneşti apa se va deversa in canalul magistral, cu un debit maxim de 200 metri cubi pe secundă, care scade pe parcurs pînă la 50 metri cubi pe secundă, in punctul final de joncţiune cu canalul Ialomiţa — Mostiştea. Prin dimensiunile sale, în viitor se deschide posibilitatea navigabilităţii pentru barje de un anumit tonaj. Pentru prima etapă trebuie să executăm 51 kilometri de canal, pe traseul Călimăneşti — Rimna“. Aşadar, lucrarea este de în palmaresul constructorilor A.L.H.S. „Moldova“, din cadrul Trustului de lucrări hidrotehnice speciale București se înscriu obiective precum : baraje și acumulări complexe, regularizări şi îndiguiri de rîuri, alimentări cu apă, consolidări de maluri, desecări, microhidrocentrale etc. ■ Să argumentăm. A fost regularizat rîul Jijia pe 54 km şi tot pe acest rîu au fost realizate 110 km diguri în sectorul Sculeni — Ţuţora — Gorban, s-a îndiguit Prutul (pe 80 km) scoţîndu-se de sub efectul inundaţiilor peste 30 000 hectare precum şi obiective industriale şi agrozootehnice, 17 localităţi, drumuri şi poduri, alte edificii edilitar-gospodăreşti ; regularizarea văii Bîrladului (pe 270 km), de la izvoare, din zona Negreşti — Vaslui, pînă aproape de vărsarea în Siret, a a avut ca efect protejarea de revărsările de ape a peste 40 000 hectare şi a numeroase obiective economice, aşezări, căi ferate, şosele; îndiguirea fluviului Dunărea pe circa 44 km din localitatea 23 August, pină la Macin şi Isaccea, ocrotind de năboiul inundaţiilor alte 22 000 hectare. Directorul Petru Clain şi inginerul şef Daniel Iftode îşi amintesc, între multele dificultăţi învinse in aceste campanii hidroameliorative de mlaştinile din zona Crasnăi, de pe Valea Bîrladului si din alte puncte, de ploile necontenite, sîcîitoare, de gerul ascnt al iernii amplificat de vîntul sfirivulor ce bate de regulă pe firul anelor, de pămînturile cu structuri grele, verste ca betonul in verile toride, fa rvleshixi in solurile orele îmbibate de nodem aplicat, ventru, prima dată în tara. o fehaomnie vrovrie de excavam — ne relatează, in această ordine de idee, inednerul P. Clain. Viteza de execuţie este cu. circa 200 la sută mai mare faţă de metodele obişnuite, care vresur în mult consum de combustibil, manoperă şi timp. Aşa am realizat, cu o eficienţă extraordinară, peste 50 km de regularizări, tăieri de coturi de ape“. Eforturi susţinute pentru realizarea planului de investiţii Chemarea adresată la recenta plenară a C.C. al P.C.R. de secretarul general al partidului, de a se acţiona cu toată hotărirea pentru recuperarea rămânerilor în urmă şi realizarea în cele mai bune condiţii a programului de investiţii a găsit un larg ecou şi pe şantierele de construcţii din judeţele Bacău şi Neamţ. La întreprinderea „Avicola“, din Bacău, unde se construieşte o fermă, modernă, constructorii au înregistrat un avans de peste cinci luni, la mijlocul lunii martie începînd popularea primelor hale. Organizarea riguroasă a activităţii de construcţii-montaje, colaborarea perfectă între factorii care concură la edificarea acestui obiectiv, utilizarea unor tehnologii moderne, executarea de către beneficiar, în regie proprie, a unui important volum de lucrări sunt cîţiva dintre factorii care au contribuit la obţinerea acestui succes. Avansul de timp cîştigat de constructor permite obţinerea unei producţii suplimentare de 600 tone de carne şi 250 000 de pui de găină pentru înlocuire. Pe platforma industrială din zona de sud a municipiului, acolo unde se înalţă un alt mare obiectiv — Centrala electrică de termoficare — eforturile constructorilor și montorilor sunt orientate spre asigurarea frontului de lucru pentru montarea utilajelor aflate în stoc. Se lucrează la structura cazanului nr. 2, la căptuşirea cu cărămidă refractară a coşului de fum înalt de 220 metri, la înălţarea turnului de răcire, urmînd ca zilele acestea să înceapă lucrările de montaj la banda de cărbune nr 8. * Rezultate importante în direcţia urgentării lucrărilor au fost obţinute şi pe şantierul noii instalaţii de hîrtie pergaminată de la Întreprinderea de celuloză, hîrtie şi cartoane din Piatra Neamţ. După cum aflăm de la inginerul Ioan Costan, directorul unităţii, în ultima perioadă constructorii şi montorii au adoptat pe şantier un program de lucru în „foc continuu“. Ca urmare a eforturilor depuse, o parte din rămînerile în urmă au fost recuperate, ceea ce a permis intrarea noii capacităţi în probe tehnologice. Eforturi susţinute pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi racordarea capacităţilor aflate în construcţie la circuitul productiv se depun şi pe şantierele noilor obiective din cadrul Întreprinderii de ţevi — Roman, şi al Combinatului de îngrăşăminte chimice — Piatra Neamţ. (CONSTANTIN AZOIŢUI).