România Liberă, februarie 1989 (Anul 47, nr. 13759-13782)
1989-02-01 / nr. 13759
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE | Anul XLVII Nr. 13759 | Miercuri 1 februarie 1989 | _6j^vii^50jani_^| In spiritul sarcinilor subliniate DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Din primeie^ziieT RITMICITATE, CALITATE, Ellem ale lunii . i • I l • februarie pinitru realizarea exemplara a planului Zi de debut în a doua lună a anului, tncepînd de astăzi, în toate întreprinderile se întocmesc bilanţurile definitive ale lunii ianuarie, paralel cu deschiderea evidenţelor pe februarie. Unele unităţi, destul de multe, şi-au cunoscut chiar mai devreme primul bilanţ pe ’89. Sunt cele care , printr-o pregătire temeinică, încă din noiembriedecembrie 1988, a producţiei acestui prim trimestru, prin aplicarea fermă a măsurilor de organizare superioară a producţiei şi a muncii , au ştiut să valorifice la maximum condiţiile favorabile existente în luna încheiată ieri. Veştile primite la redacţie zilele trecute consemnează asemenea succese în toate ramurile, de la unităţi din sectorul extracţiei cărbunelui pentru cocs şi energie electrică, pînâ la acelea care s-au înscris cu primele cantităţi de produse livrate suplimentar la export. Sigur, aprecierea generală privind modul în care s-a lucrat pe ianuarie o vom cunoaşte peste citeva zile, însă nu poate r scăpa atenţiei faptul că , urmare a concluziilor şi indicaţiilor subliniate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atit în consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R. cit şi la şedinţa din 13 ianuarie a Comitetului Politic Executiv — activitatea întreprinderilor a fost, în debutul anului, mai bine ordonată pe priorităţi, consiliile oamenilor muncii au organizat in aşa fel realizarea sarcinilor Incit, concomitent cu producţia curentă, să fie asigurată şi îndeplinirea obligaţiilor impuse de necesitatea lichidării, în termenele prevăzute, a restanţelor din 1988 la export şi investiţii, precum şi materializarea obiectivelor scadente din programele de organizare şi modernizare. Sub semnul acestor comandamente intrăm în februarie. O lună mai scurtă, dar deosebit de densă, avind in vedere că este puternic marcată de desfășurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii — pe întreprinderi, cooperative agricole, institute de cercetare, trusturi, antreprize, centrale industriale —, că reprezintă termenul-limită, stabilit de conducerea partidului şi statului, pentru vămuirea şi expedierea tuturor produselor de export aflate încă in stocuri şi că, în ceea ce priveşte capacităţile cu termene reprogramate, constituie o perioadă de efort maxim, îndeosebi pentru furnizorii de utilaje care au obligaţia să livreze cit mai grabnic echipamentele al căror montaj şi probe durează mai mult, astfel ca peste tot să fie create premisele necesare punerii in funcţiune, pînă la 1 mai, a tuturor obiectivelor restante. De fapt, cele mai sus-amintite sunt probleme a căror soluţionare revine ca sarcină suplimentară, aşa cum s-a hotărit. Baza şi scopul întregii activităţi rămîne insă, după cum este şi firesc, realizarea ritmică, integrală a planului pe februarie, pe primul trimestru şi pe tot anul. De aceea, atit prevederile „la zi“ ale planului, cit şi cele referitoare la restanţe trebuie privite cu deplină responsabilitate şi trebuie să conducă la o mobilizare exemplară a tuturor colectivelor, atit din industrie, construcţii şi transporturi, cit şi din unităţile care răspund de buna pregătire a apropiatei campanii agricole de primăvară, înseşi dezbaterile din actuala sesiune a forumurilor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare trebuie să aibă în primul rind in vedere, ca direcţie principală de acţiune, modalităţile şi măsurile de asigurare a realizării intru totul a indicatorilor de plan pe primul trimestru şi pe întreg anul, aprofundînd, prin analiză exigentă, critică şi autocritică, cu învăţămintele cuvenite — aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la întîlnirea de lucru din 23 ianuarie— nu numai felul cum s-a desfăşurat activitatea în anul trecut, ci şi modul în care a fost început acest an, întreaga capacitate tehnică şi organizatorică a organelor de conducere colectivă, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii din unităţile economice se cere a fi concentrată în continuare spre asigurarea ritmicităţii în realizarea producţiei fizice. Credem că nu mai este nevoie să accentuăm importanţa acestui indicator, de a cărui îndeplinire depind atit satisfacerea cerinţelor privind exportul şi investiţiile, cit şi onorarea contractelor la fondul pieţei. De altfel, contractele — la export sau pentru intern — reprezintă temeiul întregii producţii, iar introducerea lor ca indicator de plan reprezintă, aşa cum au confirmat oamenii din întreprinderi, în cadrul documentărilor noastre din luna trecută, o măsură bună, menită să uşureze programarea, pregătirea, lansarea şi urmărirea producţiei, să garanteze îndeplinirea ritmică a obligaţiilor faţă de beneficiari. La ora actuală, în toate ramurile există condiţii pentru o activitate ritmică, de calitate pentru realizarea, la nivelul planului, a tuturor sortimentelor care compun producţia fizică prevăzută în primul trimestru — accentul principal fiind pus pe producătorii de combustibil, energie şi materiale. Facem precizarea „in primul trimestru“, deoarece pentru această perioadă a anului întreaga producţie este acoperită cu contracte, în ceea ce priveşte trimestrele următoare, se cuvine să subliniem necesitatea unor eforturi în plus, întrucît ramuri importante — precum industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria electrotehnică — au intrat în 1989 cu serioase restante in contractarea producţiei pe trimestrele II—IV. De pildă, cu două decade în urmă, pe ansamblul Ministerului Industriei Metalurgice, producţia planificată pe aprilie-decembrie era acoperită cu contracte (in valoare) doar in proporţie de circa 45 la sută, situaţie ce se reflectă direct (şi logic) şi în volumul producţiei contractate la aceeaşi dată pe totalul unităţilor Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini , aproximativ 73 la sută. Aşadar, februarie reprezintă şi din acest punct de vedere o lună de efort maxim, pentru că nu se poate prelungi, in unele sectoare, starea de incertitudine privind contractarea întregului volum de produse — contractele stînd la baza atit a aprovizionării tehnicomateriale, cit și a eliberării fondului de retribuire. In plus, conform prevederilor legii, trebuie respectat decalajul necesar pentru crearea condiţiilor de realizare a produselor cu ciclu mai lung de fabricaţie. In cadrul acestor preocupări, întregul proces de realizare a producţiei de export şi a exportului poartă în continuare atributul de prioritate absolută. Potrivit indicaţiilor date de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie ca, odată cu lichidarea stocurilor, chiar din această lună să se intre in normal cu întreaga activitate de realizare a exportului. În acest sens, este nevoie ca întregul plan la export să fie acoperit cu comenzi ferme şi contracte, producţia fiecărei luni să fie încheiată in primele două decade, astfel ca in decada a treia să se facă pregătirea pentru luna următoare, iar produsele, realizate să fie imediat recepţionate. in conformitate cu exigenţele prevăzute în contractele încheiate cu partenerii externi, să fie vămuite şi expediate la termen. Fiecărui colectiv îi revine obligaţia profesională şi morală, patriotică, de a acorda maximă atenţie calităţii produselor destinate exportului — pe fiecare fază şi operaţie —, să Ing. Artur loan « V1' '■ •• •• ••• ~ ■ ■ .• X" (Continuare ín pag■ a 2-a) Experienţa valoroasă a unui judeţ se generalizează în întreaga ţară In toamna anului 1987, a apărut în ziarul nostru articolul cu titlul : „BACĂU — O EXPERIENŢA VALOROASA CU POSIBILITĂŢI DE GENERALIZARE“ în care ne refeream, pe larg, la modul cum s-a reuşit in acest judeţ, ca, în ultimii ani, aplicînd noul mecanism economico-financiar, unităţile agricole cooperatiste (cooperative agricole de producţie şi asociaţii economice intercooperatiste cu profil agricol) să-şi acopere cheltuielile din venituri proprii, să-şi încheie activitatea cu substanţiale beneficii. Să recapitulăm, pe scurt, în ce constă concret experienţa acestui judeţ intr-un domeniu în care la Consfătuirea de lucru pe probleme de agricultură din 1988, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, în mod deosebit : „Să se acţioneze neabătut pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea rentabilităţii şi beneficiilor in fiecare unitate de stat şi cooperatistă. Să facem totul pentru creşterea mai puternică a eficienţei economice in întreaga agricultură. Nu trebuie să mai avem produse sau unităţi agricole nerentabile“. In şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 13 ianuarie, secretarul general al partidului referindu-se la necesitatea creşterii eficienţei economice în toate sectoarele a subliniat că acest lucru este valabil , inclusiv pentru agricultură, domeniu în care se înregistrează şi multe cheltuieli inutile. Ceea ce se remarcă în primul rând în agricultura cooperatistă a judeţului Bacău este faptul că s-a mutat centrul activităţii de planificare şi de conducere a proceselor de producţie de la nivelul unităţilor la cel al fermelor care au devenit verigi de bază în repartizarea principalelor componente ale bazei materiale, delimitîndu-se precis patrimoniul încredinţat spre gestionare personalului la nivelul acestei verigi. Pe această bază anual, planul de producţie şi bugetul de venituri şi cheltuieli a fost defalcat pe ferme, sporindu-se în acest mod autonomia, dar şi responsabilitatea conducerilor fermelor nu numai pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, dar şi pentru gospodărirea cu eficienţă maximă a resurselor materiale şi financiare, incepind cu oportunitatea diferitelor cheltu- Criteriul rentabilităţii în agricultura cooperatistă ieri şi până la valorificarea superioară a producţiei obţinute. Localizarea mecanizatorilor pe ferme şi a mijloacelor mecanice adecvate structurilor de producţie ale acestora a dus la eliminarea formalismului care şi-a făcut uneori loc în recepţia lucrărilor mecanice efectuate, decontarea acestora făcîndu-se in funcţie de calitatea efectivă şi nu pentru justificarea consumului de motorină. Cheltuielile cu lucrările mecanice şi de transport efectuate cu mijloace închiriate s-au dimensionat la strictul necesar prin utilizarea mai intensă a atelajelor pentru transporturi în interiorul unităţilor şi folosirea autocamioanelor din dotare. Tot pe linia raţionalizării cheltuielilor de producţie in unităţile agricole din judeţul Bacău este de subliniat acţiunea de distribuire dirijată a îngrăşămintelor chimice de la depozitele special amenajate lingă gările Bacău şi Sascut, în funcţie de necesităţile şi priorităţile stabilite de direcţia agricolă judeţeană, manipularea acestora fiind realizată prin Asociaţia intercooperatistă de prestări servicii. Dacă pină în 1982, sistemul de evidenţă era concentrat la centrul unităţilor, fermele — adică celulele in care se realizează producţia — nefiind suficient de antrenate în reducerea cheltuielilor, de la acea dată s-a trecut la perfecţionarea sistemului de planificare şi de urmărire a indicatorilor fizici şi valorici ai producţiei agricole, a veniturilor şi cheltuielilor. Centrul de greutate al evidenţei s-a mutat de la nivelul unităţii la cel al fermei, adică acolo unde se iau deciziile de angajare a cheltuielilor. In actualul sistem pe baza evidenței contabile, a dărilor de seamă economico-financiare ale fermelor, consiliul de conducere al fiecărei unități face lunar analiza realizării indicatorilor de plan, pe ferme si produse, cu accent deosebit pe rezultatele financiare. Este cazul să amintim ca sistemul Informaţional din agricultura băcăoană constă din simplificarea şi adaptarea la specificul cooperativelor agricole a formularelor de evidenţă tehnico-operativă din unităţile agricole de stat. Aşa cum am mai arătat, în felul acesta, s-a creat posibilitatea planificării şi urmăririi costurilor pe unitatea de produs şi pe ferme, corelate cu veniturile, ceea ce permite efectuarea de analize economice şi comparative prin care să se Ing. Th. Marcarov % (Continuare in pag. a 5-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞI» ” .■7 ......... , a primit pe V.A. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 ianuarie, pe tovarăşul V.A Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efectuat o vizită in ţara noastră. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise, cu acest prilej, din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. un cald salut, Împreună cu urări de succes în întreaga activitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Mihail Gorbaciov salutul său şi cele mai bune urări de succes in întreaga activitate. In timpul întrevederii, au fost subliniate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre popoarele celor două ţări, care, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul intîlnirilor la nivel inau, cunosc o continuă dezvoltare. S-au relevat, de asemenea, posibilităţile existente pentru extinderea, pe mai departe, a conlucrării româno-sovietice pe plan politic, economic, tehnicoştiinţific şi în alte sectoare de interes comun. In acest cadru, a fost evidenţiată însemnătatea intensificării contactelor şi a schimburilor de experienţă, a amplificării , colaborării dintre cele două partide,in toate domeniile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că intensificarea raporturilor bilaterale, precum şi a contactelor cu celelalte partide din ţările socialiste trebuie să ducă la sporirea contribuţiei acestora la rezolvarea problemelor ce privesc construcţia noii orinduiri, la progresul tuturor popoarelor. S-a apreciat că dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide şi ţări este in folosul şi spre binele popoarelor român şi sovietice, al cauzei generale a socialismului, păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. La primire a participat tovarăşul Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. . .... . Arhitectonica modernă in municipiul Craiova TEZELE ŞI ORIENTĂRILE FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU-ŞJ PROGRAM MOBILIZATOR DE MUNCĂ ŞI ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ PENTRU ÎNTREGUL POPOR Cerinţele noii revoluţii tehnico-ştiinţifice, factori modelatori şi dinamizatori ai conştiinţei sociale Este neîndoielnic faptul că societatea viitorului se va afla in proporţie covîrşitoare sub influenţa valurilor tot mai dense ale cuceririlor ştiinţifice şi tehnice, că umanitatea însăşi tinde spre o formulă de civilizaţie dominată de tehnologii ultraperfecţionate şi de o cultură structurată pe datele ştiinţelor exacte şi a disciplinelor adiacente. In consens cu asemenea tendinţe manifestate pe plan mondial, politica partidului nostru şi-a întemeiat, încă de la Congresul al IX-lea, linii orientative clare spre implementarea cit mai rapidă a germenilor progresului tehnic şi ştiinţific în procesele generale ale dezvoltării. Ulterior, au fost elaborate programede sine-stătătoare în vederea stimulării creativităţii tehnice şi ştiinţifice originale, de sporire a contribuţiei revoluţiei tehnicoştiinţifice la efortul general de edificare, pe baze moderne, a unei structuri industriale şi a unei vaste reţele de instituţii specializate în cercetarea ştiinţifică şi proiectarea tehnologică. In acelaşi timp, s-a declanşat un amplu proces de adaptare a învăţămintului la noile cerinţe ale dezvoltării multilaterale a ţării, paralel cu instituirea unui cadru organizatoric adecvat de modelare şi perfecţionare continuă a cadrelor de muncitori, tehnicieni şi de specialişti. Toate aceste acţiuni, coordonate politic de la cel mai înalt nivel, se află în desfăşurare şi reprezintă părţi componente ale complexului mecanism social şi organizatoric pus în evidenţă de cerinţele tot mai presante ale noii revoluţii tehnice şi ştiinţifice, de obiectivele înseşi ale dezvoltării economiei naţionale pe baze intensive, mai productive şi tot mai competitive. Sunt, in fond, cerinţele unei revoluţionări atotcuprinzătoare pusă in slujba unei noi calităţi, superioare, a muncii şi a rezultatelor ei. Pentru aceasta, sunt stabilite obiective precise şi de perspectivă, ce angajează potenţialul creator şi energiile tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Factorii progresului economic şi industrial se află intr-o strinsă interdependenţă cu elementele subiective din organismul societăţii şi anume, forţele de producţie. În acest sens, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atrăgea atenţia în , magistrala .Expunere ţinută în luna noiembrie 1988, in faţa forumului democraţiei muncitoreşti revoluţionare că „acum, cînd trecem intr-o etapă superioară de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, trebuie să fim conştienţi că se impune ca o necesitate obiectivă să ridicăm nivelul general de cunoştinţe şi îndeosebi să asigurăm înarmarea întregului popor cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane în general. Corneliu Antim (Continuare in pag. a 2-a) La zi, pe şantierul de amenajare complexă a rîului Dîmboviţa Am revenit, la început de an, pe unul din cele mai mari şantiere ale Capitalei, şantierul întreprinderii de amenajare complexă şi exploatare a riului Dîmboviţa, ai cărei constructori au înscris şi înscriu prin munca lor plină feehărnicie şi abnegaţie o pagină glorioasă în noua şi moderna istorie urbanistică a Bucureştiului, însoţiţi de inginerul Ioan Damian, directorul tehnic al întreprinderii, ne-am oprit la început la unul din punctele cele mai fierbinţi, cel mai mare şantier la ora actuală, amenajarea lacului din zona Văcăreşti. O mare concentrare de forţe — basculante, buldozere, excavatoare şi instalaţii complexe împînzesc şantierul. — Amenajarea şi execuţia viitorului lac, obiectiv de primă mărime menit să confere Capitalei pe lingă un plus de frumuseţe şi un microclimat corespunzător acestei zone a oraşului, ce va acoperi o suprafaţă de 150 hectare, avind o capacitate de 10 000 000 mc de apă impune realizarea unui dig de umpluturi care însumează peste două milioane mc de pămint. Interesează, cu siguranţă, situaţia la zi. Pînă acum, au fost puse în operă peste 700 000 mc de pămînt, „umpluturi“, cum le spunem noi. Lacul va avea o adincime de circa 10 metri. Fundul acumulării il constituie terenul natural in a cărui structură există un strat de argilă, care ii va asigura impermeabilitatea. O noutate o constituie :-realizarea „prizelor“ terminale de la Mihăileşti şi intrarea in lac, prize ce vor asigura alimentarea cu apă a lacului din zona Văcăreşti. Aşadar, apa viitorului lac va proveni din noua acumulare realizată la Mihăileşti, pe riul Argeş, printr-o aducţiune — conducte îngropate — în lungime de circa 25 de kilometri, avind un debit de 2 mc/secundă. Viitoarea aducţiune va servi şi ca sursă de apă industrială. La cele spuse de interlocutorul nostru mai trebuie să adăugăm turnarea primelor betoane pentru protecţia terasei dinspre şoseaua Olteniţei, executarea terasamentelor grinzilor de ghidaj şi a ecranelor de etanşare, lucrări realizate în proporţie de circa 50 la sută. Părăsim marele şantier unde se lucrează continuu, în schimbul de zi şi de noapte, pe vreme bună sau rea. Ne despărţim de cunoştinţele noastre, mai vechi, aceşti constructori încercaţi care numai cu doi ani în urmă raportau încheierea lucrărilor la cea mai mare acumulare de apă a Capitalei, Lacul Dîmboviţa. Constructori mai tineri şi mai virstnici, angajaţi intr-o permanentă bătălie cu timpul, încercaţi făuritori de nou, mulţi dintre ei rodaţi la şcoala şantierului naţional al tineretului. Brigadieri-constructori. Le-am urmărit pe parcursul timpului munca plină de devotament, abnegaţie şi dăruire totală, de înalt spirit revoluţionar. Pentru toţi cei care am stat de vorbă, fierari-betonişti sau zidari excavatorişti sau mecanici, maiştri sau ingineri, indiferent dacă i-am întilnit în amonte sau in aval, pe Dimboviţa, pentru toţi cuvintele datorie şi răspundere au fost cele mai des rostite. Datorie şi răspundere pentru făurarii noii magistrale albastre a Capitalei. Două cuvinte onorate şi oglindite prin excepţionale fapte de muncă. Ele vin să ilustreze permanent, zi de zi, oră de oră, hotărirea constructorilor de a-şi respecta şi onora întocmai angajamentele luate în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a preda la termenele prevăzute toate obiectivele încredinţate. Portul Glina. Şi aici aveam să consemnăm aceleaşi ritmuri Înalte de muncă. Cheiul a fost realizat in întregime şi lui i se adaugă acum lucrările de excavare a bazinului din perimetrul Marius Georgescu Foto : MIHAI PSTOENEȘTI ! (Continuare in pag. a 2-a) V MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE (Paginile 3 si 5) | f . 'l...V