România Liberă, aprilie 1989 (Anul 47, nr. 13811-13833)
1989-04-03 / nr. 13811
v_^ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVII Nr. 13 811 Luni 3 aprilie 1989 6 pagini — 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicole Ceauşescu recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. a! P.C.R. CU ÎNALTA RĂSPUNDERE A PLANULUI LA BAZA ÎNFĂPTUIRII MARILOR PROGRAME DE DEZVOLTARE ECONOMICO SOCIALĂ A PATRIEI Opinia publică din ţara noastut a luat cunoştinţă de faptul că, în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. P.C.R., au fost analizate şiobate propunerile privind lunile orientative ale dezvoleconomico-sociale ale Beii Socialiste România în 390 şi in cincinalul 1991— 115. în cadrul şedinţei, Comietul Politic Executiv a dat înaltă apreciere contribuiri determinante a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subliniind că, sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, s-a desfăşurat întreaga activitate de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării în cincinalul viitor, fiind examinate în mai multe etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, ministere şi un profil teritorial, un raport direct cu cerinţele fundamentale ale creşterii tot mai puternice a forţelor de producţie, sporirii neîncetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. Aşadar, iată că, încă de la începutul celui de-al doilea trimestru al acestui an, întregul popor are în faţă perspectiva dezvoltării pe un plan cantitativ şi calitativ superior a tării, prin traducerea in viată a marilor programe stabilite pentru viitoarea etapă in care România socialistă va trebui să atingă un stadiu avansat de dezvoltare economico-socială, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Mobilizaţi de această perspectivă însufleţitoare, oamenii muncii din întreaga ţară au înalta datorie patriotică de a munci fără preget, de a acţiona cu abnegaţie şi răspundere pentru realizarea exemplară a planului, zi de zi, la nivelul sarcinilor prevăzute. Este, aceasta, condiţia fundamentală a înaintării ferme pe drumul jalonat de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, este garanţia certă că obiectivele pe care ni le-am propus pentru viitoarea etapă de dezvoltare a ţării vor fi înfăptuite. Am păşit în trimestrul al II-lea al acestui an, o perioadă care are o încărcătură specifică, o semnificaţie aparte în balanţa realizării planului pe 1989. în acest trimestru vor trebui recuperate o serie de restante care s-au înregistrat în primele luni ale anului, îndeosebi in ramurile extractive — industria minieră, petrolieră — dar şi în industria orizontală, restante care grevează asupra bugetelor întreprinderilor respective, vor trebui finalizate şi puse în practică programele de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei, vor trebui puse în funcţiune o serie de obiective restante din planul de investiţii şi care au o pondere importantă în balanţa economiei naţionale. Este, aşadar, o perioadă de intens efort, în care se face apel la întreaga capacitate profesională, tehnică şi organizatorică, a cadrelor de conducere, a consiliilor oamenilor muncii din unităţile industriale şi de con- strucţii-montaj, care trebuie să acţioneze, cu competenţă şi responsabilitate, pentru adoptarea acelor măsuri care să asigure o valorificare la un Înalt nivel de calitate şi eficienţă, a potenţialului tehnic şi uman din întreprinderi şi, pe această bază, înfăptuirea planului la toţi indicatorii pe acest trimestru şi pe întregul an, în cadrul şedinţei la care ne referim. Comitetul Politic Executiv a subliniat că orientările generale ale dezvoltării în viitorul cincinal — stabilite in deplină concordanţă cu posibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului-directivă ce va fi dezbătut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV- lea Congres al P.C.R. — pun un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a întregii economii naţionale, pe înfăptuirea programelor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii in toate domeniile. Trebuie să subliniem că, potrivit aprecierii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, viitorul cincinal trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, al creşterii eficienţei, a nivelului tehnic şi calitativ al întregii producţii. Toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale — în industrie, agricultură, investiţii, cercetare etc. — au obligaţia patriotică şi morală de a acţiona — aşa cum ne îndeamnă secretarul general al partidului — în aşa fel incit România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Trebuie să relevăm, în context, că propunerile privind nivelurile orientative ale dezvoltării in perspectivă a patriei noastre socialiste prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, asigurindu-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. Pe de altă parte, în lumina orientărilor şi obiectivelor de ansamblu ale viitorului cincinal, urmează să se stabilească şi programul de dezvoltare economico-socială a tuturor localităţilor — oraşelor şi comunelor — pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării. • Pe baza dezvoltării accentuate a economiei naţionale, a valorificării întregului potenţial de muncă şi creaţie al poporului nostru, în viitorul cincinal este prevăzută creşterea producției de export, sporirea schimburilor economice externe şi a cooperării economice internaţionale, intensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Dezvoltarea multilaterală a patriei prin atingerea nivelurilor prevăzute în cincinalul 1991— 1995 este menită să asigure, potrivit politicii consecvente promovată de conducerea partidului, de secretarul său general, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orinduirii noastre socialiste. Examinînd Raportul privind evoluţia preţurilor şi tarifelor în anul 1988, Comitetul Politic Executiv a evidenţiat faptul că, în cursul anului trecut, preţurile şi tarifele s-au menţinut la nivelul anului 1987, situindu-se sub limitele planificate. Ceea ce evidenţiază, încă o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confirmed pe deplin temeinicia politicii economice a partidului şi statului. In cadrul şedinţei, s-a subliniat că, în actualele condiţii economice internaţionale, cind aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creşterea continuă a preţurilor. România se numără printre puţinele state in care preţurile — de producţie, de livrare şi cu amănuntul — s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. Perspectivele insufletitoare ale dezvoltării patriei noastre socialiste, trebuie să mobilizeze, la ora actuală, pe toţi oamenii muncii în vederea obţinerii unor rezultate remarcabile in toate domeniile de activitate, pentru ca ziua de 1 Mai, aniversarea a 45 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, Congresul al XIV-lea al partidului să fie întimpinate cu succese de prestigiu pe frontul muncii creatoare. A OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Efectuind semănatul pină la 10 aprilie se asigură baze temeinice pentru recolta acestui an. Acţionaţi cu hotărire, zi şi noapte la pregătirea terenului întreaga zi-lumină la semănat, respectaţi cu stricteţe toate condiţiile de calitate la vederea obţinerii unor recolte cit mai mari! METROUL — obiectiv de o deosebită însemnătate economică şi socială IE MAGISTRALA A III-A AVANSEAZĂ RAPID Metroul bucureştean, una din operele marilor ctitorii ce se constituie in tot atitea embleme de prestigiu ale glorioasei „Epoci Nicolae Ceauşescu“, a fost integrat definitiv în viaţa Capitalei. Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, metroul a intrat în epopeea marilor construcţii ale socialismului. Sfirşitul anului 1979 consemna un eveniment de o excepţională însemnătate : prima călătorie cu metroul bucureştean, moment memorabil onorat de prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De atunci marele bulevard subteran al Capitalei a continuat să înainteze, ajungind, in prezent, cu două magistrale ce însumează 50 de kilometri de linie dublă, ce străbat Bucureştiul. Prin repetatele vizite de lucru făcute pe vastul şantier, prin mobilizarea potenţialului tehnic şi ştiinţific al ţării, secretarul general al partidului a orientat şi a sprijinit permanent mersul lucrărilor, începind cu proiectul general şi terminînd cu soluţiile fiecărei etape de construcţii. Şi iată că, în curând, o nouă magistrală de metrou se apropie de stadiul final de execuţie. Magistrala a IlI-a, Gara de Nord — Dristor-2, în lungime de 10 kilometri urmează să fie dată în exploatare în luna august 1989. Astfel, lungimea totală a reţelei de metrou va ajunge în acest an la 60 de kilometri de cale dublă, cu 38 de staţii, indeplinindu-se cu un an mai devreme nile stabilite. Pe marele sarcişantier al metroului bucureştean s-a acţionat şi se acţionează cu răspundere comunistă, cu înflăcărat patriotism pentru a se îndeplini exemplar această sarcină de onoare trasată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pornind de la aceste realizări, recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat propunerile privind dezvoltarea în contifiuare a metroului, şi începerea în acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane : Leontin Sălăjan — Policylor, în lungime de 4,1 kilometri şi Basarab — Griviţa Roşie -1. 1 Mai — Pajura, în lungime de 4,5 kilometri. Cele două tronsoane sînt prevăzute a fi puse în funcţiune cel mai tîrziu pînă la 23 august 1991, noastre sărbători naţionale, celui de-al XIV-lea Congres al partidului. Am fost prezenţi, timp de mai multe zile, pe marele şantier al Marius Georgescu Foto : MIHAI P. STOENEŞTI Magistrala a IlI-a a metroului bucureştean, Gara de Nord — Dristor II, se află in plină execuţie. Pe marele bulevard subteran ce măsoară circa 10 kilometri, oriunde te-ai opri, indiferent dacă este vorba de constructorii de tunele sau de cei ce execută viitoarele staţii, cotidian se consemnează fapte exemplare de muncă. Ritmuri dinamice se înregistrează pretutindeni acolo unde acţionează Antrepriza de exploatare pentru construcţii subterane din cadrul Întreprinderii Metrou Bucureşti, unde mai sunt de realizat circa 1 000 metri de tuneluri — intensificarea activităţii de execuţie la montarea căii de rulare, a instalaţiilor şi utilajelor necesare funcţionării garniturilor de metrou, la construcţia şi finisarea viitoarelor staţii , în toate antreprizele colaboratoare din cadrul M.T.Tc., M.C. Ind, în cele ale Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Constructorii de metrou se grăbesc. Au rămas mai puţin de cinci luni pînă cînd, potrivit angajamentului asumat de ei în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, magistrala a IlI-a a metroului bucureştean va intra în funcţiune cu un avans de peste, două luni faţă de termenul prevăzut inițial, avans ce se constituie într-un omagiu al faptelor exemplare de munca adus zilei de 23 August, celei de a 45-a aniversări a marii (Continuare in pag. a 5-a) LUCRĂRILE = Pe şantierul staţiei tancului 8. C. U. T. : Săptămîna pe care o începem trebuie să constituie pentru toţi lucrătorii ogoarelor o perioadă de maxim efort în vederea finalizării însămînţărilor. în toate judeţele, în toate unităţile agricole, sunt necesare măsuri ferme care să conducă neîntîrziat la creşterea substanţială a vitezelor la semănat în aşa fel incit la 10 aprilie toată suprafaţa destinată însămînţărilor de primăvară să primească sămînţa. Practica a demonstrat, de nenumărate ori, că numai atunci cind toate lucrările se înscriu în perioadele optime, cînd se asigură de la început cel mai înalt nivel calitativ, se realizează recolte mari. Este în interesul tuturor cultivatorilor ca, în acest an, — mai ales că şi condiţiile permit — să se încheie cît mai repede semănatul pentru a se putea trece apoi la executarea pe front larg a lucrărilor de întreţinere. Profitind de timpul bun de lucru, avînd în permanenţă ca obiectiv obţinerea unor recolte sporite, în foarte multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ieri s-a muncit din plin la pregătirea terenului şi la semănat. Din relatările corespondenţilor noştri rezultă că eforturile au fost orientate şi spre grădinile de legume, vii şi livezi, pajişti, în vederea executării lucrărilor specifice. Cu ceea ce s-a făcut ieri, rezultatele bune dintr-o serie de judeţe s-au amplificat, grăbind apropierea de finalul campaniei. Iaşi, de pildă, la Hunedoara, Braşov, Sectorul agricol Ilfov, Mehedinţi, Dolj, Giurgiu, Brăila, Olt, Sibiu, Suceava etc. s-a însăminţat o suprafaţă mai mare de jumătate din totalul terenurilor prevăzute pentru vriastă lucrare. Pregătirea terenului s-a făcut, la rîndul ei, pe mari suprafeţe. La această lucrare se adoptă o strategie prin care să nu se execute patul germinativ pe suprafeţe prea întinse, în vederea reducerii pierderilor de apă din sol. O remarcă se impune, totuşi , dacă viteza la semănat ar fi realizată, atunci şi pregătirea cîmpului ar trebui executată pe suprafeţe mult mai mari. Se cere avut în vedere acest fapt pentru a nu ajunge în situaţia în care să Eugen Sasu DECISIVA PENTRU ÎNCHEIEREA INSĂMlNŢÂRILI IU Sunt necesare măsuri hotărîte pentru ca, în cel mai scurt timp, vitezele la semănat să ajungă cel puţin la nivelul celor prevăzute . 10 aprilie — termenul limită pentru încheierea însămînţărilor Şi Ieri, profitind de vremea bună din majoritatea zonelor ţării, mecanizatorii, cooperatorii, oamenii muncii din agricultura de stat au participat masiv la executarea lucrărilor de sezon di intr-o serie de judeţe suprafeţele semănate pînă acum depăşesc jumătat din cele destinate culturilor de primăvară . Mai sunt de însăminţat suprafeţe care însumează circa 3 milioane de hectare, ceea ce obligă la o concentrare şi mai puternică a forţelor satelor El Specialiştii au obligaţia să urmărească modul în care se folosesc maşinile agricole, ca și calitatea fiecărei lucrări. ' ' ' ' (Continuare în pag. a 3-a) PE AGENDA DE LUCRU A CONSILIILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE 9 9 9 Exigenţe sporite in activitatea echipelor de control al oamenilor muncii Preocuparea constantă a partidului şi statului nostru pentru continua dezvoltare şi perfecţionare a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare se materializează în viaţa de zi cu zi sub multiple forme instituţionalizate, care asigură participarea întregului popor la conducerea vieţii economico-sociale din România, la elaborarea şi înfăptuirea programelor noastre de dezvoltare, la exercitarea controlului oamenilor muncii asupra tuturor domeniilor de activitate — ca drept legitim al întregii societăţi de a cunoaşte îndeaproape modul în care sunt administrate şi folosite bunurile care îi aparţin şi ca posibilitate practică de a interveni pentru prevenirea neajunsurilor şi pentru îmbunătăţirea muncii în toate unităţile şi sectoarele controlate, în interesul economiei naţionale, al bunăstării tuturora. „în condiţiile societăţii noastre socialiste, întărirea controlului, de jos pînă sus, constituie un factor de importanţă deosebită în buna desfăşurare a întregii activităţi, in democratizarea şi participarea activă la conducerea tuturor sectoarelor, în înfăptuirea neabătută a planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a patriei noastre, a întregii naţiuni, a poporului nostru“ — spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la marele forum democratic din noiembrie 1988, subliniind acest imperativ major pentru progresul în continuare al ţării. Intr-adevăr, an de an, prin noile organisme democratice şi dezvoltarea celor existente, prin perfecţionarea diferitelor structuri ale mecanismului conducerii şi controlului social s-a realizat o tot mai puternică osmoză între conţinutul său uman-educativ şi formele de organizare ale vieţii sociale, un stadiu nou, calitativ superior, pentru afirmarea şi înfăptuirea nevoilor şi aspiraţiilortuturor categoriilor de oameni de pe cuprinsul patriei. Una dintre aceste structuri sociale, căreia experienţa din ultimul timp i-a dat dimensiunile unei practici de largă cuprindere socială, o constituie controlul oamenilor muncii atît în sfera producţiei materiale, cit şi în viata socială. Este fapt cunoscut şi recunoscut că, de cînd îşi exercită atribuţiile in cadrul institutionalizat prin Legea nr. 61972, controlul oamenilor muncii s-a dezvoltat necontenit, sporindu-şi permanent eficienta socială, a luat amploare şi s-a perfecţionat. Organizat şi desfăşurat sub egida Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, controlul oamenilor muncii a devenit o adevărată şcoală a autogospodăririi şi autoadministrării cetăţeneşti, un izvor permanent de iniţiativă civică şi aplicare responsabilă a acesteia. Zeci de mii de oameni ai muncii, de mare competenţă profesională şi înaltă calitate morală, constituiţi în mii de echipe de control, pe tot cuprinsul ţării, şi-au făcut simţită prezenţa tot mai puternic şi eficient, ca factor dinamic de formare şi promovare a înaltelor valori umane şi civice. Cerinţa formulată de secretarul general al partidului, de „a se ajunge acolo incit cinstea, apărarea proprietăţii socialiste, a avuţiei întregului popor, spiritul de dreptate, să devină o caracteristică definitorie a omului nou, constructor conştient al societăţii socialiste şi comuniste“ a fost tot mai mult transpusă în viaţă şi de controlul oamenilor muncii, prin vasta activitate educativ-preventivă pusă in slujba apărării avuţiei sociale, bunei gospodăriri a valorilor încredinţate de societate, continuei îmbunătăţiri a servirii publice, tihnind astfel la ridicarea calităţii vieţii. In unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, cantinerestaurant, depozite, pieţe, cooperative meşteşugăreşti, instituţii sanitare, unităţi culturalartistice, grădiniţe, cămine, hoteluri, mijloace de transport în comun, unităţi de administraţie locativă şi de gospodărie comunală, oficii de asigurări sociale, baze sportive, oficii de poştă şi telefoane, echipele de control au făcut observaţii foarte judicioase şi pertinente, soldate cu propuneri concrete de măsuri de îmbunătăţire, de eliminare a neajunsurilor şi de prevenire a celor eventual posibile. Printr-o muncă mereu mai exigentă, responsabilă şi fructuoasă, echipele de control şi-au dobîndit tot mai mare audienţă şi autoritate, capacitate de riguroasă evaluare a stărilor de fapt și a măsurilor care se impun, per- Pia Rădulescu (Continuare in pag. a l-a)