România Liberă, aprilie 1989 (Anul 47, nr. 13811-13833)

1989-04-03 / nr. 13811

v_^ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVII Nr. 13 811 Luni 3 aprilie 1989 6 pagini — 50 bani In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicole Ceauşescu recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. a! P.C.R. CU ÎNALTA RĂSPUNDERE A PLANULUI L­A BAZA ÎNFĂPTUIRII MARILOR PROGRAME DE DEZVOLTARE ECONOMICO SOCIALĂ A PATRIEI­ Opinia publică din ţara noas­­tu­t a luat cunoştinţă de faptul că, în recenta şedinţă a Comi­tetului Politic Executiv al C.C.­­­ P.C.R., au fost analizate şi­­obate propunerile privind lunile orientative ale dezvol­­economico-sociale ale Be­­ii Socialiste România în 390 şi in cincinalul 1991— 115. în cadrul şedinţei, Comi­­etul Politic Executiv a dat înaltă apreciere contribu­­iri determinante a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la ela­borarea, pe baze profund ştiin­ţifice, a acestor propuneri, sub­liniind că, sub îndrumarea ne­mijlocită a secretarului general al partidului, s-a desfăşurat întrea­ga activitate de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării în cincinalul viitor, fiind exami­nate în mai multe etape, pe an­samblul economiei, pe ramuri, ministere şi un profil teritorial, un raport direct cu cerinţele fun­damentale ale creşterii tot mai puternice a forţelor de produc­ţie, sporirii neîncetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. Aşadar, iată că, încă de la în­ceputul celui de-al doilea tri­mestru al acestui an, întregul popor are în faţă perspectiva dezvoltării pe un plan cantita­tiv şi calitativ superior a tării, prin traducerea in viată a ma­rilor programe stabilite pentru viitoarea etapă in care România so­cial­istă va trebui să atingă un stadiu avansat de dezvoltare economico-socială, pe drumul făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Mobilizaţi de această perspectivă însufleţitoa­­re, oamenii muncii din întreaga ţară au înalta datorie patriotică de a munci fără preget, de a acţiona cu abnegaţie şi răspun­dere pentru realizarea exempla­ră a planului, zi de zi, la nivelul sarcinilor prevăzute. Este, aceas­ta, condiţia fundamentală a îna­intării ferme pe drumul jalonat de Congresul al XIII-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidului, este garanţia certă că obiectivele pe care ni le-am propus pentru viitoarea etapă de dezvoltare a ţării vor fi înfăptuite. Am păşit în trimestrul al II-lea al acestui an, o perioadă care are o încărcătură specifică, o semnificaţie aparte în balanţa realizării planului pe 1989. în acest trimestru vor trebui recu­perate o serie de restante care s-au înregistrat în primele luni ale anului, îndeosebi in ramurile extractive — industria minieră, petrolieră — dar şi în industria orizontală, restante care grevea­ză asupra bugetelor întreprin­derilor respective, vor trebui finalizate şi puse în practică programele de perfecţionare a organizării şi modernizare a pro­ducţiei, vor trebui puse în func­ţiune o serie de obiective res­tante din planul de investiţii şi care au o pondere importantă în balanţa economiei naţionale. Este, aşadar, o perioadă de in­tens efort, în care se face apel la întreaga capacitate profesio­nală, tehnică şi organizatorică, a cadrelor de conducere, a con­siliilor oamenilor muncii din unităţile industriale şi de con- strucţii-montaj, care trebuie să acţioneze, cu competenţă şi res­ponsabilitate, pentru adoptarea acelor măsuri care să asigure o valorificare la un Înalt nivel de calitate şi eficienţă, a potenţia­lului tehnic şi uman din între­prinderi şi, pe această bază, în­făptuirea planului la toţi indica­torii pe acest trimestru şi pe întregul an, în cadrul şedinţei la care ne referim. Comitetul Politic Exe­cutiv a subliniat că orientările generale ale dezvoltării în viito­rul cincinal — stabilite in de­plină concordanţă cu posibilită­ţile reale ale ţării şi care ur­mează să stea la baza Progra­­mului-directivă ce va fi dezbă­tut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV- lea Congres al P.C.R. — pun un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a întregii economii na­ţionale, pe înfăptuirea progra­melor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii in toate domeniile. Trebuie să sub­liniem că, potrivit aprecierii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, viitorul cincinal trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, al creşterii efi­cienţei, a nivelului tehnic şi ca­litativ al întregii producţii. Toţi cei care îşi desfăşoară activita­tea în sfera producţiei mate­riale — în industrie, agricultură, investiţii, cercetare etc. — au obligaţia patriotică şi morală de a acţiona — aşa cum ne îndeam­nă secretarul general al parti­dului — în aşa fel incit Româ­nia să devină o ţară a produse­lor de înaltă calitate, competi­tive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Trebuie să relevăm, în context, că propunerile privind nivelurile orientative ale dezvoltării in perspectivă a patriei noastre so­cialiste prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a produc­ţiei agricole, vegetale şi anima­liere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socia­listă, asigurindu-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agra­re. Pe de altă parte, în lumina orientărilor şi obiectivelor de ansamblu ale viitorului cincinal, urmează să se stabilească şi programul de dezvoltare econo­­mico-socială a tuturor localită­ţilor — oraşelor şi comunelor — pe baza principiilor autocondu­­cerii, autogestiunii şi autofinan­ţării. • Pe baza dezvoltării accentuate a economiei naţionale, a valori­ficării întregului potenţial de muncă şi creaţie al poporului nostru, în viitorul cincinal este prevăzută creşterea producției de export, sporirea schimburilor economice externe şi a coope­rării economice internaţionale, intensificarea participării Româ­niei la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Dezvoltarea multilaterală a patriei prin atingerea nivelurilor prevăzute în cincinalul 1991— 1995 este menită să asigure, po­trivit politicii consecvente pro­movată de conducerea partidu­lui, de secretarul său general, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civili­zaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii parti­dului, esenţa orinduirii noastre socialiste. Examinînd Raportul privind evoluţia preţurilor şi tarifelor în anul 1988, Comitetul Politic Executiv a evidenţiat faptul că, în cursul anului trecut, preţu­rile şi tarifele s-au menţinut la nivelul anului 1987, situindu-se sub limitele planificate. Ceea ce evidenţiază, încă o dată, stabili­tatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confir­med pe deplin temeinicia poli­ticii economice a partidului şi statului. In cadrul şedinţei, s-a subliniat că, în actualele condi­ţii economice internaţionale, cind aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creş­terea continuă a­­ preţurilor. România se numără printre pu­ţinele state in care preţurile — de producţie, de livrare şi cu amănuntul — s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. Perspectivele insufletitoare ale dezvoltării patriei noastre socialiste, trebuie să mobilizeze, la ora actuală, pe toţi oamenii muncii în vederea obţinerii unor rezultate remarcabile in toate domeniile de activitate, pentru ca ziua de 1 Mai, aniversarea a 45 de ani de la victoria revolu­ţiei de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi antiim­­perialistă, Congresul al XIV-lea al partidului să fie întimpinate cu succese de prestigiu pe fron­tul muncii creatoare. A OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Efectuind semănatul pină la 10 aprilie se asigură baze temeinice pentru recolta acestui an. Acţionaţi cu hotărire, zi şi noapte la pregătirea terenului întreaga zi-lumină la semănat, respectaţi cu stricteţe toate condiţiile de calitate la vederea obţinerii unor recolte cit mai mari! METROUL — obiectiv de o deosebită însemnătate economică şi socială IE MAGISTRALA A III-A AVANSEAZĂ­­ RAPID Metroul bucureştean, una din operele marilor ctito­rii ce se constituie in tot atitea embleme de prestigiu ale glorioasei „Epoci Nicolae Ceauşescu“, a fost inte­grat definitiv în viaţa Capitalei. Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, metroul a intrat în epopeea marilor construcţii ale socialismului. Sfirşitul anului 1979 consemna un eveniment de o excepţională însemnătate : prima călătorie cu metroul bucureştean, moment memorabil onorat de prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De atunci marele bulevard subteran al Capitalei a conti­nuat să înainteze, ajungind, in prezent, cu două ma­gistrale ce însumează 50 de kilometri de linie dublă, ce străbat Bucureştiul. Prin repetatele vizite de lucru făcute pe vastul şantier, prin mobilizarea potenţialului tehnic şi ştiinţific al ţării, secretarul general al parti­dului a orientat şi a sprijinit permanent mersul lu­crărilor, începind cu proiectul general şi terminînd cu soluţiile fiecărei etape de construcţii. Şi iată că, în curând, o nouă magistrală de metrou se apropie de stadiul final de execuţie. Magistrala a IlI-a, Gara de Nord — Dristor-2, în lungime de 10 kilometri urmea­ză să fie dată în exploatare în luna­ august 1989. Ast­fel, lungimea totală a reţelei de metrou va ajunge în acest an la 60 de kilometri de cale dublă, cu 38 de staţii, indeplinindu-se cu un an mai devreme nile stabilite. Pe marele sarci­şantier al metroului bucu­reştean s-a acţionat şi se acţionează cu răspundere comunistă, cu înflăcărat patriotism pentru a se înde­plini exemplar această sarcină de onoare trasată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pornind de la aceste realizări, recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a apro­bat propunerile privind dezvoltarea în contifiuare a metroului, şi începerea în acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane : Leontin Sălăjan — Poli­­cylor, în lungime de 4,1 kilometri şi Basarab — Gri­­viţa Roşie -1. 1 Mai — Pajura, în lungime de 4,5 ki­lometri. Cele două tronsoane sînt prevăzute a fi puse în funcţiune cel mai tîrziu pînă la 23 august 1991, noastre sărbători naţionale, ce­lui de-al XIV-lea Congres al partidului. Am fost prezenţi, timp de mai multe zile, pe marele şantier al Marius Georgescu Foto : MIHAI P. STOENEŞTI Magistrala a IlI-a a metroului bucureştean, Gara de Nord — Dristor II, se află in plină exe­cuţie. Pe marele bulevard sub­teran ce măsoară circa 10 kilo­metri, oriunde te-ai opri, indi­ferent dacă este vorba de­ con­­structorii de tunele sau de cei ce execută viitoarele staţii, co­tidian se consemnează fapte exemplare de muncă. Ritmuri dinamice se înregistrează pre­tutindeni acolo unde acţionează Antrepriza de exploatare pentru construcţii subterane din cadrul Întreprinderii Metrou Bucureşti, unde mai sunt de realizat circa 1 000 metri de tuneluri — inten­­­sificarea activităţii de execuţie la montarea căii de rulare, a instalaţiilor şi utilajelor nece­sare funcţionării garniturilor de metrou, la construcţia şi fini­sarea viitoarelor staţii , în toa­te antreprizele colaboratoare din cadrul M.T.Tc., M.C. Ind, în cele ale Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Constructorii de metrou se grăbesc. Au rămas mai puţin de cinci luni pînă cînd, potrivit an­gajamentului asumat de ei în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, magistrala a IlI-a a metroului bucureştean va intra în funcţiune cu un avans de peste, două luni faţă de terme­nul prevăzut inițial, avans ce se constituie într-un omagiu al faptelor exemplare de munca adus zilei de 23 August, celei de a 45-a aniversări a marii (Continuare in pag. a 5-a) LUCRĂRILE = Pe şantierul staţiei tancului 8. C. U. T. : Săptămîna pe care o înce­pem trebuie să constituie pen­tru toţi lucrătorii ogoarelor o perioadă de maxim efort în vederea finalizării însămînţă­rilor. în­ toate judeţele, în toate unităţile agricole, sunt necesare măsuri ferme care să conducă neîntîrziat la creşterea substanţială a vite­zelor la semănat în aşa fel incit la 10 aprilie toată supra­faţa destinată însămînţărilor de primăvară să primească sămînţa. Practica a demons­trat, de nenumărate ori, că numai atunci cind toate lu­crările se înscriu în perioade­le optime, cînd se asigură de la început cel mai înalt nivel calitativ, se realizează recolte mari. Este în interesul tutu­ror cultivatorilor ca, în acest an, — mai ales că şi condiţii­le permit — să se încheie cît mai repede semănatul pentru a se putea trece apoi la execu­tarea pe front larg a lucrări­lor de întreţinere. Profitind de timpul bun de lucru, avînd în permanenţă ca obiectiv obţinerea unor recolte sporite, în foarte mul­te unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ieri s-a muncit din plin la pregătirea terenu­lui şi­ la semănat. Din relată­rile corespondenţilor noştri rezultă că eforturile au fost orientate şi spre grădinile de legume, vii şi livezi, pajişti, în vederea executării lucrări­lor specifice. Cu ceea ce s-a făcut ieri, rezultatele bune dintr-o serie de judeţe s-au­ amplificat, grăbind apropierea de finalul campaniei. Iaşi, de pildă, la Hunedoara, Braşov, Sectorul agricol Ilfov, Mehe­dinţi, Dolj, Giurgiu, Brăila, Olt, Sibiu, Suceava etc. s-a însăminţat o suprafaţă mai mare de jumătate din totalul terenurilor prevăzute pentru vr­iastă lucrare. Pregătirea te­renului s-a făcut, la rîndul ei, pe mari suprafeţe. La această lucrare se adoptă o strategie prin care­ să nu se execute patul germinativ pe suprafeţe prea întinse, în vederea redu­cerii pierderilor de apă din sol. O remarcă se impune, totuşi , dacă viteza la semă­nat ar fi realizată, atunci şi pregătirea cîmpului ar trebui executată pe suprafeţe mult mai mari. Se cere avut în vedere acest fapt pentru a nu ajunge în situaţia în care să Eugen Sasu DECISIVA PENTRU ÎNCHEIEREA INSĂMlNŢÂRILI IU Sunt necesare măsuri hotărîte pentru ca, în cel mai scurt timp, vitezele la semă­nat să ajungă cel puţin la nivelul celor prevăzute . 10 aprilie — termenul limită pen­tru încheierea însămînţărilor Şi Ieri, profitind de vremea bună din majoritatea zonelor ţă­rii, mecanizatorii, cooperatorii, oamenii muncii din agricultura de stat au participat ma­siv la executarea lucrărilor de sezon di intr-o serie de judeţe suprafeţele semănate pînă acum depăşesc jumătat din cele destinate culturilor de primăvară . Mai sunt de însăminţat suprafeţe c­are însumează circa 3 milioane de hectare, ceea ce obligă la o concentrare şi mai puternică a forţelor satelor El Specialiştii au obligaţia să urmă­rească modul în care se folosesc maşinile agricole, ca și calitatea fiecărei lucrări. ' ' ' ' (Continuare în pag. a 3-a) PE AGENDA DE LUCRU A CONSILIILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE 9 9 9 Exigenţe sporite in activitatea echipelor de control al oamenilor muncii Preocuparea constantă a parti­dului şi statului nostru pentru continua dezvoltare şi perfec­ţionare a democraţiei muncito­reşti-revoluţionare se materiali­zează în viaţa de zi cu zi sub multiple forme instituţionaliza­­te, care asigură participarea în­tregului popor la conducerea vieţii economico-sociale din România, la elaborarea şi în­făptuirea programelor noastre de dezvoltare, la exercitarea controlului oamenilor muncii asupra tuturor domeniilor de activitate — ca drept legitim al întregii societăţi de a cunoaşte îndeaproape modul în care sunt administrate şi folosite bunurile care îi aparţin şi ca posibilitate practică de a interveni pentru prevenirea neajunsurilor şi pen­tru îmbunătăţirea muncii în toate unităţile şi sectoarele con­trolate, în interesul economiei naţionale, al bunăstării tuturo­ra. „în condiţiile societăţii noastre socialiste, întărirea con­trolului, de jos pînă sus, con­stituie un factor de importanţă deosebită în buna desfăşurare a întregii activităţi, in demo­cratizarea şi participarea acti­vă la conducerea tuturor sec­toarelor, în înfăptuirea neabă­tută a planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a patriei noastre, a întregii na­ţiuni, a poporului nostru“ — spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la marele forum de­mocratic din noiembrie 1988, subliniind acest imperativ ma­jor pentru progresul în conti­nuare al ţării. Intr-adevăr, an de an, prin noile organisme de­mocratice şi dezvoltarea celor­­ existente, prin perfecţionarea diferitelor structuri ale meca­nismului conducerii şi contro­lului social s-a realizat o tot mai puternică osmoză între con­ţinutul său uman-educativ şi formele de organizare ale vieţii sociale, un stadiu nou, calita­tiv superior, pentru afirmarea şi înfăptuirea nevoilor şi aspi­raţiilor­­tuturor categoriilor de oameni de pe cuprinsul patriei. Una dintre aceste structuri so­ciale, căreia experienţa din ul­timul timp i-a dat dimensiunile unei practici de largă cuprinde­re socială, o constituie contro­lul oamenilor muncii atît­­ în sfera producţiei materiale, cit şi în viata socială. Este fapt cunoscut şi recunoscut că, de cînd îşi exercită atribuţiile in cadrul institutionalizat prin Le­gea nr. 61972, controlul oame­nilor muncii s-a dezvoltat ne­contenit,­­ sporindu-şi permanent eficienta socială, a luat amploa­re şi s-a perfecţionat. Organizat şi desfăşurat sub egida Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, controlul oa­menilor muncii a devenit o adevărată şcoală a autogospo­­dăririi şi autoadministrării ce­tăţeneşti, un izvor permanent de iniţiativă civică şi aplicare responsabilă a acesteia. Zeci de mii de oameni ai muncii, de mare competenţă profesională şi înaltă calitate morală, consti­tuiţi în mii de echipe de con­trol, pe tot cuprinsul ţării, şi-au făcut simţită prezenţa tot mai puternic şi eficient, ca factor dinamic de formare şi promo­vare a înaltelor valori umane şi civice. Cerinţa formulată de secretarul general al partidului, de „a se ajunge acolo incit cinstea, apărarea proprietăţii socialiste, a avuţiei întregului popor, spiritul de dreptate, să devină o caracteristică defini­torie a omului nou, constructor conştient al societăţii socialiste şi comuniste“ a fost tot mai mult transpusă în viaţă şi de controlul oamenilor muncii, prin vasta activitate educativ-pre­­ventivă pusă in slujba apărării avuţiei sociale, bunei gospodă­riri a valorilor încredinţate de societate, continuei îmbunătă­ţiri a servirii publice, tihn­ind astfel la ridicarea calităţii vieţii. In unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, cantine­­restaurant, depozite, pieţe, co­operative meşteşugăreşti, insti­tuţii sanitare, unităţi cultural­­artistice, grădiniţe, cămine, ho­teluri, mijloace de transport în comun, unităţi de administraţie locativă şi de gospodărie comu­nală, oficii de asigurări sociale, baze sportive, oficii de poştă şi telefoane, echipele de control au făcut observaţii foarte judici­oase şi pertinente, soldate cu propuneri concrete de măsuri de îmbunătăţire, de eliminare a neajunsurilor şi de prevenire a celor eventual posibile. Printr-o muncă mereu mai exigentă, responsabilă şi fructuoasă, echi­pele de control şi-au dobîndit tot mai mare audienţă şi auto­ritate, capacitate de riguroasă evaluare a stărilor de fapt și a măsurilor care se impun, per- Pia Rădulescu (Continuare in pag. a l-a)

Next