România Liberă, aprilie 1989 (Anul 47, nr. 13811-13833)

1989-04-03 / nr. 13811

Pagina a 2-a — 3 aprilie 1989 EXPRESIE ELOCVENTA A PREOCUPĂRII CONSTANTE A PARTIDULUI PENTRU RIDICAREANIVELULUI DE TRAI AL ÎNTREGULUI POPOR NOI CATEGORII DE OAMENI BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA Du­pi cum ai Informat cititorii, de la 1 aprilie vor beneficia de majorarea retri­buţiilor, in cadrul etapei a IlI-a (retri­buţii tarifare, mai mari de 2 250 lei, lunar), oamenii muncii din unităţi industriale sub­ordonate Ministerului Petrolului, Ministe­rului Energiei Electrice, Centralei-departa­ment a Geologiei, precum şi din foraj şi lucrări geologice , la total, PESTE 130 000 DE PERSOANE. Aşadar, majorarea re­tribuţiilor se incheie si in aceste sectoare, după cel minier , urmind ca in lunile viitoare acest proces să continue, eşalonat, in toate celelalte sectoare si domenii de activitate din economia naţională. In legă­tură cu aceasta, se cuvine să subliniem, incă o dată, că, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al AI MUNCII RETRIBUŢIILOR partidului, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a aprobat, in şedinţa din 2 martie, ca acţiunea de majorare a re­tribuţiilor să se incheie cu o lună mai devreme decit era stabilit, astfel, incit, WCEPIND DE LA 1 AUGUST 1989, ÎN­TREGUL PERSONAL DIN ECONOMIE VA BENEFICIA DE RETRIBUȚII MA­JORATE. CALCULE SEMNIFICATIVE INGINER PRIMOPAL intr-o centrală electrică pe combustibil solid, incadrat la gradaţia 6, clasa 31, cu o vechime in aceeasi unitate de peste 20 de ani ! Venituri In cazul realizării integrale a sarcinilor de plan In cazul depășirii sarcinilor de plan cu 5 la sută pină la majorare după majorare *) pină la majorare după majorare*) Retribuția tarifară 4 230 4 560 4 230 4 560 Spor de vechime (15 la sută) 634 684 634 684 Adaos de acord— — 211 228 Premiu pentru realizări deosebite 150 160 150 160 (3,5 la sută) *) Retribuțiile tarifare majorate cuprind şi compensațiile bănești acordate conform Decretelor Consiliului de Stat Nr. 46/1982 și 240/1982. In cazul nerealizarii sarcinilor de plan, retribuţia se acordă in conformitate cu prevederile legale. MUNCITOR SONDOR la forajul cu sondeza încadrat la categoria a A-a, treapta a ll-a, retribuit pe reţeaua tarifară foraj cu son­deza cu o vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate de 18 ani. In cazul realizării integrale In cazul depășirii sarcinilor Venituri a sarcinilor de plan de plan cu 5 la sută pină la după pină la după majorare majorare •) majorare majorare *) Retribuția tarifară 2 463 2 884 2 463 2884 Sporul de vechime (12 la sută) 296 346 296 346 Adaosul de acord— — 123 144 Premii pentru realizări deosebite 123 144 123 144 (5 la sută) •­ Retribuţiile tarifara majorate cuprind si compensaţiile băneşti acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 40/1082 si 240/1982. In colul nereplicării sarcinilor de plan, retribuția se acordă in conformitate cu prevederile legale. Puternic stimulent în muncă şi pentru noi, energeticienii Măsurile luate de conducerea partidului şi statului, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind majorarea retribuţiei personalului muncitor reprezintă o nouă şi grăitoare mărturie a grijii faţă de om in societatea noastră socialistă. Se adevereşte, astfel încă o dată, că numai In socialism se pot solu­ţiona pe deplin $­ In modul ce! mai echitabil problemele fun­damentale de muncă şi viaţă ale oamenilor, ne dăm cu toţii sea­ma, câ măsurile de majorare a retribuţiei fac parte din contex­tul larg de prefaceri şi mutaţii cantitative şi calitative ce au loc în ţara noastră de la Congresul al IX-lea al P.C.R şi plnă azi într-un dinamism fără prece­dent, dezvoltarea economică atît de vertiginoasă şi puternică a patriei stînd de fapt la temelia zestrei sociale bogate cu care ne mindrim acum. Ca lucrător în­­tr-o unitate energetică trebuie să spun că şi in această etapă, a 3-a de majorare a retribuţiei, numeroşi oameni şi din colecti­vul nostru se bucură de avanta­jele acestei acţiuni importante, sporul obţinut fiind în total de aproape 200 000 lei lunar ce se adaugă la sumele considerabile acordate anterior. Iată de ce şi noi muncim cu însufleţire, fie­care la locul lui de producţie, conştienţi fiind că numai astfel, partidul şi statul, pot aloca fon­durile cuvenite. In 1988, de e­­xemplu, am încheiat munca cu un bilanţ extrem de pozitiv, realizind la producţia fizică de energie electrică prevederile in proporţie de 128,4 la sută, luînd toate măsurile pentru buna ei gospodărire la beneficiari in vederea păstrării echilibrului balanţei pe economie, in care sens, s-a înscris la consumuri o economie de peste 96 000 MWh. Iar acum in 1989 desfăşurăm larg întrecerea pentru îndeplini­rea exemplară a tuturor indica­torilor de plan Încheind trimes­trul I cu rezultate de asemenea bune, fiind preocupaţi şi in con­tinuare de gospodărirea judici­oasă a miilor de kilometri de linii aeriene, funcţionarea lor la parametrii programaţi, asi­gurarea energiei necesare in­dustriei, agriculturii, celorlalte categorii de consumatori. Numai astfel putem răspunde şi susţi­ne prin fapte măsurile luate de partidul şi statul nostru pentru creşterea nivelului de trai al tu­turor categorilor de oameni ai muncii. Gh. Frateanu maistru principal la Întreprin­derea de reţele electrice Cluj Răspunsul nostru: faptele de muncă Fac parte dintr-un colectiv de muncă harnic, Brigada geologică complexă Baia Sprie, a Între­prinderii de prospecţiuni şi ex­plorări geologice Maramureş şi, asemenea celorlalţi ortaci, mă bucur, fireşte, şi eu că, incepind din această lună, retribuţiile noastre vor fi majorate. Este o nouă dovadă, cit se poate de grăitoare, a grijii permanente a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din iniţiativa căruia s-a luat această măsură, pentru creşterea continuă a bunăstării oamenilor muncii, a tuturor ce­lor care în calitate de proprie­tari, producători şi beneficiari îşi aduc contribuţia la spor­irea avu­ţiei naţionale. O măsură care, in acelaşi timp, reflectă mersul înainte al economiei româneşti, chiar in condiţiile crizei mondia­le, forţa şi justeţea­­ hotărîrilor şi programelor adoptate de Con­gresul al XIII-lea, pentru dez­voltarea tuturor sectoarelor de activitate şi a ţării in general. Ca miner, mecanic al maşinii de extracţie de la unul dintre cele mai adinei puţuri, peste 600 metri, care se realizează in ba­zin, cu o tehnologie specială pu­să la punct în întreprinderea noastră, retribuţia mea va spori de la 159­ lei pe post la 193 lei, adică. In condiţiile realizării pla­nului, voi ciştiga lunar 4 099 lei, faţă de 3 648 pină acum. In realitate, însă, brigada noastră s-a situat şi in­ anul trecut pe locul I în întrecerea socialistă iar primul trimestru din acest an l-am încheiat cu o depăşire substanţială a sarcinilor de plan, ceea ce se reflectă, desi­gur şi in veniturile noastre. Fiind pe deplin conştienţi de responsabilităţile majore ce nu revin într-unul dintre sectoarele prioritare ale economiei, consi­der că răspunsul cel mai bun pe care-l putem da noi, minerii, atenţiei şi încrederii acordate de conducătorul partidului şi statu­lui nostru este cel al faptelor de muncă. De aceea ne angajăm să ne înzecim eforturile pentru a finaliza şi această importantă lucrare care asigură deschiderea orizonturilor inferioare ale ză­­cămîntului Baia Sprie est îna­inte de termen, grăbind astfel atragerea in circuitul economic a noi rezerve şi substanţe mi­nerale utile de care ţara ara nevoie Vasile Paşca miner, mecanic maşină de ex­tracţie. Brigada geologică com­plexă Baia Sprie a IPEG Mara­mureș. Valoroase realizări ale cercetătorilor clujeni: BIOSTIMULATOR­ PENTRU AGRICULTURĂ Este cunoscut de acum pal­maresul bogat în realizări din domeniul de vîrf al sintezei chimiei fine de la Institutul de chimie din Cluj-Napoca al cărui colectiv de cercetători a înscris în nomenclatorul de produse româneşti numeroase premiere de importanţă deosebită pentru o gamă largă de domenii. Din preocupările acestui colectiv prestigios n-au fost omise nici cele îndreptate spre elaborarea şi obţinerea de substanţe desti­nate agriculturii, mai exact spus, ocrotirii recoltelor de fructe, de legume, plante tehnice etc. prin combaterea naturală, nepoluan­tă, a unor dăunători de origine animală cu ajutorul feromonilor sintetizaţi aici pe cale chimică şi, pe de altă parte, sprijinirea eforturilor oamenilor pentru producţii sporite şi de calitate folosind biostimulatorii. La munca şi rezultatele din acest domeniu, al biostimulatorilor ne-am propus să ne referim în rindurile de fată... Sunt, iată, zece ani de cind un colectiv de cercetare condus de dr. Teodora Panea de la Insti­tutul clujean de chimie a abor­dat, In cadrul unor studii com­plexe si interdisciplinare, efec­tuate in colaborare cu numeroa­se Institute de cercetări din do­meniul agriculturii — Fundulea, Valea Călugărească, Vidra, Tur­da, Mărăcineni, etc. — problema biostimulatorilor. Aceasta, ple­­cindu-se tot de la sinteza orga­nică fină, iar odată obţinuţi s-a trecut la coordonarea lor şi, fi­reşte, la aplicarea In practică. Aşa Incit la capătul unui dece­niu de cercetări asidue, de cău­tări şi frămîntări făcute cu pa­siune şi dăruire, bilanţul este mai mult decit rodnic, colecti­vul de aici reuşind să elaboreze tehnologii originale pentru obţi­nerea substanţelor active şi pentru formularea lor in prepa­ratele comerciale preconizate Astăzi Institutul clujean este în măsură să livreze agriculturii anual, biostimulatori în valoare de peste 7 milioane lei. Dar ce valoare au biostimulatorii pen­tru economia naţională ? „In primul rind — ne spune dr. Teo­dora Panca — prin realizarea lor in ţara noastră se elimină importurile costisitoare, econo­­misindu-se­­considerabile fon­duri valutare. Apoi, pe această cale valorificăm intr-un mod net superior o serie de materii pri­me indigene. Pentru o mai bună edificare a cititorilor vom exemplifica cu cîteva preparate din cele 15 elaborate aici și comerciali­zabile acum pentru agricultură. Pentru viticultură, de exemplu, s-a elaborat preparatul „Calo­­vit“. El stimulează prinderea la altoire a butaşilor de viţă de vie — fie că lucrarea este făcută manual, fie mecanic — formînd la locul de imbinare o peliculă protectoare şi determinînd un calus uniform. Efectele sunt ime­diate, procentul de prindere foarte mare, iar evoluţia ulte­rioară a butaşilor extrem de bună, biostimulatorul determi­nînd o creştere rapidă a lăsta­rului, ceea ce duce în final la o viţă stas viguroasă şi produc­tivă. Tot pentru viticultură s-au creat biostimulatorii „Radi­­vit-sol" şi „Radivit-pudră“ care stimulează înrădăcinarea buta­şilor de viţă de vie, formarea unui sistem radicular mai am­plu şi sănătos. Pentru pomicul­tură s-a elaborat pasta balsam „Relaco“ care, aplicată după tă­ierile anuale, determină o vin­decare rapidă a rănilor, dar, în acelaşi timp, preparatul conţine şi un inhibator de creştere ce nu permite lăstarilor lacomi să mai apară şi să diminueze pro­ducţia de fructe. Utilizarea pre­paratului elimină, deci, de la sine şi munca manuală, destul de dificilă şi migăloasă dacă avem în vedere livezi întinse pe sute de hectare. Sau, pre­paratul „Norchim“. Cu ajuto­rul lui, pomicultorul poate echi­libra viitoarea producţie de fructe in sensul că preparatul răreşte florile de măr atunci cind sunt prea numeroase, ame­­ninţind să istovească pomul. Rărirea aceasta, făcută cu aju­torul preparatului amintit, duce de regulă la fructe de calitate extra. Paralel, insă, preparatul mai are şi un alt rol important: opreşte procesele fiziologice ce duc uneori la căderea prematură a fructelor. Cu alte cuvinte, re­­făcînd echilibrul hormonal al plantei înlătură pericolul com­promiterii recoltei. Şi tot pentru pomicultură s-a elaborat pre­paratul „Rodoviş“ care stimu­lează prinderea la stolonul de căpşuni, dar şi a răsadurilor de flori şi legume. Deci un spec­tru favorabil mai larg. Iar pen­tru legumicultură s-au creat şapte preparate de o mare va­loare practică ele fiind destinate legării de rod la vinete, la fa­solea verde pentru păstăi, la to­matele de seră, solar şi cîmp ; in plus se reglează încărcătura de rod la ardeii de cîmp. Alte preparate stimulează legarea de rod la ardeii de solar. Deosebit de valoros este şi inhibatorul „M“ care împiedică incolţirea cepei, cartofilor şi rădăcinoase­­lor in timpul depozitării. In ace­laşi timp, aplicat sfeclei de za­hăr, determină creşterea conţi­nutului de zahăr, fapt de mare valoare economică. Se cuvine in încheiere să mai precizăm că unele preparate constituie pre­miere mondiale absolute, iar altele, asimilate in ţară, au la bază tehnologii şi reţete, de ase­menea, originale, mult mai efi­ciente decit cele cunoscute. Pe de altă parte, prin moder­nizarea unor spaţii din cadrul institutului clujean, prin crea­rea altor instalaţii noi şi mo­derne, colectivul de aici face pregătiri intense pentru a pu­tea satisface, prin activitatea de producţie industrială proprie, necesităţile de biostimulatori ale întregii ţări. Ne aflăm, deci, în faţa unor realizări din sfera de vîrf a sintezei organice de chi­mie fină prin care cercetătorii clujeni vin în sprijinul noii re­voluţii agrare cu preparate va­loroase ce permit omului să stă­­pînească mai bine o serie de fe­nomene intime din sfera pro­ducţiilor pomicole, viticole, flo­­ricole, legumicole etc., cu rezul­tate pozitive asupra creşterii producţiilor şi calităţii acestora Virgil Lazar 1Urmare din pas. In­ fecţion!ndu-şi totodată ele In­sele munca şi ţinînd tot mai bine pasul cu cerinţele de as­tăzi. Cerinţe pe care le impune însuşi progresul şi care sînt mereu mai mari, mai pretenţi­oase, mai nuanţate, revendicînd o adaptare tot mai exactă la pulsul anului 1989, ca şi in per­spectiva celor care vor urma. Este ceea ce a relevat şi re­centa şedinţă a Biroului execu­tiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S., care a jalonat şi sar­cinile ce revin consiliilor F.D.U.S. In vederea permanen­tei îmbunătăţiri a activităţii şi creşterii eficienţei controlului oamenilor muncii. In spiritul tezelor, aprecierilor si orientă­rilor rezultate din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marele forum democratic din noiembrie 1988, s-a subliniat că controlului oamenilor muncii — ca factor de educaţie civică — li revin sarcini deosebite in promovarea atitudinii înaintate fată de muncă, în aplicarea le­gilor si a principiilor eticii si echităţii socialiste, in cultivarea sentimentului de cinste şi res­ponsabilitate, în întărirea pro­prietăţii socialiste si apărarea intereselor cetăţeneşti. S-a sub­liniat faptul că, sub conducerea organelor de partid, consu­lile F.D.U.S. trebuie să organizeze cu mai multă eficienţă desfă­şurarea controlului oamenilor muncii, conlucrarea acestuia cu controlul muncitoresc al activi­tăţii economice şi sociale, cu Inspectoratele de control spe­cializat al statului, cu organiza­ţiile de masă şi obşteşti şi con­siliile populare, cu conducerile unităţilor controlate, pentru mai buna coordonare a acţiunilor şi folosirea tuturor forţelor in ac­centuarea caracterului preven­tiv al controlului, sesizării din timp a cazurilor de proastă gos­podărire, de dezordine şi negli­jenţă care favorizează abaterile , iar propunerile privind lichi­darea lor vor fi urmărite pină la deplina soluţionare şi apli­care în practică. Consiliul Na­ţional al F.D.U.S. — care potri­vit legii organizează activitatea de control al oamenilor muncii, împreună cu Consiliul Central al U.G.S.R., C.C. al U.T.C., Con­siliul Naţional al Femeilor şi celelalte organizaţii de masă şi obşteşti , va orienta în conti­nuare activitatea echipelor de control spre urmărirea atentă şi exigentă a modului în care sunt înfăptuite hotărîrile de partid şi de stat, prevederile legale pentru întărirea şi apă­rarea proprietăţii socialiste, an­trenarea oamenilor la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale. Pentru a se asigura o înaltă calitate a actului de control so­cial, o deosebită atenţie trebuie să se acorde selecţionării mem­brilor echipelor de control şi alegerii unui număr mai mare de muncitori şi ţărani, maiştri, tehnicieni şi ingineri, alţi oa­meni de Înaltă calitate morală politică şi profesională, ca şi instruirii echipelor pentru creş­terea competenţei şi autorităţii lor. Tocmai de aceea va fi per­manentizată instruirea semes­trială specifică a echipelor pe sectoarele supuse controlului, pentru cunoaşterea de către a­­cestea a legilor şi, a celorlalte acte normative şi însuşirea me­todologiei de desfăşurare şi fi­nalizare a controlului în strînsă legătură cu experienţa pozitivă acumulată. De asemenea, se va urmări asigurarea tuturor con­diţiilor necesare pentru ca membrii echipelor să-şi desfă­şoare activitatea nestingheriţi, în conformitate cu prevederile legale, luindu-se măsuri împo­triva celor care îngreunează sau se opun desfăşurării con­trolului. Iar cu prilejul adună­rilor generale ale oamenilor muncii care au loc în unităţile supuse controlului se va analiza şi modul în care organele de conducere colectivă au acţionat pentru rezolvarea constatărilor şi propunerilor făcute de echi­pe. Totodată, consiliile judeţene, municipale şi orăşeneşti de con­trol muncitoresc al activităţii economice şi sociale, împreună cu consiliile F.D.U.S. şi inspec­toratele de control specializat al statului vor trebui să manifeste m­ai multă exigenţă faţă de mo­dul în care organele de condu­cere colectivă din unităţile economico-sociale controlate so­luţionează propunerile şi suges­tiile făcute de echipe, determi­nînd aplicarea măsurilor nece­sare. Iar ministerele, celelalte organe centrale de stat și co­operatiste, consiliile populare, vor analiza anual modul în care sînt aplicate sugestiile și pro­punerile echipelor de control ale oamenilor muncii, imprimînd organismelor din subordine în­lăturarea operativă a cauzelor care­ au determinat abateri de la lege şi da la etica socială, în unităţile economice cooperatiste producătoare de bunuri de con­sum se va urmări in mod deo­sebit cum sunt gospodărite ma­teriile prime si materialele, e­­nergia si combustibilii, realiza­rea creşterii calităţii produse­lor, respectarea tehnologiilor de fabricaţie, asigurarea ordinii si disciplinei. In domeniul comer­ţului, cooperaţiei de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfu­rilor, al depozitelor şi al ali­mentaţiei publice se va acorda un plus de atenţie îndeplinirii programelor de autoaproviziona­­re, respectarea măsurilor privind păstrarea, manipularea şi gos­podărirea fondului de marfă, repartizarea echilibrată in teri­toriu şi desfacerea lui la pre­ţuri legale, luindu-se atitudini împotriva oricăror practici de servire preferenţiale, dosire de mărfuri, speculă, nerespectare a reţetarelor şi gramajelor, ne­­expunere­a tuturor mărfurilor din depozitele de mină, sau vînzarea de mărfuri în alte locuri decit cele legal stabilite. In sfera serviciilor pentru populaţie se va urmări cu stric­teţe realizarea termenelor de executare a lucrărilor şi repa­raţiilor, în condiţii legale de calitate şi preţ, gospodărirea cu grijă a energiei, combustibililor, materialelor şi pieselor, respec­tarea orarelor de funcţionare, a normelor de igienă a muncii, de bună servire a populaţiei. Va creşte exigenţa controlului şi în sectorul transportului în comun — faţă de repararea la timp şi de calitate a tuturor mijloace­lor de transport, neadmiterea plecării în cursă a celor cu de­fecţiuni tehnice, asigurarea u­­nui regim de gospodărire eco­nomicoasă a carburanţilor şi a pieselor de schimb, de recondi­­ţionare şi reutilizare a acestora, respectarea graficelor şi trase­elor stabilite. In domeniul gos­podăririi comunale, echipele de control vor verifica modul de întreţinere şi reparare a locu­inţelor proprietate de stat, exe­cutarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor, organizarea muncii pe şantierele de con­strucţii şi folosirea raţională a materialelor, îngrijirea parcu­rilor şi străzilor, formarea opi­niei cetăţeneşti în respectul pentru păstrarea ordinei publi­ce. Echipele de control vor ur­mări, de asemenea, folosirea mai eficientă a bazei materiale in unităţile medico-sanitare, so­licitudinea personalului medical faţă de pacienţi , fără nici o condiţionare pentru acordarea asistenţei medicale, asigurarea Exigenţe sporite în activitatea echipelor de control al oamenilor muncii in policlinici, dispensare şi spi­tale. O atenţie tot mai însem­nată se cere a fi dată de con­siliile femeilor activităţii de control in creşe, grădiniţe şi instituţii de ocrotire a mamei şi copilului, avindu-se in vede­re buna gospodărire a mijloa­celor materiale, a fondurilor alocate. Întreţinerea mobilieru­lui, pregătirea şi servirea me­sei, realizarea programului de instruire şi educaţie a mamelor. De asemenea, C.C. al U.T.C., Consiliul U.A.S.C.R., Împreună cu Ministerul Educaţiei şi In­­văţămîntului şi cu sprijinul Consiliului Naţional al F.D.U.S. vor perfecţiona activitatea echi­pelor de tineri care exercită controlul în cămine, internate, cantine, spaţii de şcolarizare, cluburi, baze sportive pentru ti­neret. Iar în localităţile rurale, controlul oamenilor muncii va trebui să aducă o contribuţie mai mare la valorificarea supe­rioară a resurselor existente în fiecare localitate, la depozita­rea, păstrarea și manipularea produselor, desfacerea lor în conformitate cu prevederile le­gale, la realizarea de calitate superioară a mărfurilor în uni­tățile cooperatiste producătoare de bunuri de consum, la buna gospodărire a localităţilor. Am jalonat în linii mari sar­cinile ce revin consiliilor F.D.U.S. aşa cum au reieşit din recenta şedinţă a Biroului exe­cutiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. , dar, fireşte că afir­marea virtuţilor controlului so­cial, pe imensa sa claviatură, este determinată înainte de toate de înţelegerea la un nivel superior a scopului şi finali­tăţii sale. A faptului că această dinamică şi vie structură socia­lă este creată, trăieşte şi se impune cu tot mai multă rod­nicie intr-o societate a oameni­lor muncii care —,potrivit prin­cipiilor şi cadrului instituţiona­­lizat de partid şi de stat — are nu numai dreptul, dar şi dato­ria de a participa la conducerea întregii vieţi economico-sociale asigurînd, cu poporul şi pentru popor, progresul României re­programării corespunzătoare pentru consultaţii şi internare so­cialiste. t,Románia libera" Buna orientare şcolară şi profesională, o condiţie a calităţii pregătirii forţei de muncă Eficienţa educativă a unei şcoli, calitatea ei, exprimate prin calitatea cadrelor didactice, a conducerii, se pot observa de îndată ce-i păşeşti pragul, în ţi­nuta şi conduita elevilor, în as­pectul spaţiilor destinate instrui­rii şi recreaţiei, al culoarelor şi sălilor de clasă, în gradul de dotare şi funcţionalitate al ca­binetelor, laboratoarelor, atelie­relor şi bineînţeles în nivelul de cunoştinţe transmis şi acu­mulat de elevi. Cu cit spiritul de ordine, gustul pentru frumos şi util, atitudinea de buni gos­podari îşi află expresia în as­pectul general al unităţii de în­­văţămînt şi al oamenilor ei cu atît poţi fi sigur că şi importan­tele sarcini formative ale şcolii privind conţinutul instruirii ele­vilor pentru muncă şi viaţă sunt îndeplinite. Este deosebit de plă­cut să observi că ceea ce poţi constata intr-un anumit moment constituie o dominantă, o cuce­rire care nu poate genera decit noi exigenţe. Cu ocazia unui schimb de ex­perienţă organizat in sectorul 4 al Capitalei la Liceul Industrial nr. 27 privind orientarea şcola­ră şi profesională In vederea unei mai bune pregătiri a for­ţei de muncă la care au partici­pat activişti de partid de la­ Co­mitetul municipal P.C.R., şi de la Comitetul sectorului 4 al P.C.R. precum şi numeroase ca­dre didactice şi directori de şcoli, am­ avut prilejul să con­statăm evidentele schimbări prin înnoirile, perfecţionările şi modernizările dotării acestui li­ceu. Este de remarcat sprijinul real pe care instituţia patrona­­toare, întreprinderea mecanică de utilaj chimic Bucureşti (I.M.U.C.), îl acordă formării propriilor sale viitoare cadre de muncitori. Grija factorilor de răspundere ai întreprinderii aflaţi in mijlocul participanţilor la schimbul de experienţă nu numai că a fost subliniată dar, după cite s-a inţeles din discu­ţiile purtate, aceasta va creşte, şi odată cu ea şi eforturile pen­tru dotările şcolii cu noi mijloa­ce de învăţămînt, utilaje, apara­tură şi tehnologii, odată cu ini­ţierea intr-o perspectivă nu prea Îndepărtată a unui experiment, este vorba de o microsecţie — o minifabrică — cu flux continuu In vederea instruirii tinerilor de către cei mai buni maiştri ai întreprinderii interesaţi prin acord global să lucreze cu elevii. Desigur atelierele şcolii au be­neficiat de un considerabil aju­tor în privinţa îmbunătăţirii in­ventarului înfiinţîndu-se şi un cabinet de tehnologie aplicată a sudurii, in cadrul căruia se pot realiza aplicaţii la aproape toate procedeele de sudare şi tăiere însuşite teoretic ca de pildă : sudare oxiacetilenică, sudare manuală cu arc electric, în cu­rent continuu, sudare prin re­zistenţă electrică în puncte şi cap la cap, sudare în mediu de gaz protector etc. în iftCinta­ a-a­cestui cabinet se mai pot reali­za şi alte procedee cum ar fi tă­iere oxiacetilenică cu arc elec­tric, lipire , acoperiri metalice prin cositorire ş.a. Au fost di­versificate procedeele de prelu­crare prin aşchiere şi înfiinţate trei posturi de sudare manuală cu arc electric pentru atelierele de lăcătuşerie. Nu trebuie­­ să uităm însă că în întreprindere se face şi sudură cu plasmă iar, în perspectivă, adică tocmai cînd elevii aflaţi astăzi în clasa a IX-a şi a X-a vor fi absolvenţi, sudare automată sub strat de flux cu pendularea magnetică a băii, sau prelucrarea prin aş­chiere a oţelurilor înalt aliate în condiţii criogenice. Ca să dăm doar două exemn­e, in timp ce calitatea este controlată cu defactoscomii cu ultrasunete, cu lichide nenetrante, cu pulberi magnetice sau cu freon. Se fac de asemenea analize la m­cneco­pul metatografie etc. pentru a răspunde cum se cuvine cerin­ţelor de calitate şi competitivi­­tate ale exportului în cele pes­te 16 ţări ale lumii. Am con­semnat şi faptul că deşi majo­ritatea părinţilor elevilor lucrea­ză la I.M.U.C., întrebaţi fiind care dintre ei — este vorba de elevi din clasa a IX-a — vor lucra după ce termină şcoala la I.M.U.C. spre mirarea asistenţei nu s-a primit nici un răspuns afirmativ. Se realizează foarte bine partea teoretică a orientă­rii şi mai puţin bine partea prac­tică. De aici putem să ne dăm seama că, orientarea şcolară şi profesională trebuie să fie făcu­tă de la om la om şi pe întreaga durată a şcolarizării. Nu trebuie să pierdem din vedere nici com­ponenta subiectivă a antrenării tinerilor la decizia orientărilor. Formularea deciziei pentru pro­fesiune, spun specialiştii, nu con­stituie un act de moment ci un proces cu adinei semnificaţii social-politice, psihologice şi pe­dagogice, cu o anumită dinami­că şi cu diferite stadii de con­turare a opţiunii I în care îşi aduc contribuţia toţi factorii in­teresaţi. O bună orientare riva­lizează cu un act de creaţie în care gîndirea, raţionamentul, cunoştinţele, sensibilitatea şi imaginaţia educatorului şi a ce­lui direct interesat concură la rezolvarea problemei. Acest lu­cru este determinat de faptul că in elaborarea deciziei pentru o opţiune fermă se operează o bună perioadă de timp cu tato­nări, presupuneri înainte de a se forma o convingere fermă. Pro­cesul luării deciziei în această privinţă poate fi considerat în­cheiat numai în momentul în care cei ce o iau sunt convinşi că işi va găsi realizarea în practică. Aşadar, orientarea trebuie să fie făcută cu toată seriozitatea unui act de decizie, altfel, ea poate deveni o traumă pe care o re­cuperăm greu. Nu întîmplător un procent mare de muncitori tineri pină pe la 23—25 de ani nu-şi găsesc locul, de aici­ şi fluctuaţia care încă mai există. ~ Trebuie să se acorde importanţa cuvenită în această privinţă şi unei mai bune instruiri a cadre­lor didactice. In discuţii s-a su­gerat că principala cauză în ori­entarea şcolală şi profesională este lipsa de informare a unui număr important de educatori ca să nu mai vorbim de părinţi. Ei, uneori sunt purtători ai unei mentalităţii derutante spunînd copiilor că dacă nu învaţă ajung muncitori. Ori acest lucru nu-i nici educativ, nici nu-i adevărat, în primul rînd, că a fi un mun­citor bun astăzi trebuie să în­veţi, să ai un bagaj de cunoştin­ţe bogat, şi deprinderea de a în­văţa in continuare, deprindere fără de care nu poţi face faţă unei munci calificate in condi­ţiile noilor tehnologii. De ase­menea se cere spirit de ordine, de disciplină, un orizont moral şi intelectual elevat.­ Sunt pos­turi de muncitori care datorită complexităţii cunoştinţelor ce­rute sunt ocupate de ingineri, de asemenea, nu trebuie să uităm că sute de muncitori numai din întreprinderile bucureştene sunt studenţi la seral. Numai IMUC- ul are, acum, 103 studenţi dintre muncitorii ei, şi foarte mulţi ab­solvenţi ai diferitelor facultăţi care au fost in acelaşi timp şi in producţie. Şcoala trebuie să arate atît tinerilor cit şi părin­ţilor că cel mai bine, şi mai util este să optezi pentru locul po­trivit aptitudinilor şi calităţilor pe care le ai, evaluate corect. Acestea, la rîndul lor, trebuie să fie corelate cu nevoile, cerinţele şi exigenţele social-economice ale ţării. Unii educatori consi­deră problema rezolvată făcîn­­du-se opţiuni colective. Aceasta poate duce la formalizarea ori­entării şcolare, şi chiar la de­gradarea ei. Organele de răspun­dere nu au fost mulţumite în­­trutotul de ce se face în aceas­tă direcţie in Capitală. Trebuie întreprinse analize temeinice, studii pe bază de chestionare. Sînt şi unele influenţe ale men­talităţii că cei cu merite pot a­­lunga în locuri proaste şi cei fără merite în cele bune. Tre­buie să se realizeze neabătut principiul : omul potrivit la lo­cul potrivit. Să se ia întotdea­una în calcul atît capacitatea in­telectuală cit şi îndrumările practice aflate într-o unitate dialectică. Einstein cerea invăţă­­mîntului să educe înainte de orice omul. Fiecare, indiferent de profesiunea sa, spunea savan­tul trebuie să capete deprinderi­le tehnice ale unui tîmplar, zi­dar, lăcătuş, etc. Aceste deprin­deri formează o fiinţă morală adine umană. Adevărul este că în zilele noastre activitatea fizi­că este un complement fericit al muncii Intelectuale. Desprin­derea ideilor din studii, verifi­carea experimentală a ipoteze­lor, realizarea lor cu propriile mîini, constituie de fapt munca creatorului. Orientarea trebuie făcută din prima clasă de şcoa­lă elementară, apoi se ia decizia in treapta I care se mai poa­te corecta în treapta a Il-a. Dar trebuie ca permanent să fie luate in consideraţie posibilită­ţile reale de care dispunem. Printr-o conjugare rodnică a eforturilor, principalii factori educaţionali pot spori eficienţa operei de orientare şcolară şi profesională, de elaborare şi for­mulare a deciziilor optime pen­tru profesiunea viitoare, ocolind specializarea îngustă şi asigu­­rind, în acelaşi timp, in mai mare măsură, tinărului posibili­tatea de a fi „coautor“ al pro­priei sale realizări. Coman Şova

Next