România Liberă, iulie 1989 (Anul 47, nr. 13887-13912)

1989-07-01 / nr. 13887

,Románia liberal• ZIUA NAflONALA a canadei Doamnei JEANNE SAUVÉ Guvernatorul general al Canadei OTTAWA Cu prilejul aniversarii Zilei naționale a Canadei, tmi este plăcut sft vă adresez, In numele poporului român *1 al meu personal, cal­de felicitări ți cele mal bune urări de prosperitate, pace «1 progres pentru poporul canadian prieten. Nutresc convingerea fermă că, acţionâr,­ consecvent, de ambele părţi. In spiritul Înţelegerilor realizate cu prilejul dialogului la ni­vel Înalt, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România si Ca­nada se vor dezvolta necontenit, pe toate planurile. In interesul ce­lor două popoare ale noastre, al cauzei păcii, securităţii şi Înţele­gerii Internaţionale, NICOLAE CEAUŞESCU TELEGRAMĂ Primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a trimis o telegramă primului ministru al Canadei, Brian Mulroney, prin care îi transmite sincere felicitări cu prilejul aniversării Zilei naţionale a acestei ţări, în Poporul canadian sărbătoreşte astăzi Ziua naţională, Împlini­rea a 122 de ani de la crearea Confederaţiei canadiene. Ţară de mărimea imul conti­nent (9 076177 km.p.), apropiată de cea a Europei. Canada se desfăşoară de la Atlantic la Pa­cific. Acest vast teritoriu nu este în întregime prielnic acti­vităţii umane, ceea ce explică numărul relativ limitat al popu­laţiei (25 milioane locuitori), avînd o densitate pe kilometrul pătrat printre cele mai mici din lume. Cu toate acestea, exis­tenţa unor resurse naturale bo­gate şi variate, dar şi activita­tea umană intensă şi iscusită, au concurat la edificarea unei ţări industrializate şi prospere. Canada se numără astăzi prin­tre ţările puternic industriali­zate ale lumii, realizând 93 la sută din producţia mondială de azbest. 90 la sută din cea de nichel. 60 la sută din cea de platină, 25 la sută din cea de aluminiu. Ea se situează pe pri­mul loc în lume la producţia de nichel, zinc, azbest şi hîrtie de ziar, pe locul al doilea la produc­ţia de potasiu, molibden, argint şi uraniu şi pe locul al treilea la cea de aur, plumb şi gaze na­turale. Canada deţine, de ase­menea, poziţia a patra In pro­ducţia de cupru, a sasea In cea de fier si dispune de o sesime din rezervele de apă dulce ale planetei. Volumul pădurilor este apreciat la 193 miliarde m.c., materie primă Intens valorifi­cată, asigurlnd peste 13 la sută din totalul exporturilor. Indus­tria este puternică şi diversifi­cată, alături de ramurile textilă, telegramă se exprimă convinge­rea că relaţiile dintre România şi Canada se vor dezvolta con­tinuu pa toate planurile. In in­teresul reciproc al popoarelor noastre, al cauzei oficil­or secu­rităţii internaţionale.­­ ★ metalurgică, electrotehnică, me­canică fină, aflindu-se în plin avânt electronica, energetica nucleară, construcţiile de ma­şini, aeronautică, în agricultură se înregistrează una din cele mai ridicate productivităţi din lume, 75 la sută din producţia de griu a ţării fiind destinată exportului. Deşi situate la maxi distanţe geografice, România si Canada au stabilit şi dezvoltă relaţii de colaborare pe multiple planuri, bazate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, stimei si respectului reciproc. Un puter­nic impuls a fost conferit rela­ţiilor româno-canadiene de con­vorbirile la nivel înalt, care au avut loc la Bucureşti şi Ottawa. O expresie a caracterului rodnic al colaborării româno-canadiene o constituie centrala atomo­­electrică de tip CANDU, aflată în curs de construcţie la Cerna­vodă. în acelaşi timp, industria românească dispune de un po­tenţial ridicat pentru satisface­rea cerinţelor si exigentelor im­portatorilor canadieni in vede­rea unui comerţ echilibrat, re­ciproc avantajos. Acţionind, In continuare, in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul tatilnirilar la nivel Înalt, există toate premisele ca bunele relaţii de cooperare din­tre România şi Canada să se dezvolte şi diversifice, în inte­resul reciproc, al Întăririi con­lucrării internaţionale şi asigu­rării unui climat trainic de pace. Înţelegere şi colaborare în lume. Preşedintele Republicii Socialiste România Adunare jubiliară consacrată împlinirii a 100 de ani de la fondarea Uniunii Interparlamentare La Palatul Marii Adunări Na­ţionale a avut loc, vineri, adu­narea jubiliară a membrilor Grupului Român din Uniunea Interparlamentară, consacrată Împlinirii a 100 de ani de la fondarea Uniunii Interparla­mentare. Lucrările au fost conduse de tovarăşul Nicolae Giosan, pre­şedintele Marii Adunări Naţio­nale. Au luat cuvântul deputaţii Marin Ivaşcu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, preşe­dintele Grupului Român din Uniunea Interparlamentară, Flo­rin Tănăsescu, vicepreşedinte al grupului, Radu Voinea, pre­şedintele Grupului parlamenta­rilor români pentru securitate şi cooperare în Europa, Dumi­tru­ Ghişe, Iuliana Bucur şi De­­zideriu Szilagyi, membri ai Co­mitetului de conducere al Grupului Român din Uniunea Interparlamentară. In deplin consens cu gînduri­­le şi sentimentele întregului partid şi popor, participanţii la adunarea jubiliară au exprimat sprijinul lor înflăcărat faţă de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind­ propunerea ca la al XIV-lea Congres al partidului, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, ilustrul con­ducător şi genial strateg al nou­lui destin al României, eminen­tă personalitate a vieţii interna­ţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului, garanţia fermă a înaintării neabătute a României pe calea socialismului şi comunismului, a progresului şi bunăstării, a afirmării ei şi mai puternice ca factor activ al păcii şi cooperării Internaţio­nale. Vorbitorii au evidenţiat pro­fundele semnificaţii ale ideilor şi orientărilor de Înaltă valoare teoretică şi practică cuprinse In magistrala cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R., relevlnd Însemnătatea excepţională a do­cumentelor adoptate — Pro­iectul Programului-Directivă şl Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. — ce deschid noi şi generoase orizonturi înain­tării impetuoase a ţării noastre pe calea socialismului şi comunis­mului, afirmării ei libere şi in­dependente pe arena mondială. Participanţii la dezbateri au relevat că parlamentarii români, afiliindu-se la Uniunea Inter­parlamentară încă din 1891, au fost printre primii care au ade­rat la scopurile şi principiile ge­neroase ale organizaţiei, pe care le-au promovat cu fermitate şi consecvenţă de-a lungul întregii perioade a existenţei organiza­ţiei Interparlamentare mondiale. Relevînd că cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. a reprezentat un punct de cotitură şi in acti­vitatea parlamentarilor români în cadrul Uniunii Interparla­mentare, vorbitorii au subliniat că aceasta s-a axat, in primul rînd, pe promovarea iniţiative­lor de răsunet internaţional ale României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu, privind căi­le de soluţionare justă şi dura­bilă, în interesul şi cu partici­parea tuturor popoarelor, a pro­blemelor grave şi complexe ale lumii contemporane, sporirea contribuţiei în acest sens a Uni­unii Interparlamentare. Reafirmînd ataşamentul parla-­ mentarilor români la scopurile şi principiile Uniunii Interpar­lamentare, participanţii s-au pronunţat pentru angajarea spo­rită a forumului mondial al parlamentarilor in vederea îm­plinirii celor mai arzătoare nă­zuinţe ale popoarelor de a se dezvolta libere şi independente, de a trăi Intr-un climat de pace Si colaborare. Tovarăşul Ştefan Andrei, vi­­ceprim-ministru al guvernului a primit vineri, pe John Simone, vicepreşedinte executiv al com­paniei americane Manufacturers Hanover Trust. în cursul convorbirii au fost evidenţiate buna colaborare stabilită între filiala de la Bucu­reşti a acestei companii cu in­stituţiile financiar-bancare din ţara noastră, condiţiile favora­bile create de statul român desfăşurării activităţii compa­niei. Totodată, s-a exprimat do­rinţa continuării şi extinderii conlucrării dintre Manufactu­ Hi­ vers Hanover Trust şi unităţile de profil din ţara noastră. ★ Compania americană Manu­facturers Hanover Trust a or­ganizat, vineri, în Capitală, o intilnire cu reprezentanţi ai presei române, cu prilejul îm­plinirii a 15 ani de la deschide­rea filialei sale de la Bucureşti. In declaraţiile făcute cu acest prilej, membri ai conducerii companiei au subliniat bunele condiţii create de statul român desfăşurării activităţii filialei şi au exprimat dorinţa de a amplifica, în continuare, colabo­rarea cu instituţiile financiar­­bancare din ţara noastră. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie şi Hi­drologie comunică : VREMEA va fi în general insta­bilă în vestul, centrul şi nordul ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi în general frumoasă în rest cu cerul variabil. Se vor sem­nala ploi, mai ales cu caracter de aversă, însoţite de frecvente descărcări electrice şi izolat de grindină pa arii relativ extinse din regiunile vestice, centrale şi nordice şi izolat în celelalte zone, Îndeosebi în cursul dupâ-amiezii. Cantităţile de apă pot depăşi, izo­lat, 25 t pe m.p. mai ales în zona de munte. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime se vor situa, in general, între 20 şi 28 grade, iar minimele nopţii între 10 şi 20 grade. LA BUCUREŞTI , vremea va fi în general frumoasă cu cerul va­riabil. Condiţii de averse de ploaie şi descărcări electrice în cursul după amiezii. Temperatura ma­ximă a zilei se va situa în jurul valorii de 27 grade, iar minima nopţii între 14 şi 16 grade. ZIUA NAŢIONALA A REPUBLICII RUANDZI Domnului general-maior JUVENAL HABYARIMANA Preşedintele Republicii Ruandeze Preşedinte fondator al Mişcării Revoluţionare Naţionale pentru Dezvoltare KIGALI Cu prilejul celei de-a 27-a aniversări a proclamării independen­ţei — Ziua naţională a Republicii Ruandeze — îmi este plăcut să vă adresez calda felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fe­ricire personală, de progres şi prosperitate poporului ruandez prieten. Exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi cooperare statornicite între ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică In viitor, In interesul popoarelor român şi ruandez, al cauzei păcii, Înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român­­: Preşedintele Republicii Socialiste România Situată în partea estică a Africii ecuatoriale şi avînd drept vecini Zairul, Uganda, Tanzania şi Burundi, Ruanda are o suprafaţă de 26 338 kmp şi o populaţie de peste 8 milioane locuitori, fiind unul din statele africane cele mai dens populate. In 1899, la numai cinci ani de la sfîrşitul epocii de glorie a sta­tului întemeiat de populaţia băş­tinaşă, teritoriul ruandez este ocupat şi transformat în colo­nie germană. Din 1922, împre­ună cu teritoriul burundez, de­vine mandat al Ligii Naţiunilor (din 1916 sub tutela O.N.U.), ad­ministrat de Belgia. In urma victoriei luptei de eliberare conduse de Partidul Uniunea Naţională, Ruanda îşi proclamă independenţa la 1 iulie 1982. In perioada istorică scurtă care a trecut de la dobindirea Independenţei au fost obţinute rezultate însemnate in dezvol­tarea economică si socială prin valorificarea resurselor proprii. Marea majoritate a populaţiei (aproximativ 90 la sută) se ocupă in continuare cu agricul­tura (se cultivă îndeosebi cafea, ceai, porumb, sorg, manioc, ba­tata, banane) şi creşterea anima­lelor. Ţara dispune şi de insem­inate resurse minerale, încă in­suficient exploatate. Gazul me­tan este valorificat insă pe sca­ră largă — ca şi produsele agri­cole, care asigură baza de ma­terii prime a celei mai dezvol­tate ramuri industriale — cea alimentară. Intre România şi Ruanda s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi cooperare care cunosc o evoluţie pozitivă, in interesul ambelor ţări şi po­poare, al cauzei păcii şi colabo­rării internaţionale. ZIUA NAŢIONALA A REPUBLICII BURUNDI­­ Domnului maior PIERRE BUYOYA Preşedintele Comitetului Militar de Salvare Naţională Preşedintele Republicii Burundi BUJUMBURA Aniversarea Zilei naţionale a ţării dumneavoastră mai oferă plă­cutul prilej de a vă transmite sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului burundez prieten. Sunt încredinţat că bunele raporturi de prietenie şi cooperare existente între România şi Burundi se vor dezvolta şi întări con­tinuu, pe baza şi în spiritul înţelegerilor convenite la nivel înalt, spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Astăzi, poporul Republicii Bu­rundi sărbătoreşte ziua sa naţio­nală, marcînd evenimentul de la 1 iulie 1962 al proclamării in­dependenţei , naţionale, care a pus capăt unei îndelungate pe­rioade de dominaţie colonială, deschizînd calea unor prefaceri înnoitoare în domeniile vieţii econom­ico-sociale. Republica Burundi este situată in partea centrală a continentului african, avînd o suprafaţă de 27 834 kmp şi o populaţie de 4 121 000 locui­tori. Principala ramură a econo­miei naţionale o constituie agri­cultura care, prin intermediul culturilor de cafea, furnizează 80 la sută din devizele obţinute din export, în scopul creşterii producţiilor de pe Întinsele plantaţii de cafea s-au elaborat planuri de extindere a irigaţi­ilor şi a creării de rezervoare de apă în zonele unde se resimte lipia de precipitaţii. în ceea ce priveşte industria, au fost con­struite obiective economice me­nite să pună în valoare bogă­ţiile subsolului. La Bujumbura a fost creată o platformă indus­trială iar Intr-o zonă situată la 20 km de capitală a intrat In funcţiune cea mai mare centrală electrică existentă in prezent in Burundi. Se fac eforturi susţi­nute pentru dezvoltarea secto­rului energetic, îndeosebi prin construirea de hidrocentrale si folosirea pe scară largă a sur­selor alternative de energie. Totodată, autorităţile au in ve­dere ameliorarea stării reţelei rutiere, refacerea şoselelor, mo­dernizarea parcului de vehicule in scopul sporirii eficientei tra­ficului de mărfuri si persoane. Intre România si Burundi s-au statornicit relaţii de prietenie si colaborare care cunosc un curs ascendent. Un rol determinant In amplificarea relaţiilor bilate­rale l-au avut convorbirile ro­­mâno-burundeze la nivel Înalt, care, prin acordurile si înţele­gerile convenite au deschis largi perspective conlucrării bilate­rale de cele mai diverse planuri. In avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. Constructorii căii ferate Alben­i — Seciuri — Berbeşti Au început lucrările la tunelul Dobrana Constructorii căii ferate Al­­beni — Seciuri — Berbeşti (A­­lunu) au înregistrat în aceste zile un important succes : înce­perea, cu două luni mai de­vreme a lucrărilor la cel mai lung tunel de pe acest traseu — Dobrana —, de 1 247 m. In lungime totală de 27 km, sectorul feroviar Albeni — Berbeşti (Alunu) face parte din linia ferată Tîrgu Cărbuneşti — Băbeni, ce va lega, pe o dis­tanţă de 57 km judeţele Gorj şi Vîlcea, avind o mare impor­tanţă economică prin preluarea şi transportarea către benefi­ciari a cărbunelui din zona sub­carpatică a Olteniei. Pînă in prezent au fost daţi în folosin­ţă 80 km de cale ferată şi un tronson de 10 km pe distanţa Clinic — Albeni — Seciuri — Berbeşti (Alunu). Lucrările pe ultimii 17 km se desfăşoară un ritm susţinut, deşi caracteristicile traseului ridică serioase probleme constructo­rilor. De menţionat că pe tra­seul rămas se construiesc şase viaducte cu lungimi variind in­tre 100 şi 300 m, trei tunele In­tre 100 şi 1247 m, precum şi poduri şi terasamente. (Agerpres). Încheierea anului de învăţămînt cultural-ştiinţific începutul lunii iulie marchea­ză închiderea anului de invăţă­­mînt cultural-ştiinţific 1988— 1989 pentru universităţile de profil, instituţii ce desfăşoară o susţinută activitate politico­­ideologică şi cultural-educativă pentru permanenta lărgire a orizontului general de cunoaş­tere al maselor. Programa celor 247 de universităţi cultural-şti­­inţifice de la oraşe, ca şi a ce­lor săteşti (ce şi-au finalizat anterior anul de învăţâmînt) s-a caracterizat printr-o largă arie tematică — circa 11 000 de cursuri cu profil politico-ideo­logic, economic, artistic, de e­­ducare patriotică şi moral-cetă­­ţenească, tematică pusă sub semnul aniversării a 45 de ani de la victoria revoluţiei de eli­berare socială şi naţională, an­tifascistă şi antiimperialistă şi Congresului al XIV-lea al P.C.R. Activitatea universităţilor cul­­tural-ştiinţifice, axată perma­nent pe documentele de partid şi orientată in lumina indicaţii­lor şi orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut ca obiectiv de prim ordin intensi­ficarea activităţii de educaţie politică, patriotică, revol­uţiona­­ră a maselor, de răspîndire a celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii contemporane, de formare şi dezvoltare a gînd­i­rii economice şi de ridicare a ni­velului pregătirii profesionale a cursanţilor. Activitatea de în­­văţămînt a fost legată nemijlo­cit de practica productivă, o parte din cursuri desfăşurîn­­du-se pe mari platforme indus­triale d­in întreprinderi şi insti­tuţii din Capitală şi judeţele ţă­rii. Demnă de menţionat este: In această privinţă, activitatea celei mai mari universităţi cu acest profil din ţară — cultu­­ral-ştiinţifice — Bucureşti, Ti­mişoara, Cluj-Napoca, Craio­va, Iaşi, Ploieşti, Tg. Mureş. (Agerpres) LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C Ieşita clftigatoare la tragerea la sorţi lunarii din 30 luni* 1*8» Cî$tîgurMo­­ntragl revin obligaţiuni­lor de £00 de Se3. în valoarea clsti­­guriior este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşit* cîstJ­©âtoare. Piaţa cistîguriîor se efectuează prin sucursalele, filialele si agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.C.C din seriile 000001-099990 care au numerele cu­rente cuprinse Intre 81—225 la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia In consi­derare. 32 «3 £ » 3 — zro ~ T? « rl­ui .2* 3e «. e 3 mm 3 «- as ÎL* Valoarea cisligului 1 99222 138 40. 000­1 84231 182 50.0001 78618 175 50.000­1 83914 33 51­.000­1 83778 109 40.0001 19196 80 40.0001 12640 164 40.000­1 45768 77 40.000­1 79452 204 40.0001 79201 192 30.0001 69822 35 30.0001 78931 104 30.0001 72253 191 30.0001 78388 195 30.0001 77458 122 30.0001 42289 25 20.000­1 24774 55 20.0001 64362 213 20 0001 17997 122 20 0001 63447 78 20.0001 93901 128 20.0001 55720 145 20.0001 60775 141 10.0001 40582 126 , 10.0001 45146 158 10.0001 43724 163 10.0001 38130 93 10.0001 44660 193 10.000­1 35245 47 10.0001 40570 181 10.0001 04116 99 5.0001 41025 108 5.0001 53230 38 5.0001 74089 158 5.0001 69366 116 5.0001 4645? 134 3.0001 05101 26 5.0001 22039 71 5.000 1 07679 •ei a o Si gx s ei? £ se 178 5.000 100 076 195 3.000 TOO 613 53 2.000 100 812 10 2.000 1000 97 03 1.000 1000 35 77 800 1000 08 209 800 1000 12 117 800 1000 35 19 800 loco 43 129 800 ?000 48 131 800 7339 TOTAl let 7.343.000 De la A.D.A.S. Administraţia Asigurărilor de Stat aduce la cunoştinţă că la tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de viaţă pentru tri­mestrul II 1989, au ieşit urmă­toarele combinaţii de litere : 1) R.Z.Y. ; 2) P.L.K. I 8) Q.G.W. ; 4) R.CJ.; 5) D.M.L. ; 6) P.V.P.; 7) R.C.R.; 8) R.O.T. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multa din aceste combinaţii de litere În­scrise In poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a fi sa stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la urmă­toarele trageri da amortizare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. ept „Ziua Învăţătorului“, zi de cinstire a tuturor slujitorilor şcolii a fost marcată, vineri, în întreaga ţară potrivit unei fru­moase şi emoţionante tradiţii prin adunări festive, prilej de evaluare a rezultatelor muncii, de stabilire a noi măsuri de perfecţionare a activităţii din acest important domeniu. Ministerul Educaţiei şi învă­­ţămîntului a acordat în acest cadru titlul de „evidenţiat“ unui mare număr de cadre didactice ce s-au distins in activitatea instructiv-educativă şi social­­obştească. Intr-o atmosferă insufleţitoa­­re, de vibrant patriotism parti­cipanţii la adunările festive au adresat telegrame tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în deplină unitate de cuget şi simţire cu întregul nostru po­por, cadrele didactice, tineretul studios îşi exprimă în telegra­me, adeziunea unanimă faţă de Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea de realege­re in funcţia supremă de secretar general al partidului, la Congresul al XIV-lea, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, văzind in aceasta chezăşia îm­plinirii celor mai cutezătoare proiecte şi aspirifii ale genera­ţiilor tinere, ale întregului nos­tru popor, garanţia sigură a înaintării României pe drumul luminos al socialismului şi co­munismului. Dind glas ataşamentului de­plin al tuturor celor ce contri­buie la educarea şi formarea tinerei generaţii la politica in­ternă şi externă a partidului şi statului, participanţii la adunări îşi exprimă sentimentele de pro­fundă dragoste şi recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu pentru condi­ţiile minunate de muncă şi via­ţă asigurate, pentru sprijinul permanent acordat dezvoltării şi modernizării şcolii româneşti, pentru atenţia statornică pe care o acordă educării tinerei generaţii în spiritul înaltelor valori ale societăţii noastre so­cialiste. Conştienţi da Înaltele respon­sabilităţi ce le au in calitate de educatori in procesul de for­mare a tinerei generaţii, se spu­ne in telegrame, cadrele didac­tice. Întregul personal din învă­­ţămint se angajează să facă to­tul pentru transpunerea In via­ţă a sarcinilor ce revin şcolii româneşti In lumina tezelor, orientărilor şi Indicaţiilor cu­­prinse In magistrala cuvîntare a tovarăşului Nicolaa Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie, pentru ridicarea continuă a calităţii invăţămln­­tului, pentru educarea patrio­tică, revoluţionară a tineretului studios din invăţămintul de toate gradele. In telegrama sint adresate tovarăşului Nicolaa Ceauşescu, din adincul inimii, urări da multă sănătate şi putere de munci pentru a conduce cu strălucire şi demnitate destinele istorice ala scumpei noastre pa­tru­ pa trepte tot mai Înalte de progres şi civilizaţie, spre glo­ria poporului român. „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ *13WK 1 ......... 1111 Pagina a I-a — 1 iulie 1989 Nobilă şi înaltă răspundere in educarea tinerelor vlăstare ale ţării „Ziua învăţătorului“, este zi de cinstire a tuturor oamenilor şcolii­­ educatoare. Învăţători, profesori, cadre didactice uni­versitare, ingineri, maiştri, mun­citori — a căror înaltă misiune este formarea tinerelor genera­ţii in spiritul constructiv al şti­inţei şi culturii înaintate, mo­delarea lor în cultul muncii şi preţuirii omului­ făuritor. Oma­gierea cadrelor didactice din întregul nostru învăţămînt se constituie de flcare dată, si cu atit mai mult in aceste zile de adeziune unanimă la noile ce­rinţe şi orientări în toate dome­niile, inclusiv in cele ale edu­caţiei, cuprinse In magistrala cuvîntare a secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la re­centa Plenară a C.C. al P.C.R., intr-un prilej de evaluare a tot ce s-a realizat bun, trainic, de calitate în nobila şi măreaţa o­­peră educativă. Şcoala epocii noastre de înaltă ctitorie socia­listă are menirea să formeze generaţii de tineri nu numai bine pregătiţi teoretic şi prac­tic, ci şi capabili de efort crea­tor, receptivi la pulsul noului, luptători pentru aplicarea lui neintîrziată, perseverenţi, cu gînd şi faptă cutezătoare, însu­fleţiţi de înalte idealuri şi as­piraţii, caractere puternice şi integre, spirite revoluţionare, cu atitudine înaintată faţă de lume şi viaţă. „Nu există misiune mai nobilă, îndatorire socială de mai înaltă răspundere — sublinia secretarul general al partidului — decit aceea de a forma şi modela omul nou al societăţii noastre, de a pregăti tinăra generaţie de constructori ai socialismului şi comunismu­lui în România". Participarea activă a şcolii la crearea valori­lor materiale şi spirituale ale societăţii, valorificarea în acte educative a celor mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi culturii româ­neşti­­şi universale, modelarea unui tânăr capabil să înţeleagă şi să ducă mai departe moder­nele structuri ale economiei noastre se constituie drept pre­mise esenţiale In afirmarea în­­văţămîntului ca factor de cul­tură şi de civilizaţie. In viaţa şcolii noastre s-au produs, în ultimii 24 de ani, în perioada generos deschisă de Congresul al IX-lea al partidu­lui, substanţiale transformări: trecerea la invăţămîntul obliga­toriu de 10 ani şi, în perspec­tivă, din anul 1990 la cel de 12 ani — urmare a exigenţelor spo­rite ale vieţii economico-socia­­le, dotarea şi modernizarea bazei materiale, legarea strînsă a învăţămîntului cu cercetarea şi instujiriiee practică — nucleu dinamizator al şcolii noastre moderne, apropierea fermă a invăţămintului de cerinţele vie­ţii, permanenta sa modernizare ş. a. Apoi continua perfecţiona­re şi autoperfecţionare a califi­cării, depunerea efortului de realizare a noii calităţi în mun­că au scopul precis conturat de a atinge înalte cote de eficienţă şi competitivitate. Ştiinţa, cu­noaşterea au devenit în zilele noastre o remarcabilă forţă ma­terială inepuizabilă prin faptul că ea nu se uzează prin folo­sinţă ci, dimpotrivă, i se adau­gă experienţă, se perfecţionează. Atunci cînd învăţămintul, edu­caţia se bucură de atenţia şi grija partidului şi statului nos­tru, atunci cînd sarcinile şcolii noastre de toate gradele, cali­tatea pregătirii, perfecţionările şi satisfacerea tuturor cerinţe­lor educaţiei moderne sunt rod al prodigioasei activităţi de con­ducere şi îndrumare, al compe­tenţei şi exigenţelor pe care to­varăşa academician doctor in­giner Elena Ceauşescu te pune cu exemplară dăruire In slujba dezvoltării învăţămintului şi ştiinţei, rezultatele nu pot fi decit cele dovedite de şcoala noastră în întrecerile tinerilor studioşi pe tărîmul constructiv al cunoaşterii, al relevantei ac­tivităţi în cercetarea ştiinţifică universitară şi nu în ultimul rînd al sutelor de mii de ab­solvenţi care intră anual în pro­ducţie. In fizionomia morală a tine­relor generaţii se oglindeşte deopotrivă, atît efortul creator, formativ al dascălului, pe care-l sărbătorim astăzi, cit şi vocaţia modelatoare a familiei, a pă­rinţilor, care, alături de şcoală, ştiu să îndrepte tinerele mlă­­diţe spre izvoarele de lumină ale cunoaşterii, ale omeniei, bu­nei-cuviinţe şi hărniciei, într-un climat in care exemplul părin­ţilor, al educatorilor, al întregii societăţi înseamnă înaltă şcoală de etică şi patriotism, modela­bii de înaltă valoare educativă. Şcoala muncii, a activităţii neobosite pentru atingerea unui ţel, curiozitatea de a afla şi de a fi în comunicare cu cei mai buni, dragostea pentru carte, frecventarea instituţiilor de artă şi cultură, abordarea unui mod sănătos de viaţă, sunt cerinţe obligatorii ale unui om civilizat din zilele noastre. Nu cu mult timp in urmă Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat propunerile privind planul de şcolarizare pen­tru anul 1989—1990, stabilin­­du-se, totodată, măsuri care cer din partea tuturor factori­lor educativi o activitate exem­plară. în noul an de învăţă­­mînt se prevede ca 94 la sură din elevii clasei a IX-a să fie pregătiţi în licee cu profiluri industriale, agroindustriale, sil­vice şi economice. De asemenea, în învăţămintul seral va fi cu­prins un număr sporit de elevi, tineri din e­apul muncii care nu au studiile complete, iar, aşa cum am mai spus, începînd cu următorul an şcolar se va aplica generalizarea Invăţă­­mîntului liceal de 12 clase. Să mai adăugăm că în noul an universitar se va înre­gistra o creştere substanţială a numărului de studenţi, în spe­cial la facultăţile cu profil teh­nic şi economic, şi, de aseme­nea, se preconizează o mai am­plă implicare a cadrelor didac­tice, elevilor şi studenţilor în cercetare, creaţie tehnică şi şti­inţifică în vederea unei prezenţa mai active în sprijinul moder­nizării producţiei. Şcoala românească dispune la ora actuală de tot ce este nece­sar pentru ridicarea la o nouă treaptă de exigenţă a întregului învăţămînt. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit în 1990 invăţă­­mlntul de 12 ani va fi genera­lizat. Depinde de munca fiecă­rui cadru didactic, a fiecărui elev şi student ca educaţia şi instrucţia, formarea de noi ca­dre, să fie la înălţimea timpu­lui nostru de ctitorie socialistă a patriei, întimpinînd cu noi realizări Congresul al XIV-lea al partidului şi 45 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascis­tă şi antiimperialistă de la 23 August 1944. Coman Şova Ziua internaţionala a cooperaţiei A devenit o tradiţie ca, In prima simbătă a lunii iulie, membrii organizaţiilor coopera­tiste din Întreaga lume să săr­bătorească „Ziua internaţionala a cooperaţiei“, instituită de Ali­anţa Cooperatistă Internaţio­nală. Printre fondatorii A.C.I., in anul 1895, se află şi coopera­ţia din România. Ea reuneşte organizaţii cooperatiste cu a­­proape 600 milioane de mem­bri, fiind una dintre cele mai mari organizaţii neguverna­mentale din lume. Consecventă In principiile sale, Alianţa Cooperatistă In­ternaţională s-a afirmat — de-a lungul existenţei sate — ca o organizaţie care promovează relaţii de colaborare între aso­ciaţiile şi uniunile cooperatiste membre, indiferent de regimul social-politic al statelor în care îşi desfăşoară activitatea, pro­­nunţindu-se pentru lichidarea inegalităţilor sociale sau a sub­dezvoltării existente in lume, pentru instaurarea unui climat de pace, colaborare si bună în­ţelegere între popoare. La cea de a 87-a aniversare a Zilei internaţionale a coope­raţiei, mesajul Alianţei Coope­ratista Internaţionale are ca deviză : „Unitate in diversi­tate“. „Unitatea la cadrul aces­tei diversităţi — se arată în mesaj — este posibilă, deoarece cooperatorii urmăresc un ideal comun : progresul economic şi social al oamenilor muncii din toată lumea, prin organizaţii democratice, voluntare, ce apar­ţin membrilor, in interesul în­tregii obşti şi bazate pe In­tr-ajutorarea reciprocă“. In acest sens, este semnifica­tiv de menţionat că in discursul rostit la cel de al 29-lea con­gres al Alianţei Cooperatiste Internaţionale, desfăşurat la Stockholm In Iulie 1988, secre­tarul general al O.N.U., arăta : „Mişcarea cooperatistă interna­ţională, In general şi Alianţa Cooperatistă Internaţională. In special, sunt exemple de­­ co­laborare internaţională. Ela constituie o sursă universală de Inspiraţie. Alianţa Cooperatistă Internaţională este una din ra­rele organizaţii din lume unde Nordul şi Sudul, Estul şi Ves­tul, găsesc un teren comun de înţelegere“. La această importantă aniver­sare, membrii cooperaţiei din ţara noastră, grupaţi în cele trei mari organizaţii — Uniunea Naţională a Cooperativelor A­­gricole de Producţie, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfa­cere a Mărfurilor, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meş­teşugăreşti — se prezintă cu realizări deosebite. Transpu­nând in fapt importantele ori­entări şi indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, organizaţiile cooperatiste ac­ţionează cu hotărîre pentru În­deplinirea sarcinilor specifice — de importanţă deosebită — care le revin : înfăptuirea noii revoluţii agrare, aplicarea prin­cipiilor autoconducerii şi auto­­aprovizionării tuturor judeţelor ţării, dezvoltarea producţiei mi­cii industrii prin mai buna va­lorificare a resurselor locale şi, concomitent, prin atragerea în circuitul economic a materiale­lor recuperabile şi refolosible, dezvoltarea şi diversificarea prestărilor de servicii şi alte obiective. O intensă activitate se desfă­­şoară, de pildă, în cadrul co­operaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, o largă organizaţie da masă. In­vestită să asigure aproviziona­rea a peste 50 la sută din popu­laţia ţării, ea şi-a extins la da an reţeaua de desfacere, care a ajuns azi la peste 24 700 de uni­tăţi comerciale, cu diferite pro­fite şi la peste 11 500 unităţi de alimentaţie publică. Concomi­tent se asigură o bună aprovi­zionare a populaţiei cu un fond diversificat de mărfuri : articole de textile — Încălţăminte, unelte agricole şi de uz gospodăresc, produse electrice şi electronice, materiale de construcţii şi altele. Uniunea Centrală a Coopera­tivelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor şi-a Îndeplinit planul la toţi Indica­torii în primul semestru din acest an. Este semnificativ de arătat faptul că volumul pro­ducţiei industriei mici reprezin­tă - la 30 iunie 1989 - 169 la sută faţă de perioada corespun­zătoare a anului precedent, iar cel al prestărilor de servicii de aproape 180 la sută. La unită­ţile de prestări existente ur­mează să se mai adauge în acest an Încă 2­000, cu diverse profile, pentru a se asigura sa­tisfacerea In mai bune condiţii a cerinţelor populaţiei Realizări importante au fost obţinute în acest an — şi sa obţin In continuare­­ şi In ca­drul Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie şi al Uniunii Centrale a Coope­rativelor Meşteşugăreşti. Organizaţiile cooperatiste din ţara noastră, membre ale Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, aplică în mod con­secvent în viaţa lor internă principiile democraţiei munci­toreşti, revoluţionare, antre­nează în largă măsură masele de cooperatori la elaborarea şi aplicarea hotăririlor, la Înfăp­tuirea sarcinilor da plan, la controlul activităţii organelor alese. In acelaşi cadru larg, de­mocratic, de afirmare a spiri­tului civic, milioanele de mem­bri cooperatori participă la ac­ţiunile iniţiate de F.D.U.S., pentru susţinerea politicii de pace şi colaborare internaţio­nală dusâ cu consecvenţă da partidul şi statul nostru, ad că­rei promotor este preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In­cuvintarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R.. In documentele adoptate In ca­drul acestei plenare,­ sunt subli­niate sarcinile deosebite care revin organizaţiilor cooperatiste în cadrul vastului program al partidului, de dezvoltare social­­economică a patriei noastre socialiste, întreţinlnd relaţii de colabo­rare cu uniunile similare din cadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale şi din afara a­­cesteia, uniunile cooperatiste din ţara noastră participă la schimburi de experienţă, schim­buri economice şi de altă natu­ră, pe bază de acorduri bilate­rale. Cooperaţia din ţara noas­tră va milita şi în viitor pen­tru lărgirea mişcării coopera­tiste internaţionale în cadrul Alianţei Cooperatiste Interna­ţionale, pentru sporirea aportu­lui acesteia la soluţionarea ma­rilor probleme ale vieţii inter­naţionale, pentru dezarmare, pentru rezolvarea paşnică a conflictelor interstatale, pentru promovarea nobilelor idealuri ale păcii şi Înţelegerii între popoare. Mircea Scripcă Simbata 1 iulie 1989 Boarele, răsare la ora 5,31 şi apune la ora 21,03 HAGI TUDOSE : Teatrul Naţio­nal „LL. Caragiale” (14 7171), ora 18, Sala Mare şi DRUMUL SINGU­RĂTĂŢII, ora 18, Sala Amfiteatru; LILIACUL­­ Teatrul de Operetă (13 63­48), ora 18, la Sala Mică a Teatrului Naţional „LL. Cara­giale“ ; SECRETUL FAMILIEI POSKET : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — Sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 şi DIMINEAŢA PIERDUTA, ora 18, Sala Studio (11 75 44) ; PESCĂRU­ŞUL : Teatrul Ciuleşti — Sala Ma­jestic (14 72 34), ora 18 ; HAI CO­PII LA JOC : Teatrul Ţăndărică sala victoria (15 23 77), ora 11 : MERIDIANE FOLCLORICE : An­samblul „Rapsodia Română“ ­ (13 13 60), ora 18,30; FESTIVA­LUL NAŢIONAL „CâNTAREA ROMÂNIEI“ — EDIŢIA A VII-A — ETAPA REPUBLICANA — CONCERT VOCAL-SIMFONIC , Ateneul Român, ora 19. CINEMATOGRAFE NOIEMBRIE, ULTIMUL BAL : Scala (11 03 72), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17,15 — 19,30 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,45 — 14,15 — — 16,30 — 19,15 ; MARIA ŞI MAREA­­ Cotroceni (81 68 88), orele 15 — 17 — 19 ; Arta (21 31 86), orele 15—17 — 19 ; O VARA CU MARA : Ferentari (80 49 85), orele 15 — 17 — 19 ; FRANCOIS VILLON : Volga (79 71 26), orele 9 — 13 — 17 ; VIAŢA CA O POVESTE filmul românesc, Ieri şi azi : Studio (59 53 15), orele 10 — 12 — 15 — 17 19 ; Lira (31 71 71) orele 17 — 19 ; IN FIECARE ZI MI-E DOR DE T­NE ! Lira, orele 9 — 11 — 18 15 ; MARIA SI MIRABELA IN TRANZISTORIA : Pacea (71 30 85) orele 9 — 11 — 13 — 15 ; ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBU­NICĂ : Pacea, orele 17 — 19 ; DE LA LITERATURA LA FILM­­ Patria (1l 86 25), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; COLONELUL REDL : Luceafă­rul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15,30 — 18,30 ; JANDARMUL ȘI JANDARME­­RIȚELE : victoria (16 28 79), orele 8,45 — 10,45 — 13 — 15,15 — 17,15 — 19,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20; „BUCURIA“ LUI MATVEEV­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13 — 18 — 17 — 19 . PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ȘI TINERET : Doine (16 35 38), orele 9 — 11—13 — 16 — 17 — 19 . FATA DE PE RIU­­ Drumul Bării (31 2813), orele 15 — 17 — 18.

Next