România Liberă, iulie 1989 (Anul 47, nr. 13887-13912)
1989-07-01 / nr. 13887
,Románia liberal• ZIUA NAflONALA a canadei Doamnei JEANNE SAUVÉ Guvernatorul general al Canadei OTTAWA Cu prilejul aniversarii Zilei naționale a Canadei, tmi este plăcut sft vă adresez, In numele poporului român *1 al meu personal, calde felicitări ți cele mal bune urări de prosperitate, pace «1 progres pentru poporul canadian prieten. Nutresc convingerea fermă că, acţionâr, consecvent, de ambele părţi. In spiritul Înţelegerilor realizate cu prilejul dialogului la nivel Înalt, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România si Canada se vor dezvolta necontenit, pe toate planurile. In interesul celor două popoare ale noastre, al cauzei păcii, securităţii şi Înţelegerii Internaţionale, NICOLAE CEAUŞESCU TELEGRAMĂ Primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a trimis o telegramă primului ministru al Canadei, Brian Mulroney, prin care îi transmite sincere felicitări cu prilejul aniversării Zilei naţionale a acestei ţări, în Poporul canadian sărbătoreşte astăzi Ziua naţională, Împlinirea a 122 de ani de la crearea Confederaţiei canadiene. Ţară de mărimea imul continent (9 076177 km.p.), apropiată de cea a Europei. Canada se desfăşoară de la Atlantic la Pacific. Acest vast teritoriu nu este în întregime prielnic activităţii umane, ceea ce explică numărul relativ limitat al populaţiei (25 milioane locuitori), avînd o densitate pe kilometrul pătrat printre cele mai mici din lume. Cu toate acestea, existenţa unor resurse naturale bogate şi variate, dar şi activitatea umană intensă şi iscusită, au concurat la edificarea unei ţări industrializate şi prospere. Canada se numără astăzi printre ţările puternic industrializate ale lumii, realizând 93 la sută din producţia mondială de azbest. 90 la sută din cea de nichel. 60 la sută din cea de platină, 25 la sută din cea de aluminiu. Ea se situează pe primul loc în lume la producţia de nichel, zinc, azbest şi hîrtie de ziar, pe locul al doilea la producţia de potasiu, molibden, argint şi uraniu şi pe locul al treilea la cea de aur, plumb şi gaze naturale. Canada deţine, de asemenea, poziţia a patra In producţia de cupru, a sasea In cea de fier si dispune de o sesime din rezervele de apă dulce ale planetei. Volumul pădurilor este apreciat la 193 miliarde m.c., materie primă Intens valorificată, asigurlnd peste 13 la sută din totalul exporturilor. Industria este puternică şi diversificată, alături de ramurile textilă, telegramă se exprimă convingerea că relaţiile dintre România şi Canada se vor dezvolta continuu pa toate planurile. In interesul reciproc al popoarelor noastre, al cauzei oficilor securităţii internaţionale. ★ metalurgică, electrotehnică, mecanică fină, aflindu-se în plin avânt electronica, energetica nucleară, construcţiile de maşini, aeronautică, în agricultură se înregistrează una din cele mai ridicate productivităţi din lume, 75 la sută din producţia de griu a ţării fiind destinată exportului. Deşi situate la maxi distanţe geografice, România si Canada au stabilit şi dezvoltă relaţii de colaborare pe multiple planuri, bazate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, stimei si respectului reciproc. Un puternic impuls a fost conferit relaţiilor româno-canadiene de convorbirile la nivel înalt, care au avut loc la Bucureşti şi Ottawa. O expresie a caracterului rodnic al colaborării româno-canadiene o constituie centrala atomoelectrică de tip CANDU, aflată în curs de construcţie la Cernavodă. în acelaşi timp, industria românească dispune de un potenţial ridicat pentru satisfacerea cerinţelor si exigentelor importatorilor canadieni in vederea unui comerţ echilibrat, reciproc avantajos. Acţionind, In continuare, in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul tatilnirilar la nivel Înalt, există toate premisele ca bunele relaţii de cooperare dintre România şi Canada să se dezvolte şi diversifice, în interesul reciproc, al Întăririi conlucrării internaţionale şi asigurării unui climat trainic de pace. Înţelegere şi colaborare în lume. Preşedintele Republicii Socialiste România Adunare jubiliară consacrată împlinirii a 100 de ani de la fondarea Uniunii Interparlamentare La Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc, vineri, adunarea jubiliară a membrilor Grupului Român din Uniunea Interparlamentară, consacrată Împlinirii a 100 de ani de la fondarea Uniunii Interparlamentare. Lucrările au fost conduse de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Au luat cuvântul deputaţii Marin Ivaşcu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, preşedintele Grupului Român din Uniunea Interparlamentară, Florin Tănăsescu, vicepreşedinte al grupului, Radu Voinea, preşedintele Grupului parlamentarilor români pentru securitate şi cooperare în Europa, Dumitru Ghişe, Iuliana Bucur şi Dezideriu Szilagyi, membri ai Comitetului de conducere al Grupului Român din Uniunea Interparlamentară. In deplin consens cu gîndurile şi sentimentele întregului partid şi popor, participanţii la adunarea jubiliară au exprimat sprijinul lor înflăcărat faţă de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea ca la al XIV-lea Congres al partidului, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, ilustrul conducător şi genial strateg al noului destin al României, eminentă personalitate a vieţii internaţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului, garanţia fermă a înaintării neabătute a României pe calea socialismului şi comunismului, a progresului şi bunăstării, a afirmării ei şi mai puternice ca factor activ al păcii şi cooperării Internaţionale. Vorbitorii au evidenţiat profundele semnificaţii ale ideilor şi orientărilor de Înaltă valoare teoretică şi practică cuprinse In magistrala cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R., relevlnd Însemnătatea excepţională a documentelor adoptate — Proiectul Programului-Directivă şl Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. — ce deschid noi şi generoase orizonturi înaintării impetuoase a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului, afirmării ei libere şi independente pe arena mondială. Participanţii la dezbateri au relevat că parlamentarii români, afiliindu-se la Uniunea Interparlamentară încă din 1891, au fost printre primii care au aderat la scopurile şi principiile generoase ale organizaţiei, pe care le-au promovat cu fermitate şi consecvenţă de-a lungul întregii perioade a existenţei organizaţiei Interparlamentare mondiale. Relevînd că cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. a reprezentat un punct de cotitură şi in activitatea parlamentarilor români în cadrul Uniunii Interparlamentare, vorbitorii au subliniat că aceasta s-a axat, in primul rînd, pe promovarea iniţiativelor de răsunet internaţional ale României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu, privind căile de soluţionare justă şi durabilă, în interesul şi cu participarea tuturor popoarelor, a problemelor grave şi complexe ale lumii contemporane, sporirea contribuţiei în acest sens a Uniunii Interparlamentare. Reafirmînd ataşamentul parla- mentarilor români la scopurile şi principiile Uniunii Interparlamentare, participanţii s-au pronunţat pentru angajarea sporită a forumului mondial al parlamentarilor in vederea împlinirii celor mai arzătoare năzuinţe ale popoarelor de a se dezvolta libere şi independente, de a trăi Intr-un climat de pace Si colaborare. Tovarăşul Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului a primit vineri, pe John Simone, vicepreşedinte executiv al companiei americane Manufacturers Hanover Trust. în cursul convorbirii au fost evidenţiate buna colaborare stabilită între filiala de la Bucureşti a acestei companii cu instituţiile financiar-bancare din ţara noastră, condiţiile favorabile create de statul român desfăşurării activităţii companiei. Totodată, s-a exprimat dorinţa continuării şi extinderii conlucrării dintre Manufactu Hi vers Hanover Trust şi unităţile de profil din ţara noastră. ★ Compania americană Manufacturers Hanover Trust a organizat, vineri, în Capitală, o intilnire cu reprezentanţi ai presei române, cu prilejul împlinirii a 15 ani de la deschiderea filialei sale de la Bucureşti. In declaraţiile făcute cu acest prilej, membri ai conducerii companiei au subliniat bunele condiţii create de statul român desfăşurării activităţii filialei şi au exprimat dorinţa de a amplifica, în continuare, colaborarea cu instituţiile financiarbancare din ţara noastră. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie şi Hidrologie comunică : VREMEA va fi în general instabilă în vestul, centrul şi nordul ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi în general frumoasă în rest cu cerul variabil. Se vor semnala ploi, mai ales cu caracter de aversă, însoţite de frecvente descărcări electrice şi izolat de grindină pa arii relativ extinse din regiunile vestice, centrale şi nordice şi izolat în celelalte zone, Îndeosebi în cursul dupâ-amiezii. Cantităţile de apă pot depăşi, izolat, 25 t pe m.p. mai ales în zona de munte. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime se vor situa, in general, între 20 şi 28 grade, iar minimele nopţii între 10 şi 20 grade. LA BUCUREŞTI , vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil. Condiţii de averse de ploaie şi descărcări electrice în cursul după amiezii. Temperatura maximă a zilei se va situa în jurul valorii de 27 grade, iar minima nopţii între 14 şi 16 grade. ZIUA NAŢIONALA A REPUBLICII RUANDZI Domnului general-maior JUVENAL HABYARIMANA Preşedintele Republicii Ruandeze Preşedinte fondator al Mişcării Revoluţionare Naţionale pentru Dezvoltare KIGALI Cu prilejul celei de-a 27-a aniversări a proclamării independenţei — Ziua naţională a Republicii Ruandeze — îmi este plăcut să vă adresez calda felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului ruandez prieten. Exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi cooperare statornicite între ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică In viitor, In interesul popoarelor român şi ruandez, al cauzei păcii, Înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român: Preşedintele Republicii Socialiste România Situată în partea estică a Africii ecuatoriale şi avînd drept vecini Zairul, Uganda, Tanzania şi Burundi, Ruanda are o suprafaţă de 26 338 kmp şi o populaţie de peste 8 milioane locuitori, fiind unul din statele africane cele mai dens populate. In 1899, la numai cinci ani de la sfîrşitul epocii de glorie a statului întemeiat de populaţia băştinaşă, teritoriul ruandez este ocupat şi transformat în colonie germană. Din 1922, împreună cu teritoriul burundez, devine mandat al Ligii Naţiunilor (din 1916 sub tutela O.N.U.), administrat de Belgia. In urma victoriei luptei de eliberare conduse de Partidul Uniunea Naţională, Ruanda îşi proclamă independenţa la 1 iulie 1982. In perioada istorică scurtă care a trecut de la dobindirea Independenţei au fost obţinute rezultate însemnate in dezvoltarea economică si socială prin valorificarea resurselor proprii. Marea majoritate a populaţiei (aproximativ 90 la sută) se ocupă in continuare cu agricultura (se cultivă îndeosebi cafea, ceai, porumb, sorg, manioc, batata, banane) şi creşterea animalelor. Ţara dispune şi de inseminate resurse minerale, încă insuficient exploatate. Gazul metan este valorificat insă pe scară largă — ca şi produsele agricole, care asigură baza de materii prime a celei mai dezvoltate ramuri industriale — cea alimentară. Intre România şi Ruanda s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de prietenie şi cooperare care cunosc o evoluţie pozitivă, in interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. ZIUA NAŢIONALA A REPUBLICII BURUNDI Domnului maior PIERRE BUYOYA Preşedintele Comitetului Militar de Salvare Naţională Preşedintele Republicii Burundi BUJUMBURA Aniversarea Zilei naţionale a ţării dumneavoastră mai oferă plăcutul prilej de a vă transmite sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului burundez prieten. Sunt încredinţat că bunele raporturi de prietenie şi cooperare existente între România şi Burundi se vor dezvolta şi întări continuu, pe baza şi în spiritul înţelegerilor convenite la nivel înalt, spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Astăzi, poporul Republicii Burundi sărbătoreşte ziua sa naţională, marcînd evenimentul de la 1 iulie 1962 al proclamării independenţei , naţionale, care a pus capăt unei îndelungate perioade de dominaţie colonială, deschizînd calea unor prefaceri înnoitoare în domeniile vieţii economico-sociale. Republica Burundi este situată in partea centrală a continentului african, avînd o suprafaţă de 27 834 kmp şi o populaţie de 4 121 000 locuitori. Principala ramură a economiei naţionale o constituie agricultura care, prin intermediul culturilor de cafea, furnizează 80 la sută din devizele obţinute din export, în scopul creşterii producţiilor de pe Întinsele plantaţii de cafea s-au elaborat planuri de extindere a irigaţiilor şi a creării de rezervoare de apă în zonele unde se resimte lipia de precipitaţii. în ceea ce priveşte industria, au fost construite obiective economice menite să pună în valoare bogăţiile subsolului. La Bujumbura a fost creată o platformă industrială iar Intr-o zonă situată la 20 km de capitală a intrat In funcţiune cea mai mare centrală electrică existentă in prezent in Burundi. Se fac eforturi susţinute pentru dezvoltarea sectorului energetic, îndeosebi prin construirea de hidrocentrale si folosirea pe scară largă a surselor alternative de energie. Totodată, autorităţile au in vedere ameliorarea stării reţelei rutiere, refacerea şoselelor, modernizarea parcului de vehicule in scopul sporirii eficientei traficului de mărfuri si persoane. Intre România si Burundi s-au statornicit relaţii de prietenie si colaborare care cunosc un curs ascendent. Un rol determinant In amplificarea relaţiilor bilaterale l-au avut convorbirile româno-burundeze la nivel Înalt, care, prin acordurile si înţelegerile convenite au deschis largi perspective conlucrării bilaterale de cele mai diverse planuri. In avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. Constructorii căii ferate Albeni — Seciuri — Berbeşti Au început lucrările la tunelul Dobrana Constructorii căii ferate Albeni — Seciuri — Berbeşti (Alunu) au înregistrat în aceste zile un important succes : începerea, cu două luni mai devreme a lucrărilor la cel mai lung tunel de pe acest traseu — Dobrana —, de 1 247 m. In lungime totală de 27 km, sectorul feroviar Albeni — Berbeşti (Alunu) face parte din linia ferată Tîrgu Cărbuneşti — Băbeni, ce va lega, pe o distanţă de 57 km judeţele Gorj şi Vîlcea, avind o mare importanţă economică prin preluarea şi transportarea către beneficiari a cărbunelui din zona subcarpatică a Olteniei. Pînă in prezent au fost daţi în folosinţă 80 km de cale ferată şi un tronson de 10 km pe distanţa Clinic — Albeni — Seciuri — Berbeşti (Alunu). Lucrările pe ultimii 17 km se desfăşoară un ritm susţinut, deşi caracteristicile traseului ridică serioase probleme constructorilor. De menţionat că pe traseul rămas se construiesc şase viaducte cu lungimi variind intre 100 şi 300 m, trei tunele Intre 100 şi 1247 m, precum şi poduri şi terasamente. (Agerpres). Încheierea anului de învăţămînt cultural-ştiinţific începutul lunii iulie marchează închiderea anului de invăţămînt cultural-ştiinţific 1988— 1989 pentru universităţile de profil, instituţii ce desfăşoară o susţinută activitate politicoideologică şi cultural-educativă pentru permanenta lărgire a orizontului general de cunoaştere al maselor. Programa celor 247 de universităţi cultural-ştiinţifice de la oraşe, ca şi a celor săteşti (ce şi-au finalizat anterior anul de învăţâmînt) s-a caracterizat printr-o largă arie tematică — circa 11 000 de cursuri cu profil politico-ideologic, economic, artistic, de educare patriotică şi moral-cetăţenească, tematică pusă sub semnul aniversării a 45 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresului al XIV-lea al P.C.R. Activitatea universităţilor cultural-ştiinţifice, axată permanent pe documentele de partid şi orientată in lumina indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut ca obiectiv de prim ordin intensificarea activităţii de educaţie politică, patriotică, revoluţionară a maselor, de răspîndire a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, de formare şi dezvoltare a gîndirii economice şi de ridicare a nivelului pregătirii profesionale a cursanţilor. Activitatea de învăţămînt a fost legată nemijlocit de practica productivă, o parte din cursuri desfăşurîndu-se pe mari platforme industriale din întreprinderi şi instituţii din Capitală şi judeţele ţării. Demnă de menţionat este: In această privinţă, activitatea celei mai mari universităţi cu acest profil din ţară — cultural-ştiinţifice — Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Tg. Mureş. (Agerpres) LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C Ieşita clftigatoare la tragerea la sorţi lunarii din 30 luni* 1*8» Cî$tîgurMontragl revin obligaţiunilor de £00 de Se3. în valoarea clstiguriior este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşit* cîstJ©âtoare. Piaţa cistîguriîor se efectuează prin sucursalele, filialele si agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.C.C din seriile 000001-099990 care au numerele curente cuprinse Intre 81—225 la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia In considerare. 32 «3 £ » 3 — zro ~ T? « rlui .2* 3e «. e 3 mm 3 «- as ÎL* Valoarea cisligului 1 99222 138 40. 0001 84231 182 50.0001 78618 175 50.0001 83914 33 51.0001 83778 109 40.0001 19196 80 40.0001 12640 164 40.0001 45768 77 40.0001 79452 204 40.0001 79201 192 30.0001 69822 35 30.0001 78931 104 30.0001 72253 191 30.0001 78388 195 30.0001 77458 122 30.0001 42289 25 20.0001 24774 55 20.0001 64362 213 20 0001 17997 122 20 0001 63447 78 20.0001 93901 128 20.0001 55720 145 20.0001 60775 141 10.0001 40582 126 , 10.0001 45146 158 10.0001 43724 163 10.0001 38130 93 10.0001 44660 193 10.0001 35245 47 10.0001 40570 181 10.0001 04116 99 5.0001 41025 108 5.0001 53230 38 5.0001 74089 158 5.0001 69366 116 5.0001 4645? 134 3.0001 05101 26 5.0001 22039 71 5.000 1 07679 •ei a o Si gx s ei? £ se 178 5.000 100 076 195 3.000 TOO 613 53 2.000 100 812 10 2.000 1000 97 03 1.000 1000 35 77 800 1000 08 209 800 1000 12 117 800 1000 35 19 800 loco 43 129 800 ?000 48 131 800 7339 TOTAl let 7.343.000 De la A.D.A.S. Administraţia Asigurărilor de Stat aduce la cunoştinţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă pentru trimestrul II 1989, au ieşit următoarele combinaţii de litere : 1) R.Z.Y. ; 2) P.L.K. I 8) Q.G.W. ; 4) R.CJ.; 5) D.M.L. ; 6) P.V.P.; 7) R.C.R.; 8) R.O.T. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multa din aceste combinaţii de litere Înscrise In poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a fi sa stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri da amortizare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. ept „Ziua Învăţătorului“, zi de cinstire a tuturor slujitorilor şcolii a fost marcată, vineri, în întreaga ţară potrivit unei frumoase şi emoţionante tradiţii prin adunări festive, prilej de evaluare a rezultatelor muncii, de stabilire a noi măsuri de perfecţionare a activităţii din acest important domeniu. Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului a acordat în acest cadru titlul de „evidenţiat“ unui mare număr de cadre didactice ce s-au distins in activitatea instructiv-educativă şi socialobştească. Intr-o atmosferă insufleţitoare, de vibrant patriotism participanţii la adunările festive au adresat telegrame tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în deplină unitate de cuget şi simţire cu întregul nostru popor, cadrele didactice, tineretul studios îşi exprimă în telegrame, adeziunea unanimă faţă de Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea de realegere in funcţia supremă de secretar general al partidului, la Congresul al XIV-lea, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, văzind in aceasta chezăşia împlinirii celor mai cutezătoare proiecte şi aspirifii ale generaţiilor tinere, ale întregului nostru popor, garanţia sigură a înaintării României pe drumul luminos al socialismului şi comunismului. Dind glas ataşamentului deplin al tuturor celor ce contribuie la educarea şi formarea tinerei generaţii la politica internă şi externă a partidului şi statului, participanţii la adunări îşi exprimă sentimentele de profundă dragoste şi recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu pentru condiţiile minunate de muncă şi viaţă asigurate, pentru sprijinul permanent acordat dezvoltării şi modernizării şcolii româneşti, pentru atenţia statornică pe care o acordă educării tinerei generaţii în spiritul înaltelor valori ale societăţii noastre socialiste. Conştienţi da Înaltele responsabilităţi ce le au in calitate de educatori in procesul de formare a tinerei generaţii, se spune in telegrame, cadrele didactice. Întregul personal din învăţămint se angajează să facă totul pentru transpunerea In viaţă a sarcinilor ce revin şcolii româneşti In lumina tezelor, orientărilor şi Indicaţiilor cuprinse In magistrala cuvîntare a tovarăşului Nicolaa Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie, pentru ridicarea continuă a calităţii invăţămlntului, pentru educarea patriotică, revoluţionară a tineretului studios din invăţămintul de toate gradele. In telegrama sint adresate tovarăşului Nicolaa Ceauşescu, din adincul inimii, urări da multă sănătate şi putere de munci pentru a conduce cu strălucire şi demnitate destinele istorice ala scumpei noastre patru pa trepte tot mai Înalte de progres şi civilizaţie, spre gloria poporului român. „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ *13WK 1 ......... 1111 Pagina a I-a — 1 iulie 1989 Nobilă şi înaltă răspundere in educarea tinerelor vlăstare ale ţării „Ziua învăţătorului“, este zi de cinstire a tuturor oamenilor şcolii educatoare. Învăţători, profesori, cadre didactice universitare, ingineri, maiştri, muncitori — a căror înaltă misiune este formarea tinerelor generaţii in spiritul constructiv al ştiinţei şi culturii înaintate, modelarea lor în cultul muncii şi preţuirii omului făuritor. Omagierea cadrelor didactice din întregul nostru învăţămînt se constituie de flcare dată, si cu atit mai mult in aceste zile de adeziune unanimă la noile cerinţe şi orientări în toate domeniile, inclusiv in cele ale educaţiei, cuprinse In magistrala cuvîntare a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., intr-un prilej de evaluare a tot ce s-a realizat bun, trainic, de calitate în nobila şi măreaţa operă educativă. Şcoala epocii noastre de înaltă ctitorie socialistă are menirea să formeze generaţii de tineri nu numai bine pregătiţi teoretic şi practic, ci şi capabili de efort creator, receptivi la pulsul noului, luptători pentru aplicarea lui neintîrziată, perseverenţi, cu gînd şi faptă cutezătoare, însufleţiţi de înalte idealuri şi aspiraţii, caractere puternice şi integre, spirite revoluţionare, cu atitudine înaintată faţă de lume şi viaţă. „Nu există misiune mai nobilă, îndatorire socială de mai înaltă răspundere — sublinia secretarul general al partidului — decit aceea de a forma şi modela omul nou al societăţii noastre, de a pregăti tinăra generaţie de constructori ai socialismului şi comunismului în România". Participarea activă a şcolii la crearea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii, valorificarea în acte educative a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii româneştişi universale, modelarea unui tânăr capabil să înţeleagă şi să ducă mai departe modernele structuri ale economiei noastre se constituie drept premise esenţiale In afirmarea învăţămîntului ca factor de cultură şi de civilizaţie. In viaţa şcolii noastre s-au produs, în ultimii 24 de ani, în perioada generos deschisă de Congresul al IX-lea al partidului, substanţiale transformări: trecerea la invăţămîntul obligatoriu de 10 ani şi, în perspectivă, din anul 1990 la cel de 12 ani — urmare a exigenţelor sporite ale vieţii economico-sociale, dotarea şi modernizarea bazei materiale, legarea strînsă a învăţămîntului cu cercetarea şi instujiriiee practică — nucleu dinamizator al şcolii noastre moderne, apropierea fermă a invăţămintului de cerinţele vieţii, permanenta sa modernizare ş. a. Apoi continua perfecţionare şi autoperfecţionare a calificării, depunerea efortului de realizare a noii calităţi în muncă au scopul precis conturat de a atinge înalte cote de eficienţă şi competitivitate. Ştiinţa, cunoaşterea au devenit în zilele noastre o remarcabilă forţă materială inepuizabilă prin faptul că ea nu se uzează prin folosinţă ci, dimpotrivă, i se adaugă experienţă, se perfecţionează. Atunci cînd învăţămintul, educaţia se bucură de atenţia şi grija partidului şi statului nostru, atunci cînd sarcinile şcolii noastre de toate gradele, calitatea pregătirii, perfecţionările şi satisfacerea tuturor cerinţelor educaţiei moderne sunt rod al prodigioasei activităţi de conducere şi îndrumare, al competenţei şi exigenţelor pe care tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu te pune cu exemplară dăruire In slujba dezvoltării învăţămintului şi ştiinţei, rezultatele nu pot fi decit cele dovedite de şcoala noastră în întrecerile tinerilor studioşi pe tărîmul constructiv al cunoaşterii, al relevantei activităţi în cercetarea ştiinţifică universitară şi nu în ultimul rînd al sutelor de mii de absolvenţi care intră anual în producţie. In fizionomia morală a tinerelor generaţii se oglindeşte deopotrivă, atît efortul creator, formativ al dascălului, pe care-l sărbătorim astăzi, cit şi vocaţia modelatoare a familiei, a părinţilor, care, alături de şcoală, ştiu să îndrepte tinerele mlădiţe spre izvoarele de lumină ale cunoaşterii, ale omeniei, bunei-cuviinţe şi hărniciei, într-un climat in care exemplul părinţilor, al educatorilor, al întregii societăţi înseamnă înaltă şcoală de etică şi patriotism, modelabii de înaltă valoare educativă. Şcoala muncii, a activităţii neobosite pentru atingerea unui ţel, curiozitatea de a afla şi de a fi în comunicare cu cei mai buni, dragostea pentru carte, frecventarea instituţiilor de artă şi cultură, abordarea unui mod sănătos de viaţă, sunt cerinţe obligatorii ale unui om civilizat din zilele noastre. Nu cu mult timp in urmă Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat propunerile privind planul de şcolarizare pentru anul 1989—1990, stabilindu-se, totodată, măsuri care cer din partea tuturor factorilor educativi o activitate exemplară. în noul an de învăţămînt se prevede ca 94 la sură din elevii clasei a IX-a să fie pregătiţi în licee cu profiluri industriale, agroindustriale, silvice şi economice. De asemenea, în învăţămintul seral va fi cuprins un număr sporit de elevi, tineri din eapul muncii care nu au studiile complete, iar, aşa cum am mai spus, începînd cu următorul an şcolar se va aplica generalizarea Invăţămîntului liceal de 12 clase. Să mai adăugăm că în noul an universitar se va înregistra o creştere substanţială a numărului de studenţi, în special la facultăţile cu profil tehnic şi economic, şi, de asemenea, se preconizează o mai amplă implicare a cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor în cercetare, creaţie tehnică şi ştiinţifică în vederea unei prezenţa mai active în sprijinul modernizării producţiei. Şcoala românească dispune la ora actuală de tot ce este necesar pentru ridicarea la o nouă treaptă de exigenţă a întregului învăţămînt. Şi aceasta cu atît mai mult cu cit în 1990 invăţămlntul de 12 ani va fi generalizat. Depinde de munca fiecărui cadru didactic, a fiecărui elev şi student ca educaţia şi instrucţia, formarea de noi cadre, să fie la înălţimea timpului nostru de ctitorie socialistă a patriei, întimpinînd cu noi realizări Congresul al XIV-lea al partidului şi 45 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944. Coman Şova Ziua internaţionala a cooperaţiei A devenit o tradiţie ca, In prima simbătă a lunii iulie, membrii organizaţiilor cooperatiste din Întreaga lume să sărbătorească „Ziua internaţionala a cooperaţiei“, instituită de Alianţa Cooperatistă Internaţională. Printre fondatorii A.C.I., in anul 1895, se află şi cooperaţia din România. Ea reuneşte organizaţii cooperatiste cu aproape 600 milioane de membri, fiind una dintre cele mai mari organizaţii neguvernamentale din lume. Consecventă In principiile sale, Alianţa Cooperatistă Internaţională s-a afirmat — de-a lungul existenţei sate — ca o organizaţie care promovează relaţii de colaborare între asociaţiile şi uniunile cooperatiste membre, indiferent de regimul social-politic al statelor în care îşi desfăşoară activitatea, pronunţindu-se pentru lichidarea inegalităţilor sociale sau a subdezvoltării existente in lume, pentru instaurarea unui climat de pace, colaborare si bună înţelegere între popoare. La cea de a 87-a aniversare a Zilei internaţionale a cooperaţiei, mesajul Alianţei Cooperatista Internaţionale are ca deviză : „Unitate in diversitate“. „Unitatea la cadrul acestei diversităţi — se arată în mesaj — este posibilă, deoarece cooperatorii urmăresc un ideal comun : progresul economic şi social al oamenilor muncii din toată lumea, prin organizaţii democratice, voluntare, ce aparţin membrilor, in interesul întregii obşti şi bazate pe Intr-ajutorarea reciprocă“. In acest sens, este semnificativ de menţionat că in discursul rostit la cel de al 29-lea congres al Alianţei Cooperatiste Internaţionale, desfăşurat la Stockholm In Iulie 1988, secretarul general al O.N.U., arăta : „Mişcarea cooperatistă internaţională, In general şi Alianţa Cooperatistă Internaţională. In special, sunt exemple de colaborare internaţională. Ela constituie o sursă universală de Inspiraţie. Alianţa Cooperatistă Internaţională este una din rarele organizaţii din lume unde Nordul şi Sudul, Estul şi Vestul, găsesc un teren comun de înţelegere“. La această importantă aniversare, membrii cooperaţiei din ţara noastră, grupaţi în cele trei mari organizaţii — Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti — se prezintă cu realizări deosebite. Transpunând in fapt importantele orientări şi indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, organizaţiile cooperatiste acţionează cu hotărîre pentru Îndeplinirea sarcinilor specifice — de importanţă deosebită — care le revin : înfăptuirea noii revoluţii agrare, aplicarea principiilor autoconducerii şi autoaprovizionării tuturor judeţelor ţării, dezvoltarea producţiei micii industrii prin mai buna valorificare a resurselor locale şi, concomitent, prin atragerea în circuitul economic a materialelor recuperabile şi refolosible, dezvoltarea şi diversificarea prestărilor de servicii şi alte obiective. O intensă activitate se desfăşoară, de pildă, în cadrul cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, o largă organizaţie da masă. Investită să asigure aprovizionarea a peste 50 la sută din populaţia ţării, ea şi-a extins la da an reţeaua de desfacere, care a ajuns azi la peste 24 700 de unităţi comerciale, cu diferite profite şi la peste 11 500 unităţi de alimentaţie publică. Concomitent se asigură o bună aprovizionare a populaţiei cu un fond diversificat de mărfuri : articole de textile — Încălţăminte, unelte agricole şi de uz gospodăresc, produse electrice şi electronice, materiale de construcţii şi altele. Uniunea Centrală a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor şi-a Îndeplinit planul la toţi Indicatorii în primul semestru din acest an. Este semnificativ de arătat faptul că volumul producţiei industriei mici reprezintă - la 30 iunie 1989 - 169 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, iar cel al prestărilor de servicii de aproape 180 la sută. La unităţile de prestări existente urmează să se mai adauge în acest an Încă 2000, cu diverse profile, pentru a se asigura satisfacerea In mai bune condiţii a cerinţelor populaţiei Realizări importante au fost obţinute în acest an — şi sa obţin In continuare şi In cadrul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti. Organizaţiile cooperatiste din ţara noastră, membre ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, aplică în mod consecvent în viaţa lor internă principiile democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, antrenează în largă măsură masele de cooperatori la elaborarea şi aplicarea hotăririlor, la Înfăptuirea sarcinilor da plan, la controlul activităţii organelor alese. In acelaşi cadru larg, democratic, de afirmare a spiritului civic, milioanele de membri cooperatori participă la acţiunile iniţiate de F.D.U.S., pentru susţinerea politicii de pace şi colaborare internaţională dusâ cu consecvenţă da partidul şi statul nostru, ad cărei promotor este preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Incuvintarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R.. In documentele adoptate In cadrul acestei plenare, sunt subliniate sarcinile deosebite care revin organizaţiilor cooperatiste în cadrul vastului program al partidului, de dezvoltare socialeconomică a patriei noastre socialiste, întreţinlnd relaţii de colaborare cu uniunile similare din cadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale şi din afara acesteia, uniunile cooperatiste din ţara noastră participă la schimburi de experienţă, schimburi economice şi de altă natură, pe bază de acorduri bilaterale. Cooperaţia din ţara noastră va milita şi în viitor pentru lărgirea mişcării cooperatiste internaţionale în cadrul Alianţei Cooperatiste Internaţionale, pentru sporirea aportului acesteia la soluţionarea marilor probleme ale vieţii internaţionale, pentru dezarmare, pentru rezolvarea paşnică a conflictelor interstatale, pentru promovarea nobilelor idealuri ale păcii şi Înţelegerii între popoare. Mircea Scripcă Simbata 1 iulie 1989 Boarele, răsare la ora 5,31 şi apune la ora 21,03 HAGI TUDOSE : Teatrul Naţional „LL. Caragiale” (14 7171), ora 18, Sala Mare şi DRUMUL SINGURĂTĂŢII, ora 18, Sala Amfiteatru; LILIACUL Teatrul de Operetă (13 6348), ora 18, la Sala Mică a Teatrului Naţional „LL. Caragiale“ ; SECRETUL FAMILIEI POSKET : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — Sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 şi DIMINEAŢA PIERDUTA, ora 18, Sala Studio (11 75 44) ; PESCĂRUŞUL : Teatrul Ciuleşti — Sala Majestic (14 72 34), ora 18 ; HAI COPII LA JOC : Teatrul Ţăndărică sala victoria (15 23 77), ora 11 : MERIDIANE FOLCLORICE : Ansamblul „Rapsodia Română“ (13 13 60), ora 18,30; FESTIVALUL NAŢIONAL „CâNTAREA ROMÂNIEI“ — EDIŢIA A VII-A — ETAPA REPUBLICANA — CONCERT VOCAL-SIMFONIC , Ateneul Român, ora 19. CINEMATOGRAFE NOIEMBRIE, ULTIMUL BAL : Scala (11 03 72), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17,15 — 19,30 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,45 — 14,15 — — 16,30 — 19,15 ; MARIA ŞI MAREA Cotroceni (81 68 88), orele 15 — 17 — 19 ; Arta (21 31 86), orele 15—17 — 19 ; O VARA CU MARA : Ferentari (80 49 85), orele 15 — 17 — 19 ; FRANCOIS VILLON : Volga (79 71 26), orele 9 — 13 — 17 ; VIAŢA CA O POVESTE filmul românesc, Ieri şi azi : Studio (59 53 15), orele 10 — 12 — 15 — 17 19 ; Lira (31 71 71) orele 17 — 19 ; IN FIECARE ZI MI-E DOR DE TNE ! Lira, orele 9 — 11 — 18 15 ; MARIA SI MIRABELA IN TRANZISTORIA : Pacea (71 30 85) orele 9 — 11 — 13 — 15 ; ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ : Pacea, orele 17 — 19 ; DE LA LITERATURA LA FILM Patria (1l 86 25), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; COLONELUL REDL : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15,30 — 18,30 ; JANDARMUL ȘI JANDARMERIȚELE : victoria (16 28 79), orele 8,45 — 10,45 — 13 — 15,15 — 17,15 — 19,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20; „BUCURIA“ LUI MATVEEV Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13 — 18 — 17 — 19 . PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ȘI TINERET : Doine (16 35 38), orele 9 — 11—13 — 16 — 17 — 19 . FATA DE PE RIU Drumul Bării (31 2813), orele 15 — 17 — 18.