România Liberă, august 1989 (Anul 47, nr. 13913-13938)
1989-08-01 / nr. 13913
De câte ori trec pragul întreprinderii „23 August“ din Capitală mă întreb cu emoţie, gindindu-mă la oamenii în mijlocul cărora urmează să poposesc : cu ce ochi, cu ce sentiment trebuie să priveşti în jur, atunci când locul tău de muncă (şi o bună parte din viaţă) poartă numele zilei care a conferit demnitate unui popor întreg ? Ziua sărbătorii noastre naţionale. Astăzi, în preajma aniversării a 45 de ani de la Actul de la 23 August, întrebarea roteşte mai grav, mai solemn, emoţia creşte in intensitate. Răspunsul rămine totdeauna acelaşi, constant, ferm, puternic. „A lucra la „23 August“ — îmi mărturiseşte muncitorul MARIAN AVRAM, Erou al Muncii Socialiste — înseamnă a te afla mereu în centrul opiniei publice naţionale. Aceasta pe de o parte incintă, umple inimile de bucurie, dar pe de alta şi cea mai importantă parte impune o anumită gravitate, o răspundere sporită, superioară. Sentimentele tale — ale noastre, adică, cei ce muncim la „23 August“ — trebuie să fie puternice, conştiinţa înaltă, faptele pilduitoare“. Din această citadelă de sentiment puternic, conştiinţă înaltă, revoluţionară şi fantă h'dw'care decupez citeva secvenţe semnificative. Trebuie precizat din capul locului că uzina aceasta a fost dintotdeauna o uzină — ţine să sublinieze muncitorul-erou Marian Avram. Ea n-a avut trista faimă a celorlalte „edificii industriale“ ale societăţii burgheze româneşti de-a debuta prin confecţionarea de sape, cazmale, lopeţi sau roabe, înfiinţată in anul 1921 — din iniţiativa unei asociaţii de meseriaşi ; prima societate pentru construcţii de maşini — uzina debutează direct prin reparaţii de vagoane şi locomotive. In anul 1928 se construieşte aici prima locomotivă cu abur, atestată şi de plăcuţa comemorativă fixată l, fosta hală de montaj, astăzi Mecanică 1, aparţinînd Fabricii de utilaje complexe. După 1934, uzina execută automotoare pe două, patru şi opt osii, ceea ce permite căilor ferate româneşti să se situeze pe ultimele locuri în lume, în folosirea acestor (moderne atunci) mijloace de transport. Ca o consecinţă firească, logică, in această uzină s-a plămădit unul din cele mai puternice detaşamente ale clasei noastre muncitoare, care s-a maturizat intr-un ritm rapid şi înalt. Pentru că oricît ar fi producţia de modernă, la nivelul acelui timp, exploatarea era aceeaşi, condiţiile de viaţă şi muncă tot mai grele. In acest sens, comunistul ION IVAN reglor în secţia 1 a Fabricii de utilaj complex (locul unde s-a produs prima locomotivă) îi mărturisea, cu puţin timp în urmă, reporterului : „Muncesc in această uzină din anul 1942. Trudeam din greu, adesea pe maşini rudimentare. Lipsea echipamentul de protecţie. O corvoadă istovitoare plină de tot felul de umilinţe, era munca pe atunci. Şi ca umilinţa să fie totală, pentru cea mai mică abatere erai încarcerată peste zi, peste noapte. Chiar peste drum de uzină, unde se află astăzi staţia de metrou şi noua gară, exista o baracă împărţită în nişte odăiţe în care nu te puteai întinde ; astea erau carcerele, în care nu o dată, pe nedrept, erai încuiat nopţi la rind“. Aşa se făceau frumoasele locomotive „Pacific“ şi automotoarele care foşneau multicolor pe linia Orient-Expres-ului ! Cu lipsuri, cu carceră , cu tot felul de privaţiuni. Iată de ce, marele act de la 23 August 1944, revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiim(Continuare în pag. a 2-a) Oameni care onorează numele unei prestigioase citadele muncitoreşti Reportaj la întreprinderea „23 August“ din Capitala Proletari din toate ţările, mîţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I Anul XLVII Nr. 13913 Marţi 1 august 1989 6 pagini — 50 bani | IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Angajare muncitorească, revoluţionară pentru realizarea integrală a planului pe intreaga economie ORGANIZAREA SI DISCIPLINA MUNCII, la baza producţiilor mari de energie electrică In contextul angajării ferme a tuturor colectivelor industriale de a realiza în devans planul pe 8 luni şi pe întregul an sectorului energetic, care trebuie să ţină pasul cu cerinţele beneficiarilor, ii revin sarcini importante. Nu spunem nimic nou afirmînd că energeticienii de la termocentralele Işalniţa sau Mintia îşi onorează in bune condiţii sarcinile de producţie, după cum nu mai constituie o noutate faptul că oamenii muncii din Uzina electrică pe cărbune Borzeşti-2 depăşesc constant puterea programată la grupurile energetice aflate în funcţiune. Ne-am obişnuit, de altfel să considerăm rezultatele bune ale unei unităţi energetice cu tradiţie ca un lucru normal. Insă cinci rezultate pozitive vin din partea unui colectiv „abia pus pe picioare“, cum se mai spune, putem crede că este vorba de mai mult decit semnificaţia atributului enunţat anterior. Explicaţia în asemenea caz ar consta din existenţa unei conştiinţe sensibile şi receptive la nou, care se manifestă activ, ca mod de gîndire şi acţiune, la nivelul fiecărui lucrător din sala maşinilor, sala cazanelor, staţia de demineralizare a apei sau gospodăria de cărbune, inclusiv în conducerea politică şi administrativă a centralei electrice. Iată, de pildă, colectivul acestui tânăr vlăstar al energeticii româneşti, întreprinderea „ELECTROCENTRALE“Suceava, a arătat, intr-un timp foarte scurt, o maturitate deplină în asigurarea funcţionării agregatelor şi instalaţiilor energetice pe baza unui cadru riguros de organizare a producţiei şi a muncii. Ceea ce înseamnă că, încă de la Începerea investiţiei şi, ulterior, de la punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie actuale, oamenii de aici şi-au luat in serios rolul, manifestind un spirit de muncă in măsură să permită o activitate creatoare de un real folos pentru economie. Formula conform căreia începutul ar ridica probleme ,oricărei acţiuni şi prin care foarte multe obiective încearcă să-şi ascundă, uneori cu succes, propriile deficienţe de organizare şi disciplină, se pare că este complet necunoscută sucevenilor de vreme ce aceştia şi-au făcut intrarea in rindul producătorilor de energie electrică cu producţii mari şi stabile. Şi aceasta in condiţii normale de lucru, adică tot cu utilaje şi instalaţii construite în exclusivitate de industria noastră şi tot cu lignit de calitatea celui folosit în alte termocentrale din reţeaua energetică a ţării. Dacă ar fi o deosebire — şi aceasta există, se înţelege —, ea trebuie căutată în calitatea factorului uman, incombativitatea şi competenţa oamenilor care, în calitate de proprietari, producători şi beneficiari ai unei părţi din avuţia naţională, au arătat înaltă responsabilitate morală şi ambiţie în calificarea profesională superioară cerută de nivelul tehnicităţii şi complexităţii instalaţiilor. Aceste calităţi justifică poziţia fruntaşă pe care o ocupă în prezent colectivul întreprinderii „Electrocentrale“ Suceava în întrecerea socialistă organizată în rindul unităţilor energetice cu funcţionare pe cărbune, depăşind în acest mod multe termocentrale cu vechime şi deci cu experienţă. Dacă ar fi să ne raportăm, de exemplu, la producţia suplimentară de energie electrică a grupului energetic nr. 1, livrată efectiv in anul trecut, constatăm căea se ridică la circa 38 de milioane kilowatt-ore, avind drept corespondenţă o disponibilitate pe grup de 84 la sută. Am menţionat numai prima capacitate energetică deoarece al doilea grup energetic de 50 MW a intrat în funcţiune la sfirşitul lunii decembrie 1988, primele cantităţi de energie electrică fiind livrate Sistemului energetic naţional in ianuarie 1989. Una peste alta, in acest an ambele turbogeneratoare au avut o siguranţă in exploatare demnă de toată lauda, indicele de disponibilitate depăşind procentul de 90. In această activitate complexă de autopropulsare, de depăşire a condiţiei de începător, o importanţă cu totul aparte o au organizarea şi disciplina muncii. Aceasta ni se pare a fi una dintre problemele-cheie spre care şi-a îndreptat atenţia conducerea întreprinderii „Electrocentrale“ și colectivul de energeticieni de aici, întreaga activitate purtînd amprenta spiritului de cointeresare în cel mai deplin sens al cuvîntului. „Avem posibilitatea, desfăşurind o muncă de calitate, să formăm un colectiv in măsură să cunoască foarte bine utilajele şi instalaţiile obiectivului, să le întreţină ca pe un bun propriu, să le supravegheze cu maximă atenţie şi înpermanenţă in timpul funcţionării, aşa cum o cer normele tehnice de exploatare“, arăta tovarăşul inginer GEORGE PERPELIUC, directorul întreprinderii, într-o discuție avută pe şantier in toamna anului (Continuare in pag. a 3-a) UN PLUS DE PRODUCTIE-MARFĂ IN VALOARE DE 3 MILIOANE LEI Schela de producţie petrolieră Viforîta a intrat in luna august cu un plus de producţie-marfă in valoare de peste 8 milioane lei, cele mai importante depăşiri de plan fiind obţinute la gaze asociate utilizabile şi gazolină. Petroliştii acestei unităţi fruntaşe din cadrul Trustului de foraj-extracţie Boldeşti, care s-au angajat ca planul producţieimarfă pe cele 8 luni ale anului să-l realizeze înainte de termen, cinstind prin remarcabile fapte de muncă marea sărbătoare naţională de la 23 August, acţionează in prezent şi la punerea în funcţiune a altor 3 sonde de ţiţei, pe care le vor racorda la circuitul productiv în prima decadă a acestei luni. De asemenea, prin aplicarea unor noi măsuri de organizare şi modernizare a producţiei, petroliştii de aici sunt hotărîţi să ridice productivitatea muncii cu încă 6—7 procente. (Agerpres). SUCCESE ALE CONSTRUCTORILOR DE PE ŞANTIERUL VIITOAREI MAGISTRALE ALBASTRE DUNĂRE - BUCUREŞTI Pe zi ce trece prind contur noi lucrări pe viitoarea magistrală albastră Dunăre — Bucureşti. Concentrîndu-şi forţele şi mijloacele în punctele-cheie, constructorii au început montarea prefabricatelor în zona de dirijare din portul amonte de la nodul hidrotehnic nr. 2 Budeşti, judeţul Călăraşi, în timp ce în corpul ecluzei au fost turnate primele cantităţi de beton. Paralel, a fost terminat montajul blindajelor la centrala hidroelectrică. Constructorii s-au angajat ca, în întîmpinarea zilei de 23 August, să încheie lucrările etapei I de la barajul deversor al nodului hidrotehnic nr. 2 Budești. (Agerpres) r.. BCUT Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni , 31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, director executiv al revistei americane „Newsweek", şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al acestei reviste. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista I „Newsweek“. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu pentru revista americană „Newsweek“ IN TELEGRAME TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării unor culturi şi realizarea unor producţii mari la hectar ► Noi colective de muncă raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan (în pagina a 5-a) Proiectul Programului-Directiva şi Temele pentru Congresul al XlV-lea al partidului- ooi şi luminoase perspective dezvoltării multilaterale a patriei socialiste V _ V NOBILELE TRASATURI MORALE ALE OMULUI NOU - CONSTRUCTOR CONSTIENT AL SOCIALISMULUI SI COMUNISMULUI IN TARA NOASTRĂ Marile epoci, in special vremurile de profunde prefaceri sociale, şi-au asumat cu o acuitate excepţională, în temeiul unor legi obiective, nu doar ideea de om nou, dar şi o viziune specifică , despre conţinutul şi transpunerea ei în practică, vizînd rostul, destinul omului, atît în calitate de individ, dar şi de părtaş la viaţa societăţii. Contribuţia societăţii socialiste şi comuniste şi în plan teoretic şi în planul experienţei propriuzise, rezidă în faptul că, ea creează anumite condiţii obiective, unice, de materializare a modelului omului nou, investindu-1 cu atribute emanînd din sarcinile şi scopurile strategice asumate, cu o substanţă problematică de extremă concretenţă istorică. In acest spirit, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că „Orinduirea socialistă işi propune să plămădească un om nou cu un larg orizont de gîndire şi înţelegere, capabil să descifreze sensul legilor obiective ale dezvoltării sociale, să participe în cunoştinţă de cauză la făurirea istoriei, să-şi croiască, în mod liber şi conştient propriul său destin. Tipul uman nou pe care vrem să-l făurim în societatea noastră trebuie să se caracterizeze prin pasiune pentru munca creatoare, printr-un înalt spirit de răspundere faţă de interesele generale ale colectivităţii, printr-o ţinută morală aleasă, printr-o elevată viaţă spirituală“. Aşadar, în viziunea partidului nostru, cum se relevă deosebit de pregnant şi în Tezele pentru Congresul al XIV-lea, omul nou nu constituie o schemă speculativă, teoretică, o pură aspiraţie livrescă, ci consacră rolul conştiinţei înaintate în promovarea progresului general economico-social al societăţii noastre socialiste. Adevărul ne indică registrul de Valori, principii şi norme de viaţă, de conduite sociale pe care le inspiră şi le reclamă esenţa şi structurile orinduirii socialiste. Omul nou personalizează, cu alte cuvinte, un mod de manifestare a omului intre oameni, pe traiectoria unor împliniri care solicită energiile întregii colectivităţi, generînd bunăstare şi prosperitate generală, progresul de ansamblu al ţării. Ca dimensiune politică şi socială a construcţiei socialismului, modelul omului nou identifică modelul comunist de muncă şi viaţă, rigorile moral-politice ale acestui model manifestate pe terenul muncii şi creaţiei dedicate binelui obştesc, unui prezent şi viitor luminos pentru poporul căruia îi aparţinem. De altfel, procesul de formare şi afirmare a omului nou este parte integrantă a procesului general de devenire a ţării pe coordonatele progresului multilateral şi tocmai din acest motiv omul nou ne apare ca o perfecţionare continuă a unui sistem de valori permanent şi funciar deschis spre viaţă, spre problematica globală a societăţii noastre socialiste. Nici pe departe nu intră in discuţie pretenţia realizării perfecţiunii umane atunci cind comuniştii îşi asumă sarcina istorică a ridicării acestui model la scara muncii şi a condiţiei de viaţă a unui întreg popor. Pentru a defini cu exactitate lucrurile trebuie să avem în vedere convingerea şi încrederea in perfectibilitatea omului, ca persoană şi existenţă în colectivitate. Iată de ce, in opera teoretică şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în politica partidului nostru, in Programul său ideologic, modelul omului nou se relevă nu ca o entitate absolută, ci în mişcare, solicitînd continuu un stil de muncă şi viaţă în consens cu scopurile fiecărei etape de dezvoltare economică şi socială, avind ampla deschidere spre orizonturile cunoaşterii, ale progresului in toate domeniile activitate. Societatea noastră socialistă a făcut şi face o uriaşă investiţie în om, acţionînd pentru întărirea şi afirmarea demnităţii şi personalităţii lui. Mai ales în perioada de după Congresul al IX-lea, prin sistemul de instrucţie publică, accesul larg la cultură şi civilizaţie, consolidarea climatului de echitate şi dreptate socială, chemarea societăţii adresată omului de a fi demn de el însuşi, de şansa istorică oferită de socialism, a dobîndit valenţe superioare şi o putere de convingere şi atracţie cu totul aparte. Nu în ultimul rind trebuie subliniat, în acest context, faptul că procesul formativ-educativ revoluţionar accentuează asupra responsabilizării sociale a omului, asupra apro (Continuara in pag. a 2-a) El Atenţie deosebită lucrărilor de recoltare pentru evitarea pierderilor. SI Lucrătorii ogoarelor continuă bătălia pentru recolte superioare El Grijă maximă la recoltarea mazarei pentru boabe Bl La rapiţă, specialiştii recomandă metoda de recoltare în două faze . Livrările la fondul de stat se cer încheiate odată cu recoltarea fiecărei culturi și in curînd va începe culesul la floarea soarelui ! In aceste zile de vară, lucrătorii ogoarelor continuă bătălia pentru recolte superioare, astfel ca acest an agricol să se încheie cu rezultate din cele mai bune. După cum s-a anunţat la orz (unde secerişul la această cultură fiind terminat s-au putut da date privind producţia medie pe ansamblul ţării), precum şi la grîu (pînă acum s-au făcut cunoscute recoltele în judeţele unde s-a încheiat secerişul) producţiile medii se situează la un nivel superior. Pînă la începerea din plin a recoltatului la culturile de toamnă, oamenii muncii de la sate îşi concentrează eforturile pentru stringerea fără pierderi a producţiei de mazăre boabe, rapiţă, in pentru fibră, legume, fructe şi furaje. Nimic din ce a rodit cîmpul, grădinile şi livezile, datorită priceperii şi grijii cu care s-a muncit din primăvară şi pînă acum, nu trebuie să se piardă. Mazărea boabe, ca să luăm un exemplu, este foarte sensibilă la recoltare, lucrare ce trebuie făcută in limitele epocii optime,cu cea mai mare atenţie. La rapiţă, preocuparea pentru evitarea pierderilor la recoltare trebuie să fie şi mai mare. Specialiştii consideră că in cazul rapiţei recoltarea este chiar mai dificilă decit la alte culturi, şi deci se cere făcut tot ce este necesar pentru evitarea pierderilor. Cel mai bine este să se folosească metoda de recoltare in două faze care constă în tăierea plantelor în faza de coacere in pirgă (atunci cind silicvele au culoare galbenă, iar săminţa un început de brunificare) care se lasă pe mirişte înaltă de 20—25 cm pină la uscarea completă,, după care se treieră cu combina. Acolo unde s-a practicat această metodă s-a constatat că pierderile au fost reduse la minimum, boabele au un conţinut redus in umiditate şi mai curate în impurităţi. Specialiştii atrag atenţia că în acest caz se impune alegerea cu atenţie a fazei de secerat, pentru a nu influenţa negativ umplerea bobului. Treieratul se va face cu combina cu ridicător şi va începe atunci cind umiditatea seminţelor este de 12—14 la sută. In finalul acestor recomandări o concluzie : chiar dacă aplicarea metodei de recoltare în două faze necesită unele cheltuieli suplimentare, sporul de producţie obtinut pe această cale il va acoperi cu prisosinţă. Deoarece se va trece in cursul acestei săptămîni la recoltatul unor culturi de toamnă (floarea-soarelui şi sfecla de zahăr în primul rind) este necesar ca livrarea la fondul de stat a cerealelor păioase şi a celorlalte produse recoltate pînă acum să fie încheiată. Aceasta presupune ca acţiunea respectivă să fie bine organizată, ca mijloacele de transport să fie folosite la întreaga capacitate. Tot ce s-a transportat pînă acum la bazele de recepţie trebuie să fie bine păstrat. Dacă unele loturi de (Continuare in pag. a 3-a)