România Liberă, august 1989 (Anul 47, nr. 13913-13938)

1989-08-01 / nr. 13913

De câte ori trec pragul între­prinderii „23 August“ din Capi­tală mă întreb cu emoţie, gin­­dindu-mă la oamenii în mijlo­cul cărora urmează să poposesc : cu ce ochi, cu ce sentiment tre­buie să priveşti în jur, atunci când locul tău de muncă (şi o bună parte din viaţă) poartă nu­mele zilei care a conferit dem­nitate unui popor întreg ? Ziua sărbătorii noastre naţionale. Astăzi, în preajma aniversării a 45 de ani de la Actul de la 23 August, întrebarea roteşte mai grav, mai solemn, emoţia creş­te in intensitate. Răspunsul ră­­mine totdeauna acelaşi, constant, ferm, puternic. „A lucra la „23 August“ — îmi mărturiseşte muncitorul MARIAN AVRAM, Erou al Muncii Socialiste — în­seamnă a te afla mereu în cen­trul opiniei publice naţionale. Aceasta pe de o parte incintă, umple inimile de bucurie, dar pe de alta şi cea mai importan­tă parte impune o anumită gra­vitate, o răspundere sporită, su­perioară. Sentimentele tale — ale noastre, adică, cei ce muncim la „23 August“ — trebuie să fie puternice, conştiinţa înaltă, fap­tele pilduitoare“. Din această citadelă de senti­ment puternic, conştiinţă înaltă, revoluţionară şi fantă h­'dw'ca­re decupez citeva secvenţe sem­nificative. Trebuie precizat din capul lo­cului că uzina aceasta a fost dintotdeauna o uzină — ţine să sublinieze muncitorul-erou Ma­rian Avram. Ea n-a avut trista faimă a celorlalte „edificii in­dustriale“ ale societăţii burghe­ze româneşti de-a debuta prin confecţionarea de sape, cazmale, lopeţi sau roabe, înfiinţată in anul 1921 — din iniţiativa unei asociaţii de meseriaşi ; prima so­cietate pentru construcţii de maşini — uzina debutează direct prin reparaţii de vagoane şi lo­comotive. In anul 1928 se con­struieşte aici prima locomotivă cu abur, atestată şi de plăcuţa comemorativă fixată l­, fosta ha­lă de montaj, astăzi Mecanică 1, aparţinînd Fabricii de utilaje complexe. După 1934, uzina exe­cută automotoare pe două, pa­tru şi opt osii, ceea ce permite căilor ferate româneşti să se si­tueze pe ultimele locuri în lume, în folosirea acestor (moderne atunci) mijloace de transport. Ca o consecinţă firească, logi­că, in această uzină s-a plămă­dit unul din cele mai puternice detaşamente ale clasei noas­tre muncitoare, care s-a maturizat intr-un ritm ra­pid şi înalt. Pentru că oricît ar fi producţia de moder­nă, la nivelul acelui timp, explo­atarea era aceeaşi, condiţiile de viaţă şi muncă tot mai grele. In acest sens, comunistul ION IVAN reglor în secţia 1 a Fa­bricii de utilaj complex (locul unde s-a produs prima locomo­tivă) îi mărturisea, cu puţin timp în urmă, reporterului : „Muncesc in această uzină din anul 1942. Trudeam din greu, a­­desea pe maşini rudimentare. Lipsea echipamentul de protec­ţie. O corvoadă istovitoare plină de tot felul de umilinţe, era munca pe atunci. Şi ca umilin­ţa să fie totală, pentru cea mai mică abatere erai încarcerat­ă peste zi, peste noapte. Chiar peste drum de uzină, unde se află astăzi staţia de metrou şi noua gară, exista o baracă îm­părţită în nişte odăiţe în care nu te puteai întinde ; astea erau carcerele, în care nu o dată, pe nedrept, erai încuiat nopţi la rind“. Aşa se făceau frumoasele lo­comotive „Pacific“ şi automo­toarele care foşneau multicolor pe linia Orient-Expres-ului ! Cu lipsuri, cu carceră , cu tot fe­lul de privaţiuni. Iată de ce, marele act de la 23 August 1944, revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiim­(Continuare în pag. a 2-a) Oameni care onorează numele unei prestigioase citadele muncitoreşti Reportaj la întreprinderea „23 August“ din Capitala Proletari din toate ţările, mîţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I Anul XLVII Nr. 13913 Marţi 1 august 1989 6 pagini — 50 bani | IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Angajare muncitorească, revoluţionară pentru realizarea integrală a planului pe intreaga economie ORGANIZAREA SI DISCIPLINA MUNCII, la baza producţiilor mari de energie electrică In contextul angajării ferme a tuturor colectivelor industria­le de a realiza în devans planul pe 8 luni şi pe întregul an sec­torului energetic, care trebuie să ţină pasul cu cerinţele bene­ficiarilor, ii revin sarcini im­portante. Nu spunem nimic nou afir­­mînd că energeticienii de la termocentralele Işalniţa sau Mintia îşi onorează in bune condiţii sarcinile de producţie, după cum nu mai constituie o noutate faptul că oamenii muncii din Uzina electrică pe cărbune Borzeşti-2 depăşesc constant puterea programată la grupurile energetice aflate în funcţiune. Ne-am obişnuit, de altfel să considerăm rezul­tatele bune ale unei unităţi energetice cu tradiţie ca un lucru normal. Insă cinci rezul­tate pozitive vin din partea unui colectiv „abia pus pe pi­cioare“, cum se mai spune, pu­tem crede că este vorba de mai mult decit semnificaţia a­­tributului enunţat anterior. Ex­plicaţia în asemenea caz ar consta din existenţa unei con­ştiinţe sensibile şi receptive la nou, care se manifestă activ, ca mod de gîndire şi acţiune, la nivelul fiecărui lucrător din sala maşinilor, sala cazanelor, staţia de demineralizare a apei sau gospodăria de cărbune, in­clusiv în conducerea politică şi administrativă a centralei elec­trice. Iată, de pildă, colectivul a­­cestui tânăr vlăstar al energe­ticii româneşti, întreprin­derea „ELECT­ROCENTRALE“­­Suceava, a arătat, intr-un timp foarte scurt, o maturitate de­plină în asigurarea funcţionării agregatelor şi instalaţiilor e­­nergetice pe baza unui cadru riguros de organizare a pro­ducţiei şi a muncii. Ceea ce înseamnă că, încă de la Înce­perea investiţiei şi, ulterior, de la punerea în funcţiune a ca­pacităţilor de producţie actua­le, oamenii de aici şi-au luat in serios rolul, manifestind un spirit de muncă in măsură să permită o activitate creatoare de un real folos pentru econo­mie. Formula conform căreia începutul ar ridica probleme ,oricărei acţiuni şi prin care foarte multe obiective încearcă să-şi ascundă, uneori cu suc­ces, propriile deficienţe de or­ganizare şi disciplină, se pare că este complet necunoscută sucevenilor de vreme ce aceş­tia şi-au făcut intrarea in rindul producătorilor de ener­gie electrică cu producţii mari şi stabile. Şi aceasta in condiţii normale de lucru, adică tot cu utilaje şi instalaţii construite în exclusivitate de industria noastră şi tot cu lignit de cali­tatea celui folosit în alte ter­mocentrale din reţeaua energe­tică a ţării. Dacă ar fi o deo­sebire — şi aceasta există, se înţelege —, ea trebuie căutată în calitatea factorului uman, in­combativitatea şi compe­tenţa oamenilor care, în calita­te de proprietari, producători şi beneficiari ai unei părţi din avuţia naţională, au arătat î­­naltă responsabilitate morală şi ambiţie în calificarea profe­sională superioară cerută de nivelul tehnicităţii şi complexi­tăţii instalaţiilor. Aceste cali­tăţi justifică poziţia fruntaşă pe care o ocupă în prezent co­lectivul întreprinderii „Elec­­trocentrale“ Suceava în între­cerea socialistă organizată în rindul unităţilor energetice cu funcţionare pe cărbune, depă­şind în acest mod multe ter­mocentrale cu vechime şi deci cu experienţă. Dacă ar fi să ne raportăm, de exemplu, la producţia suplimentară de e­­nergie electrică a grupului ener­getic nr. 1, livrată efectiv in anul trecut, constatăm că­­ea se ridi­­c­ă la circa 38 de milioane kilo­­watt-ore, avind drept cores­pondenţă o disponibilitate pe grup de 84 la sută. Am men­ţionat numai prima capacitate energetică deoarece al doilea grup energetic de 50 MW a in­trat în funcţiune la sfirşitul lunii decembrie 1988, primele cantităţi de energie electrică fiind livrate Sistemului ener­getic naţional in ianuarie 1989. Una peste alta, in acest an ambele turbogeneratoare au a­­vut o siguranţă in exploatare demnă de toată lauda, indicele de disponibilitate depăşind pro­centul de 90. In această activitate com­plexă de autopropulsare, de de­păşire a condiţiei de începător, o importanţă cu totul aparte o au organizarea şi disciplina muncii. Aceasta ni se pare a fi una dintre problemele-cheie spre care şi-a îndreptat aten­ţia conducerea întreprinderii „Electrocentrale“ și colectivul de energeticieni de aici, întrea­ga activitate purtînd amprenta spiritului de cointeresare în cel mai deplin sens al cuvîn­­tului. „Avem­ posibilitatea, des­­făşu­rind o muncă de calitate, să formăm un colectiv in mă­sură să cunoască foarte bine utilajele şi instalaţiile obiecti­vului, să le întreţină ca pe un bun propriu, să le supraveghe­ze cu maximă atenţie şi în­­permanenţă in timpul funcţio­nării, aşa cum o cer normele tehnice de exploatare“, arăta tovarăşul inginer GEORGE PERPELIUC, directorul între­prinderii, într-o discuție avută pe şantier in toamna anului (Continuare in pag. a 3-a) UN PLUS DE PRODUCTIE-MARFĂ IN VALOARE DE 3 MILIOANE LEI Schela de producţie petrolieră Viforîta a intrat in luna august cu un plus de producţie-marfă in valoare de peste 8 milioane lei, cele mai importante depăşiri de plan fiind obţinute la gaze asociate utilizabile şi gazolină. Petroliştii acestei unităţi fruntaşe din cadrul Trustului de foraj-ex­tracţie Boldeşti, care s-au angajat ca planul producţiei­­marfă pe cele 8 luni ale anului să-l realizeze înainte de ter­men, cinstind prin remarcabile fapte de muncă marea săr­bătoare naţională de la 23 August, acţionează in prezent şi la punerea în funcţiune a altor 3 sonde de ţiţei, pe care le vor racorda la circuitul productiv în prima decadă a acestei luni. De asemenea, prin aplicarea unor noi măsuri de or­ganizare şi modernizare a producţiei, petroliştii de aici sunt hotărîţi să ridice productivitatea muncii cu încă 6—7 procente. (Agerpres). SUCCESE ALE CONSTRUCTORILOR DE PE ŞANTIERUL VIITOAREI MAGISTRALE ALBASTRE DUNĂRE - BUCUREŞTI Pe zi ce trece prind contur noi lucrări pe viitoarea ma­gistrală albastră Dunăre — Bucureşti. Concentrîndu-şi for­ţele şi mijloacele în punctele-cheie, constructorii au înce­put montarea prefabricatelor în zona de dirijare din portul amonte de la nodul hidrotehnic nr. 2 Budeşti, judeţul Că­lăraşi, în timp ce în corpul ecluzei au fost turnate primele cantităţi de beton. Paralel, a fost terminat montajul blin­dajelor la centrala hidroelectrică. Constructorii s-au anga­jat ca, în întîmpinarea zilei de 23 August, să încheie lucră­rile etapei I de la barajul deversor al nodului hidrotehnic nr. 2 Budești. (Agerpres) r.. B­CU­T Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni , 31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, director executiv al revistei americane „News­week", şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al acestei reviste. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista I „Newsweek“. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu pentru revista americană „Newsweek“ IN TEL­EG­RAME TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU­ ­ Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării unor culturi şi realizarea­­ unor producţii mari la hectar ► Noi colective de muncă raportează îndeplinirea înainte de term­en a sarcinilor de plan (în pagina a 5-a) Proiectul Programului-Directiva şi Temele pentru Congresul al XlV-lea al partidului- o­oi şi lum­inoase perspective dezvoltării multilaterale a patriei socialiste V _ V NOBILELE TRASATURI MORALE ALE OMULUI NOU - CONSTRUCTOR CONSTIENT AL SOCIALISMULUI SI COMUNISMULUI IN TARA NOASTRĂ Marile epoci, in special vremu­rile de profunde prefaceri so­ciale, şi-au asumat cu o acui­tate excepţională, în temeiul u­­nor legi obiective, nu doar ideea de om nou, dar şi o viziune spe­cifică , despre conţinutul şi tran­spunerea ei în practică, vizînd rostul, destinul omului, atît în calitate de individ, dar şi de părtaş la viaţa societăţii. Contribuţia societăţii socialiste şi comuniste şi în plan teoretic şi în planul experienţei propriu­­zise, rezidă în faptul că, ea cre­ează anumite condiţii obiective, unice, de materializare a mo­delului omului nou, investindu-1 cu atribute emanînd din sarci­nile şi scopurile strategice asu­mate, cu o substanţă problema­tică de extremă concretenţă is­torică. In acest spirit, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că „Orinduirea socialistă işi propune să plămădească un om nou cu un larg orizont de gîn­dire şi înţelegere, capabil să descifreze sensul legilor obiec­tive ale dezvoltării sociale, să participe în cunoştinţă de cauză la făurirea istoriei, să-şi cro­iască, în mod liber şi conştient propriul său destin. Tipul uman nou pe care vrem să-l făurim în societatea noastră trebuie să se caracterizeze prin pasiune pen­tru munca creatoare, printr-un înalt spirit de răspundere faţă de interesele generale ale co­lectivităţii, printr-o ţinută mo­rală aleasă, printr-o elevată via­ţă spirituală“. Aşadar, în viziunea partidu­lui nostru, cum se relevă de­osebit de pregnant şi în Tezele pentru Congresul al XIV-lea, omul nou nu constituie o schemă speculativă, teoretică, o pură aspiraţie livrescă, ci con­sacră rolul conştiinţei înaintate în promovarea progresului ge­neral economico-social al so­cietăţii noastre socialiste. A­­devărul ne indică registrul de Valori, principii şi nor­me de viaţă, de conduite so­ciale pe care le inspiră şi le re­clamă esenţa şi structurile orin­­duirii socialiste. Omul nou per­sonalizează, cu alte cuvinte, un mod de manifestare a omului intre oameni, pe traiectoria unor împliniri care solicită energiile întregii colectivităţi, generînd bunăstare şi prosperitate gene­rală, progresul de ansamblu al ţării. Ca dimensiune politică şi socială a construcţiei socialismu­lui, modelul omului nou identi­fică modelul comunist de muncă şi viaţă, rigorile moral-politice ale acestui model manifestate pe terenul muncii şi creaţiei dedi­cate binelui obştesc, unui pre­zent şi viitor luminos pentru poporul căruia îi aparţinem. De altfel, procesul de formare şi afirmare a omului nou este parte integrantă a procesului general de devenire a ţării pe coordona­tele progresului multilateral şi tocmai din acest motiv omul nou ne apare ca o perfecţionare continuă a unui sistem de valori permanent şi funciar deschis spre viaţă, spre problematica globală a societăţii noastre so­cialiste. Nici pe departe nu in­tră in discuţie pretenţia reali­zării perfecţiunii umane atunci cind comuniştii îşi asumă sar­cina istorică a ridicării acestui model la scara muncii şi a con­diţiei de viaţă a unui întreg po­por. Pentru a defini cu exacti­tate lucrurile trebuie să avem în vedere convingerea şi încre­derea in perfectibilitatea omu­lui, ca persoană şi existenţă în colectivitate. Iată de ce, in ope­ra teoretică şi practică a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, în politica partidului nostru, in Programul său ideologic, mode­lul omului nou se relevă nu ca o entitate absolută, ci în miş­care, solicitînd continuu un stil de muncă şi viaţă în consens cu scopurile fiecărei etape de dez­voltare economică şi socială, avind ampla deschidere spre orizonturile cunoaşterii, ale pro­gresului in toate domeniile activitate. Societatea noastră socialistă a făcut şi face o ur­iaşă investiţie în om, acţionînd pentru întări­rea şi afirmarea demnităţii şi personalităţii lui. Mai ales în perioada de după Congresul al IX-lea, prin sistemul de instruc­ţie publică, accesul larg la cul­tură şi civilizaţie, consolidarea climatului de echitate şi drep­tate socială, chemarea societăţii adresată omului de a fi demn de el însuşi, de şansa istorică oferită de socialism, a dobîndit valenţe superioare şi o putere de convingere şi atracţie cu to­tul aparte. Nu în ultimul rind trebuie subliniat, în acest con­text, faptul că procesul forma­­tiv-educativ revoluţionar accen­tuează asupra responsabilizării sociale a omului, asupra apro­ (Continuara in pag. a 2-a) El Atenţie deosebită lucrărilor de recoltare pentru evitarea pierde­rilor. SI Lucrătorii ogoarelor continuă bătălia pentru recolte superi­oare El Grijă maximă la recoltarea mazarei pentru boabe Bl La rapiţă, specialiştii recomandă metoda de recoltare în două faze . Livrările la fondul de stat se cer încheiate odată cu recoltarea fiecărei culturi și in curînd va începe culesul la floarea soarelui ! In aceste zile de vară, lucră­torii ogoarelor continuă bătălia pentru recolte superioare, ast­fel ca acest an agricol să se încheie cu rezultate din cele mai bune. După cum s-a anun­ţat la orz (unde secerişul la această cultură fiind terminat s-au putut da date privind pro­ducţia medie pe ansamblul ţă­rii), precum şi la grîu (pînă acum s-au făcut cunoscute re­coltele în judeţele unde s-a în­cheiat secerişul) producţiile me­dii se situează la un nivel su­perior. Pînă la începerea din plin a recoltatului la culturile de toam­nă, oamenii muncii de la sate îşi concentrează eforturile pen­tru stringerea fără pierderi a producţiei de mazăre boabe, rapiţă, in pentru fibră, legume, fructe şi furaje. Nimic din ce a rodit cîmpul, grădinile şi live­zile, datorită priceperii şi grijii cu care s-a muncit din primă­vară şi pînă acum, nu trebuie să se piardă. Mazărea boabe, ca să luăm un exemplu, este foarte sensibilă la recoltare, lucrare ce trebuie făcută in limitele epocii optime,­­cu cea mai mare aten­ţie. La rapiţă, preocuparea pen­tru evitarea pierderilor la re­coltare trebuie să fie şi mai mare. Specialiştii consideră că in cazul rapiţei recoltarea este chiar mai dificilă decit la alte culturi, şi deci se cere făcut tot ce este necesar pentru evitarea pierderilor. Cel mai bine este să se folo­sească metoda de recoltare in două faze care constă în tăierea plantelor în faza de coacere in pirgă (atunci cind silicvele au culoare galbenă, iar săminţa un început de brunificare) care se lasă pe mirişte înaltă de 20—25 cm pină la uscarea completă,, după care se treieră cu combina. Acolo unde s-a practicat această metodă s-a constatat că pierde­rile au fost reduse la minimum, boabele au un conţinut redus in umiditate şi mai curate în im­purităţi. Specialiştii atrag aten­ţia că în acest caz se impune alegerea cu atenţie a fazei de secerat, pentru a nu influenţa negativ umplerea bobului. Treie­ratul se va face cu combina cu ridicător şi va începe atunci cind umiditatea seminţelor este de 12—14 la sută. In finalul a­­cestor recomandări o concluzie : chiar dacă aplicarea metodei de recoltare în două faze necesită unele cheltuieli suplimentare, sporul de producţie obtinut pe această cale il va acoperi cu pri­sosinţă. Deoarece se va trece in cursul acestei săptămîni la re­coltatul unor culturi de toamnă (floarea-soarelui şi sfecla de za­hăr în primul rind) este necesar ca livrarea la fondul de stat a cerealelor păioase şi a celorlalte produse recoltate pînă acum să fie încheiată. Aceasta presupune ca acţiunea respectivă să fie bine organizată, ca mijloacele de transport să fie folosite la în­treaga capacitate. Tot ce s-a transportat pînă acum la bazele de recepţie trebuie să fie bine păstrat. Dacă unele loturi de (Continuare in pag. a 3-a)

Next