România literară, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 2-13)

1971-01-07 / nr. 2

proiecte literare o găsesc pe autorul Cu­­vîntului talisman într-o mică bibliotecă-muzeu. Discutăm despre cele 13 volume şi plachete de poe­zie ale lui Saşa Pană, ma­joritatea apărute în Edi­tura „unu“, despre cele cinci volume de nuvele şi schi­ţe, cele două de teatru şi de eseuri şi despre întocmi­rile de ediţii pentru Zarem­­ba, Urmuz, Tristan Tzara şi Ion Călugăru. — Cum vezi, n-am scris puţin, dar cantitatea nu reprezintă nici un criteriu pentru un scriitor. Urmuz a scris doar 50 de pagini şi a rămas. Dumas a publi­cat enorm şi de asemenea circulă de-a lungul meridia­nelor, şi va circula. — Ce aveţi acum pe ma­ta de lucru ? — In primul rînd un vo­lum de evocări intitulat Născut în '02, contractat cu Editura Minerva, circa 20—30 de coli. Am început cu perioada copilăriei cînd purtam... rochiţă albă şi stăm de vorbă cu solda­ţii, în 1907, la Dorohoi; vor defila apoi în pagini anii mei din viaţa de me­dic şi de soldat, de scrii­tor şi luptător în ilega­litate. Am întîlnit — cum e şi firesc — oameni creaţi din lumină, dar şi din în­tuneric, iar eu mă strădu­iesc să-i prezint aidoma. — Aveţi la dispoziţie e­­lemente numeroase de do­cumentare ? — Eu sînt un colecţio­nar pătimaş. N-am pierdut niciodată vreo carte de vi­zită, vreo notiţă ori vreun bilet de teatru. Am la sub­sol lăzi întregi cu obiecte şi colecţii de reviste. Doar războiul m-a mai zeciuit în privinţa asta, totuşi cărţile le-am tîrit după mine, pînă la ultima. Pregătesc şi o carte de poeme intitulată Culoarea timpului... — Sub tipar ? — La Editura Minerva : Prozopoeme. La Editura Cartea Românească, Pri­mele poeme ale lui Tristan Tzara, urmate de Insurecţia de la Zurich, Această ediţie, pe lingă 11 poeme publicate în 1934 la „unu“, pe lingă alte 5 descoperite în arhiva lui Ion Vinea, va mai cu­prinde încă 20 aduse de mine anul trecut, de la Pa­ris, unde mi-au fost puse la dispoziţie de către Cristo­­phe Tzara, savant atomist, fiul lui Tristan Tzara. Tot la Cartea Românească vor apărea două volume de Ble­­cher — primul cuprinzînd Vizuina luminată, al doilea volum Corp transparent, poeme, eseuri, proze scurte — cu un cuvînt introductiv al meu, mai mult o evocare a omului, aşa cum l-am cu­noscut. La Editura Miner­va am depus un manuscris de 500 de pagini, o antolo­gie din opera lui Marie Vo­­ronca, de fapt o selecţie din cele 10 volume ale lui în limba română şi din cele 12 volume în limba france­ză. In sfîrşit, la Editura Litera am sub tipar un vo­lum ce va cuprinde cîteva colaje făcute prin 1935, u­­nele tipărite într-un... sin­gur exemplar la „unu“, al­bum pe care îl intitulasem Atentat la bunele tabieturi. — In sfîrșit, In... proiect ? — De ce să spun niște ti­tluri care m-ar obliga ? Fiindcă dacă fac o mărturi­sire, eu o respect neapărat... Al. RAICU Ancheta „României literare“ Autorii cei mai diverşi După întîlnirile cu cititorii, de la uzinele „Electromagne­tica“ din Bucureşti şi centrul universitar Cluj, dedicate se­micentenarului partidului, „România literară“ va orga­niza un simpozion în oraşul Brăila, la care vor participa redactori şi invitaţi ai re­vistei. Dorind să ne cunoaştem mai bine viitoarele gazde, am întreprins recent o anchetă prin marile uzine ale oraşului pe tema „Cartea în uzină“. Un prim popas îl facem la uzinele „Progresul“, apoi la „Combinatul de celuloză şi hîrtie“. „îmi plac cărţile foarte lu­cide—mărturiseşte Mircea Pe­tre, electrician Montaje, Pro­gresul Brăila. Cumpăr foarte multe cărţi, din toate genurile. Cele care nu mă satisfac le duc la anticariat, sau le schimb cu colegii“. „De ce vi se pare că o carte trebuie să aibă personaje nepro­blematice ?“ „Vă răspund eu — intervine Tiutiuca Mi­­halache din aceeaşi secţie: ne plac clarificările,­ sîntem dintr-o bucată“. „Nu sînt de a­­cord cu colegul meu, sparge Sosnovski Aurel. E imposibil să existe lucruri atît de bana­le încît să nu fie demne de scris. Uitaţi-vă în fişele biblio­tecii noastre, să vedeţi că se citesc de toate“. Notez cărţile cele mai citite în ultimii ani, din biblioteca uzinelor „Pro­gresul“ : Radu Boureanu — Versuri alese; Tudor Măines­­cu — Flori şi ghimpi ; Lucian Blaga, Ion Minulescu, Ion Bar­bu, Eugen Jebeleanu , Ion Gheorghe — Cariatida ; De­mostene Botez — Prin ani; Dumitru Almaş — Făclia s-a aprins ; Al. I. Ştefănescu—Al cincilea anotimp ; Marin Pre­da — Risipitorii; I. Ludo — Salvatorul; Titus Mocanu — Stăpînii; Laurenţiu Fulga — Steaua bunei speranţe ; Pop Simion — Triunghiul; Ion Ruse — In portul de pescari; Al. I. Ghik­a — îngerii biciuiţi; George Nestor — Cineva scu­tură cuibul; Ion Vinea — Lu­naticii ; Fănuş Neagu — Can­tonul părăsit. Sunt muncitori care au citit chiar în ultima lună numai cărţi din literatu­ra română modernă. Lazăr Niculina, desenatoare, are pe ultima fişă: Ion Biberi — Arta de a trăi; Nichita Stănescu — Laus Ptolomaei ; Dimitrie Ste­laru —Mare incognito ; Nico­­lae Breban — In absenţa stă­­pinilor ; Eugen Barbu — Foa­mea de spaţiu; Miloiu Ion — sculărie — a citit în ulti­ma lună; H. Papadat-Ben­­gescu — Fecioarele despletite ; Paul Constant — Iancu Jia­­nu ; Eugen Boureanu — Vije­lia. Neaga Mavrodin citeşte permanent din Lucian Blaga, Geo Bogza şi de curînd a des­coperit poezia lui Ştefan Roll din volumul Ospăţul de aur. Sînt foarte frumoase şi rigu­ros aşezate cărţile în această bibliotecă. Bibliotecara Ban­­cof Viorica a cumpărat aproa­pe toate numele noi ale prozei şi poeziei româneşti. Ii rămî­­ne să le recomande cu mai multă dăruire. Şi pentru că este la zi cu dezbaterile litera­re nu vedem de ce n-ar face-o In biblioteca uzinei. La mi­norul II, găsim şi alte cărţi care sînt citite de muncitori­i Ion Pas — Zilele vieţii tale ; Şerban Nedelcu — Drum des­chis ; Ion Lăncrănjan — Cor­­dovanii; Teodor Mazilu — O plimbare cu barca şi Gale­ria palavragiilor; Tudor Po­­pescu — Un dac la Roma. Dragostea începe oricînd şi Un băiat priveşte marca ; Vir­­giliu Monda — Trubendal; Laurenţiu Fulga — Eroica; Ury Benador — Gablonz; Szemler Ferencz —Solstiţiul; Vintilă Corbu — Dinastia Sun­­derland-Beauclair; Leonida Neamţu — Febre de origină necunoscută ; Zaharia Stancu — Şatra ; D. R. Popescu, Pe­tru Popescu şi Radu Nor. Se poate deci vorbi nu nu­mai de tensiunea estetică a cărţilor, ci şi de tensiunea es­tetică a timpului afectat lec­turii de către muncitori. Auto­rii cei mai diverşi, subiecte de toate felurile, există un inte­res major pentru literatura noastră. Rezonanţele frumoa­se ale literaturii contemporane autohtone m-au îndemnat să aflu dacă, în afară de dorinţa de a descifra imagini plăcute şi de a trăi o anumită tensiu­ne estetică de ansamblu, mun­citorii savurează şi geometria, proporţiile, armoniile şi sime­triile arhitecturale ale unei cărţi. „Am admirat construc­ţia romanelor Moromeţii şi iarna bărbaţilor", spune Virgi­nia Lungu, Laminor II. „îmi plac cărţile cu atmosferă şi proporţii de epopee. Sunt îndră­gostită de Anna Karenina, de Surisul Giocondei, de Pădurea spinzuraţilor. îmi plac cărţile lui Eugen Barbu şi­­Zaharia Stancu“ (Frezor Moise Petrică, Laminor II). „Nu mă pot pro­nunţa că mi-ar place o formulă unică de roman; îmi plac frescele sociale, romanele de proporţii gigantice, în care este transformată toată lumea“ (Molnár George, strungar, C.C.H.). „Cred că o carte e scrisă bine cînd, orice ar fi eroul ei, sînt descrişi toţi cei­lalţi contemporani. Romanele în care nu vezi decit pînă la vîrful nasului eroului nu mă atrag. Cred că un mare scrii­tor ştie că sub fiecare din oa­menii săi se găseşte toată so­cietatea“ (Apostolatu Marian — dispecer curăţătorie, Progre­sul). Nu totdeauna acest inte­res major pentru literatura noastră este servit excelent de librării, standuri din între­prinderi, C.L.M.-uri şi biblio­teci. Deşi are programul (afi­şat) de la orele 17, la Clubul C.C.H., bibliotecara a întîrziat cu cel puţin o oră, două zile la rînd, iar două rafturi, eta­jate, cu literatură româneas­că, sunt complet ascunse citi­torilor. Şeful librăriei C.L.M., Ion Munteanu, ne spune : „La C.C.H., conducerea administra­tivă ar fi fericită dacă noi am dispare. Nu pînă de mult am avut standul de cărţi într-un loc distinct, aproape de in­trarea muncitorilor. Ne-au scos de acolo şi ne-au dus în spatele secţiei Regenerare, un­de erau nişte barăci, acum nu mai avem un spaţiu unde să ţinem cărţile, le ţinem în co­­lete prin secţii şi prin birouri. In locul standului nostru au pus materiale care zac degea­ba. La uzinele Progresul situ­aţia este mulţumitoare, sîntem ajutaţi să vindem cartea.“ „Mai există şi alte nemulţu­miri“ — spun cei trei respon­sabili ai librăriilor nr. 1, nr. 5 şi C.L.M. „Am făcut nişte flu­turaşi pe care am scris în re­zumat subiectul cărţii, date despre autor, foarte necesare la cărţile noi, pentru că citi­torii n-au de unde să ştie ce conţine o carte nouă. Vasile Popovici, de la ziarul local, a dat imediat o notă în care a comparat acţiunea noastră cu cea de la Aprozare, zicîndu-ne vînzători de castraveţi muraţi, sau cam aşa ceva. Pretexta tovarăşul Popovici că dacă explicăm în rezumat o carte nouă , subestimăm cititorul. Nu ne-am propus decit să sporim vînzarea cărţilor noi. Cărţile cu aceste prezentări se vindeau excelent. Acum, am renunţat“. La capriciul unui singur om, librarii Brăilei au dat imediat înapoi, deşi pu­teau chema de partea lor fo­ruri competente. Un alt exem­plu : pe masa librăriei centra­le se găsesc doar şapte din noutăţile literare ale scriitori­lor contemporani. Cineva cere o carte românească şi i se re­comandă Jókai Mór (!). In spatele mesei de prezentare stau cărţi româneşti cum ar fi: 5 exemplare din Ultimii de Bujor Nedelcovici; Arsenie de Sergiu Dan; Ion Caraion — versuri; Mircea Ciobanu — Epistole şi Martorii ; Vale­­riu Râpeanu — Interferenţe spirituale. Malgaşii . Sfinxul de Mircea Maliţa sta as­cuns sub alte cărţi; expus de mine mai bine, a fost cumpă­rat imediat de tov. Bordeianu, care ne spune: „Uitaţi-vă. Trilogia în alb stă între flori, nevăzută. Cu mare greutate ne dăm seama de cărţile pe care le vedem, sunt şi prost expuse şi nu avem nici librari specializaţi — nu ştiu să-ţi recomande cartea“. „Mă gîn­­desc, spune Nacu Ştefan, şef unitate, librăria nr. 5 Brăila, că cititorul este foarte dezori­entat. De unde să ştie ce carte e Fata şi bătrînul de Mihai Giugariu, sau Staţii în cîmpi­­ile dezordinii de Mihai Tuna­­ru ? Sînt romane de dragoste, sociale... despre ce se vorbeş­te, de ce scriitor amintesc ? Să nu se supere scriitorii, dar ar trebui să-şi dorească, chiar ei, să apară în asemenea co­lecţii, fie chiar debutanţi, ca să ştie omul ce subiect cum­pără. Mai ales că problematica literaturii s-a lărgit, trebuie un ghid pentru cititor“. Rep. 2 România literară Noutăţi in Hbrarii Victor Eftimiu — TENGRI (Editura Albatros, colecţia „Aventura“), ro­man poliţist, 200 pagini, lei 4 Cella Serghi — GENŢIANE (Editura Eminescu), roman, 328 pagini, lei 6,75 Margareta Sterian — EVOCĂRI DE CĂLĂTORIE (Editura Cartea Ro­mânească), 92 pagini, lei 5,25 Marin Sorescu — UNGHI (Editura Cartea Românească), versuri, 336 pagini, lei 15 Ion Sofia Manolescu — INVOLU­­CRU (Editura Cartea Româneas­că), versuri, 136 pagini, lei 7 Teodor Mazilu — BARIERA (Editu­ra Albatros), roman (ediţia a IlI-a revăzută), 128 pagini, lei 3,50 Radu Theodoru — S.O.S.:„ PU­HOAIELE!... (Editura Albatros), reportaje, 84 pagini, lei 2,50 Sergiu Fărcăşan — VA CAUTA UN TAUR (Editura Albatros), roman, 440 pagini, lei 12 Tudor George — BALADELE SIN­­GAPORENE (Editura Cartea Ro­mânească), versuri, 272 pagini, lei 14 Ilie Păunescu — VEGETARIENI ŞI CARNIVORI (Editura Cartea Ro­mânească), teatru, 176 pagini, lei 5,25 Corneliu Sturzu — DANTILENE (E­­ditura Junimea, colecţia „Lyra“), versuri, 80 pagini, lei 4 Petre Sălcudeanu — MOARTEA MANECHINULUI (Editura Alba­tros, colecţia „Aventura“), roman, 224 pagini, lei 4 Nora Iuga — CAPTIVITATEA CER­CULUI (Editura Cartea Româneas­că), versuri, 80 pagini, lei 4 Cornelia Ștefanache — PARALELE (Editura Junimea), roman, 192 pa­gini, lei 5,75 Romulus Guga — NEBUNUL ȘI FLOAREA (Editura Dacia), ro­man, 177 pagini, lei 4,25 Ion Nicolescu — IRONICE (Editura Cartea Românească), versuri, 128 pagini, lei 6,25 Marcel Păruş — PASAREA CARE RÂDE (Editura Eminescu), roman, 368 pagini, lei 11 Alexandru Miron — LOCUL SOA­RELUI (Editura Cartea Româneas­că), versuri, 204 pagini, lei 9 Dan Laurenţiu — IMNURI CĂTRE AMURG (Editura Cartea Româ­nească), versuri, 136 pagini, lei 7 Şerban Nedelcu — RADA, SORA HAIDUCILOR (Editura Ion Crean­gă), roman, 120 pagini, lei 4 Radu Popa — ŢARA MARAMURE­ŞULUI ÎN VEACUL AL XIV-LEA (Editura Academiei), 306 pagini, lei 21.50 • * * — ÎNTIMPLARILE ŞI FAP­TELE DE POMINĂ ALE NĂZ­DRĂVANULUI TILL BUH­­OGLINDA (Editura Ion Creangă), legendă repovestită pentru copii de Al. Alexianu, 84 pagini, lei 18,50 * Vercors — BATALIA TĂCERII (E­­ditura Univers, colecţia „Meridia­ne“), roman, traducere din 1. fran­ceză şi note de Demostene Botez, 432 pagini, lei 8,25 Axei Munthe — CARTEA DE LA SAN MICHELE (Editura Dacia), roman, 533 pagini, 12 lei V. Şişkov — TAIGAUA (Editura U­­nivers, colecţia „Meridiane“), ro­man şi nuvele tunguse, traducere din 1. rusă de Teodor Pică şi M. Cardaş, 348 pagini, lei 7,50 ANTOLOGIE LIRICA GREACA (Editura Univers, co­lecţia „Antologii“), traducere din f. elină, prezentarea autorilor şi note de Simina Noica, 280 pagini, lei 13 Helmut Gernsheim — FOTOGRA­FIA ARTISTICA — Tendinţe es­tetice 1839—1960 (Editura Meridia­ne), traducere din 1. engleză şi cu­vînt înainte de Eugen Iarovici, 242 ilustraţii, 152 pagini, lei 40

Next