România literară, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 2-13)
1971-01-07 / nr. 2
proiecte literare o găsesc pe autorul Cuvîntului talisman într-o mică bibliotecă-muzeu. Discutăm despre cele 13 volume şi plachete de poezie ale lui Saşa Pană, majoritatea apărute în Editura „unu“, despre cele cinci volume de nuvele şi schiţe, cele două de teatru şi de eseuri şi despre întocmirile de ediţii pentru Zaremba, Urmuz, Tristan Tzara şi Ion Călugăru. — Cum vezi, n-am scris puţin, dar cantitatea nu reprezintă nici un criteriu pentru un scriitor. Urmuz a scris doar 50 de pagini şi a rămas. Dumas a publicat enorm şi de asemenea circulă de-a lungul meridianelor, şi va circula. — Ce aveţi acum pe mata de lucru ? — In primul rînd un volum de evocări intitulat Născut în '02, contractat cu Editura Minerva, circa 20—30 de coli. Am început cu perioada copilăriei cînd purtam... rochiţă albă şi stăm de vorbă cu soldaţii, în 1907, la Dorohoi; vor defila apoi în pagini anii mei din viaţa de medic şi de soldat, de scriitor şi luptător în ilegalitate. Am întîlnit — cum e şi firesc — oameni creaţi din lumină, dar şi din întuneric, iar eu mă străduiesc să-i prezint aidoma. — Aveţi la dispoziţie elemente numeroase de documentare ? — Eu sînt un colecţionar pătimaş. N-am pierdut niciodată vreo carte de vizită, vreo notiţă ori vreun bilet de teatru. Am la subsol lăzi întregi cu obiecte şi colecţii de reviste. Doar războiul m-a mai zeciuit în privinţa asta, totuşi cărţile le-am tîrit după mine, pînă la ultima. Pregătesc şi o carte de poeme intitulată Culoarea timpului... — Sub tipar ? — La Editura Minerva : Prozopoeme. La Editura Cartea Românească, Primele poeme ale lui Tristan Tzara, urmate de Insurecţia de la Zurich, Această ediţie, pe lingă 11 poeme publicate în 1934 la „unu“, pe lingă alte 5 descoperite în arhiva lui Ion Vinea, va mai cuprinde încă 20 aduse de mine anul trecut, de la Paris, unde mi-au fost puse la dispoziţie de către Cristophe Tzara, savant atomist, fiul lui Tristan Tzara. Tot la Cartea Românească vor apărea două volume de Blecher — primul cuprinzînd Vizuina luminată, al doilea volum Corp transparent, poeme, eseuri, proze scurte — cu un cuvînt introductiv al meu, mai mult o evocare a omului, aşa cum l-am cunoscut. La Editura Minerva am depus un manuscris de 500 de pagini, o antologie din opera lui Marie Voronca, de fapt o selecţie din cele 10 volume ale lui în limba română şi din cele 12 volume în limba franceză. In sfîrşit, la Editura Litera am sub tipar un volum ce va cuprinde cîteva colaje făcute prin 1935, unele tipărite într-un... singur exemplar la „unu“, album pe care îl intitulasem Atentat la bunele tabieturi. — In sfîrșit, In... proiect ? — De ce să spun niște titluri care m-ar obliga ? Fiindcă dacă fac o mărturisire, eu o respect neapărat... Al. RAICU Ancheta „României literare“ Autorii cei mai diverşi După întîlnirile cu cititorii, de la uzinele „Electromagnetica“ din Bucureşti şi centrul universitar Cluj, dedicate semicentenarului partidului, „România literară“ va organiza un simpozion în oraşul Brăila, la care vor participa redactori şi invitaţi ai revistei. Dorind să ne cunoaştem mai bine viitoarele gazde, am întreprins recent o anchetă prin marile uzine ale oraşului pe tema „Cartea în uzină“. Un prim popas îl facem la uzinele „Progresul“, apoi la „Combinatul de celuloză şi hîrtie“. „îmi plac cărţile foarte lucide—mărturiseşte Mircea Petre, electrician Montaje, Progresul Brăila. Cumpăr foarte multe cărţi, din toate genurile. Cele care nu mă satisfac le duc la anticariat, sau le schimb cu colegii“. „De ce vi se pare că o carte trebuie să aibă personaje neproblematice ?“ „Vă răspund eu — intervine Tiutiuca Mihalache din aceeaşi secţie: ne plac clarificările, sîntem dintr-o bucată“. „Nu sînt de acord cu colegul meu, sparge Sosnovski Aurel. E imposibil să existe lucruri atît de banale încît să nu fie demne de scris. Uitaţi-vă în fişele bibliotecii noastre, să vedeţi că se citesc de toate“. Notez cărţile cele mai citite în ultimii ani, din biblioteca uzinelor „Progresul“ : Radu Boureanu — Versuri alese; Tudor Măinescu — Flori şi ghimpi ; Lucian Blaga, Ion Minulescu, Ion Barbu, Eugen Jebeleanu , Ion Gheorghe — Cariatida ; Demostene Botez — Prin ani; Dumitru Almaş — Făclia s-a aprins ; Al. I. Ştefănescu—Al cincilea anotimp ; Marin Preda — Risipitorii; I. Ludo — Salvatorul; Titus Mocanu — Stăpînii; Laurenţiu Fulga — Steaua bunei speranţe ; Pop Simion — Triunghiul; Ion Ruse — In portul de pescari; Al. I. Ghika — îngerii biciuiţi; George Nestor — Cineva scutură cuibul; Ion Vinea — Lunaticii ; Fănuş Neagu — Cantonul părăsit. Sunt muncitori care au citit chiar în ultima lună numai cărţi din literatura română modernă. Lazăr Niculina, desenatoare, are pe ultima fişă: Ion Biberi — Arta de a trăi; Nichita Stănescu — Laus Ptolomaei ; Dimitrie Stelaru —Mare incognito ; Nicolae Breban — In absenţa stăpinilor ; Eugen Barbu — Foamea de spaţiu; Miloiu Ion — sculărie — a citit în ultima lună; H. Papadat-Bengescu — Fecioarele despletite ; Paul Constant — Iancu Jianu ; Eugen Boureanu — Vijelia. Neaga Mavrodin citeşte permanent din Lucian Blaga, Geo Bogza şi de curînd a descoperit poezia lui Ştefan Roll din volumul Ospăţul de aur. Sînt foarte frumoase şi riguros aşezate cărţile în această bibliotecă. Bibliotecara Bancof Viorica a cumpărat aproape toate numele noi ale prozei şi poeziei româneşti. Ii rămîne să le recomande cu mai multă dăruire. Şi pentru că este la zi cu dezbaterile literare nu vedem de ce n-ar face-o In biblioteca uzinei. La minorul II, găsim şi alte cărţi care sînt citite de muncitorii Ion Pas — Zilele vieţii tale ; Şerban Nedelcu — Drum deschis ; Ion Lăncrănjan — Cordovanii; Teodor Mazilu — O plimbare cu barca şi Galeria palavragiilor; Tudor Popescu — Un dac la Roma. Dragostea începe oricînd şi Un băiat priveşte marca ; Virgiliu Monda — Trubendal; Laurenţiu Fulga — Eroica; Ury Benador — Gablonz; Szemler Ferencz —Solstiţiul; Vintilă Corbu — Dinastia Sunderland-Beauclair; Leonida Neamţu — Febre de origină necunoscută ; Zaharia Stancu — Şatra ; D. R. Popescu, Petru Popescu şi Radu Nor. Se poate deci vorbi nu numai de tensiunea estetică a cărţilor, ci şi de tensiunea estetică a timpului afectat lecturii de către muncitori. Autorii cei mai diverşi, subiecte de toate felurile, există un interes major pentru literatura noastră. Rezonanţele frumoase ale literaturii contemporane autohtone m-au îndemnat să aflu dacă, în afară de dorinţa de a descifra imagini plăcute şi de a trăi o anumită tensiune estetică de ansamblu, muncitorii savurează şi geometria, proporţiile, armoniile şi simetriile arhitecturale ale unei cărţi. „Am admirat construcţia romanelor Moromeţii şi iarna bărbaţilor", spune Virginia Lungu, Laminor II. „îmi plac cărţile cu atmosferă şi proporţii de epopee. Sunt îndrăgostită de Anna Karenina, de Surisul Giocondei, de Pădurea spinzuraţilor. îmi plac cărţile lui Eugen Barbu şiZaharia Stancu“ (Frezor Moise Petrică, Laminor II). „Nu mă pot pronunţa că mi-ar place o formulă unică de roman; îmi plac frescele sociale, romanele de proporţii gigantice, în care este transformată toată lumea“ (Molnár George, strungar, C.C.H.). „Cred că o carte e scrisă bine cînd, orice ar fi eroul ei, sînt descrişi toţi ceilalţi contemporani. Romanele în care nu vezi decit pînă la vîrful nasului eroului nu mă atrag. Cred că un mare scriitor ştie că sub fiecare din oamenii săi se găseşte toată societatea“ (Apostolatu Marian — dispecer curăţătorie, Progresul). Nu totdeauna acest interes major pentru literatura noastră este servit excelent de librării, standuri din întreprinderi, C.L.M.-uri şi biblioteci. Deşi are programul (afişat) de la orele 17, la Clubul C.C.H., bibliotecara a întîrziat cu cel puţin o oră, două zile la rînd, iar două rafturi, etajate, cu literatură românească, sunt complet ascunse cititorilor. Şeful librăriei C.L.M., Ion Munteanu, ne spune : „La C.C.H., conducerea administrativă ar fi fericită dacă noi am dispare. Nu pînă de mult am avut standul de cărţi într-un loc distinct, aproape de intrarea muncitorilor. Ne-au scos de acolo şi ne-au dus în spatele secţiei Regenerare, unde erau nişte barăci, acum nu mai avem un spaţiu unde să ţinem cărţile, le ţinem în colete prin secţii şi prin birouri. In locul standului nostru au pus materiale care zac degeaba. La uzinele Progresul situaţia este mulţumitoare, sîntem ajutaţi să vindem cartea.“ „Mai există şi alte nemulţumiri“ — spun cei trei responsabili ai librăriilor nr. 1, nr. 5 şi C.L.M. „Am făcut nişte fluturaşi pe care am scris în rezumat subiectul cărţii, date despre autor, foarte necesare la cărţile noi, pentru că cititorii n-au de unde să ştie ce conţine o carte nouă. Vasile Popovici, de la ziarul local, a dat imediat o notă în care a comparat acţiunea noastră cu cea de la Aprozare, zicîndu-ne vînzători de castraveţi muraţi, sau cam aşa ceva. Pretexta tovarăşul Popovici că dacă explicăm în rezumat o carte nouă , subestimăm cititorul. Nu ne-am propus decit să sporim vînzarea cărţilor noi. Cărţile cu aceste prezentări se vindeau excelent. Acum, am renunţat“. La capriciul unui singur om, librarii Brăilei au dat imediat înapoi, deşi puteau chema de partea lor foruri competente. Un alt exemplu : pe masa librăriei centrale se găsesc doar şapte din noutăţile literare ale scriitorilor contemporani. Cineva cere o carte românească şi i se recomandă Jókai Mór (!). In spatele mesei de prezentare stau cărţi româneşti cum ar fi: 5 exemplare din Ultimii de Bujor Nedelcovici; Arsenie de Sergiu Dan; Ion Caraion — versuri; Mircea Ciobanu — Epistole şi Martorii ; Valeriu Râpeanu — Interferenţe spirituale. Malgaşii . Sfinxul de Mircea Maliţa sta ascuns sub alte cărţi; expus de mine mai bine, a fost cumpărat imediat de tov. Bordeianu, care ne spune: „Uitaţi-vă. Trilogia în alb stă între flori, nevăzută. Cu mare greutate ne dăm seama de cărţile pe care le vedem, sunt şi prost expuse şi nu avem nici librari specializaţi — nu ştiu să-ţi recomande cartea“. „Mă gîndesc, spune Nacu Ştefan, şef unitate, librăria nr. 5 Brăila, că cititorul este foarte dezorientat. De unde să ştie ce carte e Fata şi bătrînul de Mihai Giugariu, sau Staţii în cîmpiile dezordinii de Mihai Tunaru ? Sînt romane de dragoste, sociale... despre ce se vorbeşte, de ce scriitor amintesc ? Să nu se supere scriitorii, dar ar trebui să-şi dorească, chiar ei, să apară în asemenea colecţii, fie chiar debutanţi, ca să ştie omul ce subiect cumpără. Mai ales că problematica literaturii s-a lărgit, trebuie un ghid pentru cititor“. Rep. 2 România literară Noutăţi in Hbrarii Victor Eftimiu — TENGRI (Editura Albatros, colecţia „Aventura“), roman poliţist, 200 pagini, lei 4 Cella Serghi — GENŢIANE (Editura Eminescu), roman, 328 pagini, lei 6,75 Margareta Sterian — EVOCĂRI DE CĂLĂTORIE (Editura Cartea Românească), 92 pagini, lei 5,25 Marin Sorescu — UNGHI (Editura Cartea Românească), versuri, 336 pagini, lei 15 Ion Sofia Manolescu — INVOLUCRU (Editura Cartea Românească), versuri, 136 pagini, lei 7 Teodor Mazilu — BARIERA (Editura Albatros), roman (ediţia a IlI-a revăzută), 128 pagini, lei 3,50 Radu Theodoru — S.O.S.:„ PUHOAIELE!... (Editura Albatros), reportaje, 84 pagini, lei 2,50 Sergiu Fărcăşan — VA CAUTA UN TAUR (Editura Albatros), roman, 440 pagini, lei 12 Tudor George — BALADELE SINGAPORENE (Editura Cartea Românească), versuri, 272 pagini, lei 14 Ilie Păunescu — VEGETARIENI ŞI CARNIVORI (Editura Cartea Românească), teatru, 176 pagini, lei 5,25 Corneliu Sturzu — DANTILENE (Editura Junimea, colecţia „Lyra“), versuri, 80 pagini, lei 4 Petre Sălcudeanu — MOARTEA MANECHINULUI (Editura Albatros, colecţia „Aventura“), roman, 224 pagini, lei 4 Nora Iuga — CAPTIVITATEA CERCULUI (Editura Cartea Românească), versuri, 80 pagini, lei 4 Cornelia Ștefanache — PARALELE (Editura Junimea), roman, 192 pagini, lei 5,75 Romulus Guga — NEBUNUL ȘI FLOAREA (Editura Dacia), roman, 177 pagini, lei 4,25 Ion Nicolescu — IRONICE (Editura Cartea Românească), versuri, 128 pagini, lei 6,25 Marcel Păruş — PASAREA CARE RÂDE (Editura Eminescu), roman, 368 pagini, lei 11 Alexandru Miron — LOCUL SOARELUI (Editura Cartea Românească), versuri, 204 pagini, lei 9 Dan Laurenţiu — IMNURI CĂTRE AMURG (Editura Cartea Românească), versuri, 136 pagini, lei 7 Şerban Nedelcu — RADA, SORA HAIDUCILOR (Editura Ion Creangă), roman, 120 pagini, lei 4 Radu Popa — ŢARA MARAMUREŞULUI ÎN VEACUL AL XIV-LEA (Editura Academiei), 306 pagini, lei 21.50 • * * — ÎNTIMPLARILE ŞI FAPTELE DE POMINĂ ALE NĂZDRĂVANULUI TILL BUHOGLINDA (Editura Ion Creangă), legendă repovestită pentru copii de Al. Alexianu, 84 pagini, lei 18,50 * Vercors — BATALIA TĂCERII (Editura Univers, colecţia „Meridiane“), roman, traducere din 1. franceză şi note de Demostene Botez, 432 pagini, lei 8,25 Axei Munthe — CARTEA DE LA SAN MICHELE (Editura Dacia), roman, 533 pagini, 12 lei V. Şişkov — TAIGAUA (Editura Univers, colecţia „Meridiane“), roman şi nuvele tunguse, traducere din 1. rusă de Teodor Pică şi M. Cardaş, 348 pagini, lei 7,50 ANTOLOGIE LIRICA GREACA (Editura Univers, colecţia „Antologii“), traducere din f. elină, prezentarea autorilor şi note de Simina Noica, 280 pagini, lei 13 Helmut Gernsheim — FOTOGRAFIA ARTISTICA — Tendinţe estetice 1839—1960 (Editura Meridiane), traducere din 1. engleză şi cuvînt înainte de Eugen Iarovici, 242 ilustraţii, 152 pagini, lei 40