România literară, octombrie-decembrie 1975 (Anul 8, nr. 40-52)
1975-10-02 / nr. 40
s’: România literară COLEGIUL Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger câmpeanu. Din 7 in 7 zile Permanenţele politicii noastre externe IMPORTANTELE CUVINTARI ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marile adunări populare de la Braşov şi Tirgul Mureş, caracteristice pentru stilul de lucru al secretarului general al partidului, se înscriu la loc de frunte printre manifestările menite să aprofundeze dialogul direct al conducerii de partid şi de stat cu creatorii bunurilor materiale şi spirituale, cu întregul nostru popor angajat pe drumul progresului accelerat al ţării. Subliniem perfecta formulare de sinteză a uneia din ideile fundamentale pentru viitorul strălucit al României socialiste : „Scopul a tot ceea ce înfăptuim, esenţa politicii partidului, a construcţiei socialismului sunt asigurarea bunăstării, fericirii poporului. Acestui ţel trebuie să-i consacrăm întreaga noastră activitate !“. Preocuparea intensă, de fiecare moment, pentru înfăptuirea Programului şi a Directivelor dezvoltării economico-sociale, elaborate de Congresul al XI-lea, se împleteşte organic şi creator cu atenţia acordată amplificării armonioase a relaţiilor noastre internaţionale. România participă activ la întărirea prieteniei, solidarităţii şi colaborării cu toate ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. „Intre politica naţională, de dezvoltare a ţării pe calea socialismului şi comunismului — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvîntarea de la Braşov — şi politica internaţională de colaborare şi pace a partidului şi statului nostru există o strînsă interdependenţă. Numai acţionînd astfel avem garanţia că vom dispune de condiţii internaţionale favorabile, că va fi asigurată pacea, că vom putea realiza cu succes Programul înaintării României spre societatea comunistă“. In ansamblul vieţii internaţionale sunt, desigur, multe şi complexe probleme de soluţionat. Dar, trebuie subliniat faptul că s-a modificat radical raportul de forţe in lume, că s-au obţinut o serie de rezultate pozitive pe calea destinderii şi, in acelaşi timp, se afirmă, cu energie, hotărirea popoarelor de pretutindeni de a fi stăpîne pe bogăţiile lor, de a folosi mijloacele lor in scopul dezvoltării sociale şi economice independente, pentru a-şi făuri singure viaţa şi destinele, fără vreun amestec din afară. Un domeniu optim pentru propăşirea tuturor popoarelor este realizarea noii ordini economice care trebuie să lichideze subdezvoltarea, să contribuie la instaurarea unor relaţii de egalitate şi dreptate, să asigure fiecărui popor accesul la cuceririle ştiinţei şi culturii, ridicarea bunăstării materiale şi spirituale. Aceasta este direcţia indicată de Documentele partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi salutată de unanimitatea opiniei publice românești cu vibrant entuziasm. Relaţiile prieteneşti româno — iugoslave PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMAN, tovarăşul Manea Mănescu a făcut o vizită prietenească de lucru in Iugoslavia, la invitaţia preşedintelui Consiliului Executiv Federal al Iugoslaviei, Gemal Biedici. La încheierea convorbirilor oficiale s-a dat publicităţii un comunicat care sintetizează rezultatele deosebit de fructuoase ale acestei noi etape din dialogul românoiugoslav. A fost semnat, între alte documente, Protocolul privitor la colaborarea economică pe intervalul 1976— 1980, caracterizat prin creşterea continuă a cooperării şi specializării in producţie şi livrării reciproce de mărfuri. După cum arată ziarele şi agenţiile de presă, momentul de virf al vizitei tovarăşului Manea Mănescu la Belgrad l-a constituit primirea de către preşedintele Iosip Broz Tito. Cu această ocazie au fost trecute in revistă rezultatele pozitive obţinute in realizarea programului de cooperare economică dintre cele două ţări, a noilor acţiuni menite să extindă această cooperare, a modalităţilor de colaborare ştiinţifică şi tehnică, de colaborare culturală. Preşedintele Iosip Broz Tito şi-a exprimat satisfacţia că, in curind, se va intilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu. Sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite IN CADRUL DEZBATERILOR Adunării Generale a O.N.U. conducătorul delegaţiei ţării noastre, ministrul de externe George Macovescu a pronunţat un amplu şi dens expozeu al principiilor directoare în activitatea internaţională a României socialiste. După trecerea in revistă a problemelor majore din actualul stadiu al relaţiilor intre state, George Macovescu a subliniat necesitatea participării active la rezolvarea lor a tuturor ţărilor fără vreo discriminare. Una din principalele direcţii în care trebuie să se îndrepte eforturile tuturor naţiunilor este îmbunătăţirea funcţionării O.N.U. şi adaptarea acestei importante organizaţii la cerinţele noilor realităţi ale vieţii internaţionale. „Sunt împuternicit să declar — a spus ministrul nostru de externe — că România va acţiona cu energie, conlu- I crind strips cu toate celelalte state membre, pentru dezvoltarea şi creşterea rolului Naţiunilor Unite in viaţa internaţională, pentru ca activitateaorganizaţiei să de- I vină mai eficientă, pentru ca ON.U. să contribuie mai substanţial la rezolvarea problemelor care preocupă lumea întreagă". Observator 2 România literară • In cadrul marilor aniversări culturale recomandate de Consiliul Mondial al Păcii pe anul 1975, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Uniunea Scriitorilor şi Institutul Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea au organizat o manifestare consacrată marelui scriitor danez Hans-Christian Andersen, de la a cărui moarte se împlinesc 100 de ani. După cuvintul introductiv rostit de Valeriu Râpeanu, membru al Biroului Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, despre personalitatea şi opera lui Andersen, a conferenţiat istoricul şi criticul literar Ovidiu Papadima. A urmat un program de lecturi din opera scriitorului danez în traducerea acad. Alexandru Phillippide. A fost vizionat filmul „Viteazul soldat de plumb“, producţie a studiourilor franceze, după povestirea cu acelaşi titlu a scriitorului comemorat. La manifestare au luat parte ambasadorul Danemarcei la București, Niels Boel și membri ai ambasadei. Viața literară Comemorarea lui Andersen ,Vaslui . Aniversarea lui Michelangelo , Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Artiştilor Plastici, au organizat la Casa de cultură a I.R.R.C.S. o manifestare consacrată lui Michelangelo Buonarotti, poet, sculptor, pictor şi arhitect italian, de la a cărui naştere se împlinesc 500 de ani. Despre viaţa şi personalitatea marelui renascentist au vorbit Al. Bălăci, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, şi Ion Frunzetti, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici. Poeţii Radu Boureanu şi C. D. Zeletin au citit traduceri din opera lui Michelangelo. Au participat membri ai ambasadei Italiei la București. în spiritul colaborării reciproce . In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. a sosit la Bucureşti Lev Ghinzburg. In cadrul înţelegerii similare cu Uniunea Scriitorilor din R. D. Germană, ne vizitează ţara Eberhard Czaga. • Conform înţelegerii de colaborare dintre uniunile de scriitori din România şi Bulgaria au sosit la Bucureşti Haim Benadov şi Naidem Valcev. • Au plecat în Elveţia, ca delegaţi, in cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România şi Societatea Scriitorilor Elveţieni: Constantin Ciopraga, Letay Lajos şi Silvian Iosifescu. „ La InvitaţiaAgenţiei autorilor“ din R. P. Polonă a plecat la Varşovia Traian Iancu, director al Uniunii Scriitorilor din ţara noastră. De asemenea, au plecat la Varşovia, pentru a participa la „Simpozionul traducătorilor“, Olga Zaicic şi Elena Linţa. D In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Polonă au plecat la Varşovia (în schimburi redacţionale) Andrei Brezeanu, de la revista „Secolul 20“, şi Wellmann Iosif, de la revista „Igaz Szó“. De asemenea, au plecat in R. P. Polonă, pentru a participa la „Toamna poeziei varşoviene“, Florin Mugur şi Dinu Flămând. Potrivit înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. a plecat in schimb redacţional, la Moscova şi la Duşanbe (R.S.S. Tadjică) Valentin Silvestru. In cadrul aceleiaşi înţelegeri de colaborare, a plecat la „Conferinţa traducătorilor de la Vilnius“ Aurel Covaci, iar la „Zilele literaturii sovietice din Azerbaidjan“ AL I. Ştefănescu şi Anghel Dumbrăveanu. Tot în cadrul înţelegerii respective de colaborare, a plecat la Moscova, un schimb redacţional, Ion Velican de la revista „Orizorul“. „Luceafărul", nr. 700 . Săptămînalul „Luceafărul" al Uniunii Scriitorilor apărut simbăta trecută marchează nr.-ul 700. Prilej pentru redacţie de a semnala această cifră în semnificaţia ei mai ales retrospectivă, un număr de redactori şi colaboratori evocînd întîlnirea lor cu revista consacrată, de la primul său număr, din 15 iulie 1958, prin dăruirea regretatului Mihu Dragomir, discernării şi promovării tinerelor talente. In acest spirit, Florenţa Albu, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Sorin Titel, Dan Zamfirescu, M. Ungheanu, Gh. Pitut, George Bălăiţă, Grigore Arbore deapănă amintiri sau fac aprecieri pertinente, Mircea ,Florin Şandru relevînd virtuţile actualului „Atelier literar“, pentru că profesorul Alexandru Bălăci să sublinieze tinereţea Intrinsecă unei asemenea publicaţii. Prilej de satisfacţie pentru întreaga presă a Uniunii Scriitorilor, ca şi, în genere, pentru toate publicaţiile de cultură care, cu o cordială exigenţă, stimulează creaţia noastră literară insemnificaţiile ei majore. I. I. „Secolul 20", nr. 4-1975 0 Momente semnificative din opera de traducere a literaturii universale se intitulează prima secvenţă a unor promiţătoare analize asupra tălmăcirilor româneşti efectuate în ultimii ani din cultura majoră a lumii. In acest număr al revistei „Secolul 20“ se fac aprecieri asupra versiunilor româneşti din operele lui Platon (Petru Creţia), Aristotel (Constant Georgescu), Cicero, Thomas Morus şi Erasmus (Alexandru Cizek), Giorgio Vasari (Smaranda , Bratu Stati), Bacon (Gabriel Liiceanu). Publicind un fragment din piesa Mona Lisa (traducere Ştefan Aug. Doinaş), nuvela postumă Eternul Adam (traducere Ion Hobana) şi cîteva scrisori către Hetzel şi Nadar traduse de Alina Ledeanu. „Secolul 20“ întregeşte imaginea lui Jules Verne cu care era obişnuit cititorul român. Propunerea de reevaluare a scriitorului francez este susţinută de Théophile Gautier (Călătoriile imaginare ale domnului Jules Verne), Jean Richer (însemnări despre constelaţia marinarului), Pierre- André Tourtain (Sub semnul dublului romantic), Max-Pol Fouchel (America, o proiecţie ver- niană), Michel Bator (Un geniu erudit şi naiv), Paul Delvaux (Un „climat Jules Verne“), Ray Bradbury („Cită frumuseţe şi de miracole ! Transmiteţi !“) şi Im Hobana (Jules Verne, acest necunoscut). 600“ • Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la prima menţiune documentară a oraşului Vaslui, Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul judeţean al sindicatelor Vaslui au organizat o serie de manifestări culturale. Cu acest prilej, la liceul Mihail Kogălniceanu a avut loc o şezătoare literară la care au participat Constantin Chiriţă, Gica Iureş, Al. Raicu şi Iuliu Raţiu. „Revista literar-artistică pentru elevi“ • La Muzeul Literaturii Române, duminică, 28 septembrie, în cadrul „Revistei literar-artistice pentru elevi“ a fost prezentat, in avanpremieră, albumul „O istorie ilustrată a literaturii române“. Și-au dat concursul prof. dr. doc. Dan Simonescu, prof. Mihai Şora şi prof. Gh. Şovu. De asemenea, în rubricile revistei au fost prezentate momente poetice, plastice şi muzicale. Vlaicu Bârna a încredinţat Editurii Cartea Românească volumul de poeme intitulat Labirintul lui Dedal. Lucrează la un amplu poem inspirat din viaţa lui Horia. Mihai Negulescu a încredinţat Editurii Albatros volumul intitulat Ceremonie în albastru, iar Editurii Ion Creangă selecţia de poeme destinată celor mici, Aeroportul alb. Franz Bulhardt a terminat traducerea in limba germană a libretului unei opere realizată de Norbert Petri, după piesa Ultima oră de Mihail Sebastian. Definitivează, pentru Editura Kriterion, volumul de poeme Image. Gica Iuteş lucrează pentru Editura Albatros la romanul Măr roşu ca focul, iar pentru Editura Ion Creangă la volumele Mica mea inimă de piatră şi Daliada şi Nubanu. Ioan Costea pregăteşte pentru Editura Dacia volumul de versuri Sub aripi de vultur. Lucrează la cartea de reportaje Călător prin ţara mea, ce va fi predată Editurii militare. Virginia Şerbănescu are în curs de apariţie la Editura Minerva traducerea volumului Texte alese din Enciclopedie. A predat Direcţiei Teatrelor drama istorică Fulger în prag de veac. A încredinţat Editurii Militare volumul de nuvele istorice La curţile Hîrlăului, iar Editurii Dacia volumul de Instantanee. Corina Cristea lucrează pentru Editura Cartea Românească la romanul Vulpile, inspirat din viaţa muncitorilor forestieri. A depus la Editura Eminescu volumul de nuvele Peregrinări fragile, iar la Editură Ion Creangă cartea de legende scandinave repovestite ai titlul Visul Nordului sihastru. . . „Studii de literatură universală“, XVIII • Sub semnul a două aniversări — Ronsard şi Byron — revista editată de Societatea de ştiinţe ■ filologice din România consacră cea mai mare parte a spaţiului tipografic al ultimului număr studiilor de poetică, prin publicarea unor documentate contribuţii semnate de Lucia Vaiia Puşcă, Nicolae Bârna, Antonia Constantinescu, Al. Ranai, Mihail Nasta, Zamfira Popescu, Mihai Pop, Livius Ciocirlie şi Cristina Maria Hâncu. Asupra unor probleme ale teatrului modern, în cadrul rubricii „Panoramic“, discută Ilena Berlogea, Ileana Bucurenciu Bârsan și Gelu Ionescu.