România literară, octombrie-decembrie 1975 (Anul 8, nr. 40-52)

1975-10-02 / nr. 40

s’: România literară COLEGIUL­­ Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger câmpeanu. Din 7 in 7 zile Permanenţele politicii noastre externe IMPORTANTELE CUVINTARI ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marile adunări populare de la Braşov şi Tirgul Mureş, caracteristice pentru stilul de lucru al secretarului general al partidului, se înscriu la loc de frunte printre manifestările menite să aprofun­deze dialogul direct al conducerii de partid şi de stat cu creatorii bunurilor materiale şi spirituale, cu întregul nostru popor angajat pe drumul progresului accelerat al ţării. Subliniem perfecta formulare de sinteză a uneia din ideile fundamentale pentru viitorul strălucit al României socialiste : „Scopul a tot ceea ce înfăptuim, esenţa politicii partidului, a construcţiei socialismului sunt asigurarea bunăstării, fericirii poporului. Acestui ţel trebuie să-i consacrăm întreaga noastră activitate !“. Preocuparea intensă, de fiecare moment, pentru înfăp­tuirea Programului şi a Directivelor dezvoltării econo­­mico-sociale, elaborate de Congresul al XI-lea, se îm­pleteşte organic şi creator cu atenţia acordată amplifi­cării armonioase a relaţiilor noastre internaţionale. România participă activ la întărirea prieteniei, solida­rităţii şi colaborării cu toate ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. „Intre politica naţională, de dez­voltare a ţării pe calea socialismului şi comunismului — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cuvîntarea de la Braşov — şi politica internaţională de colaborare şi pace a partidului şi statului nostru există o strînsă interde­pendenţă. Numai acţionînd astfel avem garanţia că vom dispune de condiţii internaţionale favorabile, că va fi asigurată pacea, că vom putea realiza cu succes Progra­mul înaintării României spre societatea comunistă“. In ansamblul vieţii internaţionale sunt, desigur, multe şi complexe probleme de soluţionat. Dar, trebuie subli­niat faptul că s-a modificat radical raportul de forţe in lume, că s-au obţinut o serie de rezultate pozitive pe calea destinderii şi, in acelaşi timp, se afirmă, cu ener­gie, hotărirea popoarelor de pretutindeni de a fi stă­­pîne pe bogăţiile lor, de a folosi mijloacele lor in scopul dezvoltării sociale şi economice independente, pentru a-şi făuri singure viaţa şi destinele, fără vreun amestec din afară. Un domeniu optim pentru propăşirea tuturor popoarelor este realizarea noii ordini economice care trebuie să lichideze subdezvoltarea, să contribuie la in­staurarea unor relaţii de egalitate şi dreptate, să asigure fiecărui popor accesul la cuceririle ştiinţei şi culturii, ridicarea bunăstării materiale şi spirituale. Aceasta este direcţia indicată de Documentele partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi salutată de unanimitatea opiniei publice românești cu vibrant entuziasm. Relaţiile prieteneşti româno — iugoslave PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMAN, to­varăşul Manea Mănescu a făcut o vizită prietenească de lucru in Iugoslavia, la invitaţia preşedintelui Con­siliului Executiv Federal al Iugoslaviei, Gemal Biedici. La încheierea convorbirilor oficiale s-a dat publicităţii un comunicat care sintetizează rezultatele deosebit de fructuoase ale acestei noi etape din dialogul româno­­iugoslav. A fost semnat, între alte documente, Protocolul privitor la colaborarea economică pe intervalul 1976— 1980, caracterizat prin creşterea continuă a cooperării şi specializării in producţie şi livrării reciproce de măr­­­­furi. După cum arată ziarele şi agenţiile de presă, mo­mentul de virf al vizitei tovarăşului Manea Mănescu la Belgrad l-a constituit primirea de către preşedintele Iosip Broz Tito. Cu această ocazie au fost trecute in revistă rezultatele pozitive obţinute in realizarea pro­gramului de cooperare economică dintre cele două ţări, a noilor acţiuni menite să extindă această cooperare, a modalităţilor de colaborare ştiinţifică şi tehnică, de cola­borare culturală. Preşedintele Iosip Broz Tito şi-a expri­mat satisfacţia că, in curind, se va intilni cu preşedin­tele Nicolae Ceauşescu. Sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite IN CADRUL DEZBATERILOR Adunării Generale a O.N.U. conducătorul delegaţiei ţării noastre, ministrul de externe George Macovescu a pronunţat un amplu şi dens expozeu al principiilor directoare în activitatea in­ternaţională a României socialiste. După trecerea in revistă a problemelor majore din actualul stadiu al re­laţiilor intre state, George Macovescu a sub­liniat necesitatea participării active la rezolvarea lor a tuturor ţărilor fără vreo discriminare. Una din prin­cipalele direcţii în care trebuie să se îndrepte efortu­rile tuturor naţiunilor este îmbunătăţirea funcţionării O.N.U. şi adaptarea acestei importante organizaţii la­­ cerinţele noilor realităţi ale vieţii internaţionale. „Sunt împuternicit să declar — a spus ministrul nostru de externe — că România va acţiona cu energie, conlu- I crind strips cu toate celelalte state membre, pentru­­ dezvoltarea şi creşterea rolului Naţiunilor Unite in viaţa­­ internaţională, pentru ca activitatea­­organizaţiei să de- I vină mai eficientă, pentru ca O­N.U. să contribuie mai substanţial la rezolvarea problemelor care preocupă lumea întreagă". Observator 2 România literară • In cadrul marilor a­­niversări culturale reco­mandate de Consiliul Mondial al Păcii pe anul 1975, Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Uniunea Scriitorilor şi Institutul Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea au organizat o manifestare consacrată marelui scriitor danez Hans-Christian Andersen, de la a cărui moarte se împlinesc 100 de ani. După cuvintul introduc­tiv rostit de Valeriu Râ­­peanu, membru al Birou­lui Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, despre personalitatea şi opera lui Andersen, a conferenţiat istoricul şi criticul literar Ovidiu Papadima. A urmat un program de lecturi din o­­pera scriitorului danez în traducerea acad. Alexan­dru Phillippide. A fost vi­zionat filmul „Viteazul soldat de plumb“, produc­ţie a studiourilor fran­ceze, după povestirea cu acelaşi titlu a scriitorului comemorat. La manifes­tare au luat parte amba­sadorul Danemarcei la București, Niels Boel și membri ai ambasadei.­ ­ Viața literară Comemorarea lui Andersen ,Vaslui . Aniversarea lui Michelangelo , Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Artiştilor Plas­tici, au organizat la Casa de cultură a I.R.R.C.S. o manifestare consacrată lui Michelangelo Buona­­rotti, poet, sculptor, pic­tor şi arhitect italian, de la a cărui naştere se îm­plinesc 500 de ani. Despre viaţa şi perso­nalitatea marelui renas­centist au vorbit Al. Bă­lăci, membru corespon­dent al Academiei Repu­blicii Socialiste România, şi Ion Frunzetti, vicepre­şedinte al Uniunii Artiş­tilor Plastici. Poeţii Radu Boureanu şi C. D. Zele­­tin au citit traduceri din opera lui Michelangelo. Au participat membri ai ambasadei Italiei la București. în spiritul colaborării reciproce . In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uni­unea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scrii­torilor din U.R.S.S. a so­sit la Bucureşti Lev Ghinzburg. In cadrul în­ţelegerii similare cu Uni­unea Scriitorilor din R. D. Germană, ne vizi­tează ţara Eberhard Czaga. • Conform înţelegerii de colaborare dintre uni­unile de scriitori din România şi Bulgaria au sosit la Bucureşti Haim Benadov şi Naidem Val­cev. • Au plecat în Elveţia, ca delegaţi, in cadrul în­ţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitori­lor din Republica Socia­listă România şi Societa­tea Scriitorilor Elveţieni: Constantin Ciopraga, Le­­tay Lajos şi Silvian Iosi­­fescu. „ La Invitaţia­­Agen­ţiei autorilor“ din R. P. Polonă a plecat la Var­şovia Traian Iancu, di­rector al Uniunii Scriito­rilor din ţara noastră. De asemenea, au plecat la Varşovia, pentru a parti­cipa la „Simpozionul tra­ducătorilor“, Olga Zaicic şi Elena Linţa. D In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uni­unea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scrii­torilor din R. P. Polonă au plecat la Varşovia (în schimburi redacţionale) Andrei Brezeanu, de la revista „Secolul 20“, şi Wellmann Iosif, de la re­vista „Igaz Szó“. De ase­menea, au plecat in R. P. Polonă, pentru a parti­cipa la „Toamna poeziei varşoviene“, Florin Mu­gur şi Dinu Flămând.­­ Potrivit înţelegerii de colaborare dintre Uni­unea Scriitorilor din Re­publica Socialistă Româ­nia şi Uniunea Scriitori­lor din U.R.S.S. a plecat in schimb redacţional, la Moscova şi la Duşanbe (R.S.S. Tadjică) Valentin Silvestru. In cadrul acele­iaşi înţelegeri de colabo­rare, a plecat la „Confe­rinţa traducătorilor de la Vilnius“ Aurel Covaci,­­ iar la „Zilele literaturii sovietice din Azerbaid­jan“ AL I. Ştefănescu şi Anghel Dumbrăveanu. Tot în cadrul înţelegerii respective de colaborare, a plecat la Moscova, un schimb redacţional, Ion Velican de la revista „O­­rizorul“. „Luceafărul", nr. 700 . Săptămînalul „Lu­ceafărul" al Uniunii Scri­itorilor apărut simbăta trecută marchează nr.-ul 700. Prilej pentru redac­ţie de a semnala această cifră în semnificaţia ei mai ales retrospectivă, un număr de redactori şi co­laboratori evocînd întîl­­nirea lor cu revista con­sacrată, de la primul său număr, din 15 iulie 1958, prin dăruirea regretatului Mihu Dragomir, discernă­­rii şi promovării tinerelor talente. In acest spirit, Florenţa Albu, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Marin Sorescu, Ioan Ale­xandru, Sorin Titel, Dan Zamfirescu, M. Unghea­­nu, Gh. Pitut, George Bălăiţă, Grigore Arbore deapănă amintiri sau fac aprecieri pertinente, Mir­­cea ,Florin Şandru rele­­vînd virtuţile actualului „Atelier literar“, pentru­ că profesorul Alexandru Bă­lăci să sublinieze tinere­ţea Intrinsecă unei ase­menea publicaţii. Prilej de satisfacţie pentru întreaga presă a Uniunii Scriitorilor, ca şi, în genere, pentru toate publicaţiile de cultură care, cu o cordială exi­genţă, stimulează creaţia noastră literară in­­sem­nificaţiile ei majore. I. I. „Secolul 20", nr. 4-1975 0 Momente semnifica­tive din opera de tradu­cere a literaturii univer­­sale se intitulează prima secvenţă a unor promiţă­toare analize asupra tăl­măcirilor româneşti efec­tuate în ultimii ani din cultura majoră a lumii. In acest număr al revistei „Secolul 20“ se fac apre­­cieri asupra versiunilor româneşti din operele lui Platon (Petru Creţia), A­­ristotel (Constant Geor­­gescu), Cicero, Thomas Morus şi Erasmus (Ale­xandru Cizek), Giorgio Vasari (Smaranda , Bratu Sta­ti), Bacon (Gabriel Liiceanu). Publicind un fragment din piesa Mona Lisa (traducere Ştefan Aug. Doinaş), nuvela pos­tumă Eternul Adam (tra­ducere Ion Hobana) şi cî­­teva scrisori către Hetzel şi Nadar traduse de Alina Ledeanu. „Secolul 20“ în­­tregeşte imaginea lui Jules Verne cu care era obişnuit cititorul român. Propunerea de reevaluare a scriitorului francez este susţinută de Théophile Gautier (Călătoriile ima­ginare ale domnului Jules Verne), Jean Richer (însemnări despre conste­laţia marinarului), Pierre- André Tourtain (Sub semnul dublului roman­­tic), Max-Pol Fouchel (America, o proiecţie ver-­ niană), Michel Bator (Un geniu erudit şi naiv), Paul Delvaux (Un „climat Jules Verne“), Ray Brad­bury („Cită frumuseţe şi d­e miracole ! Transmi­teţi !“) şi Im Hobana (Jules Verne, acest necu­noscut). 600“ • Cu prilejul împlini­rii a 600 de ani de la pri­ma menţiune documen­tară a oraşului Vaslui, Comitetul judeţean pen­tru cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul ju­deţean al sindicatelor Vaslui au organizat o se­rie de manifestări cultu­rale. Cu acest prilej, la li­ceul Mihail Kogălnicea­­nu a avut loc o şezătoa­re literară la care au participat Constantin Chiriţă, Gica Iureş, Al. Raicu şi Iuliu Raţiu. „Revista literar-artistică pentru elevi“ • La Muzeul Litera­turii Române, duminică, 28 septembrie, în cadrul „Revistei literar-artistice pentru elevi“ a fost pre­zentat, in avanpremieră, albumul „O istorie ilus­trată a literaturii ro­mâne“. Și-au dat concursul prof. dr. doc. Dan Simo­­nescu, prof. Mihai Şora şi prof. Gh. Şovu. De a­semenea, în rubricile re­vistei au fost prezentate momente poetice, plasti­ce şi muzicale. Vlaicu Bârna a încredinţat Editurii Cartea Românească volu­mul de poeme intitulat Labirintul lui Dedal. Lu­crează la un amplu poem inspirat din viaţa lui Horia. Mihai Negulescu a încredinţat Editurii Al­batros volumul intitulat Ceremonie în albastru, iar Editurii Ion Creangă selecţia de poeme desti­nată celor mici, Aeropor­tul alb. Franz Bulhardt a terminat traducerea in limba germană a libretu­lui unei opere realizată de Norbert Petri, după piesa Ultima oră de Mihail Se­bastian. Definitivează, pentru Editura Kriterion, volumul de poeme Image. Gica Iuteş lucrează pentru Editura Albatros la romanul Măr roşu ca focul, iar pentru Editura Ion Creangă la volumele Mica mea inimă de piatră şi Daliada şi Nubanu. Ioan Costea pregăteşte pentru Editura Dacia volumul de versuri Sub aripi de vultur. Lu­crează la cartea de repor­taje Călător prin ţara mea, ce va fi predată Editurii militare. Virginia Şerbănescu are în curs de apariţie la Editura Minerva traduce­rea volumului Texte ale­se din Enciclopedie. A predat Direcţiei Teatrelor drama istorică Fulger în prag de veac. A încredin­ţat Editurii Militare vo­lumul de nuvele istorice La curţile Hîrlăului, iar Editurii Dacia volumul de Instantanee. Corina Cristea lucrează pentru Editura Cartea Românească la ro­manul Vulpile, inspirat din viaţa muncitorilor fo­restieri. A depus la Edi­tura Eminescu volumul de nuvele Peregrinări fragile, iar la Editură Ion Creangă cartea de legen­de scandinave repovestite ai titlul Visul Nordului sihastru. . . „Studii de literatură universală“, XVIII • Sub semnul a două aniversări — Ronsard şi Byron — revista editată de Societatea de ştiinţe ■ filo­logice din România con­­sacră cea m­ai mare parte a spaţiului tipografic al ultimului număr studiilor de poetică, prin publica­rea unor documentate contribuţii semnate de Lucia Vaiia Puşcă, Nico­lae Bârna, Antonia Con­­stantinescu, Al. Ranai, Mihail Nas­ta, Zamfira Popescu, Mihai Pop, Li­­vius Ciocirlie şi Cristina Maria Hâncu. Asupra unor probleme ale teatru­lui modern, în cadrul ru­bricii „Panoramic“, discu­tă Ilena Berlogea, Ileana Bucurenciu Bârsan și Ge­­lu Ionescu.

Next