România literară, ianuarie-martie 1976 (Anul 9, nr. 1-13)
1976-01-01 / nr. 1
Din 7 in 7 zile Colaborare şi înţelegere intre naţiuni IN VIAŢA INTERNAŢIONALA, anul 1975 marchează un pas înainte către afirmarea necesităţii imperioase a destinderii, a înţelegerii, a colaborării, singurele linii directoare pe drumul către prosperitate, progres şi pace. în acest sens, remarcabilul document, de o înaltă valoare teoretică şi practică, expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Marea Adunare Naţională, analizează, cu strălucită pătrundere, schimbările mari ce au avut şi au loc pe arena internaţională şi pune in lumină principiile fundamentale ale politicii noastre externe. In primul rind, trebuie subliniat faptul că in elaborarea şi înfăptuirea acestei politici, in dezvoltarea relaţiilor României cu celelalte state, a relaţiilor Partidului Comunist Român cu forţele revoluţionare, democratice şi progresiste, rolul hotărâtor şi creator revine tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Asupra amplei activităţi a ţării noastre pe arena internaţională, care atinge dimensiuni fără precedent ,, este pretutindeni salutată cu viu interes şi cu respect, ideile şi acţiunile preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi-au pus amprenta, cu deosebit succes, înscriindu-se in Paginile de frunte ale istoriei contemporane. Vizitele făcute în ţări din Europa, Asia, Africa şi America, înalţii oaspeţi primiţi la Bucureşti, tratatele, declaraţiile solemne comune semnate in capitale străine şi in capitala noastră, marele număr de acorduri şi înţelegeri bilaterale de cooperare şi colaborare economică, tehnico-ştiinţifică, culturală, au fundamentat, larg şi puternic, relaţiile României cu alte ţări. Menţionăm că, In prezent, ţara noastră are relaţii diplomatice şi consulare cu 126 de state şi relaţii economice cu mai mult de 130 de ţări de pe meridianele lumii. Definiţii limpezi, precise CONCEPŢIILE SĂNĂTOASE, SOLIDE, ce stau la temelia de neclintit a relaţiilor României socialiste cu celelalte state — concepţii unanim cunoscute şi preţuite, ca suveranitatea şi independenţa naţională, deplina egalitate in drepturi, neamestecul In treburile Interne, nerecurgerea la forţă, deplina libertate in alegerea destinului propriu şi in stăpinirea şi fructificarea bogăţiilor naţionale — caracterizează şi determină toate acţiunile României in viaţa internaţională. Pentru a nu lăsa nici o posibilitate de fisură in înţelegerea acestor concepte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat : „Trebuie să se pornească in toate împrejurările de la adevărul că principiul suveranităţii este universal valabil şi acelaşi pentru toate statele, indiferent de mărimea sau de orinduirea lor socială, că el nu poate fi conceput decit intr-un singur sens şi in nici un caz nu poate fi aplicat sau interpretat in mod diferit faţă de o ţari sau alta“. Politica externă a României are in vedere faptul cert şi obiectiv că drept urmare a importantelor mutaţii produse in viaţa naţiunilor şi a relaţiilor internaţionale, cursul către destindere şi tendinţa de colaborare s-au accentuat. Totuşi, aceste tendinţe sunt incă fragile şi departe de a constitui caracteristica principală a climatului politic mondial In abordarea problemelor internaţionale, aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea sa, trebuie să nu se uite faptul că lumea contemporană este împărţită în state ce construiesc socialismul şi comunismul, ţări in curs de dezvoltare care înaintează pe calea dezvoltării economico-sociale independente şi ţări capitaliste dezvoltate. „Această realitate — a spus preşedintele Republicii Socialiste România — constituie una din trăsăturile caracteristice fundamentale ale epocii contemporane, care va continua să domine relaţiile internaţionale încă o lungă perioadă de timp. In aceste condiţii se impune ca în abordarea tuturor problemelor complexe ale politicii mondiale să se pornească de la principiile coexistenţei paşnice intre ţări cu orinduiri sociale diferite, de la necesitatea conlucrării active între toate statele, in vederea soluţionării problemelor intr-un spirit nou, al respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi alege calea dezvoltării corespunzător propriilor interese, de a-şi făuri destinul liber şi de sine stătător, fără nici un amestec din afară“. O lume mai dreaptă, mai bună INTRE MARILE ŞI IMPORTANTELE acţiuni politice întreprinse de ţara noastră, un loc de seamă ii deţine preocuparea activă pentru intărirea rolului şi acţiunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite in viaţa politică şi economică a lumii intregi. De asemenea, se înscrie, intre cele mai importante documente ale anului 1975, Declaraţia ţării noastre privitoare la instaurarea unei noi ordini politice şi economice internaţionale. Dacă notăm şi documentul despre poziţia României in problemele dezarmării putem avea o imagine, desigur incompletă, totuşi edificatoare, a dinamismului, a viguroaselor şi justelor acţiuni caracteristice politicii externe a României. Pe drept cuvint s-a spus in Hotărirea Marii Adunări Naţionale cu privire la politica externă a ţării : „Ca şi pină acum, in întreaga sa activitate, Republica Socialistă România va porni şi in viitor de la îmbinarea strinsă, intr-o unitate dialectică organică, a politicii interne de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înflorire socialeconomică a patriei şi de ridicare a nivelului de trai al poporului, cu politica externă consacrată victoriei cauzei socialismului şi progresului, promovării destinderii, colaborării şi păcii internaţionale, făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră“. Cronicar 2 România literară & ■ E30 ti Viaţa literară „Republică, măreaţă vatră" • în aula facultăţilor tehnice ale Academiei Militare din Bucureşti a avut loc un recital poetic închinat Zilei Republicii. Au fost prezenţi Vlaicu Bârna, Radu Cărneci, Ionel Dincă, Dumitran Frunză şi Al. Raicu. Cenaclul „Tudor Vianu“ a consacrat ultima sa şedinţă din acest an prezentării unor lucrări cu conţinut patriotic. Au citit poezii, eseuri şi proză : Constantin Banu, Lisette Georgescu, Ana Maria Murnu, Aurora Nasta şi Al. Raicu. Au mai participat : Traian Buzdugan, Mihail Cosma, Florentin Haralamb, Petre Paulescu şi Virginia Şerbănescu. • La Liceul Economic din Bucureşti s-a desfăşurat un festival de poezie patriotică la care şi-au dat concursul : Virgil Carianopol, George Chirilă, Florin Costinescu, Lucia Negoiţă şi Dan Verona. • In cadrul ,,Salonului literar“ de pe lingă Casa de cultură nr. 4 din Capitală a avut loc o dezbatere cu tema : „Tineretul in literatura patriei“, la care au participat : Toma Alexandrescu, George Chirilă, Viniciu Gafiţa şi Paul Teodorescu. • La invitaţia Institutului de Medicină din Timişoara, a Institutului de subingineri din Hunedoara şi a liceului pedagogic din Deva, Iv. Martinovici a susţinut recitaluri de poezie patriotică. • O seară de poezie închinată Republicii a avut loc la Casa de cultură din Focşani cu contribuţia poeţilor : Emilia Căldăraru, Irimie Străuţ, şi Iuliu Raţiu. • Clubul salariaţilor Ministerului Economiei Forestiere şi materialelor de construcţii a găzduit un festival literar de poezie sub genericul „Republică, măreaţă vatră“. Ion Potopin a conferenţiat despre marile realizări ale patriei. Au citit poezii : Mihail Cosma, Mihai Gavril, Ion Larian Postolache și Al. Raicu. Editura Militară la 25 de ani de activitate • La Casa Centrală a Armatei a avut loc adunarea festivă consacrată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Editurii Militare. Adunarea a fost deschisă de generalul maior Gheorghe Gomoiu, adjunct al ministrului apărării naţionale şi secretar al Consiliului politic superior. A fost citit Ordinul de zi al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste România dat cu prilejul acestei aniversări. Directorul Editurii Militare, colonelul Tudor Tamaş, a înfăţişat activitatea editurii in cei 25 de ani de existenţă. Au rostit cuvinte de salut Laurenţiu Fulga, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Aurel Martin, director general-adjunct al Centralei editoriale, şi Valeriu Râpeanu, directorul Editurii Eminescu. Intr-o atmosferă însufleţitoare, adunarea a adoptat o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandant suprem al forţelor armate. Literatura conştiinţă militantă a epocii • La „Casa Prieteniei“ din str. Batiştei, a fost iniţiată o dezbatere la care au participat cercetători de la „Institutul de istorie şi teorie literară G. Călinescu“, tema discuţiei: „Literatura română — conştiinţă militantă a epocii“. Au fost prezenţi Marcel Duţă, Adriana Mitescu şi George Muntean. E. Lovinescu şi posteritatea critică • Studioul de istorie literară al Muzeului literaturii Române a organizat o dezbatere cu tema „Eugen Lovinescu şi posteritatea critică“. Au participat : Şerban Cioculescu, Al. Dima, Dumitru Micu, Nicolae Manolescu, Ioana Postelnicu, Grigore Smeu, Dan Zamfirescu, Ileana Vrancea și AL Oprea. română. Cercul ştiinţific de bibliologie • în cadrul şedinţei de lucru a Cercului ştiinţific integrat de bibliologie al Universităţii din Bucureşti, în holul aulei Bibliotecii Centrale Universitare, Mihai Gafiţa, redactor şef al Editurii Cartea Românească, a vorbit despre lucrarea „Ovidiu — Metamorfoze“, traducere şi prelucrare de Scarlat Barleut Tîmpeanu (1808), avind prefaţa de prof. univ. dr. doc. Nicolae Lascu, cu text stabilit, transcriere şi note de Nicolae Vasilescu-Capsali şi Dan Rîpă-Buicliu. Întîlniri cu cititorii • La Baia Mare, a avut loc o manifestare literară la care, pe lingă reprezentanţii cenaclurilor din Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, Vişeul de Sus, Borşa şi Tg. Lăpuş au fost prezenţi scriitorii localnici : Ştefan Belu, Ion Bogdan, Vasile Gaftone, V.R. Ghenceanu şi Mihai Olos, ca şi scriitorii fii ai Maramureşului din alte judeţe ale ţării: Teofil Buşcean, Augustin Buzura, Petre Got, Valentin Hossu-Longin, Ion Iuga, Ludovic Roman, Simion Pop şi Laurenţiu Ulic. • La Casa de Cultură din Hunedoara, în cadrul „Antologiei de poezie română contemporană“ au fost prezenţi : Iv. Martinovici, Nicolae Dragoş şi Nicolae Prelipceanu. • Vasile Netea s-a intilnit cu studenţii Institutului pedagogic din Baia Mare şi cu numeroşi cititori la casele de cultură din Seini şi Tg. Lapuş. • La Salonul creatorului din Bra. Vîlcea, la Casa de cultură din Govora-Băi, la Casa magistraturii din Ploieşti şi la Clubul lucrătorilor din Comerţul de stat au avut loc şezători literare la care au fost prezenţi Gh. Buznea, Barbu Alexandra Emandi, Ion Th. Ilea, Octav Sargeţiu şi Petre Strihan. • La Muzeul memorial „B.P. Hasdeu“ din Cîmpina, în cadrul „Salonului literar-artistic“ în care sunt prezentaţi scriitorii cîmpineni, a fost organi zat un medalion „Simion Stolnicu“. • In localitatea Voineasa de pe şantierul hidrocentralei Lotru, Ion Moiţoiu şi compozitorul Gh. Dumitrescu s-au intîlnit cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei unităţi, cu prilejul apariţiei lucrării Balada Lotrului. Festivitatea a inclus şi im spectacol In cadrul căruia a fost prezentată scenarizarea poemului respectiv. • La secţia pentru copii a Bibliotecii municipale din Bucureşti, a fost lansat volumul de povestiri Vulturul Ilie de Dinu Roca. A prezentat Ioana Ricus de la Editura Ion Creangă, iar actorii Vasile Mentzel și Val. Lefescu au citit pagini din volum. Desene de Gnant — Timişoara Mircea Radu Iacoban a predat Editurii Eminescu, pentru colecţia Rampa piesa intitulată Noaptea ce s-a reprezentat în acest an la Teatrul Naţional din Iaşi. Continuă lucrul la comedia lirică Visul unei nopţi cu fluturi. De asemenea lucrează, împreună cu Andrei Blaier, scenariul comediei cinematografice Fotbal. Anghel Dumbrăveanu are la Editura Cartea Românească romanul de dragoste intitulat Piatra de încercare. A predat totodată Editurii Dacia volumul Miracolul măritor, in care sunt reunite tablete de călătorie despre Cuba, Uniunea Sovietică şi Iugoslavia. Pregăteşte un volum de tălmăciri din poetul sirb Stevan Rabikovic și din poetul gruzin Otar Salamberidze și volumul de poeme Intrarea in cetate. A I Constantin Ciopraga are la Editura Junimea versiunea românească a cunoscutei lucrări La vie et l’oeuvre de Ion Creangă de Jean Boutiére, precedată de un studiu introductiv. A pregătit pentru Editura Eminescu volumul Ion Creangă interpretat de..., iar pentru Editura Junimea o carte de studii şi eseuri cu titlul Intre Ulyse şi Don Quijote. A terminat romanul intitulat Nisipul şi continuă lucrul la volumele Literatura română a secolului XX (Poezia interbelică) şi Scriitori români şi străini. Meliusz József pregăteşte pentru Editura Kriterion un nou volum de Poeme. Lucrează la tălmăcirea în limba maghiară a poemelor lui Geo Bogza, ce va fi încredinţat tot Editurii Kriterion. Ştefan Augustin Doinaş va preda Editurii Eminescu un amplu eseu intitulat Ceremonia limbajelor poetice, iar Editurii Minerva o ediţie selectivă Hölderlin, care va cuprinde traduceri de poezii, proză şi teatru. Marin Sorescu a predat Teatrului Lucia Sturdza Bulandra drama istorică intitulată Răceala, ce este pusă în scenă de regizorul Dan Micu. Pregăteşte pentru Editura Cartea Românească un nou volum de Poeme. Al. Căprariu a predat Teatrului Naţional din Cluj-Napoca piesa Gloanţe sub cerul nostru, a cărei premieră va avea loc în a doua jumătate a lunii ianuarie... Lucrează la o nouă piesă cu titlul Pensiunea speranţei sau Adevăru-i , minciună. Pentru Editura Dacia a pregătit un volum de eseuri Pasiuni estetice (despre cîțiva mari scriitori străini). Definitivează volumul de poeme Marea călătorie.