România literară, ianuarie-martie 1976 (Anul 9, nr. 1-13)

1976-01-01 / nr. 1

Din 7 in 7 zile Colaborare şi înţelegere intre naţiuni IN VIAŢA INTERNAŢIONALA, anul 1975 mar­chează un pas înainte către afirmarea necesităţii impe­rioase a destinderii, a înţelegerii, a colaborării, singu­rele linii directoare pe drumul către prosperitate, pro­gres şi pace. în acest sens, remarcabilul document, de o înaltă valoare teoretică şi practică, expunerea pre­zentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Marea Adu­nare Naţională, analizează, cu strălucită pătrundere, schimbările mari ce au avut şi au loc pe arena inter­naţională şi pune in lumină principiile fundamentale ale politicii noastre externe. In primul rind, trebuie subliniat faptul că in elaborarea şi înfăptuirea acestei politici, in dezvoltarea relaţiilor României cu celelalte state, a relaţiilor Partidului Comunist Român cu for­ţele revoluţionare, democratice şi progresiste, rolul ho­­tărâtor şi creator revine tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Asupra amplei activităţi a ţării noastre pe arena in­ternaţională, care atinge dimensiuni fără precedent ,, este pretutindeni salutată cu viu interes şi cu respect, ideile şi acţiunile preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi-au pus amprenta, cu deosebit succes, înscriindu-se in Pa­ginile de frunte ale istoriei contemporane. Vizitele fă­cute în ţări din Europa, Asia, Africa şi America, înalţii oaspeţi primiţi la Bucureşti, tratatele, declaraţiile so­lemne comune semnate in capitale străine şi in capi­tala noastră, marele număr de acorduri şi înţelegeri bilaterale de cooperare şi colaborare economică, teh­­nico-ştiinţifică, culturală, au fundamentat, larg şi pu­ternic, relaţiile României cu alte ţări. Menţionăm că, In prezent, ţara noastră are relaţii diplomatice şi con­sulare cu 126 de state şi relaţii economice cu mai mult de 130 de ţări de pe meridianele lumii. Definiţii limpezi, precise CONCEPŢIILE SĂNĂTOASE, SOLIDE, ce stau la temelia de neclintit a relaţiilor României socialiste cu celelalte state — concepţii unanim cunoscute şi pre­ţuite, ca suveranitatea şi independenţa naţională, de­plina egalitate in drepturi, neamestecul In treburile Interne, nerecurgerea la forţă, deplina libertate in ale­gerea destinului propriu şi in stăpinirea şi fructificarea bogăţiilor naţionale — caracterizează şi determină toate acţiunile României in viaţa internaţională. Pentru a nu lăsa nici o posibilitate de fisură in înţelegerea acestor concepte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat : „Trebuie să se pornească in toate împrejurările de la adevărul că principiul suveranităţii este universal va­labil şi acelaşi pentru toate statele, indiferent de mări­mea sau de orinduirea lor socială, că el nu poate fi conceput decit intr-un singur sens şi in nici un caz nu poate fi aplicat sau interpretat in mod diferit faţă de o ţari sau alta“. Politica externă a României are in vedere faptul cert şi obiectiv că drept urmare a importantelor mutaţii produse in viaţa naţiunilor şi a relaţiilor internaţionale, cursul către destindere şi ten­dinţa de colaborare s-au accentuat. Totuşi, aceste ten­dinţe sunt incă fragile şi departe de a constitui carac­teristica principală a climatului politic mondial In abordarea problemelor internaţionale, aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea sa, trebuie să nu se uite faptul că lumea contemporană este îm­părţită în state ce construiesc socialismul şi comunis­mul, ţări in curs de dezvoltare care înaintează pe calea dezvoltării economico-sociale independente şi ţări ca­pitaliste dezvoltate. „Această realitate — a spus pre­şedintele Republicii Socialiste România — constituie una din trăsăturile caracteristice fundamentale ale epo­cii contemporane, care va continua să domine relaţiile internaţionale încă o lungă perioadă de timp. In aceste condiţii se impune ca în abordarea tuturor problemelor complexe ale politicii mondiale să se pornească de la principiile coexistenţei paşnice intre ţări cu orinduiri sociale diferite, de la necesitatea conlucrării active între toate statele, in vederea soluţionării problemelor in­tr-un spirit nou, al respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi alege calea dezvoltării corespunzător propriilor interese, de a-şi făuri destinul liber şi de sine stătător, fără nici un amestec din afară“. O lume mai dreaptă, mai bună INTRE MARILE ŞI IMPORTANTELE acţiuni poli­tice întreprinse de ţara noastră, un loc de seamă ii deţine preocuparea activă pentru intărirea rolului şi acţiunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite in viaţa poli­tică şi economică a lumii intregi. De asemenea, se în­scrie, intre cele mai importante documente ale anului 1975, Declaraţia ţării noastre privitoare la instaurarea unei noi ordini politice şi economice internaţionale. Dacă notăm şi documentul despre poziţia României in problemele dezarmării putem avea o imagine, desigur incompletă, totuşi edificatoare, a dinamismului, a vigu­roaselor şi justelor acţiuni caracteristice politicii ex­terne a României. Pe drept cuvint s-a spus in Hotări­­rea Marii Adunări Naţionale cu privire la politica ex­ternă a ţării : „Ca şi pină acum, in întreaga sa acti­vitate, Republica Socialistă România va porni şi in viitor de la îmbinarea strinsă, intr-o unitate dialectică organică, a politicii interne de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înflorire social­­economică a patriei şi de ridicare a nivelului de trai al poporului, cu politica externă consacrată victoriei cauzei socialismului şi progresului, promovării destin­derii, colaborării şi păcii internaţionale, făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră“. Cronicar 2 România literară & ■ E30 ti Viaţa literară „Republică, măreaţă vatră" • în aula facultăţilor tehnice ale Academiei Militare din Bucureşti a avut loc un recital poetic închinat Zilei Republicii. Au fost prezenţi Vlaicu Bârna, Radu Cărneci, Io­nel Dincă, Dumitran Frunză şi Al. Raicu.­­ Cenaclul „Tudor Via­­nu“ a consacrat ultima sa şedinţă din acest an prezentării unor lucrări cu conţinut patriotic. Au citit poezii, eseuri şi pro­ză : Constantin Banu, Li­­sette Georgescu, Ana Ma­ria Murnu, Aurora Nasta şi Al. Raicu. Au mai par­ticipat : Traian Buzdugan, Mihail Cosma, Florentin Haralamb, Petre Paulescu şi Virginia Şerbănescu. • La Liceul Economic din Bucureşti s-a desfă­şurat un festival de poe­zie patriotică la care şi-au dat concursul : Vir­gil Carianopol, George Chirilă, Florin Costines­­cu, Lucia Negoiţă şi Dan Verona. • In cadrul ,,Salonului literar“ de pe lingă Casa de cultură nr. 4 din Ca­pitală a avut loc o dez­batere cu tema : „Tinere­tul in literatura pa­triei“, la care au partici­pat : Toma Alexandrescu, George Chirilă, Viniciu Gafiţa şi Paul Teodores­­cu. • La invitaţia Institu­tului de Medicină din Timişoara, a Institutului de subingineri din Hune­doara şi a liceului peda­gogic din Deva, Iv. Mar­­tinovici a susţinut reci­taluri de poezie patrio­tică. • O seară de poezie închinată Republicii a a­­vut loc la Casa de cul­tură din Focşani cu con­tribuţia poeţilor : Emilia Căldăraru, Irimie Străuţ, şi Iuliu Raţiu. • Clubul salariaţilor Ministerului Economiei Forestiere şi materialelor de construcţii a găzduit un festival literar de poezie sub genericul „Re­publică, măreaţă vatră“. Ion Potopin a conferen­ţiat despre marile reali­zări ale patriei. Au citit poezii : Mihail Cosma, Mihai Gavril, Ion Larian Postolache și Al. Raicu. Editura Militară la 25 de ani de activitate • La Casa Centrală a Armatei a avut loc aduna­rea festivă consacrată îm­plinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Editurii Milita­re. Adunarea a fost des­chisă de generalul maior Gheorghe Gomoiu, adjunct al ministrului apărării na­ţionale şi secretar al Con­siliului politic superior. A fost citit Ordinul de zi al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste România dat cu prilejul acestei aniversări. Directorul Editurii Mi­litare, colonelul Tudor Tamaş, a înfăţişat activi­tatea editurii in cei 25 de ani de existenţă. Au ros­tit cuvinte de salut Lau­­renţiu Fulga, prim-vice­­preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Aurel Martin, director general-adjunct al Centralei editoriale, şi Valeriu Râpeanu, direc­torul Editurii Eminescu. Intr-o atmosferă însu­­fleţitoare, adunarea a a­­d­op­tat o telegramă adre­sată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, comandant su­prem al forţelor armate. Literatura conştiinţă militantă a epocii • La „Casa Prieteniei“ din str. Batiştei, a fost i­­niţiată o dezbatere la care au participat cercetători de la „Institutul de isto­rie şi teorie literară G. Călinescu“, tema discuţiei: „Literatura română — conştiinţă militantă a e­­pocii“. Au fost prezenţi Marcel Duţă, Adriana Mi­­tescu şi George Muntean. E. Lovinescu şi posteritatea critică • Studioul de istorie literară al Muzeului lite­raturii Române a organi­zat o dezbatere cu tema „Eugen Lovinescu şi pos­teritatea critică“. Au par­ticipat : Şerban Ciocu­­lescu, Al. Dima, Dumi­tru Micu, Nicolae Mano­­lescu, Ioana Postelnicu, Grigore Smeu, Dan Zam­­firescu, Ileana Vrancea și AL Oprea. română. Cercul ştiinţific de bibliologie • în cadrul şedinţei de lucru a Cercului ştiinţi­fic integrat de bibliologie al Universităţii din Bucu­reşti, în holul aulei Bi­bliotecii Centrale Univer­sitare, Mihai Gafiţa, re­dactor şef al Editurii Cartea Românească, a vorbit despre lucrarea „Ovidiu — Metamorfoze“, traducere şi prelucrare de Scarlat Barleut Tî­m­­­pe­anu (1808), avind pre­faţa de prof. univ. dr. doc. Nicolae Lascu, cu text stabilit, transcriere şi note de Nicolae Vasi­­lescu-Capsali şi Dan Rî­­pă-Buicliu. Întîlniri cu cititorii • La Baia Mare, a a­­vut loc o manifestare li­terară la care, pe lingă reprezentanţii cenacluri­lor din Baia Mare, Sighe­­tul Marmaţiei, Vişeul de Sus, Borşa şi Tg. Lăpuş au fost prezenţi scriitorii localnici : Ştefan Belu, Ion Bogdan, Vasile Gaf­­tone, V.R. Ghenceanu şi Mihai Olos, ca şi scriito­rii fii ai Maramureşului din alte judeţe ale ţării: Teofil Buşcean, Augustin Buzura, Petre Got, Valen­tin Hossu-Longin, Ion Iuga, Ludovic Roman, Si­­mion Pop şi Laurenţiu Ulic. • La Casa de Cultură din Hunedoara, în cadrul „Antologiei de poezie ro­mână contemporană“ au fost prezenţi : Iv. Marti­­novici, Nicolae Dragoş şi Nicolae Prelipceanu. • Vasile Netea s-a in­­tilnit cu studenţii Insti­tutului pedagogic din Baia Mare şi cu numeroşi cititori la casele de cul­tură din Seini şi Tg. La­­puş. • La Salonul creatoru­lui din Bra. Vîlcea, la Casa de cultură din Go­­vora-Băi, la Casa magis­traturii din Ploieşti şi la Clubul lucrătorilor din Comerţul de stat au avut loc şezători literare la care au fost prezenţi Gh. Buznea, Barbu Alexandra Emandi, Ion Th. Ilea, Octav Sargeţiu şi Petre Strihan. • La Muzeul memorial „B.P. Hasdeu“ din Cîm­­pina, în cadrul „Salonului literar-artistic“ în care sunt prezentaţi scriitorii cîmpineni, a fost organi­­ zat un medalion „Simion Stolnicu“. • In localitatea Voi­­neasa de pe şantierul hi­drocentralei Lotru, Ion Moiţoiu şi compozitorul Gh. Dumitrescu s-au in­­tîlnit cu muncitorii, teh­nicienii şi inginerii aces­tei unităţi, cu prilejul a­­pariţiei lucrării Balada Lotrului. Festivitatea a inclus şi im spectacol In cadrul căruia a fost pre­zentată scenarizarea poe­mului respectiv. • La secţia pentru copii a Bibliotecii municipale din Bucureşti, a fost lan­sat volumul de povestiri Vulturul Ilie de Dinu Roca. A prezentat Ioana Ricus de la Editura Ion Creangă, iar actorii Vasile Mentzel și Val. Lefescu au citit pagini din volum. Desene de Gnant — Timişoara Mircea Radu Iacoban a predat Editurii Emines­cu, pentru colecţia Ram­pa piesa intitulată Noap­tea ce s-a reprezentat în acest an la Teatrul Naţio­nal din Iaşi. Continuă lucrul la comedia lirică Visul unei nopţi cu flu­turi. De asemenea lu­crează, împreună cu An­drei Blaier, scenariul co­mediei cinematografice Fotbal. Anghel Dumbrăveanu are la Editura Cartea Românească romanul de dragoste intitulat Piatra de încercare. A predat totodată Editurii Dacia volumul Miracolul mări­tor, in care sunt reunite tablete de călătorie des­pre Cuba, Uniunea So­vietică şi Iugoslavia. Pre­găteşte un volum de tăl­măciri din poetul sirb Stevan Rab­ikovic și din poetul gruzin Otar Salam­­beridze și volumul de poeme Intrarea in cetate. A I Constantin Ciopraga are la Editura Junimea versiunea românească a cunoscutei lucrări La vie et l’oeuvre de Ion Creangă de Jean Boutiére, prece­dată de un studiu intro­ductiv. A pregătit pentru Editura Eminescu volu­mul Ion Creangă inter­pretat de..., iar pentru Edi­tura Junimea o carte de studii şi eseuri cu titlul Intre Ulyse şi Don Qui­jote. A terminat romanul intitulat Nisipul şi conti­nuă lucrul la volumele Literatura română a seco­lului XX (Poezia interbe­lică) şi Scriitori români şi străini. Meliusz József pregăteşte pentru Editura Kriterion un nou volum de Poeme. Lucrează la tălmăcirea în limba ma­ghiară a poemelor lui Geo Bogza, ce va fi încredin­ţat tot Editurii Kriterion. Ştefan Augustin Doinaş va preda Editurii Emines­cu un amplu eseu intitu­lat Ceremonia limbajelor poetice, iar Editurii Mi­nerva o ediţie selectivă Hölderlin, care va cuprin­de traduceri de poezii, proză şi teatru. Marin Sorescu a predat Teatrului Lucia Sturdza Bulandra drama istorică intitulată Răceala, ce este pusă în scenă de regizorul Dan Micu. Pre­găteşte pentru Editura Cartea Românească un nou volum de Poeme. Al. Căprariu a predat Teatrului Naţio­nal din Cluj-Napoca pie­sa Gloanţe sub cerul nostru, a cărei premieră va avea loc în a doua ju­mătate a lunii ianuarie... Lucrează la o nouă piesă cu titlul Pensiunea spe­ranţei sau Adevăru-i , minciună. Pentru Editura Dacia a pregătit un vo­lum de eseuri Pasiuni es­tetice (despre cîțiva mari scriitori străini). Definiti­vează volumul de poeme Marea călătorie.

Next