România literară, iulie-septembrie 1976 (Anul 9, nr. 27-40)
1976-07-01 / nr. 27
O MĂREAŢĂ MISIUNE ISTORICĂ (Urmare din pagina 1) oricăror divergenţe şi disensiuni, pentru soluţionarea tuturor problemelor pe baza discuţiilor tovărăşeşti, de la ţari la ţară, in vederea dezvoltării unităţii statelor socialiste, aceasta corespunzînd intereselor fiecărei naţiuni, cauzei generale a socialismului, progresului şi păcii“. De asemenea, România promovează relaţii largi cu ţările in curs de dezvoltare, aceasta înscriindu-se în sfera generală a luptei împotriva imperialismului, pentru cauza propăşirii libere, de sine stătătoare, a fiecărei naţiuni, pe calea progresului şi civilizaţiei. In acelaşi timp, ţara noastră întreţine raporturi de colaborare multilaterală cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, participă activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale. Evident, nivelul deosebit la care se găsesc forţele de producţie in diferite ţări generează o largă diversitate in formele concrete de făurire a noii orinduiri sociale. Şi acest lucru se cere cu atit mai mult subliniat, cu cit un număr tot mai mare de state în curs de dezvoltare optează pentru calea socialistă de construcţie economico-socială. „înţelegerea justă a acestor probleme are o importanţă practică uriaşă — a relevat secretarul general al Partidului Comunist Român — pentru lupta revoluţionară, pentru trecerea la socialism, pentru victoria socialismului pe scară mondială. In procesul transformării revoluţionare a societăţii vor apărea noi şi noi forme de luptă şi construcţie socială, diferenţiate de la o ţară la alta in raport cu gradul dezvoltării forţelor de producţie şi cu particularităţile istorice, sociale şi naţionale. Luarea in consideraţie a acestor deosebiri va duce la îmbogăţirea continuă a socialismului ştiinţific, a marxismleninismului contemporan cu noi experienţe practice şi concluzii teoretice“. CONSTATIND, apoi, că, deşi au trecut 11 luni de la Conferinţa generală pentru securitate europeană, s-au întreprins foarte puţini paşi concreţi in direcţia soluţionării problemelor complexe, grave existente in Europa şi de rezolvarea cărora depind libertatea, bunăstarea, însăşi viaţa popoarelor de pe continent, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a argumentat că documentele Conferinţei de la Helsinki constituie un tot unitar şi că trebuie acţionat cu toată energia pentru realizarea lor integrală. De aici imperativul analizării temeinice a situaţiei existente pe continent care să dea comuniştilor o orientare de perspectivă pentru unirea tuturor forţelor democratice, progresiste, a tuturor popoarelor europene in lupta consacrată înfăptuirii securităţii şi păcii în Europa şi in întreaga lume. Şi aceasta cu atit mai mult cu cit pe continentul nostru este concentrat cel mai puternic arsenal de forţe militare şi de arme moderne, inclusiv nucleare, cunoscut vreodată în istorie, că bugetele militare ale statelor participante la Conferinţa general-europeană însumează peste 80 la sută din totalul cheltuielilor militare de pe glob, ceea ce reprezintă o povară uriaşă pe umerii popoarelor, un grav şi permanent pericol pentru pacea, independenţa şi viaţa întregii omeniri. Continuă să se menţină şi chiar se accentuează neîncrederea intre state, aceasta ridicînd noi obstacole in înfăptuirea unei securităţi reale. In Europa se găsesc faţă in faţă cele două blocuri militare a căror existenţă sporeşte neîncrederea, menţine primejdia unui nou război. Trasînd realist, cu cea mai inaltă răspundere, tabloul unei asemenea situaţii, secretarul general al partidului nostru a subliniat o dată mai mult necesitatea încheierii unor acorduri, cuprinzind garanţii corespunzătoare, care să ducă în fapt la lichidarea folosirii forţei sau a ameninţării cu forţa, dînd, astfel, încredere deplină tuturor popoarelor că nu vor fi victima nici unei agresiuni sau intervenţii din afară, indiferent sub ce pretext sau sub ce formă s-ar produce. De asemenea, concomitent, necesitatea dezvoltării unor relaţii economice libere, fără discriminări sau condiţii politice, şi pentru extinderea colaborării tehnico-ştiinţifice şi culturale intre toate popoarele continentului nostru. In partea finală a cuvintării sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, relevînd că „patriotismul revoluţionar, dragostea pentru propriul popor, apărarea intereselor lui vitale constituie trăsătură fundamentală, definitorie, a comuniştilor“, a subliniat că „în nici un fel nu poate fi considerată preocuparea unui partid de a apăra interesele clasei muncitoare şi ale propriului popor drept îngustime naţională, atitudine menită să ducă la slăbirea solidarităţii internaţionale“. Dimpotrivă , „însăşi noţiunea de solidaritate internaţională poate fi concepută numai în legătură organică cu lupta pentru apărarea intereselor clasei muncitoare din fiecare ţară, a intereselor naţionale ale fiecărui popor, a independenţei şi suveranităţii fiecărei naţiuni“. Ca atare , „între îndatoririle naţionale şi cele ale solidarităţii internaţionale ale partidelor comuniste există o deplină unitate dialectică, ele condiţionîndu-se reciproc“. „O astfel de unitate de tip nou va fi, fără îndoială, superioară din toate punctele de vedere, asigurind deplina solidaritate în lupta pentru progres social, pentru securitate şi pace in Europa şi in lume“. Prin largul orizont al problemelor abordate, prin profunditatea analizelor, prin pregnanta definire a finalităţilor majore ale celui mai puternic şi avansat factor de propăşire revoluţionară în întreaga lume, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa se impune ca una din cele mai strălucite contribuţii ale partidului nostru, ca expresie nemijlocită a conştiinţei de sine a poporului român, în cel mai deplin consens cu imperativele luptei pentru pace și progres ale omenirii de pretutindeni. 2 România literară Şedinţa secţiei de literatură pentru copii şi tineret Marţi, 29 iunie a c. a avut loc şedinţa Secţiei de literatură pentru copii şi tineret, cu următoarea ordine de zi : 1. Sarcinile creaţiei literar-artistice în lumina documentelor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste. Referent : Ion Hobana. 2. Participarea scriitorilor la acţiunile organizate de C.C. al U.T.C. şi Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor in perioada vacanţei de vară. La discuţii au luat parte Emilia Căldăraru, Virgil Chiriac, Vladimir Colin, Viniciu Gafiţa, Alexandru Mitru, Al. Gheorghiu Pogoneşti, Adrian Rogoz, Pauline Schneider, Alexandru Sen, Ion Serebreanu, Mircea Sântimbreanu, I.M. Ştefan, Nicolae Ştefănescu, Al. Vergu. Viaţa literară Sub egida CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Scriitori pe platforma industrială „23 August“ • In lumina indicaţiilor Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, Uniunea Scriitorilor din R.S. România a organizat, pe platforma industrială ,„23 August“ din Capitală, Festivalul literar : Cîntec pentru acest pămint românesc. Un numeros public, iubitori de literatură, muncitori ai uzinelor „Republica“, „23 August“, „întreprinderea de maşini unelte şi agregate Bucureşti“ (I.M.U.A.B.), „Progresul“, „întreprinderea Asociaţiile scriitorilor • Asociaţia scriitorilor din Iaşi, care a încheiat de curînd un contract de colaborare cu Uzina Mecanică Nicolina, a iniţiat, la această unitate, un recital de poezie patriotică la care au citit Sergiu Adam, George Lesnea, Silviu Rusu, Horia Zilieru şi Jean Panaite. De asemenea, cu prilejul deschiderii expoziţiei omagiale Magda Isanos, la Muzeul de istorie a Moldovei, din Iaşi, au citit versuri închinate poetei D. Florea-Rarişte şi Haralambie ţugui. • Asociaţia scriitorilor din Timişoara a iniţiat, la biblioteca judeţeană din localitate, o şezătoare literară in cadrul căreia au recitat Dorin Grozdan, Marius Munteanu, Nicolae Pirvu şi Nicolae Ţirioi. In spiritul colaborării reciproce • Ne vizitează ţara, în cadrul acordului cultural dintre România şi Grecia, scriitorul Apostolos Sahinis. • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunea Scriitorilor din R.S.F. Iugoslavia au sosit la Bucureşti Slavko Almajan, Dejan Djurickovic şi Rozica Jelusic. • In schimb redacţional cu revista „Secolul 20“, a sosit în ţara noastră scriitorul polonez Miroslav Malcharek. F.R.B.“, „Filatura de lină pieptănată“ şi ai altor unităţi industriale au participat la acest festival literar. Acad. Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a adus un salut muncitorilor care îşi desfăşoară munca lor pe această platformă industrială importantă a Capitalei şi a ţării. Au citit din lucrările lor poeţii Vlaicu Bârna, la „File din Epopeea Naţională“ . La sediul Muzeului Literaturii Române, s-a desfăşurat colocviul intitulat „File din Epopeea Naţională“ la care au fost invitaţi salariaţi de la C.I.A.C.O.T. precum şi elevi şi cadre didactice de la şcolile din comuna Chiajna. A luat cuvîntul Vasile Netea, după care a urmat o incursiune în lumea manuscriselor aparţinînd scriitorilor noştri clasici. Revista literar-artistică pentru elevi • Sîmbătă 26 iunie 1976, Muzeul Literaturii Române a „editat“ cel de-al 15-lea număr al Revistei literar-artistice pentru elevi consacrat lui Mihail Sadoveanu. Au participat, ca invitaţi, Despina Sadoveanu-Manoliu, D. I. Suchianu şi actriţa Valeria Marian. Cu această ocazie a fost vizitată reconstituirea ultimei camere de lucru a lui Mihail Sadoveanu. Aniversare Scedrin • In cadrul aniversărilor culturale, recomandate de Consiliul Mondial al Păcii şi de U.N.E.S.C.O., pentru anul 1976, Comitetul Naţional pentru apărarea păcii şi Uniunea Scriitorilor au organizat în sala Casei de cultură I.R.R.C.S., din Capitală, o manifestare consacrată lui Mihail Saltîkov Scedrin, de la a cărui naştere se împlinesc 150 de ani. Despre viaţa şi opera scriitorului rus a conferenţiat Mihail Novicov. A fost prezentat un film artistic: Seriu Bucuroiu, Franz Johannes Bulhardt, Radu Corneei, Dan Deşliu, Şt. Augustin Doinaş, Ion Horea, Traian Iancu, acad. Eugen Jebereanu, Aurel Rău, Claus Stephani, Romulus Vulpescu, precum şi poeţi-membri ai cenaclului literar „23 August“, George Silvia Bârseşti, Petre Paulescu, Vasile Popovici, Nicolae Stelea şi Valeria Stoica. Festivalul literar a fost înregistrat de Televiziunea Română şi s-a bucurat de un deosebit succes, întîlniri cu cititorii • La Biblioteca Centrală de Stat a fost lansat volumul al III-lea din Magnum Etimologicum Romaniae, apărut la Editura Academiei. Au luat cuvîntul Grigore Brâncuş şi Gabriel Strempel. Cu acest prilej, a fost deschisă expoziţia de documente şi de mărturii intitulată „Unitatea culturii româneşti“. • La Căminul cultural din comuna Fierbinţi (judeţul Ilfov), a fost lansat volumul de debut „Mierea pămîntului“ de Marin Constantin, premiant al revistei „Luceafărul“, volum apărut la Editura Ion Creangă. Au fost prezenţi Mircea Dinescu, Nicolae Dragoş, Tiberiu Utan şi Romulus Vulpescu. • La Banca de Stat (Centrul de calcul) din Bucureşti : Virgil Carianopol şi Traian Lalescu. • La Clubul Electroputere din Craiova şi la Regionala C.F.R. Craiova : Mihai Duţescu, Dumitru Mazilu, Ilarie Hinoveanu şi membri ai Cenaclului C.F.R. Bucureşti şi ai cenaclului „Cezar Petrescu“ din Craiova. Lansarea volumului antologic „Iulia Hasdeu“ • La Librăria „A. P. Hasdeu“ din Cîmpina a fost lansat, din iniţiativa cenaclului „Salonul nou“, volumul antologic Iulia Hasdeu (versuri, proză, corespondenţă), întocmit de Crina Decusară -Bocşan, apărut in Editura Minerva. A prezentat cercetătorul Octavian Onea. A La Congresul scriitorilor sovietici • Intre 21 și 25 iunie a.c., au avut loc la Moscova lucrările celui de al VI-lea Congres al scriitorilor sovietici. Raportul de activitate al conducerii Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. intitulat Literatura sovietică în lupta pentru comunism ; sarcinile ei in lumina hotărîriior celui de-al XXV-Iea Congres al P.C.XI.S. — a fost prezentat de Gheorghi Markov, prim-secretar al conducerii Uniunii Scriitorilor sovietici. La cel de al doilea punct al ordinei de zi, V. Telpugov, președintele Comisiei centrale de revizie a Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., a dat citire raportului acestei comisii. Pe marginea materialelor prezentate, în cadrul dezbaterilor Congresului, au luat cuvîntul numeroşi delegaţi dintre cei 542 prezenţi. In timpul lucrărilor, Congresul a fost salutat de reprezentanţii uniunilor şi asociaţiilor scriitorilor din străinătate, invitaţi să participe la Congres, între care şi Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România (din delegaţie a mai făcut parte — după cum am anunţat — Constantin Chiriţă — secretar general al Uniunii Scriitorilor). In cadrul ultimului punct de pe ordinea de zi a Congresului s-a procedat la alegerea organelor de conducere ale Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. La prima şedinţă plenară a noii conduceri a Uniunii Scriitorilor sovietici, Konstantin Fedin a fost ales președinte al acesteia, iar Gheorghi Markov — prim-secretar al Uniunii. Şantier Al. Rosetti are sub tipar la Editura Albatros, în colecţii ,,Lyceum“, volumul Schiţi de istorie a limbii române de la origini pină în zilele noastre. A predat Editurii Ştiinţifice şi Enciclopedice o nouă ediţie a volumului I din Istoria limbii române de la origini pină la începutul secolului XVII. Lucrează la studiul intitulat Problema anagramelor şi la o nouă ediţie a Istoriei limbii române literare. Pregăteşte noi ediţii ale lucrărilor Introducere în fonetică şi Note din Grecia. Mihai Beniuc lucrează la volumele : Literatura română intre anii 1940—1975 şi Evocări despre scriitori (Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, N. D. Cocea, Pablo Neruda, Nazim Hikmet, Ilya Ehrenburg etc.). La Editura Minerva urmează să-i apară cel de-al şaptelea volum de Scrieri intitulat Retrospective şi perspective. Mihai Crucsanu a încredinţat Editurii Minerva volumul selectiv Poeme alese, cuprinzind şi versurile rămase în periodice. Definitivează volumul al doilea de memorialistică intitulat De vorbă cu trecutul. SEMNAL EDITURA MINERVA G. Ibrăileanu — OPERE, vol. 3, ediţie critică de Rodica Rotaru şi Al. Piru. Prefaţă de Al. Piru, 454 p., lei 15. EDITURA ALBATROS Mihai Neagu Basarab — MEDICI DESPRE GENIU, col. „Cristal“, 128 p., lei 3. EDITURA „ION CREANGA* Virgil Carianopol — ARCAŞUL LUI ŞTEFAN (povestiri), ilustraţii de Dumitru Verdeş, 48 pag., 5,50 lei. EDITURA SCRISUL ROMANESC Alexandru Olani, SHAKESPEARE SI PSIHIATRIA DRAMATICA, 380 p., lei 13,50. BIBLIOGRAFII — PAGINI DE ISTORIE, lucrare elaborată de Elena Dunăreanu în cadrul Serviciului de bibliografie-iconografie al Bibliotecii „Astra“ — Sibiu, 1076, 44 pag. ••• — CARTEA STRĂINĂ VECHE (1472—1700) în Biblioteca „V.A. Urechia“ din Galaţi, catalog întocmit de N. Oprea, I. Mărunţelu, Sorina Codreanu şi Florica Carapcea, 246 pag.