România literară, iulie-septembrie 1976 (Anul 9, nr. 27-40)

1976-07-01 / nr. 27

O MĂREAŢĂ MISIUNE ISTORICĂ (Urmare din pagina 1) oricăror divergenţe şi disensiuni, pentru soluţionarea tutu­ror problemelor pe baza discuţiilor tovărăşeşti, de la ţari la ţară, in vederea dezvoltării unităţii statelor socialiste, aceasta corespunzînd intereselor fiecărei naţiuni, cauzei generale a socialismului, progresului şi păcii“. De asemenea, România promovează relaţii largi cu ţările in curs de dezvoltare, aceasta înscriindu-se în sfera ge­nerală a luptei împotriva imperialismului, pentru cauza propăşirii libere, de sine stătătoare, a fiecărei naţiuni, pe calea progresului şi civilizaţiei. In acelaşi timp, ţara noas­tră întreţine raporturi de colaborare multilaterală cu ţă­rile capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, participă activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale. Evident, nivelul deosebit la care se găsesc forţele de producţie in diferite ţări generează o largă diversitate in formele concrete de făurire a noii orinduiri sociale. Şi acest lucru se cere cu atit mai mult subliniat, cu cit un număr tot mai mare de state în curs de dezvoltare optează pentru calea socialistă de construcţie economico-socială. „înţelegerea justă a acestor probleme are o importanţă practică uriaşă — a re­levat secretarul general al Partidului Comunist Român — pentru lupta revoluţionară, pentru trecerea la socialism, pentru victoria socialismului pe scară mondială. In proce­sul transformării revoluţionare a societăţii vor apărea noi şi noi forme de luptă şi construcţie socială, diferenţiate de la o ţară la alta in raport cu gradul dezvoltării forţelor de producţie şi cu particularităţile istorice, sociale şi naţio­nale. Luarea in consideraţie a acestor deosebiri va duce la îmbogăţirea continuă a socialismului ştiinţific, a marxism­­leninismului contemporan cu noi experienţe practice şi concluzii teoretice“. C­ONSTATIND, apoi, că, deşi au trecut 11 luni de la Conferinţa generală pentru securitate europeană, s-au întreprins foarte puţini paşi concreţi in direcţia soluţionării problemelor complexe, grave existente in Europa şi de rezolvarea cărora depind libertatea, bunăsta­rea, însăşi viaţa popoarelor de pe continent,­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu a argumentat că documentele Confe­rinţei de la Helsinki constituie un tot unitar şi că trebuie acţionat cu toată energia pentru realizarea lor integrală. De aici imperativul analizării temeinice a situaţiei exis­tente pe continent care să dea comuniştilor o orientare de perspectivă pentru unirea tuturor forţelor democratice, progresiste, a tuturor popoarelor europene in lupta consa­crată înfăptuirii securităţii şi păcii în Europa şi in întreaga lume. Şi aceasta cu atit mai mult cu cit pe continentul nostru este concentrat cel mai puternic arsenal de forţe militare şi de arme moderne, inclusiv nucleare, cunoscut vreodată în istorie, că bugetele militare ale statelor parti­cipante la Conferinţa general-europeană însumează peste 80 la sută din totalul cheltuielilor militare de pe glob, ceea ce reprezintă o povară uriaşă pe umerii popoarelor, un grav şi permanent pericol pentru pacea, independenţa şi viaţa întregii omeniri. Continuă să se menţină şi chiar se accentuează neîncrederea intre state, aceasta ridicînd noi obstacole in înfăptuirea unei securităţi reale. In Europa se găsesc faţă in faţă cele două blocuri militare a căror exis­tenţă sporeşte neîncrederea, menţine primejdia unui nou război. Trasînd realist, cu cea mai inaltă răspundere, tabloul unei asemenea situaţii, secretarul general al partidului nostru a subliniat o dată mai mult necesitatea încheierii unor acorduri, cuprinzind garanţii corespunzătoare, care să ducă în fapt la lichidarea folosirii forţei sau a amenin­ţării cu forţa, dînd, astfel, încredere deplină tuturor po­poarelor că nu vor fi victima nici unei agresiuni sau in­tervenţii din afară, indiferent sub ce pretext sau sub ce formă s-ar produce. De asemenea, concomitent, necesitatea dezvoltării unor relaţii economice libere, fără discriminări sau condiţii politice, şi pentru extinderea colaborării tehnico-ştiinţifice şi culturale intre toate popoarele conti­nentului nostru. I­n partea finală a cuvintării sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, relevînd că „patriotismul revoluţionar, dragostea pentru propriul popor, apărarea interese­lor lui vitale constituie trăsătură fundamentală, definito­rie, a comuniştilor“, a subliniat că „în nici un fel nu poate fi considerată preocuparea unui partid de a apăra interesele clasei muncitoare şi ale propriului popor drept îngustime naţională, atitudine menită să ducă la slăbirea solidarităţii internaţionale“. Dimpotrivă , „însăşi noţiunea de solidaritate internaţională poate fi concepută numai în legătură organică cu lupta pentru apărarea intereselor clasei muncitoare din fiecare ţară, a intereselor naţionale ale fiecărui popor, a independenţei şi suveranităţii fiecă­rei naţiuni“. Ca atare , „între îndatoririle naţionale şi cele ale solidarităţii internaţionale ale partidelor comuniste există o deplină unitate dialectică, ele condiţionîndu-se reciproc“. „O astfel de unitate de tip nou va fi, fără în­doială, superioară din toate punctele de vedere, asigurind deplina solidaritate în lupta pentru progres social, pentru securitate şi pace in Europa şi in lume“. Prin largul orizont al problemelor abordate, prin pro­­funditatea analizelor, prin pregnanta definire a finalită­ţilor majore ale celui mai puternic şi avansat factor de propăşire revoluţionară în întreaga lume, cuvintarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa partidelor co­muniste şi muncitoreşti din Europa se impune ca una din cele mai strălucite contribuţii ale partidului nostru, ca expresie nemijlocită a conştiinţei de sine a poporului român, în cel mai deplin consens cu imperativele luptei pentru pace și progres ale omenirii de pretutindeni. 2 România literară ­ Şedinţa secţiei de literatură pentru copii şi tineret­ ­ Marţi, 29 iunie a c. a avut loc şedinţa Secţiei de literatură pentru copii şi tineret, cu următoarea ordine de zi : 1. Sarcinile creaţiei li­terar-artistice în lumina documentelor Congresului educaţiei politice şi al cul­turii socialiste. Referent : Ion Ho­ban­a. 2. Participarea scriitori­lor la acţiunile organizate de C.C. al U.T.C. şi Con­siliul Naţional al Organi­zaţiei Pionierilor in peri­oada vacanţei de vară. La discuţii au luat par­te Emilia Căldăraru, Vir­gil Chiriac, Vladimir Co­lin, Viniciu Gafiţa, Ale­xandru Mitru, Al. Gheor­­ghiu Pogoneşti, Adrian Rogoz, Pauline Schneider, Alexandru Sen, Ion Sere­­breanu, Mircea Sântim­­breanu, I.M. Ştefan, Nico­lae Ştefănescu, Al. Vergu. Viaţa literară Sub egida CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Scriitori pe platforma industrială „23 August“ • In lumina indicaţiilor Congresului educaţiei po­litice şi al culturii socia­liste, Uniunea Scriitorilor din R.S. România a orga­nizat, pe platforma indus­trială ,„23 August“ din Capitală, Festivalul lite­rar : Cîntec pentru acest pămint românesc. Un numeros public, iu­bitori de literatură, mun­citori ai uzinelor „Repu­blica“, „23 August“, „în­treprinderea de maşini u­­nelte şi agregate Bucu­reşti“ (I.M.U.A.B.), „Pro­gresul“, „întreprinderea Asociaţiile scriitorilor • Asociaţia scriitorilor din Iaşi, care a încheiat de curînd un contract de colaborare cu Uzina Me­canică Nicolina, a iniţiat, la această unitate, un re­cital de poezie patriotică la care au citit Sergiu Adam, George Lesnea, Silviu Rusu, Horia Zilie­­ru şi Jean Panaite. De asemenea, cu prile­jul deschiderii expoziţiei omagiale Magda Isanos, la Muzeul de istorie a Moldovei, din Iaşi, au ci­tit versuri închinate poe­­tei D. Florea-Rarişte şi Haralambie ţugui. • Asociaţia scriitorilor din Timişoara a iniţiat, la biblioteca judeţeană din localitate, o şezătoare li­terară in cadrul căreia au recitat Dorin Groz­­dan, Marius Muntea­­nu, Nicolae Pirvu şi Ni­­colae Ţirioi. In spiritul colaborării reciproce • Ne vizitează ţara, în cadrul acordului cultural dintre România şi Grecia, scriitorul Apostolos Sahi­­nis. • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uni­unea Scriitorilor din Ro­mânia şi Uniunea Scriito­rilor din R.S.F. Iugosla­via au sosit la Bucureşti Slavko Almajan, Dejan Djurickovic şi Rozica Je­­lusic. • In schimb redacţional cu revista „Secolul 20“, a sosit în ţara noastră scri­itorul polonez Miroslav Malcharek. F.R.B.“, „Filatura de lină pieptănată“ şi ai altor u­­nităţi industriale au par­ticipat la acest festival li­terar. Acad. Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consi­liului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, a adus un salut muncitori­lor care îşi desfăşoară munca lor pe această plat­formă industrială impor­tantă a Capitalei şi a ţă­rii. Au citit din lucrările lor poeţii Vlaicu Bârna, la­ „File din Epopeea Naţională“ . La sediul Muzeului Literaturii Române, s-a desfăşurat colocviul in­titulat „File din Epopeea Naţională“ la care au fost invitaţi salariaţi de la C.I.A.C.O.T. precum şi e­­levi şi cadre didactice de la şcolile din comuna Chiajna. A luat cuvîntul Vasile Netea, după care a urmat o incursiune în lumea manuscriselor a­­parţinînd scriitorilor noş­tri clasici. Revista literar-artistică pentru elevi • Sîmbătă 26 iunie 1976, Muzeul Literaturii Româ­ne a „editat“ cel de-al 15-lea număr al Revistei literar-artistice pentru e­­levi consacrat lui Mihail Sadoveanu. Au participat, ca invitaţi, Despina Sa­­doveanu-Manoliu, D. I. Suchianu şi actriţa Va­leria Marian. Cu această ocazie a fost vizitată re­constituirea ultimei ca­mere de lucru a lui Mi­hail Sadoveanu. Aniversare Scedrin • In cadrul aniversărilor culturale, recomandate de Consiliul Mondial al Pă­cii şi de U.N.E.S.C.O., pentru anul 1976, Comite­tul Naţional pentru apăra­rea păcii şi Uniunea Scri­itorilor au organizat în sala Casei de cultură I.R.R.C.S., din Capitală, o manifestare consacrată lui Mihail Saltîkov Scedrin, de la a cărui naştere se împlinesc 150 de ani. Despre viaţa şi opera scriitorului rus a confe­renţiat Mihail Novicov. A fost prezentat un film ar­tistic: Seriu Bucuroiu, Franz Jo­hannes Bulhardt, Radu Corneei, Dan Deşliu, Şt. Augustin Doinaş, Ion Ho­rea, Traian Iancu, acad. Eugen Jebereanu, Aurel Rău, Claus Stephani, Ro­mulus Vulpescu, precum şi poeţi-membri ai cena­clului literar „23 August“, George Silvia Bârseşti, Petre Paulescu, Vasile Po­­povici, Nicolae Stelea şi Valeria Stoica. Festivalul literar a fost înregistrat de Televiziu­nea Română şi s-a bucu­rat de un deosebit succes, întîlniri cu cititorii • La Biblioteca Cen­trală de Stat a fost lan­sat volumul al III-lea din Magnum Etimologicum Romaniae, apărut la Edi­tura Academiei. Au luat cuvîntul Grigore Brân­­cuş şi Gabriel Strempel. Cu acest prilej, a fost des­chisă expoziţia de docu­mente şi de mărturii inti­tulată „Unitatea culturii româneşti“. • La Căminul cultural din comuna Fierbinţi (ju­deţul Ilfov), a fost lansat volumul de debut „Mie­rea pămîntului“ de Marin Constantin, premiant al revistei „Luceafărul“, vo­lum apărut la Editura Ion Creangă. Au fost prezenţi Mircea Dinescu, Nicolae Dragoş, Tiberiu Utan şi Romulus Vul­­pescu. • La Banca de Stat (Centrul de calcul) din Bucureşti : Virgil Caria­­nopol şi Traian Lalescu. • La Clubul Electropu­­tere din Craiova şi la Re­gionala C.F.R. Craiova : Mihai Duţescu, Dumitru Mazilu, Ilarie Hinoveanu şi membri ai Cenaclului C.F.R. Bucureşti şi ai ce­naclului „Cezar Petrescu“ din Craiova. Lansarea volumului antologic „Iulia Hasdeu“ • La Librăria „A. P. Hasdeu“ din Cîmpina a fost lansat, din iniţiativa cenaclului „Salonul nou“, volumul antologic Iulia Hasdeu (versuri, proză, corespondenţă), întocmit de Crina Decusară -Boc­­şan, apărut in Editura Minerva. A prezentat cer­cetătorul Octavian Onea. A La Congresul scriitorilor sovietici • Intre 21 și 25 iunie a.c., au avut loc la Moscova lucrările celui de al VI-lea Congres al scriitorilor so­vietici. Raportul de activitate al conducerii Uniunii Scriito­rilor din U.R.S.S. intitulat Literatura sovietică în lupta pentru comunism ; sarcinile ei in lumina hotărîriior celui de-al XXV-Iea Congres al P.C.XI.S. — a fost pre­zentat de Gheorghi Markov, prim-secretar al condu­cerii Uniunii Scriitorilor sovietici. La cel de al doilea punct al ordinei de zi, V. Telpugov, președintele Co­misiei centrale de revizie a Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S., a dat citire raportului acestei comisii. Pe marginea materialelor prezentate, în cadrul dezbate­rilor Congresului, au luat cuvîntul numeroşi delegaţi­­ dintre cei 542 prezenţi. In timpul lucrărilor, Congresul a fost salutat de re­prezentanţii uniunilor şi asociaţiilor scriitorilor din străinătate, invitaţi să participe la Congres, între care şi Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România (din delegaţie a mai făcut parte — după cum am anunţat — Constantin Chiriţă — secretar general al Uniunii Scriitorilor). In cadrul ultimului punct de pe ordinea de zi a Congresului s-a procedat la alegerea organelor de con­ducere ale Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. La prima şe­dinţă plenară a noii conduceri a Uniunii Scriitorilor sovietici, Konstantin Fedin a fost ales președinte al acesteia, iar Gheorghi Markov — prim-secretar al Uniunii. Şantier Al. Rosetti are sub tipar la Editu­ra Albatros, în colecţii ,,Lyceum“, volumul Schiţi de istorie a limbii româ­ne de la origini pină în zilele noastre. A predat Editurii Ştiin­ţifice şi Enciclopedice o nouă ediţie a volumului I din Istoria limbii române de la origini pină la în­ceputul secolului XVII. Lucrează la studiul in­titulat Problema anagra­melor şi la o nouă ediţie a Istoriei limbii române literare. Pregăteşte noi ediţii ale lucrărilor Intro­ducere în fonetică şi No­te din Grecia. Mihai Beniuc lucrează la volumele : Literatura română intre anii 1940—1975 şi Evocări despre scriitori (Tudor Arghezi, Mihail Sadovea­nu, Gala Galaction, N. D. Cocea, Pablo Neruda, Na­zim Hikmet, Ilya Ehren­burg etc.). La Editura Minerva ur­mează să-i apară cel de-al şaptelea volum de Scrieri intitulat Retrospective şi perspective. Mihai Crucsanu a încredinţat Editurii Mi­nerva volumul selectiv Poeme alese, cuprinzind şi versurile rămase în pe­riodice. Definitivează volumul al doilea de memorialis­tică intitulat De vorbă cu trecutul. SEMNAL EDITURA MINERVA G. Ibrăileanu — OPERE, vol. 3, edi­ţie critică de Rodica Rotaru şi Al. Piru. Prefaţă de Al. Piru, 454 p., lei 15. EDITURA ALBATROS Mihai Neagu Basarab — MEDICI DESPRE GENIU, col. „Cristal“, 128 p., lei 3. EDITURA „ION CREANGA* Virgil Carianopol — ARCAŞUL LUI ŞTEFAN (povestiri), ilustraţii de Du­mitru Verdeş, 48 pag., 5,50 lei. EDITURA SCRISUL ROMANESC Alexandru Olani, SHAKESPEARE SI PSIHIATRIA DRAMATICA, 380 p., lei 13,50. BIBLIOGRAFII — PAGINI DE ISTORIE, lucrare elaborată de Elena Dunăreanu în ca­drul Serviciului de bibliografie-icono­­grafie al Bibliotecii „Astra“ — Sibiu, 1076, 44 pag. ••• — CARTEA STRĂINĂ VECHE (1472—1700) în Biblioteca „V.A. Ure­­chia“ din Galaţi, catalog întocmit de N. Oprea, I. Mărunţelu, Sorina Co­­dreanu şi Florica Carapcea, 246 pag.

Next